v n 4A JOI 30 APRILIE. ANUL III. - 1878. ^IST^^EI-rTE IN TOATrt KOmANIA IN STRĂINĂTATE : ÎNSERpUNl ŞI RECLAME: I 30 litere petit, putina IV, 30 LrtiI. tt JII, 80 bani, pe pag. II, 2 lei noi. Reclame 2 lei noi linia. «umăr In capitală 10 bani. ESE IN TOATE ZILELE UE LUCRU. B iuroul Redacţiei şi Administraţiei: Palatul >Dacia.* JKTNTTJ NTCJI r.TTlT •• Se priim-sc in *1-Airru:i' : Li Il-nil l[aa*m-«tein >(' Vonler in Vionni, W .iUii-hsm- 100, A Opjrlik in Vi^nna, 8 nt'nlm'r 2, KwUlj Motsc in Vicnna , SeiloMtitte 2: l'hllipp lob in Vicnna, EichenHacht* >"p ll : 1.. I.nng it Comp. in Pejla, 11(1ca**î.affdt . , argint . 61 35 Renta austriacA in aur ... 71 90 1/Ose ,lin 186fl.............111 — A'ţiumle bineel naţionale . . 781 — , , austr. de credit 207 80 . „ ungare , 183 75 Argint...................... 107 — Ducatul........................ 5 80 Napoleonul..................... 9 82 100 mărci germane..............40 50 Coonl de Berlin, 12 Aprilie. Acţiunile Cftilor ferate romane. 23 90 Obligaţiunile rnminc 0c/« , . 73 35 Priorităţile C. fer. rom. 8°/« 71 75 împrumutul Oppenheim ... 91 70 Napoleonul.....................16 28 Viena, termen lung..............— — Paris , scurt .... — — Calendarul (Jilel Joi 20 Aprilie. Patronul silei: Cur. Teodor Tribio. R0.Aritul soarelui : 4 ore 48 min. Apusul soarelui : 7 ore 5 min. Fosele lunel: Pleni Luni. PL! Becnrescl -Sncear» Bucureicl , . . .9.15 o 10.— 4 Ploescl..........9.40 n 12.00 4 Briila..........1.S3 n 5.45 J 7-15 4 Tecuci fl........4.38 n U.. Roman...........9.05'} Suceava, sosire . . 12.03 ij 9.Sin 11.. 0,1 4.45 <) CAREA TB-BIST CrPtiruOR Uaenrcsel—Ulnrgln Bueurescl..........9.IS d 4.06 Giurgiu, sosire...11.35 j 8.27 i Bncnreso--- Verciorova Bucureicl . . . . . . 8.-4 Piteşti..... Slauoa . . . . . . . 2. - 4 Craiova .... Verciorova, soiire . . 9,01 n 6,05 n 10.15 n Saoeura —llacarescl Suceava...........S.ll ij 6.46 d Roman.............8.45 Di, cari cântă satisfacerea intereselor personale pAnă ţi în nenorocirea patriei., Ce legătură aii aceste învinovăţiri luate din colonele zilnice ale .Românului* cu nişte porunci ale ministerului de interne către prefecţii săi? Este invederat ca domnul Brâtianu rîvnea dafinii colegiului săă de la justiţie. Precum d. Eug. Stâtescu, lntr’uu comunicat trimis .Timpului*, (nepublicat Insă de noi), aşa d, prim-ministru, lntr-o circulară către pre- fecţl, a voit să facil un fel de pamflet, sau cel puţin un articol de polemica in potriva conservatorilor. Înţelegem aceasta dorinţa, numai am ruga pe d. Br&tianu de a se gândi daca, aşa fiind, nu ar fi fost mal binejsa nu 'şl tipărească circulara lu .Monitorul oficial*, ci numai In .Monitorul oficios*, adica In .Romanul*, sa» daca nu ar fi făcut tnca mal bine de a se margini a o arunca In vr’unnl din canalele ttc scurgere. Dar, api't'x tont. bine Îşi are locul şi acolo unde s’a publicat ; ca I de doi am in coace, uite şi de cate feluri nam mal vâzut şi In .Monitorul oficial*! DIN AFARA Ştirile sosite erl seara ne laşa In nedumirire asupra situaţiunel. Păna erl situaţia era neschimbată şi re-sultatele negoţierilor diplomatice era» necunoscute. Deşi bolnav, Principele Bismarck a urmat negocierile pentru intrunirea congresului; dar ştirile privitoare la stadiul In care se aflaft aceste negoţierl, se contraziceau. După cele mal multe din aceste ştiri, atât In St.-Petersburg, cat şi la Londra nu 3e mal credea ca me-diaţiunea Principelui Bismarck va isbuti. Firi seară, In afirşit .Agenţia Havas* ne adnce ştirea, că Principele Bismarck a Încetat a mal face pe mediatorul Intre Rusia şi Engli-tera. In aceeaşi vreme Inse ne soseşte ştirea, că atât Enghtera căt şi Rusia ar fi primit In principiu, ca trupele ruseşti să se retragă spre Adrianopol, eară flota englezească să iasă din marea Marmara. Se asigură chiar că convenţia privitoare la aceasta se va semna cât mal curând. Toate aceste ştiri nu sunt âncâ adeverite şi astfel nu le putem comunica decât cu reserva cuvenită. Ca pozitivă poate să fie privită ştirea, că mal multe cabinete şi îndeosebi cel italian, ar fi lDtrebat pe cabinetul din Londra, care ii sunt vederile relativ la regularea afacerilor din Orient. Cabinetul italian a declarat tot odatâ, că va sprijini politica guvernului englezesc Îndată ce va cunoaşte aceste vederi. Până acum cabinetul englezesc nu a dat nici un răspuns la această Întrebare. Se mal asigură că aceeaşi întrebare i s'ar fi făcut cabinetului englezesc şi din partea cabinetului din Viena, deşi această ştire nu ni se dă ca una ca e pe deplin pozitivă. Atitudinea cabinetului din Viena este nehotârltâ. In zilele trecute se vorbea foarte mult despre intrarea trupelor austriace In Bosnia şi Her-ţogovina şi despre o alianţă Intre Austria, Franţa şi Englitera. Ştirea despre intrarea trupelor austriace In Bosnia şi Ilerţegovina se deBminte, asigurăndu-ni-se că pă-nă acum nu s’a luat In privinţa aceasta nici o hotărlre. Cât despre idea unei alianţe Intre Franţa, Englitera, şi Austria, astă-zi, In ziua când expoziţia dela Paris se deschide, ea nu pare probabilă. Căt pentru Austria, oficiosul .Fremden-blatt* respinge această idee, arătând că Austro-Ungaria nu se poate despărţi In ctstiunea orientala de Germania. Numai atunci, dacă Germania ar înclina spre Rusia şi ar favo-risa realisarea unor piu.nurl care jignesc interesele europene, cabinetul din Viena ar putea şi ar trebui să caute alţi aliaţi. T I M P tJL La Constantinopol situaţia