SAMDlTA. 15 APRILIE. ANUL III. - 1878. )NA MENTELE- IN TOATa romAnia ............I. U. 48 IN STRĂINĂTATE : > > > > 24 li «0 \SnSERTIUNI Şt RECLAME : it 10 litera potil, pagina 17, 30 bani. ţa JU, 80 bani, pe pag. II, 2 Iei noi. Reclame 2 lei noi linia. rumSr In capitală 10 bani. ESE JN TOATE ZILELE DK LUCRU. Biuroul Rfidacţiol şi -A-tlministraţiel: Palatul Jl.'ioi.i.1 ATSrTJPTOXTj^i Se priim»«e in utrliraUte : La D-nil Iliuuem-lUin <* Vogltr In Vienna, Walfii<-h(ţa«» I0O, A. Opjtdii in Vienna. S abenbattei î; Rudolf Mo>ie in Vienna. 9eiler«titte 2: PhMpp Lib in Vienna, E>chenb«bg»Me li : I.anp <# Comp. In PejU, Ilatat-LnffiU ă Comp. In Parii. C. A'ltm 2, Cirrefur de la Croii-Rouge 2. Parii; Orninii Comp. Rne Dronot 2 Pari»; fiuy.Miroud, 139—140, K eet Street London Srriiori nelrancatc nu u primeic. Articolele Republicate ie »or arde. Un număr In Districte 15 bani. 1 de Bacurescl, 5 Aprilie. frale.............93 92H meniale .... 88 înciar rural , . 83 urban . . 78 Tinicipal al CapiL 83 •nail.............135 icia..............200 m.lnia............ 50 nici pal ca premii 22 im&n&.............. — — luni............100V» lOOVi it................. 2525 3525 87«/« 82^/1 135 2W, 123,/j 123'/i Cursul de Viena, 25 Aprilie. Renta nngarl in aur .... 85 — Bonuri de teamur ung , I emis. IIP — • e * II * 108 50 împrumutul austr. In hilrtie . 61 15 a . » argint . 6i 60 Renta auitriacil in aur ... 71 90 Lose din 1869 ............... 110 75 Acţiunile b&ncel naţionale . . 787 — , , austr. de credit 807 50 . „ ungare , 184 25 Argint....................... 107 40 Ducatul........................ 5 82 Napoleonul..................... 9 85 100 m&rcl germane............. 60 6o Cnrsnl de Berlin. 12 Aprilie. Acţiunile Căilor ferate române. 23 90 Obligaţiunile române Sy» . • <3 25 Priorităţile C. fer. rom. 8°/« 7 L 75 împrumutul Oppenheim ... 91 70 Napoleonul......................19 28 Viena, termen lung...............— — Paris t scurt .... — — Calendarul ijllel Sămbătă 15 Aprilie. Patronul silei: Apostolul Ariitarb. Iblsăritul soarelui; 4 ore 55 min. Apusul soarelui : 6 ore 59 min. Fasele lunel: Ultim (Juart. PLECAREA TREISrXTElIE.OR Rucnrescl -Suceam Bncumcl . . . .8.15n 10.— 1 Ploeici.........9.50 n 12.00 ) Brăila..........1.53 n 5.45 .j 7. Tecuci a........4.38 n 11. Roman..........9.05 <1 4 15., 10 45 55 n Suceava, soiire . . 12.03 J Bncnreae— Verclorom Bucurescl.............8.— d 6,05 n Piteşti...............11.21 .J 10.15 n Slatina...............2. — d Craiova...............4.17. J Varciorova, sosire . . 9.01 n Sucea ra — Buc urescl Suceava.....5.11d 6.46 i Roman.....8.45 4 12 3 > J Tecuci!.........12.30 n 5.10 de că această reali i s"a născut din cauza aţiţărilor Fn-! ?<«»î ?' va obliga p0 Turcia să ia a te la resbel. L.Nona Presă liberă» zice ca această res-»lB convine Rusiei tot atât cât fi En-îterii, pentrn că amândoe găsesc în ea pretext d’a nn-fl retrnge trupele. Acest r nn «rede că se poate îndoi cine-va Mrn ce putere vor lua parte mnsalma t in eazol nnnl resbel rnso-englez. Berlin, 2IJ Aprilie. reîntoarcerea armatei ruseşti Baă a flotei englezeşti. Roma. 25 Aprilis. Enciclica Papei, pnblicată astl-zl, constată relele morale şi materiale ale bisericii, în momentul când Leon XIII s’a Buit la tron. Ea numără serviciile aduse de biserică şi de pontificatul roman societăţii şi civilizaţiunii. Ea zice că biserica nu combate progresul şi civilizaţiunea şi afirmă că puterea temporală este garanţia libertăţii şi independenţei pontificatului roman. Iu ceea ce priveşte ocuparea principatului civil al bisericel, Papa raiuoieşte şi confirmă protestările lui Piu IX ; el recomandă sfintele doctrine în scoale, reforma moravurilor şi mai cn seamă sfinţenia căsătoriei. Tona! general al enoicli-cel este moderat fi plin de iubire pentrn societate. — Serviciul de la 26 Aprilis 9 ore dim. — Constantlnnpol, 25 Aprilie. Dnpă cele din nrmă ştirî. Roşii aQ înjghebat oare cari negoţiări cn răsculaţii din mnntele Rodop. Ostilităţile s’aQ cam împuţinat. O comisie rnso-tnrcească lucrează pentrn a împăca pe resculaţi. Boa-lele se înmulţesc in şirurile ruseşti. Se a-signră că ostilităţile in Tesalia s'aă suspendat. Un transport turcesc a făcut naufragiu la imbucătura Bosforului; 90 de oameni a3 pierit. Sant-Petersbarg, 26 Aprilie. .Agenţia rusească* repetează că nego-ţierile începute, prin mijlocirea Germaniei, urmează intr'au chip amical, in intimitatea cabinetelor.