se ln-nâspreşte. Generalul Totleben a sosit la San Stefano şi a fost representat atât trupelor, cât şi Sultanului. In momentul Inse, când a plecat la Odesa, Marele Duce Nicolae a fost silit să renunţe la revista militară, pentru care se fâcusese toate pregătirile. Vremea nu e de loc potrivită pentru parade. Din Constantinopol primim ştire despre o nouă criză ministeriala. Amăriciunea populaţiunel contra Sultanului Abdul Hamid creşte mereu. La San Stefano deosebitele boale seceră trupele ruseşti. Rescoala din Rumelia, In sfirşit, se lăţeşte şi devine o primejdie din ce In ce mal serioasă pentru Ruşi. Bucovina şi Basarabia. iii Motivele politice ale luări) Bucovinei. înaintea de Incheiarea păcii dela Cuciuc-Cainardji, văzând situaţia desperată a Porţii, Cancelarul Kaunitz işl dă toată silinţa să asigureze împărăţiei posiţiunile de care avea trebuinţă pentre apărarea hotarelor dela resârit. înainte toate se Încheie tractitul subsidial, prin care Poarta renunţă din noU la Oltenia; In urmă Curtea din Viena, ţiind seamă de părerile consiliului de resbol, deasemenea renunţă la posesiunea acestui teritoriu, a cărui apărare era anevoioasă. Ancă la 4 Mal 1770, Kaunitz scrie Insă Baronului Thugut următoarele : .Din notele originale dela 22 şi 30 Aprilie ale Consiliului de resbol, ce vă trimit, aşteptând să mi le Înapoiaţi, vă veţi lămuri mal de aproape, In ce chip moldovenii aU cutezat a-şt duce vitele la păşune peste graniţele Insâmnate prin Implăntarea pajurilor impârât^şti, şi ce fel de ordine s'ao dat după propunerea mea şi cu prea Înalta consimţire de câtră Consiliul de răsbol comande! generale din Ardeal, spre a irapedeca In viitor asemene călcări de graniţe şi spre a apăra posesiunile noastre. ,De şi lucrurile nu staU ast-fel, In cât să putem presupune că turcii vă vor face neseai va obiecţiunl pentru aceasta, nu este peste putinţă ca el să isbutească a Înainta In Moldova spre graniţele Ardealului şi să vă facă pentru pajuri nescal-va obiecţiunl: la un asemenea caz veţi respunde numai In mod cu totul amical, cum Poarta prea bine ştie, că mal adese-orl ne am plâns de călcările de graniţe ale Moldovenilor; că noi credem, că acele sunt. graniţele adevărate, unde am Împlântat pajurile şi că nu ne-am opune câtu-şl de puţin, ca la timp oportun o comisiune mixtă să statornicească drepturile şi pretenţiu-nile noastre şi ca lucrul să se aplaneze In mod amical.* Ast-fel, In vreme-ce Turcii se res-boiesc cu Ruşi!, Curtea din Viena Înaintează pajurile spre Moldova şi Muntenia, câştigând posiţiunile, la care rivnise de atâta vreme. Chiar nici cu aceste posiţiunl Kaunitz nu era Insă mulţumit, şi din nota ce adresase In Septemvrie 1774 Baronului Thugut, r,e Încredinţăm că guvernul rusesc luase faţă cu Curtea din Viena Ingajamente In scris (schriftliche Versicherungen) de a nu ocupa Moldova şi Muntenia, şi îndeobşte de a nu stipula cn ocasiunea încheierii păcii condiţiuni, care ar pune aceste două ţări sub stăpânirea indirectă a ţarinei. Acum situaţia se schimbase cu desevlrşire. După cum ne-am putut Încredinţa din nota de la 6 Ianuarie 1775, Kaunitz nu se mal temea de Turci, ci din contră pr. vedea o revoluţie. In urma căreia Rusia putea să surpe împărăţia otomană fără de concursul curţii din Viena. Rusia era primejdia, pe care se pregătea să o înlăture, şi Tnrcil lncepusi-râ a fi una dintre armele cu care voia să o intlmpine. Stăru nd Insă ca Turcii să ia din partea despre mare toate măsurile de apărare, el îşi da tot-odatâ silinţă ca să câştige pentru curtea din Viena posi-ţiuuile, de care avea neapărată trebuinţă In cazul, când Turcii nu s’ar mal fi putut apăra. Cu deosebire după Împărţirea Poloniei, aceste posiţiuni era» In Moldova, eară nu In Muntenia. După cum ne spunea Alexie Dâş-coiv, curtea din Viena, pe la Începutul veacului XVIII, Îşi da toată silinţa să stabilească in Polonia un regim disciplinat şi să deştepte puterea de resistenţâ a regatului vecin, ce despărţea împărăţia de Rusia. Toate silinţele i-afi fost zadarnice, de oare-ce boala libertăţii nu poate fi lecuită de cât prin arme şi, In vreme-ce Rusia susţinea libertăţile polonezilor chiar cu arma, curtea din Viena nu a crezut de cuviinţă a le combate tot cu arma, Puindu-se dar cestiunea Impârţirel, curtea din Viena a consimţit, numai Insă cu condiţiunea că i se va da teren de retragere, adecă o parte din Polonia şi anume partea, de care avea trebuinţă spre a nu fi silită să apere chiar de la hotar graniţele despre miazâ-noapte ale împărăţiei. De acelaşi lucru avea Austria trebuinţă In Moldova. Galiţia şi Ardealul erafi cele două provincii, cari hotaraâ împărăţia spre miază noapte şi răsărit; din întâmplare Insă Intre aceste două provincii nu exista nici o comunicaţie, ba chiar stabilirea comunicaţiei era peste putinţă. De la Sniatyn, din Galiţia, la Bistriţa, In Ardeal, comunicaţia nu se putea face decât prin Maramureş ori prin Moldova. Drumul Insă prin Maramureş era mal lung şi trecea tot-odată prin două deosebite strlmtorl ale Carpa-ţilor: calea prin Moldova era dar o consecuenţâ neapărată a linpâr-ţirel Poloniei, de oare-ce două provincii vecine, care nu comunică In tre dfinsele, ar fi o absurditate strategică. înainte de a lua hotârlrl privitoare la stabilirea comunicaţiunil Intre Ardeal şi Galiţia, .marele stat major* austriac trămite doi ofiţeri superior! să facă recunoaşteri, să studieze terenul şi să răspunzâ la cinci Întrebări deosebite. A doa din