—Prinţul Gorciacof se află mal bine acum. D. de Bismark se află bolnav la Frie-Irischeruhe. El e lovit de o boală De pe-oloasă, dar care prioinueşte dureri. Constantloopol, 25 Aprilie. Generalul Totleben a aosit joi la San tefano. O furtnuă grozavă a iabucuit pe larea-Neagră. O corvetă turcească s’a cu-fnndat; 90 oameni s’a ti înecat. Parii, 25 Aprilie. Germania refnză d’a garanta linia de emarcare după retragerea flotei engle-L-ftl fi • oştirilor ruseşti, in cazul când csastă retragere ar avea loc. Poarta volte aă ’şl păstreze libertatea de acţiune |i refuză d’a ae îndatora aă un îm^-dice BUCDRESCI 2" APRILIE E cnrioasâ tactica protivnicilor noştri politici, şi dac& am trăi In o ţară mal puţin de naivă, această tactică ar fi chiar mar mult de căt curioasă. înainte de a se fi retras partidul conservator de la putere, pro-tivnicil noştri strigai! mereă şi iar strigau, câ guvernul conservator face o politică favoritoare pentru Rusia şi că vinde ţara Austro-maghianlor. Şi pentru aceea conservatorii eraQ combătuţi cu cea mal mare asprime. Această combatere se făcea Insă cel puţin indirect contra Rusiei şi Austro-Ungariel, de oare-ce guvernul era osăndit mal ales pentru-cfc voia să păstreze bunele relaţiunl cu aceste doufi puteri. Mal era apoi o a treia putere, pe care protivnicil noştri o combâteaă cu aceeaşi asprime: Germania — sad ,Pruso-Germania* după limbagiul de atunci al lor. Intrun cuvfint, combateau pe cele trei puteri aliate şi, fără Îndoială, flind-câ erafi de părerea că aceste trei puteri sunt Înţelese Intre densele asupra unei politice comune. Guvernul conservator se retrage, protivnicil lui ll înlocuiesc, evenimentele se desfăşură cu repeziciune, şi de odată protivnicil noştri Încep să strige, că noi suntem Austro-maghiarl şi vrăjmaşi neîmpăcaţi a-1 Rusiei, şi numai partidul .naţional-liberal* e In adevfir leal faţă cu pravoslavnica Maiestate de la Nord. Acest limbaj se urmează In tot cursul resboiu’ul. şi lumea Începe a ne crede vrăjmaşi, In adevfir vrăjmaşi al Rusiei şi puşi în tainică înţelegere cn cercurile politice din Austro-Ungaria. Intr’un cuvfint, protivnicil noştri combat mal ales pe Austro-Ungaria. şi fără Îndoială o combat fiind-câ Încep a se Încredinţa, câ presupunerea despre tainica Înţelegere între cele trei puteri nu e tocmai Întemeiată. Deodată Insă Împrejurările se schimbă. Protivnic I noştri Încep a ţipa fără de nici un cumpfit, a căuta să se pună In graţia cercurilor politice din Austro-Ungaria, şi—consecinţă firească —a spune lumii, câ noi ne aflăm In tainică Înţelegere cu Rusia. In deosebi Monitorul radicalilor arată lămurit, câ .reacţia* din ţară e chiar mal primejdioasă decât cea din Moscva şi St. Peter-sburg, ba ne lămureşte chiar şi asupra identităţii limbagiuluî ce observăm noi cu acela al ziarelor ruseşti. Aceste caraghiozllcurl politice nu ne uimesc şi nu ne supără câtuşi de puţin pe noi, cel ce facem parte din partidul conservator; ân^ă a tunel, când ziarele afi Început să combată pe Rusia, ain spus câ In curfind ne vor bănui de a fi vfin-duţl Rusiei; ăucâ atunci am zis, câ vor trebui sâ cază din o extremitate In cealaltâ, fiind câ aşa le este firea. Dar, dacâ nu ne supfirâ pe noi ca oameni, ne supârâ aceste bâtâl de joc, fiind-câ suntem români şi nu putem trece cu vederea stricâ-ciunea pe care trebuc sâ o facâ asemenea luare In bâtae de joc a vieţii publice. Ţinem dar sâ luârn act despre Învinovăţirile pe care ni le fac protivnicil astâ-zl, pentru ca peste opt ori zece zile sâ putem constata contrazicerea lor. Ne temem, foarte mult ne temem, cft frumoasele zile de Maiă abia vor fi sosit, şi deja protivnicil, care as-tâ-zl ne combat pentrn simpatiile ruseşti, ne vor combate earâ-şl pentru simpatiile austro-magbiare. Da, ne temem, fiind-câ bănuim câ guvernul face pregătirile pentru o nouă schimbare de front. Dea Dumnezeii să ne înşelăm ! Cel doi principii cancelari, dd, de Bismarck şi Gorciacofî sunt bolnavi, cel d’ftntfil de pojar, al doilea poate de bfitrâneţe. Amândoi Insă urmează, unul negociaţiunile pentru a Întruni congresul, cel-l-alt negociaţiunile directe cu Londra pentru a isbuti sâ stabilesscâ retragerea simultană a Ruşilor din imprejurimile Constan-tinopolulul, a Englejilor din marea Marmara. Se zice câ dispoziţiunile In Petersburg sunt foarte conciliante, şi ne vine şi nofi a crede câ e aşa. Nu se pune in risic totul pe o singură carte. Negociaţiunile pentru retragerea simultană înaintează Încet, dar Înaintează. Este Intr’adevfir cea din urmă Încercare de-amânţine pacea, după a cărei neisbutire principele Bismarck se zice, că va renunţa la orl-ce amestec saâ mijlocire şi va lăsa lucrurile sâ meargă cum vor şi pot. Mal interesantă e o atâ fază a cestiunil Orientului. Parte din Turcii şi din Bulgarii trecuţi la Islamism nu par de loc mulţămiţl cu noua Împărţeală pe popoare a Turciei, şi s’aă ridicat cu armele asupra.... Ruşilor. Cam 15,000 de oameni, bine armaţi, avfind şi trei tunuri, s’afl ridicat In munţii Rodop (Despoto-Dsgh) şi anume In partea aceea a lanţului de numţt, care ’n-cepe la Demotica lângă rîul Maritza la rfisârit şi ajunge spre apus aproape de rîul Kara-su, care se varsă in mare Intre I^nigi; şi Cavala. La 18 Aprilie se zice c'a fost la Demotica o Încăierare serioasă, In cari Ruşii ar fi pierdut 500 de oameni, între cari opt ofiţeri. Ruşii aă tri mi8 mal multe detaşamente de la Adrianopole şi Filipopole, cari aii avut Încăierări lăngâ Ortakiol (deasupra Demotioel), lângă Mastanlfi şi lângă Sultanifi. Resboiul a ntors-o pe o altă foae, devine guerilă. Se ’nţelege, că guvernul Sultanu tul nu poate nimic, de vreme ce aceste locuri se află In noul şi splendidul regat al Bulgariei. DIN AFARA .Ştafeta* din Iaşi e In posiţiune de a comunica o apreţuire a situa-ţiunil, care I vine din Berlin şi e datorită •— după cum spune •— unei pene remarcabile. Fiind câ .^Ştafeta* au este cu totul străină de influenţa ministrului nostrn de externe, iar scrisoarea ce o comunică e adresată către un român, precum se vede din contextul el, redăm de o camdată acele con- cluzii, cari ne interesează d’a dreptul, pâstrându-ne pentru altă-dată ocazia de a reproduce Întreagă. Scrisoarea arată mal ântâl stricarea echilibrului european de la învingerea suferită de Franţa, şi dnpă încetarea Buropet lui Napoleon III, înlocuită astăzi prin doufi Europe deosebite, aceea a statelor de sud-vest şi nordvest: grupul Franţa, Anglia, Italia ş. a. şi a doua Europă de nord, formată de grupul Oerma-nia-Rusia şi mal târziti Austria. Scrisoarea examinează atitudinile ipotetice cu putinţă ale Gerinanier In cazul puţin probabil al unei acţiuni comune a Engliterelşi Austriei contra Rusiei. l-a ipoteză : neutralitatea Germaniei. Rusia învingătoare, stăpână a impune condiţii mult mal aspre poate de cât cele de la San-Stefano, Intre-efind In orl-ce caz prevederile d-lul de Bismarck, ce-ar deveni prestigiul şi interesele Germaniei? D°slegatâ de orl-ce recunoştinţă cătră Germania, conştie de propriile sale puteri Rusia n’ar găsi cu terueio de a preţui Intr’un mod foarte mediocru o amiciţie platonică de tot, care tocmai în ora de pericol nu i-a ajutat nimic J Implinindu-şl fără concursul Germaniei ambiţia el seculară. Rusia s’ar crede în drept de a-şl relua deplina el libertate de acţiune şi de-a nu consulta In alegerea alianţelor sale viitoare de cât propriile sale interese. — Rusia învinsA cu ab-stenţiunea Qermanipl, ar avea drept resultat ruptura imediată a amiciţiei seculare, care uneaO pe cele defi curţi şi care le-a permis a trece fără primejdie prin crize, ce sar fi crezut mortale. In ochii Rusiei această absten-ţiune ar avea culoarea trădării. Principele de Bismarck nu se Inşalâ: a-şl retrage braţul de la Rusia, inseamuâ a pune mâna Rusiei Intra Franţei. Rusia învinsă material inseamnă Germania Învinsă moraliceşte, cu prestigii! impuţinat, fără alianţe In faţa unei Franţe care tremură de nerăbdare, alături c’o Austrie, cari ’şl întinde mâna. gata de a recâştiga vechea sa influinţă din Germania şi coroana ereditară a Habsburgilor. Ipoteza neutralităţii e cea mal puţin probabilă din toate. A Il-ua ipoteză, intervenţiunea Germaniei contra Rusiei. In cazul neveriairail al tinel Rusii învingătoare contra Germaniei ş’a aliaţilor el, poziţia acesteia ar fi un adevărat desasiru. Dar Germania învingătoare f Situaţia ar fi exact aceeaşi ca In cazul unei Rusii invinse fără complicitatea Germaniei. Victorie stearpă — pierdere morală. A III ipoteză, imtervenirea Germaniei in favorul Rusiei. Se laţele- 8 TIMPUL / ge cil prin intervenire nu Înţelegem numai amestecul activ Intre luptători. Anglia, Austria şi Rusia, dar şi o presiune energici, sprijinita de o mobilizare In total safl Sn parte a oştirii sale, de natură de-a impe-dica pe Austria de la început de la orl-ce amestec. Această din urmă măsură, tot atftt de cu efect ca şi acţiune mani militari, are toate semnele unei interveniri şi e de ajuns pentru a da Germaniei faţă cu Rusia rolul şi avantajele