aceste întrebări e formulată ast-fel: . De oare-ce intenţiunea de a face practicabil drumul din Ardeal prin Câmpulung şi prin Dorna, are scopul de a înlesni apărarea provinciei Galiţia din suszisul Ardeal; şi de oare-ce trebue să ţinem In vedere, că pentru conservarea şi scutirea a-cestel comunicaţiunl se cere o ali-niare a graniţelor de la munţii ca-lenani spre Podolia, ar fi să ne lămurim dacă este cu putinţă a statornici această nouă graniţă (dacă după teren, s’ar putea găsi un astfel de aliniament, cum e de dorit la toate graniţele ; adică să nu se ceară prea mulţi oameni pentru ocuparea liniei, să se poată observa cu exactitate şi cea inal mică parte a el, şi la nevoie să se poată face cu înlesnire Întrebuinţare de nişte măsui) dt i jiisie,ce, dacă nu lmpe- decă pe vrăjmaş a trece, să-I facă cel puţin trecerea foarte anevoiasă) adică Îngrijirea, ostenelele şi cheltuielile ce ar pune monarchia Intru des-voltarea unei bucăţi de ţară câştigate prin tragerea unor asemenea graniţe noi, nu ar trebui să fie date pradă peirel faţă cu cel mal mic atac al inamicului?* Respunzând la această Întrebare, ofiţerii Însărcinaţi cu studiarea terenului, arată că, In direcţia prescrisă, nu cred că se va putea găsi o asemenea graniţă; el sunt Insă de părere, că .spre a scuti cu succes flancul drept al provinciilor ce fac front spre Prusia, Polonia şi Rusia*, nu este neapărată această linie. El propun dar o linie, ce ar porni de la Oituz la Trotuş, de aici pe ţărmul Trotuşulul până In Şiret, apoi pe Şiret In sus pănă la satul Ca-menca, de aici apoi spre Cernăuţi până la Nistru, luând cel puţin terenul dominant din codrul Hotinulul. (Va urma.) Comunicăm după .Ştafeta* scrisoarea pretinsă a unul diplomat din Berlin, adresată câtră un român, scrisoare despre care am făcut deja o scurtă dare de seamă In unul din n-rii trecuţi. Berlin, 7 Aprilie 1878. Domnul «rfi, Scuzaţi dacă nu v’am răspuns mal de grabă la epistola te1 ml aţi făcut onoare a'ml adresa, epistolă atât de interesanta 8ub toate puntele de vedere. Amintiţi-vS numai paţin ocupaţinnile ce le am avut sgptSmâna aceaBta. M5 folosesc de vre-o câte-va ore do libertate pentru a ţine promisiunea ce v’am dat de a v8 comunica impresiunile mele asupra împrejurărilor şi eventualităţilor politice, ce vg preocopă cu atât cuvânt. Precum o prevăzusem, în ultima noastră convorbire, mersul uegociaţiunilor din septemâna aceasta, nu a dat loc la nici un incident de natură a schimba consiliile ce am trebuit să vg dati asupra atitudine! de ţinut de cătră guvernul d-voastră in greaoa criaă unde se află pus prin evenimente, Aenra, mal mult de cât ori când, prudenţa şi moderaţiunea sunt impuse oamenilor de stat români, ca condiţiune pentru o politică sănătoasă. In convorbirile noastre v'am făcut să presimţiţi că nu împărtăşeam In totul ideile d-voastră asupra atitudine! diferitelor cabinete şi în special asupra celuia de la Berlin, în caşul unu! reBbel; na vSd nicî nn inconvenient de a resnma în scris opi-ninnea mea aBUpra grnpărel respectifft * paterilor, în caBal unei eventualităţi, rin ueinlătnrabilă, dar astă-zî posibilă. Af crede a fi îndeplinit un scop util dacă acest tablovi ar fi de natură — cum o cred — a impresiona spiritul d-luî ş1 a împrăştia or şi ce ilnsiune, nu asupra simpatiilor noastre pot să se manifeste în ou mod, în adevăr folositor pentru guvernul domniei voastre. Stare» de lnernrl creat» prin resnlta-tele reabelolnt de Crimeaaados o adânc» tnrbnrare tn relaţinnile anterioare ale cabinetelor fi acel complecB de principii cn ,i de interese, ce decoram cn nomele de echilibru european ; ins» sforţările oamenilor de stat a» fost, din nefericire, neputincioase de a pune în locn-le, ca in 1815, o eoloţinne practic», ohemată aim-P»ca, pe cât posibil, interesele şi amoral propriii al cabinetelor. Rusia umilit», Prnsia, micşorat» în influenţa lor prin creşterea prestigiului Franţei, Angliei şi Anstriel, era evident c» aceste do» pateri nn mal avea» nici nn motiv de a apăra nn sistem, a cSruia întreagă economie era mai mult negativ» şi care nn înfăţoşa alt avantaj de cât de a garanta drepturi dobîndite şi de a preveni conflicte de influenţă, ce ar fi pn-tnt Bă se prodnc» iu Germania şi in 0-rient. Din acel moment politica de espediente şi de cind» (rancnne) a înloonit politica principiilor, baaat» pe tradiţinni. Resbelele Italiei şi Anstriel a» fost prima consecinţă: cel d'ântâifl proenra o satisfacere platonici a Rnaiel şi o alianţă practic» a Prnsieî; cel de al doilea titnind In inima Europei o pntere : dinnl&nt&i», restnrna cn desăvârşiri | de lucruri produs» prin tratatele d ; şi deschidea Rnsiel perspectiva nu j anţe eficace. In fine, resbelol din J restringând legăturile de intim» » ce esista Intre ambele curţi de mij de o jumătate de secol, permite* i Bperanţa nneî revanşe imediate. !| Un eminent om de stat pntea ■ 1866: ,Nq mal esistă o Europă!* I pntnt zice cn mal mnlti dreptate iaB * .Esist» do» Enrope !