unei puteri beligerante. E singura atitudine netedă, care nu presintâ nici unul din inconvenientele, pe care le cuprind cele-l'alte două ipoteze. Se afirmă puterea şi prestigiul Germaniei. se păstrează alianţa cu Rusia indispensabilă împărăţiei în relaţiile el presente şi viitoare cu Franţa, se poate exercita o înrîurire ponderatoare In momentul victoriei, permiţănd Rusiei de-a-şl culege fructele, dar păzind tot o dată acea parte a intereselor austriece pe care Germania e întemeiata a le crede ale sale. Iată foloasele imediate ale u nel asemenea politice. Dar pentru a produce toate rezultatele unei in-tervenţiunl, ea trebue să se exercite pe deplin inainte safl puţin după începerea ostilităţilor. 0 in-tervenţiune în favorul Rusiei în ora supremă ar fl mal puţin politică de cât chiar sfărîmarea acestei puteri. N ar însemna de cât a răci pe Anglia şi Austria, fără a concilia pe Rusia. Alianţa Germaniei cu Rusia în 1878 este o fatalitate politica. In fine diplomatul din Berlin sfă-tueşte pe oameni de stat din România să aibă o estremâ circutn-specţiune. Bucovina si Basarabia. ii Politica Habsburgilor. In admini9traţiune curtea din Viena intîmpină acelea-şi greutăţi. Chiar în Oltenia, unde putea dispune după plac, ca in o ţară cucerită, drepturile. pa care le afl boeril şi pe care nu crede de cuviinţă a le călca, sunt una din cele mal mari greutăţi. Se faca numărătoarea populaţiei, se împart districtele, se iafi măsuri pentru sporirea populaţiei, se face un conspect despre mănăstiri şi despre drepturile lor şi se împarte contribuţia astfel, ca populaţia rurală să nu poarte prea grele sarcine, După câţt-va ani de încercare, se constitue o comisiune financiară, însărcinată cu formularea propunerilor privitoare la mesurile de luat pentru o bună administrare a Olteniei. Raportul acestei comisiuni se încheie prin cuvintele : .Prea înaltul serviciă şi chiar starea şi împrejurările ţeril cer ca Maiesitatea Voastră Imp. şi Cat. să faceţi întrebuinţare de acest drept (de a dispune ca în o ţară cucerită şi de a nu ţine seamă de drepturile boierilor); căci cele mal multe privilegii sunt stabilite pentru folosul boierilor, privilegii în virtutea cărora aă avut ocasie de a dispune de viaţa şi averea supuşilor după plac şi, precum arată exemplele, în mod cu totul tiranio, mal ales fiindcă purtarea lor e ne mal pomenită şi bietul popor suspină după ajutor, şi trebue să ,fle ocrotit contra lor de oare-ce importă mal mult a câştiga iubirea acestui popor de rând. de cât a ţine pe boierii nesocotiţi şi neînfrânaţl în vechile lor drepturi, ba în cele mal mari nedreptăţi ale lor, mal ales fiind că omul de rând e cea mal mare putere, căci prin el se împopuleazâ şi se ridică, prin urmare prin el se aduce ţara la deplină desvoltare.* Curtea din Viena nu a scăzut decât foarte puţin din drepturile bo-erilor olteni: cu toate aceste în cursul răsboiulul următor boeril olteni nu o mal susţineaţi. Dacă dar în Oltenia era atât de grefl a scădea din privilegii, în ţara Ungurească şi în Ardeal, unde tot-de-una era o revoluţie latentă, schimbarea privilegiilor era aproape peste putinţă. La anul 1785 împăratul Iosif II numeşte zece comisari însărcinaţi cu organisarea bisericel. In instrucţiunile date acestor comisari, el zice între altele : .In acest district (Banatul Timi-şoanl) sunt cu deosibire trei naţiuni; anume români şi sârbi, care deopotrivă sunt de religia greacă-neunitâ, afară de aceştia colonişti străini de naţionalităţi deosibite din Germania. Naţiunea română tot mal e tratată într’un mod foarte asupritor şi mal ales pentru aceea e puţin desvoltată, nestatornică şi dispusă a fura. Câtă vreme nu vor fi luminaţi îndestul prin şcoli şi câtă vreme nu se va deştepta Intr’ftnşiI, în urma unul bun tratament, iubirea pentru pământul lor, dorinţa de a-şi clădi mal bine casele, de-a-şi lucra mal bine pământurile şi de a sădi mal mulţi pomi, aceşti oameni vor urma a se simţi campând (kampirend) de pe o zi pe alta. E de asemenea adevărată, că s afl luat de la dânşii cele mal bune pământuri spre a le da altor colonişti, că satele lor afl fost mutate şi că afl trebuit să sufere mal multe asupriri, cu toate că sunt cel mal vechi locuitori al ţeril. îndeobşte această naţiune pretinde, că plângerile el să fie ascultate şi că cel mal bătrâni dintre dânşii, în care îşi pun toată încrederea, să fie domiriţi prin argumente intemeiate ; apoi de aici înainte se poate face orl-şi-ce cu dânşii (alsdann kann man alles mit ihnen richten.)* Vorbind despre românii din Ţara Ungurească şi Ardeal, împăratul Iosif II zice : .Durere! este prea adevărat, că Intre naţiunea ungurească şi cea sârbească, apoi între grecii neuniţi şi unguri domneşte o ură neîmpăcată. Pe cât de puţin se poate găsi adevărata cauză a acestei ure, pe atât de adevărat este, că ea isbuc-neşte la toate ocaziunile, lucru de care rescoala, ce nu de mult a fost în Ardeal (Floria şi Cloşca) ne dă cele mal triste dovezi. Dacă e dar să domnească pace şi fericire între oamenii ce trebue să trăiască lm preună, înainte de toate această ură trebue să fie pe deplin stlrpită, şi nu pot îndestul indemna pe comisar ca să priveghieze şi să silească pe ori şi cine a priveghia, ca toate persoanele magistratului să observe cel mal mare cumpăt şi îndeosebi să aibă toată consideraţia pentru popi şi cler în deobşte, .Românii—zice apoi împăratul — atât de mult sunt obicinuiţi cu asuprirea, încât sunt nepăsători chiar şi pentru locuinţele lor şi astfel sunt dispuşi la nestatornicie, la şchim-bărl şi tot felul de excese. La aceştia nu numai trebue să se introducă şcolile, ci şi preoţii lor să fie mal bine instruiţi; în sfârşit domnii lor de pământ şi autorităţile trebue să înceapă a-I trate mal uman, pentru ca să-I îndrepteze şi să-I lipească de pământul pe care sunt.* Puternicul împărat, care da aceste porunci bine-voitoare, nu a putut câştiga românilor de cât un singur drept: dreptul de a-şl schimba stăpânii. Nici dreptul de migraţiune nu l-aft câştigat însă românii, de cât după ce afl prefăcut în cenuşă o mulţime de sate, oraşe şi curţi ne-meşeştl, afl tăiat câte-va mii de unguri şi afl băgat spaima în vrăjmaşii lor. Alt-fel lucrurile nu se puteafl pune la cale. Principiul politicei Hasbur-gilor, ,Divide el impera“, era un resultatfl firesc al imprejurârilor. Chiar Intre mărginile împărăţiei lor Habsbnrgil trebuiafl să facă merefl politică externă. El nu puteafl nimici pe maghiari, fiind-câ erafl un popor de care împărăţia avea trebuinţă contra Rusielşi tărie le puteafl nimici da, fiind-câ erafl un neam resvrâ titor, ce merefl stăruia să provoace un resbol cu Turcia. Tocmai atât de puţin puteafl Habsburgil să caute a nimici pe popoarele cuprinse sub nu mirea de .naţiune ilirica“, de oare ce ele ţineafl în frlfl pe maghiari şi erafl în aceeaşi vreme un val de apărare contra Turcilor ; aceste popoare erafl însă de legea ortodoxă erafl suspecte şi foarte lesne se pu teafl pune la disposiţiunea Rusiei Curtea din Viena îşi dă prin ur mare silinţă de a ţine pe aceste po poare în echilibru, dând merefl ajutor celor mal slabe dintre dânsele, fără ca să provoace însă pe cele mal tari la resistenţă energică. Cuprinzând toate cele zise până acum în o singură cugetare, ne rămâne impresia nestrămutată, că politica Habsburgilor e Intru toate ho-târîtâ de neîncrederea cu care el privesc spre Rusia. Şi urmărind cu băgare de seamă întâmplările, ce se desfăşură în cursul veacului XVIII această impresie ajunge a fi o convingere bine întemeiată. Numai decât, la anul 1700, vedem cum Leopold I .suspectează* pe un dragoman al Porţii, fiind că e de legea ortodoxă. Şi această sus-pectare se urmează în tot cursul veacului. Politica ce Habsburgil urmează faţă cu Turcia se poate cuprinde în câteva cuvinte : el caută să-şi asigureze posiţiunl bune faţă cu Rusia. In cursul răsboiulul isbucnit la 1716, Ţarul Petru merefl face Curei din Viena propuneri de alianţă. La 13 Octomvrie, Principele Traut-sohn raportează împăratului Carol VI despre părerile conferinţei ministeriale cu privire la aceste propuneri. Miniştrii sfătuiesc pe împăratul să nu primească această alianţă, de oare»ce Ţarul, „precum se învederează din exemple, este o foarte mare sarcină pentru aliaţii săi şi voieşte mal mult să impună legi, decât să dea ajutor; afară de această cere în Imperiul Roman şi cu deosebire în Meklenburg o mulţime de lucruri nepriincioase; în sfârşit vecinătatea lui, mal ales din consideraţie pentru marea Înrîurire ce are în Orient în virtutea religiunel, e foarte primejdioasă (respectu seines în oriente ob rationem relegionis ha-benden grosren anhang gar zu be-denklich). Afară de aceasta, sub pretextul alianţei, ar face, i sebire în Moldova şi Munt i mulţime ne demarşe neplăcul i la încheerea viitoarei păci, a piedici stricâcioase prin obicii sale pretenţiunl exagerate.