* Pentrn ca o alianţ» se fie seriol trebne s» se razime pe solidaritatea. terese. Aţi convenit cn mine, d-nn * c», jodecât» din acest pnnt de ved i Hanţa dintre Germania cn Rnsia al tea fi discutată; in adevăr, pentrr mania aceasta era singnra de natn: I da garanţii de aignritate. Prinţol cancelar nn pntea ignora • ispită Austria ca şi Italia fuseseră i în ultimele zile din Iulie 1870. Un om de stat iartă totnl, ins» r nit» nimic. Disvoltarea marinei miliii comercialea imperiului şi aspiraţinnll coloniale, neconştiinţioase încă, insin era» de ajnne, fără de mSrinjea el pa tinent, pentrn a face din ea în osii M gliei nn obiect mal mult de gelozie 4 de emnleţinne. Era evident că nici odată Frânt ţ era se renunţe cn sinceritate la sedA de a redobândi provinciile 'el perrduM cea întâi» ocasie. Reorganisarea » ■ ei, elasticitatea resurselor el financiar al rexcitaţinnea nervoase, care pare a fi1 mnl patriotismului ei cronic, const pentrn Germania nn pericol serios, c‘4 ţin in timp de o generaţiune ioc», i remâne inimicul ereditar. Rnsia, pr titudinea el tn timpul resbelulnl c Germaniei gaje materiale despre an ei. Serviciile interesate sânt singurei i nn fac ingraţi. Forţa lucrurilor, mall Inc» de cât simpatiile Curţilor, apr, pe cei do! [mperatori şi ps cel doi « celarî. Revizuirea tratatului din 1856 al pentru Rnsia primul acont asupra rieî, contractat» de Germania cn B Austria, învăţat» prin esperienţe, aj vind, in definitiv, nimic a câştiga ■ isolare posomorit», nn a vrnt s» I o parte in regnlar6a conturilor. M cn putiDţ» a inlfitnra pe o pntere at direct interesat», şi din a ciiia int»i parte ee confunda» cn acele ale G( niel. De acolo, aceea ce se nnmeşte alicelor trei Imperatori. Memorandul din Berlin a fost rer tul înţelegerel celor trei corţl; aael d ment, care cn pnt°a avea nn efect 1 tic, fKri nn resbel, faţ» cn disposiţin prevăznte ale restnlul Europei, «*•* 1 pnţin interesant prin aceea ce conţint -cât prin aceea ce las» a se inţeUge este espresionea unei genese politice: .El inaemneaz» Enropa de Nord şi tnl el de naştere.* Viitoarea organizare a Orientului partiţia intereselor economice şi pol ale fie-cirnia din cele trei cabinete, cam şi rezerva intereselor de nn ordil neral, pe care Imperatoril şi Cancela: considera» c» nvSnd nn caracter europ toate aceste cestinnî, In principi», resolvite in gândul lor, nn intr'nn precis, nimini ne putând prevedea I mSsnr» împrejurările ar fi admis aplic concepţinnel teoretice, dar cel păţii snbstanţ», grosso modo, şi in preved ■ nuni viitor mal mnlt ia» pnţin ir’ pirtat. Aceasta şi esplic» inacţiunea Am faţ» cn succesele Rnsiel, când refuzai 1 ţeî de a se conforma cn decizinnile ( ferinţel de la Constantinopoli am de mare resbelnl. Acele succese, trecând şi ce prevedere, pnser» pe Rnsia in f ţinne a încheia preliminlrile d p c la San-Stefano. Ins» nn intra io cugetnl Rnsiel d impune Cabinetelor aliate nn program întins de cât planul primitiv, făr» a destula în o măsor» proporţional», h t resele respective ale ambelor curţi. Nu zultă nici din actele, nici din cnvin Prinţului de Bismark, c» el ar consii aceea solnţinne ca pnţin practic». In virea Anstriel Rusia se arlta dispnaj concesiuni intinse mal cn seamă pe fi mnl economic; ea nn consider» condil nîle tratatului preliminar de cât ca j ximnm, şi pare decis» a face .parte*) k palul.* Negoţilrile na se mişc» de cât io iacest_cerc, şi; din aceaat» parte rfţ timpul w Ol s 1ş uisS a ajuu(ţa la multatut du-"(abinateln da Berliu fi de Petere- chiar de la început eta clar cS no ee ra arăta mulţumită cu re-trel lmperatori ceetionilor ce cel ţi!, in un comun acord, ca de iute-inropei. Toate eimptomele ne arata l|l>inetnl de Londra este descis a face di || nn resbel de preBtigiH. Această re^ jii.ne, groasă in consecinţele el, este J' ajl'il gravelor preocupări pentru cnr-nastră. Neutralitatea Franţei şi a I-li inceputnl oştilităţilor, este ne-llnică; nimine insă nn ar pntea fi iu a prevedea, in cursul evenimentelor, linei ulterioară a acestor donS poteri, păcarea gaă localizarea conflictului, pentru momenţ, scopul diplomaţiei * .1 mult de cât ori şi care altă putere r,ania doreşte pacea fi nu va crnţa ni pentru a o mănţiue. Mediaţinnea ei [ceaetă privire este pe cât de energică iţ it&t de sinceră. Dar dacă, din neferici | ea nu ar reuşi saQ dacă resbelnl ar si ? Pun la o parte ipottisa unei ac-isolate a Angliei contra ituaiai. Este ii că prinţul Bismarck Va asistu ca t la spectacolul acestni dnel între n elefant, cu toate că pândind cu colţul aiul pe Austria, cu hotărirea de a nu in acea posiţinne de cât atunci când esele Germaniei ar reclama aceasta, esaminăm care va fi atitudinea polii. a Germaniei în eventualitatea, puţin Ibi bilă, a unei acţinni comune a An-■liei şi Austriei contra Rusiei, di î I-is Ipoteză: Neutralitatea Germaniei innt doă caşuri de prevăzut: Rusia va fi tringătoare sad învinsă. învingătoare, I impune prin urmare prin convenţiunile l condiţiuni mai aspre poate de cât acele )j a la St. Stefano, în tot caşul intrecând nljgvisiunile d-lui Bismarck; şi ce devin ud prestigiul şi interesele Germaniei? descărcată de ori ce Boifl de recnnoş-â către ea, simţind propria ei forţă, -ia no va avea ea drept să aprecieze te jos beneficiile unei amicii cu totul tonice, şi care ar fi lipsit in momentul mai trebuitor ? ndeplieindu 'şi Ţarul ambiţinnile sale ilare, fără da concursul Germaniei, fără Wală că Kneia sar crede in drept, d« ■l w-iulia in plina el libertate de acţiune, n de a nu consulta în alegerea fiitoarelor |I itliaoţe de cât propriele ei interese in-inamicul şi amical ereditar. Te las jndecl, d-nnl med, daoă principele Bis-rk ar avea drept să se aplaudeze d« in-cinnea şi prudenţa unei aaemine polii.—învinşii, Rusia învinşii, prin abţine-Germaniul, ar avea de consecinţă ine-ilă ruptura imediată a legăturilor de Iară amiciţie ce uoeaii ambele curţi, şi rmiteafi fără de sfială să treacă prin serie de crise, ce se păr»*afl mortale. — ochii Rasial această abţinere ar avea ite nuanţele anei trădări; principele Bis-irk nn se îuşală : aşi retrage braţn dn ik Rusia, este a pune o în mâna Franciel; *n<*xându şl Alsacia şi Lorena s’a condamnat a fi aliatul Rusiei pe vecnicie; dacă ar căuta se scape ar fi se iasă din strîro-jfconre, pentru a păţi mal r«tf.—Ast-fel, în-ingere materială pentru Rubî», înfrân-ire morală pentru Germania, lăsând pe easta din urmă cu prestigiul micşurat, ri de alianţe, în faţa Franciel tremu-•ndă de agitaţiune, alăturea cn a Austriei ndemnată de succes şi cu braţul deja iu-•^jJRins pentru a recăpăta antica el influenţă n Germania, nu mal puţin şi coroana ereditară al Habsburgilor. Prinţul de Bis-Haark In larlament, a eaprimat regretnl, *8 Germania după atâta strălucită biruinţă ;»iu e încă bine aş°zfttă. No ţi se pare, domnul mefi, că în îpo-tesa noastră, Germania învinsă în nn mod ]>ăeătos fără de a’şî scoate sabia s’ar afla po o posiţinne foarte neîndemânatică, a-(lică: în picioare între două şeii, şi f,;rg de cal. — Aşa dar ipotesa neutralităţe!v car® Ia prima vedere s’ar părea cea mal naturală, e precum vezi cea mal ueadmi-sibilă din toate. A Ii-a Ipoteză. — «Intervenţinnen Germaniei contra Rusiei — In caşul invre-semblabil când Germania ar fi învinsă din preună cn aliaţii el, ea presintă tot acele Inconveniente ca şi ântâis. Insă mnlt mal grave : Eşec militar, şi politic: Iată d^sft-strul. —«învingătoare?» situaţiunea el va fl exactaminte aceiaşi, ca în ipotesa unei Rusii învinse, fără de complicitatea el, câştigul nu-l va fi altul, de cât de a redea pe Rusia întorc6ndu-se contra el la cea âutâia ocasie. — Biruinţă stearpă; — iu. fringere morală, a ' A IlI-a Ipotesa : «Iuterveoţiunea Germaniei în favoarea Rusiei* Prin interven-iune trebne să înţelegem, nn numai o ia-tervenţiune activă între luptători, Anglia, Austria, Rusia, dar tr«-bne neapărat şi o presiune energică sprijinită pe uiobilisa-ţiunea chiar de U început a armatei sale (n totul snfl îu parte, ast-fel în cât seîra-pedice pe Austria de a intra în conflict. Negreşit că această din nrmă niesnră tot atât de eficatfe ca şi o acţiune «mane militaria*, presintă toute caracterele inter-venţiuDei gi e de »jnns pentrn a da Germaniei în contra Rusiei, rolul şi avantajul® nuel puteri resboinice. Astae singură atitudine netedă, şi care nu presintă nici unul (lin inconvenientele, ce conţin primele don? ipotese. Afirmaţia nea paterei şi al prestigiului Germaniei, conservaţinnea a-lianţeî ruse, indispensabile Imperiului, in relaţiunile lui presante şi viitoare cn Franţa influenţa ponderatrice în momentul biruinţei, permiţând Rusiei a cnlege fructele ferind în ac* laşi timp partea intereselor austriaco, pe care Germania este în drept de a le considera ca ale el proprie ; acestea snnt avantagele imediate ale acestei politice, Dnpă un resboifl laborios Rusia negreşit nu ar respinge sfaturile unei amiciţii prudente şi încercate’, sfiituri sprijiniu-du-se pe cuvinte formale şi pe angajamente precise şi o forţă militară impunătoare. Inse pentru a produce toate aceste re-sultate, intervenţia ar trebui să se exercite îu întregimea el, înainte safl puţin timp în urma deschidere! ostilităţilor. O int-ervenţiune în favoarea Rnsieî la ultima oară ar fi mal nepoliticu îucă de cât dea nemulţumi pe Anglia şi Austria fără de a’şî atrage pe Rusia. Un servicii! silit nu are de consecinţă de cât ingratitudinea. După mal bine de o jumătate secol de relaţiunî intime intre ambii Iroperaţî, această uniune «in extre-mis* ar fi o operă db senilitate fitra de nici nn resnltat valabil. Ani examinat dar sub toate fazele diferitele ipotese ce poate să nască din atitudinea germauă in eventualitatea unul resbel şi am găsit ca cea mal improbabilă este n ntra itatea el. Lordul Benconsfield a zis că divergenţa d« vnderl existând intre Anglia şi Rusia aceasta este o cestinne de Imperii!. E3 gândesc că dacă salvarea pretenţianilor sale, în legitimitatea lor, este un interes imperios pentru Anglia, a nu tolera nroilia-ţtnnea Rusiei, este o cestinne de imparii! pentru Germania. R-sbelul între Prusia contra Austriei in anul I86G era o necesitate istorică. Alianţa Germaniei cu Rusia este o fitalitata politică. Te las sa judeci, domnul meii, dacă si-toaţiunea ast-fel precum icsuita ea din grn. parea probabilă a forţelor, in eventualităţile care bm pregătesc, este de natură a po văţui pe guvernai nostru de a apuca o altă cale de oât aceea a unei estreme cir-couspecţinnl. După mine e BÎngura poli tică conformă cu interesele d-v.şi cn cir* constanţele de astăzi. Curajul cu care gu vernal d-v. In anul trecut a ştiut să ie* o decisiune virilă, într’un momeut unde ezitftţiunea ar fi fost fanestă, a fost o proba de înalta înţelepciune : «Cârpe diem* zice un vecbiB proverb plin de Biraţ. Adese ori insă trebne mal multă indrăsneală unul om de stat pentru a se snpnne circonstauţelor de cât pentru a se servi de ele. Primiţi etc. Al douilea rând fa alegere. Boţea Mihail, din regimentul 1 de infanterie de linie, locotenent de la 1873, Ianuarie 1, la vacanţa ce este in zisnl corp prin demisiunei căpitanului Drăgu-linescu Mateifl. Serii ///, întâiul rând la vechime, Dnpont EageniQ, din regimentul 10 de dorobanţi, locotenent de la 1871, Martie 11, la vacanţa ce este in zisul corp, compania 8 BaşeO, după suplimentul budgetului pe 1878. Âl doutlea rând la alegere. Zotovicî Alexandru, din regimentul 0 de infanterie de linie, locotenent de la 1873, Ianuarie 1, la vacanţa ce este în batalionul 1 de vânători, prin reformarea căpitanului Calofeteanu loan. Seria /K, întâiul râmi la vechime. Stefanov Vasile, din regimentul IC de dorobanţi, locotenent de la 1872, Ianuarie 1, la vacanţa ce este în regimentul 15 de dorobanţi, compania 6 Moldova, după su plimentul budgetului pe 1878. Âl douilea rând la alegere. Bărbulescn Constantin, din batalionul 4 de vânători, locotenent de la 1873, !