* Ţiind seamă de aceste moţi î păratul nu primeşte alianţa; fi ' ■}> tru aceste motive Austria im 1 şi chiar se aliază cu Rusia : - boiul viitor; tot pentru acesl tive Încheie la 6 Iulie 17711 < tul subsidial în care Poarta f » deazâ Oltenia; tot pentru aces» tive refuză propunerea ce i 8 de către corniţele Orlow în t negoţiârilor de la Focşani, dec.i" că nu voieşte să anexeze M < şi Muntenia; In sfârşit, tot aceste motive, la anul 1788 ^ râtul Iosef II ocupă Moldova ş \r tenia ca aliat al Ţarinei. In tot cursul veacului XVIIf litica Habsburgilor este una • strămutată, aceea pe care ca;i rul Kaunitz o expune In nota fcţ satâ la 6 Ianuarie 1775 Ban Thugut. | .înainte de toate ni se pui trebarea preliminară,— zice Ka/I — dacă şi intru cât ar putea w portun a stabili intru toate ,elegere sinceră cu Poarta şi a tm. faţă cu dănsa nişte angajau^ care nu ne-ar promite un folos I acum, în present, ci ar fi cahj pe vremile şi împrejurările vii £ Precum ştiţi, starea de ac Porţii e foarte deosebită de acij odinioară. Ce-e drept, toate îl rile vremelnice şi toate preved' omeneşti sunt supuse atâtor i plicaţiunl neprevăzute şi atâtor ţ nimente , în cât e peste putii) hotărî capătul Jor cu destulă! ritate. Cu toate aceste un ochi tic poate prevedea cu toată babilitatea, că dacă Rusia va ( să profiteze de avantajele ce i acordat în cea din urmă pace lucru care abia mal poate fi p îndoială, iar Poarta va remâne apatia şi letargia el de până a lucru ce urmează din putreziciffvT temeliilor el, că, zic, dacă va fi fel, mal de vreme ort mal târxît* trebui să urmeze In această pari Europei o revoluţiune capitalăţHai trevolution). Această singură perspectivă e mult de cât destulă spre a ne târî să nu primim faţă cu Po nişte angajamente şi să nu încht cu ea tractate, care, fără de 8 aduce foloase actuale, ar fi calea pe nişte vremi, unde va exista p» cu totul altă stare de lucruri | ceasta ar cere demarşe cu totuli OPERA H AMERICA (Urmare şi fine) lată că soseşte cântăreaţa in New-York. Maî multe asociaţiunî de ron/.ică instrumentală şi vocală — se ’nţtlege că fie care ins ,plătit* —felicită pe cântăreaţă în port, când Fe coboară din corabie şi o condoc in trinmf la otel. Banchete şi relaţii de urnite coloane prin jurnale—,şiroi atâtea centime* — bat toba necesară şi pentrn prima reprezentaţie toate locurile ha vendot. Această pară primă decide în genere soarta cântăreţei, căci orl-cât de pnţin a'at crede In Enropa, totnşi e adevărat, că publicul american are gost bno şi urechi bane, şi daca cu toată reputaţia şi reclama, cântăreaţa nu-T o artistă adevărată, cade şi joacă ca teatral gol. Deci la celebrităţi cam îndoielnice se fac încercări de-a i se prelungi cariera făcând Bara ântâia cât se poate de splendidă. Mal ă n tăi fi se comandă câte-va buchete de flori, care fincă înaintea apari-ţinnil .Divei* se depun la rampă. Pentrn a evita cheltuell prea mari, buchetele dnp5 actnl ântâifi, se încarcă pe o căruţă şi se vând a doua zi sub altă formă ca bnchele nonă. Datoria şi-ail făcot-o însă. După fie ce act, cântăreaţa e chemată afară, la eşirea din teatru după represen-taţie e aclamată de o mulţime entoBiastă (25 de bani de căciulă) iar a dona zi d-niî reporter» de jurnale o interwiew-ează, cn care ocazie se împart şi.. . gratifica-ţiile. In acest mod o artistă poate ajunge la recete colosale — dacă e într’adevgr bună— căci Americanului trebue să i s’atragă atenţia asupra nnuî obiect prin reclamă fi âncă prin cea mal rafinată reclamă ; dar daca artista nn e Intr’adevSr însemnată, a mărit după cele de’ntâî două seri. Din fericire New-York posedă câte-va fol, a căror păreri şi critice de arte merită consideraţie, precum sunt ^Jurnalul beletristici* >Foeade muzică* şi altele, care nn se prea ’ncurcă ci vorbesc verde şi pe faţă. Dăm mal jos o probă de critică dintr’un ziar din New-York, scrisă ca ocazia re-presentanţilor, date de tenorul Wachtel *Incepe a ee face modă, ca celebrităţi, cari att îmbătrânit în Europa, înainte de spartul târgului să întreprindă nn tour pai forct la America, ca întemeiaţi pe cele- britatea câştigată, să mulgă cum se cade pe generosul public american. Se înţelege că n’avem nimic în contră, dacă asemenea celebrităţi îmbătrânite, vin să culeagă bani americani în amurgul de seară al vieţii lor; dorim însă, ca să se ţie pnţin seamă şi de gnstnl pnblicalnî american şi să ni se presinte celebrităţi, cari tot mal afl farmecul glasului lor, şi cari in privirea ansamblului ne pot da ceva.