*■ nuarie 1, la vacanţa ce este In regimentul 4 de dorobanţi, compania 2 Curtea de-Argeş, după suplimentul budgetului pe 1878. Seria Vy Antă iul râmi la vechime, Prundeanu loan, din regimentul 1 de dorobanţi, locotenent de la 1872, Ianuarie 1, la vacanţa ce este in zisul corp, compania 4 Dumbrava, dnpă suplimentai budgetului pe 1878. Al douilea rând la alegere. Anastasescu Ilie loan, din batalionul de vâaători, locotenent de la 1873, Iano arie 1, la vacanţa ce este în regimentul de dorobanţi, compania 7 Riurile, după suplimentul budgetului pe 1878, Seria VI, Al douilea rând fa alegere. Stănescu Nicolae, din regimentul 2 de dorobanţi, locotenent de la 1872, Ianuarie 1, la vacanţa, ce este în zisul corp, com pania 4 Amaradia, dnpă suplimentul bud gatului pe 1878. Âl doilea rând fa alegere. Staicovicî Mihail, din compania gen darml Bucureşti, locotenent de la 1873 Ianuarie 1, la vacanţa ce este în regimentul 5 de dorobanţi, compania 8 Glavacioc. după suplimentul budgetului pe 1878. Sena VII, Antâxul rând fa vechime. Basnioe Grigore, din regimentul 12 de dorobanţi, locotenent de la 1872, Ianua rie 1 la vacanţa ce este in zîbuI corp, compania 7 Mizlocul, după suplimentul budgetului pe 1878. Al doilea rând la alegere. Ghisdăvescu loan, dia regimentul 1 de infanterie le linie, locotenent de la 1873, Ianuarie 1, la vacanţa ce este in regimen tul 3 de dorobanţi, compania 3 Balta dnpă suplimentul budgetului pe 1878. cea mal călduroasă espresiune de iubire şi profund devotament, ele afl fost cu atât mal preţioase MM. LL. în faţa împrejurărilor grave prin cari trecem, cu cât dovedesc odată mal mult, într’o deplină unire de cuget, că Ţara şi Domnule! una snnt. Mişcaţi cu recunoştinţă pentru aceste manifistaţiuni scumpe ânimel Lor, Măriile Lor atl însărcinat pe d. ministru-pre-şedint-e Bă fie interpretul celor mal vil mulţumiri din parte-Le către cler, către autorităţile civile şi militare, către repre-seutanţiî comerţului şi industriei, şi către toate persoanele particulare cari, prin înscris BaQ prin act de prfBenţă la Palat, aii venit să dea acestei serbări an caracter cq totul naţional şi patriotic in acelaşi ti m p. ( Monitorul.) ÎNAINTAU! întâiul rând la vechime. Loonte G^orge, din regimentul 15 de dorobanţi, locotenent de la 1871, Martie 10, la vacanţa ce este în zisul corp, compania 2 Mizlocnl, după Buplimeutul budgetului pe 1878. Âl douilea rând la alegere. Ionescu loan, din batalionul 2 de vână torî, locotenent de la 1872, Iulie 6, la va-canţs ce este în regimentul 6 de dorobanţi. companie fi^najfov. prin deceda* rea cSpitanulnl Bajgoin loan. Seria II. Imâiul r.'tnd la vechime. RicnţS loan, din rejţimentnl 5 de infanterie de linie, locotenent de la 1871, Martie 10, la vacanţa ce este in regimentul 13 de dorobanţi, compania 2 Tăria, după suplimentai bndgetalal pe 1878. CRONICA In seara de Yinerea-Mare, la orele 7 ;i jnmătat-, I. S. Domnitorul, însocit de Casa Sa civilă ;i militară, a mers la Sfânta Mitropolie, nnde a asistat ia oficiul divin celebrat de cătro înaltul Prea Sânţia Sa Mitropolital-Primat, Înconjurat de inaltnl cler. La această cermonie aă fost faţă d-nil miniţtri, d. vice-preţedinte al Sena-tulnl D. Brătiann, d-nil înalţi funcţionari al Statalul şi d-uil ofiţeri superiori din garnizonă. M. S. Domnitorul cu I. P. S. S. Mitro-politul-Primat, înaltul cler şi persoanele presante afi ocolit cu Sântul Epitaf, şi, în-torcându-se apoi iu biserică, a asistat la săvârşirea sfintei alnjbe. M. S. Domnitorul, fiind indispus, n’a asistat Sâmbătă la slujba Sfintei învieri. Felicitările ce Mârille Lor Domnnl şi Doamna aO primit din toate unghiurile ţărel, cn ocaeinnea celei de acnm Îndoite aniversări de 8 Aprilie, fiind întipărite de Papa Leon XIII. — întrebând Papa Pavel pe un cAlugftr, Frater Bacio, — acrie secretarul cardinalului de Traniln 1550,— care e sărbătoarea cea mal frumoasă In Roma, acesta răspunse; .Când moare un papă şi se alege altul.* Şi aceste cuvinte spuneafi in mare parte adevărul. In tot timpul, care trecea Intre moartea unul papă şi alegerea altuia, dnmnea dreptul istoric al republicel romane. Libertatea era complectă. Pe strade nu se vedeaă de cât lănci, alebarde şi flinte; nici un om singur, tot cete compacte. Cel d’lntâl act, care re-sulta din această libertate absolută, era prădarea palatului pontifical, pe când stăpănitorit eraâ închişi In conclav. Temniţele se deschideaâ şi pungaşii eşiţl de acolo ducesă o viaţă veselă. Boeril Îşi baricadaă palatele, burgezil Îşi reţineaţi a casă femeile şi fetele, pe când cel ce umblaă pe stradă îşi ţineaâ mâna la pungă. In sfârşit, cum zice numitul secretar, nu-şl poate Închipui cineva un timp mal vesel şi o libertate mal absolută. Aceste obiceiuri frumoase aâ dispărut căte puţin In decursul veacurilor, cu deosebire de la 1814 încoace. De când puterea regească se întinde asupra Romei, orl-ce desordine In interegnul papal a dispărut. Mâna