—Wachtel n’o mal poate aceasta. In loc de a se înconjura cu cântăreţi şi câtăreţe1 de clasa ântâia, e BÎlit a'şl căuta secondanţi, cari nu sunt în stare a’l pune pe public să compare, |i vedem oferă unet stele, în care ţin hangul cântăreţi şi cântăreţe ca glasuri tocite, între cari Bteana (în cazul nostru Wachtel) tot mal pare un însemnat artist. Protestăm. In Europa şi la apogeul gloriei lor, aceste celebrităţi ne cred pe jumătate selbaticl. Când vine bătrâneţea şi nn se mal pot ivi pe scenele cele d’ântâi din Europa, cu aşteptarea aceloiaş aplauf?, el cred că tot mal sunt buni la ceva. Vin dincoace la noî, arătând nn nobil dispreţ pentru semî-indianil din America, se presintă în opere învechite, de cari ne sunt sătnle urechile, in opere cari nn cer nici glas, nici creer, iar pentru a vedea onorabila lor persoană, pnn nn preţ de intrare destul de mare. După ce a pus banii în buzunar, se întorc în Enropa, îşi cumpără o vila şi rid de prostalăil de dincolo de Ocean. «Ca ce pretenţii vin aceşti oameni! E de mirare într’adevgr. Astfel ne-aducem aminte, că Lacca, când a cântat ântâî iu New-York, a pretins într’adevSr, ca toţi bărbaţii să vie în frac la teatru. Antreprenorul eî o convinse în curând, că primirea entusiastă, ce i se făcuse, n’a fost decât reclamă plăi\& şi că trebue să se mul-ţămească, daca e un public ce plăteşte, chiar dacă bărbaţii n’ar veni în frac. EI bine... a cântat,, înainte de-a da reprezentaţii prin celelalte oraşe, străbate faima din New-York şi Un agent al impresarului, care repetă aceleaşi manopere în Philadelphia, St. Louis, Chicago ş. a. m. d. Pe ici pe colo se mai întâmplă, ca dopă o reprezentaţie damele cele mal distinse din oraşnl cutare să aştepte la otel Bteana, pentru a-î cere o sărutare în numele tuturora (vezi d-şoara Nilsohn Iu St. Louis la 1877; 50 de bani de fie ce damă distinsă') sa ti i se fură gin-v aera rile, safi i se întâmplă ceva neplăcut V cu drumul de fer ş. a. tot lacrnrl, caii deecrifi din fir în păr in jurnale, pai a atrage atenţia publicnîul asupra câ reţel. In fle-ce oraş se daîl 2, 4, 6, r«' zentaţii numai pentru a românea raaî l timp în Chicago, St. Lonis şi San-Ef Cisco. Primăvara—New-York are don# zoane, de toamnă şi de primăvară,—te se întoarce iar la New-York, unde du| nonă şi scurtă stagiune treaba se mânii-AtnncI *Star>-ul se întoarce în Eni*t iar *support,-nl îşi caută alt unde-va gajament. Din compunerea trupei şi din acurtrf' trecere iu deosebitele oraşe se poate v* că afară de câte-va vechi opere italieni ^ America n'ande nimic. E cu neputin^l se studia o operă nouă cu stagiuni ii de scurta şi cn asemenea... artişti. 0 tnme, montare etc. ar costa sute mii. De unde Bă le el? Şi chiar de li avea, ar lipsi decoraţiile, căci şalele di peră din America nu sunt aranjate dei nnmaî pentrn piesele cele mal cnnoiH Carmen şi împărăteasa Sazvet nusepotjn „ cu decoraţiile din *Bobert Diavolul.» S- de cele de acum, ba ponte jj opuse cu ele. fi oacele propuse de d-voastrfi ♦'Isoft In frica, mituire şi alte mij* | de a hotărî pe cine-va la ce-[ire a hotărî pe turei prin ra-nente, se va face, Intre altele, liiuinţare de consideraţia, ca ini noastră nu este alta. de cftt sa inceteze cu desevlrşire ne-derea reciproca, pentru ca apoi putem indrepta toata atenţia k întrebării, cum, prin recii înţelegere plina de încredere mune demarşe. s'ar putea im-a urmările stricacioase ale celei irma păci incheiat9 cu Rusia. situaţia de acum a Porţii, fara ala politica noastră secreta tresa consiste In a susţine, cata a se poate, împărăţia otomana nropa, ori cel puţin a face ca i mal r£â caz Rusia sa nu o vre-o data singura şi pentru venind despre mare, şi prin re ftra de concursul neapărat irţil noastre. E foarte de dorit jru interesul nostru politic, ca 're mare, de unde Începe a o len.nţa cea mal mare primejdie, narta sa-şl dea silinţa a se asigura I toate aşezâmintele de aparare şi •te măsurile de alta natura, ce-I ifi In putinţă, de oare-ce tocma a- easta consista cel mal de eA-mie mijloc, spre a ajunge la re-Birea intenţiei alternative a po iei noastre. !a-re s’a conservat in Biserica nosetră până in ziua d- astă-zi, pe când in Bis-rica occidentală numai copiilor se mal dsfi ouă. De unde s’a născut acest obiceifl şi ce însemnează, nu se poate zice cn certitudine. Explicătorii anti-cităţilor criştine aii cântat a da diferite explicaţiuni, care ÎDsă snnt mai mult «afl mai puţin arbitrane. Uoii cred ră, dnpe nn post aşa de Inng, în rsr-şi ouele erefl oprite, creştinii sil căutat a se întări cn mâncări foarte