fermă a puterel civile a pus stavilă la acea libertate răă Înţeleasă. îndată ce moare papa, camerarul suprem ia palatul In posesiune exe-quielor. cardinalii ţin zece adunări. In cea d'lntâl, care se ţine In .cămara acaretelor bisericeşti* se citesc sta tutele lui Oregoriu X, despre conclav, ale lui Iulius II, despre alegeri, In fine ale lui Pius IV şi Gre-goriă XV, despre ceremonialul conclavului. Tot-d’o-datâ cu aceasta se denumesc cardinali, care aâ să lngri-jască de pregătirile alegerel. La a doa adunare se Intâreaă altă dată amploiaţii publici şi servitorii Romei şi siguranţa conclavului se încredinţa guvernatorului Romei — câte o dată acest oficiâ era predat unul sol străin. — In fine urmează denumirea prelaţilor , care aâ să supraveheze conclavul. La a treia adunare Îşi alegv conclavul confesorul şi în zioa a patra se denumesc medicii şi chirurgul conclavului, Intra cincea bărbierul şi farmacistul. Intr’a şasea trage la sorţi cardinalul cel mal tânăr celulele din conclav şi maeştrii de ceremonii predaâ fiecărui cardinal decretul, care T dă drept de intrare In conclav. Intr’a şaptea cardinalii cari doresc să ia cu sine un al treilea conclavist, aduc înainte această dorinţă. Intr’a opta se numesc doi cardinali, cari Controlează toate persoanele Închise In conclav. Intr’a noa se aleg prin vot secret trei cardinali, cari aâ să supravegheze Incheerea prescrisă a conclavului. In fine, intr’a zecea, primesc cardinalii, cari n’aâ încă dia-conâtul, o dispensare, In urma c&- ria li-se dă dreptul să intre In conclav. Toate acestea merg după statutele edate de Clement XII In 24 Octomvrie 1722. După aceste pregătiri se Începe conclavul. In care se alege noul papă. Acest conclav durează câte o dată foarte mult. Pius IX a lăsat o bulă, prin care permitea ca tu caz de lipsă să se abată de la regulile adoptate până acum pentru conclav. EI espune motivele, din care a rămas tot In Roma şi după 1870, şi adaogă, că Întâmplările următoare l'afl Întărit In această decisiune. In urma acestor instrucţiuni unii cardinali, cari sus-ţineaâ ca conclavul să se ţină afară din Roma, afl primit vechia reşedinţă a papilor ca locul conclavului. Se părea, că această adunare va dura mult, pentru că esista mare desbi-nare Intre cardinali. Cn toate acestea conclavul a fost foarte scurt. Această alegere se face In modul urmâtor : Intr’o sală mare sunt construite celule din stofe de lâuâ supţir* pentru singuraticii cardinali. Prin a-ceastâ stofă supţire se pot auzi până şi cuvinte şoptite din fie-care celulă. După ce aâ intrat principii bisericel In conclav, se Incue de doâ ori toate uşile, ba In parte se zidesc, strejile se lndoesc — In sfârşit orl-ce comunicaţie cu lumea es-ternă, care In genere este oprită, foarte sever, treuue să se facă imposibilă. Papa de ales trebue să fie însuşi cardinal şi alegătorii săi esclusiv cardinali. A treia zi după intrarea In conclav se începe scrutinul, pentru care se duc cardinalii In toată dimineaţa, de la 7 ore, din celulele lor lu Capela Sixtină. (Va urma.) (Vocea Clerului). ULTIME SC IR I (Agen|Ja Havn). Serviciul da la I MalG 9 ort dimtnaaţa Parii, 30 Aprilie. Cu ocazia deschiderii solemne & expOBÎ-ţiel, care va fi mâine, multe case Bont împodobite cd flamuri. Se lucrează cu o activitate ftbrilă pentru a da cel din urmă lcBtrn preparativelor. Străinii curg. Ylena, 30 Aprilie. 4Politische CorreBpondenz* primeşte din Petersborg următoarea veste: Boala principal qî Gorceacof nu s’a agravat. Cu toate acestea e vorba de a rechema din Londra pe contele Şuvalof şi de a’l încredinţa in-terimol afacerilor pe câtă vreme marele cancelar va fi bolnav. Aceeaşi Corespondenţă află din Conatan-tinopol, că ieri marele Dace Nicolae Pa presentat trupelor pe generalul Totleben, iar astăzi Saltannlnî. In nrmă a plecat la (Mesa împreună cu generalul Nepokolciţki. Ruşii ai! arestat mal mulţi mohametaol la Adrianopole. Din precanţiune comisia a plecat din Filipopoli. Mare* revistă, care era să se facă la San-Stefano, a foBt contramandată în urma evenimentelor din Rnmelia, care afl silit pe statul-maior r ns de a detaşa un nnmSr destul de considerabil de tiupe. Se asigură, că generalul Totleben posedă nişte instrucţiî, in virtutea cărora negociaţiouile relative la retragerea simultană (suspendate cq totul in cele din urmă zile) să se poată reîncepe. RDBANIA SI RESBELOL ACTUAL •afl GUVERNANŢII si GUVERNAŢII de H. BLkREMIERf fost senator ales, deputat demisionat. Trftducţiuse din limba franc©.*. Tipărită din iniţiativa unul iubitor de adevăr. Se află de vânzare la librăria Szfillfiiy. TIMPUL yfifc** - -±±JL4~î> ♦ A-_ r ^ 'A- 4: ^4:1 4 DIBUI i SDCIEl'ATII IE ASIiME „DACIA « p X. A r ■ • * 4 ► 1 Illl UUllliiinua a uuuiuiuiu uu uwiuuumui 99 IDIIsT bucurbsgi Insciinjeţlă pe onorabilii agricultori, că a Început contractarea asigurărilor IN CONTRA DAUNELOR DE GRINDINA, şi invita cu onore pe D-niî Proprietari şi Arendaşi de Moşii ca pentru asigurarea recoltei din acest an,i precum şi pentru ori ce informaţi uni relativ la acostă ramură de asigurare să bine-voiascâ a se adresa la Agenţiile ei instalate în tote oraşele şi târgurile din ţ^ră s£ft la biroul Central din Colţul Stradei Lipscani’ şi Podul ttog^şdiei (Palatul Dacia), (735_2) / fiKsT PUBL1CAT1UME Numai încă patru-spre-$ece ţlile FANĂ LA 23 APRILIE 1878, MAI ŢINE Marea Desfacere de Albituri In Otelul Oteteleşianu, Calea Mogoşoie' No. 27 ^r$E DESFACE CU ORI-CE PRECIU*^ din Fabrica de Pauză şi Lingerie din Yieua Mari sume de albiturile cele mai (ine pentru dame şi bărbaţi Cămăşi brodate din cele mai fioo de bătut şi inn pentru dame, cari mal înainte le vindeam ă 6 şi 12 franci 500 bucăţi Acum numai cu 3 şi 6 fraucl vţTÎI 200 bucăţi Fuste de damă, capote, pantaloni, costume de ndpte de inu Se vor vinde numai cu A, 8 şi 12 franci ^00 bUCăţI pjchet alb şi colorat fin a 30 coţi Se vinde numai cu 7, 12 şi 17 franci '^11 Basmale, de damast. şervete, feţe de viasil şi pentru cafea Se vor vinde numai cu 3, G şi 10 fr. 12 duzină ^ ■ ^nu Rumhurg 36 coţi cu 25 franci, inu de Belgia şi Irlanda J.\r UUbdut $Q coţi cu ^0, 70, şi 90 franci franci Acesta desfacere colosală va dura numai 14 ţlile, adică până la 23 Aprili- viitor, din causă că inchiriăndu-sâ loca'ul de la St. Gheorghe viitor, suntem nevoiţi a vinde în total sau în parte tote mărfurile sus notate cu preturile cele mai neauzite de eftine. €m II ,% rtr ■ s va prii iui fie-care cumpărător f ânft la suma de 10 Napoleoni atât en gro3 cât şi en detail ca Rabat o garnitură fină pentru 12 persone. Magasinul se află în Otelul Oteteleşann, No. 27"^ SAPUM MEDICAL DE PĂCURĂ al Iul BERO-ER, ae intrcbuinţdzâ cu aucces sigur de nouă enl in urma recoinan lărcl si atestatelor a d-lor : profesor Dr. Cavaler de Schrotf, profesor Heiler, Dr. Melichar şi multor medici şi altor persdne ca remedii! contra TUTULOR BOLELOR ALE PIELEI HYGIENA PELEI --eOT»- S A V 0 N A J StC DE LAITUE ED. PI NA UD. PARIS Ace«t săpun s* d*o»**heşt<» prin unctiositatea pastej sele prin fineţa mirosului t€fi. El re-ooreşte pelea şi i comunică o frăgetjime ne-prenuită. Pe timpurile de jjer pe lângă acest săpun, trebuise** întrebuinţată şi pasta cailidermica. 8’neural Deposit allă ^spasinel Mignot. MADAME DATRU Reintoreendn-se în Burnre*cî, reîncepe cnnierţnl 11 de mode in vechiul local, Strada Mo/oş6eI No. 58 etajul de uns. „ Ayertura PaLĂRIILOR DE VARA începe la 23 Aprilie corent. (734—1) On profeor telimitele, adecă, Fran-( cesă, Rnssă ţi Română, cunosent in Bncurescî, oferă ocu-paţinnile sels ca profesor , translator la o redaeţinne, şe6lă sad casă particnlară. A se adresa la administraţiunea acestei (Jinr. I precum fi contra necurăţeniei feţei, mal ales contra riiel, pecingenilor, bubelor dulce, purdielor, mătreţacapului şi a bar-bel, petelor obrazului şi a trupului, nasului roşii!, degerătaret, trLnapiraţnjnnl pietrelor şi contra tutulor bdlelor de cap ale co-p’ilor. Mal este şi de recomandat general-mente ca un mijloc puriScativ la spălat. Ducă săpunul de păcură al luî Berger se întrebuinţezi in gtnore ca mijloc de spălat pe pelea Kăn&tdsă sdil din când în când in băl, atunci va da polei o fineţă şi frescheţă tstraordinară, precum nu va produce nici un nit săpun, preservând de 18te bălele sus enumerate ale pielei. Pre|ul unei bucâ|i împreună cu descrierea întrebuinţăreT I Iranc. Săpunul de picură al Iul Berger corţide 40 la sută păcură conc, de lemn, se prepară ca mare băgare de idmă şi se deosebeşte ftfrte mult de t<5te cele-al te săpunuri de păcură afiâtdre astăijl in comerciu. ~ Spre a se feri de falsificate = să ae cdră dinadins săpunul de păcură al luî Berger şi să observe inr&tltura cea verde. Deposilul general pentru România en rosg şi en detail în Bucuresci in farmacia la Speranţa a luî BRUS. Deposite in Brăila, fur-mac a Hepites; Craiova. farmacia Moess; Focşan : farm. Linde; GafaţT, farm. Curto-▼its; laşî, farm. Kouya; Ploeşti, farmacia Schulter. Afară de aerate, fie-care farmaciă se artă în p siţie a putea preda Săpunul de păcură al Iul Berger cu preţul original. Pentru co-rnântjl on gros şi en detail să se adreseze către depoaitul principal: Farm. 6. HELl, în Troppau. (712 3) VERITABILA APA GERMANA Compusă de LESUEUR Această apă face a dispare petele roşii, impudică sbărcittiril» şi albeşte pelea. La Paris, la D. Gastellier, parfnineur, 47, rue de la Chausee d’Antin. D-posit în Bucureşti la farmacia D-lui I. W. Ziirner, şi la D. Apple & C-ie în Suburbia Mt-hal-Vodă Strada De în liiriat, Curba No. 1, doă apartamente compuse de 6 şi 4 camere cn dependinţe preenm şi alte trei de câte 2 camere şi dependinţe. Adresa: D-nn C. Dissescn, aceiaşi Sn bărbie, Strada Is\orn No. 39. (725.— FRUMUSEŢA! FRĂGEZIMEA TINEREŢE! A PELEl Ca mijloc neîntrecut pentru înfrumuseţarea pelei s ad recuno.cnt de Iote damele cea cercetată de autorităţi, escclenta, nev&tămătdrea ţi adevărata HAVI.SSANT de Dr. LEJOB8B, Paris. âcest mijloc da puriticatiunea pelei, recunoscut in tota lumea, s a arătat ca cel mai bun şi cel mal activ din tdte mijldcele de înfrumuseţare spre a depărta sigur pete de sore, coloritul screlul, roşefa, pete galbene, precum şi tote necurăţeniele pelei. RAVIS-SANTE dă pelet o frăgezime a tina-re|el forteIrumosă rooa-deschisi ;i ca [Sfjfe de catife, face pelea şi mânile alb. . lucitor şi delicat, este recoritdre şi păstrdijă pelea fragedă păua in vlrsta cea mal înaintată. NEFALSIF1CAT se eăsesce in Ducuaescl numai a d-nu BRUS, Farmacia la Speranţa. PREŢUL : I flccon mare 8 fr., I flacon mic 5 tr. Deposit general la H. SCHWARZ, B udapesta Mărie Valleriegasse No. 9. VELOUTIN re finii t, şi pcl iţei om fţ este o FĂINĂ DE OREZ de o deosebită specialitate, fore simţibilă, preparată cn Bismut calitatea cea fericită , a da feţei om FKESCITATEA NATURAL j b tinereţel. CIL FAÎ, Parfumeur la Paris, 9, rue de F Deposit în Bncnresei Ia farmaciă i F. IV. Ziirner. şi la d-nil Appcl