substanţiale, ma] cn senină prin ouă, şi de aci s’ar ivi şi obic-iul de a-fi dărui ouă. Alţi derivă acesta de la nn obiceifl, in parte conservat şi pană in zioa de astă-zL dnpe care fu zinadeP-şts se adnnafl onă pentrn preoţi. Alţii cântă a a explica Incrnl din mitologia păgână, amintind onl L-d I, -te. In fine alţii consideră obiceiul in cestinne ca nn rest al obiceinlni antic, dnpă cnre în ziua de Peşte ee bine-cuvântai! mâncările, mai cn seamă laptele, mierea fi ouele, şi această expli-caţinne pare a fi mai probabiă. In Biserica orientală oul psschal era considerat ca nn simbol al învierei şi al creaţiunei celei nonă. Dnpă cum din interiorul oului se desvoltă viaţă, şi e-e diutr’ensul puiul, dnpe ce se strică cosja, ast-fel a eşit din mormânt Chriilos cel înviat. Creştinii, ciocnind onele la Paşte şi spărgându-le cn cuvintele ‘ Christos a înviat,, par că voeac a exprima, că corpul nostru, de şi se va strica ca onl, insă, precum a înviat Christos, aşa va învia şi corpul nostru din si-nnl pământului cn totul nofl, ca onl care a eşit din pântecele mamei sale, care a fo»t născută iarăfi din ofi. Fericitnl Anguetin compară cn onl speranţa şi renaşterea, zicând: ,Spes, tentam mihi, videtnr, oro comparator ; soes enim sondam perreuit ad rem, et ovum, est aliquid, nondnm est pullus*, adică : Speranţa, intrn cât mi se pare mie, se compară cn onl ; căci dnpă cnm speranţa n’a devenit încă realitate, asemenea şi oul este ceva, dar nn este încă pnifl (Serm. 105). Şi annme exprima onl speranţa creştinilor la învierea morţilor, de unde se explică obiceinl creştinilor vechi de a pune în mormintele reposaţilor onă, ca nn simbol al înviere! (Dict. d’Autiqnit. Chret. Parie 1865 pag. 470). Obiceinl de a văpăi aceste ouă de Paşte in diferite culori, mal ales in cea roşie, este asemenea foarte antic, nn se ştie insă cn certitudine originea şi sensul acestui obiceifl. Uni! cred că oul, fiind simbol al învierii corpului, se văpsesce de aceea ro-şin, pentrn că şi corpnl in momentul naşte r el, este nn fel de carne roşie. Dnpă alţii culorile onelor exprimat! primitiv frn-mneeţea cnlorilor şi viaţa cea nonă a na-tnrel întinerite in primăvară, când cade şi serbarea Paştilor, şi apoi mal târzi fi g’a conservat in popor acest obiceii! cu atât mal mult, cu cât el exprimă tntr’un mod sensibil bucuria, pentrn că acnm iarăşi se permite a se mânca ouă, ceea ce era oprit ia timpul poştalul. In ori ce ojz culoarea exprimă o veselie, şi fiind că onl in sine eete nn simbol al renaşterei şi al speranţei, de aceea noi găsim că onele roşie snnt nn obiceii! foarte frumos şi on simbol nsmerit al veseliei, de care snnt pătrunse initnele credincioşilor pentru învierea Domnului.* TIMPUL Eau et Poudres dentifrices du IDR P I E IR, IR, IE de ]a facultatea de medicina din Paris. PABIS - S PLACE IDE L’OPERA PARIS Se gAsojce la to|i farm a oişti, parfumorii ţi coaftrii. Medalia de merit decernaţii Casei Doctorului Pierrk şi recompensu cea j| mal mare obţinută de dentifrices. ^OQ^QO^OO^CO^OO^OO^OO^OO^QO^OO^CXJ^OO^OO^OO^OO^OCi^OQ^OO^OOfrCP^OO^CKD^OO^CO^OO^OO^jO^OO^Ci • PUBLIC ATM UM E -U£*l Nnmaî încă patru-spre-ijeee ţjule PÂNĂ LA 23 APRILIE 1373, MAI ŢINE Marea Desfacere de Albituri In Otelul Oteteleşianu, Calea Mogoşoiel No. 27 <^rSE DESFACE CU ORI-CE PRECIU*** din Fabrica do Pânză şi Lingerie din Viena Mari sume de albiturile cele mai fine pentru dame şi bărbaţi Ac care cnnosc Hapurile urgutire ale doctorului intreuinţa înilatil ce vor avea rebninţă de curăţenie. Ele u prodre desgast nici slăbiciune, căci, i contra celor-alte curăţenii, acesta nil icreză bine de cât când este lnată cn aliniate buue şi băntnrî în-tăritore, preenm: m, cafea, ceai. Fie-tare ’şi alege ora şi pniijul când ’i convine mai bine să le ia, i conformitate cn ocn-paţiunile sap. Oate^la pargaţinnel fiind pe deplin anulată prinfectnl nneî brune bune, ea se pote repeţi ţ rât va fi de trebuinţă. Cutii de 5 şi 2 fii<> b. la Paris la doctorul Dehautşi la ite farmacopi-ele. Să se ceru cn fie-care enti cărticica de 72 pagina, care conţine instrmiile in Iote limbele. Să se ceră şi mannalcm limba francesă doctorului Dehaut. vrumnl de 100 pagine. Deposit în BncnescI, la farmacia d-lni F. W. Xiirner, cal1 Mogoşoiel, şi la d-nu Ovcssa, drogistul. MADAME PATRU Iteiutorceuda-se în Bucnre ci, reîncepe comerţul < î de mode in vechiul looai, Strada Mogoşoei No, 58 etajul de snn. Avertura PĂLĂRIILOR DE VARĂ ia-cepe la 23 Aprilie corent. {7:14—3) HOTEL VVKISS Un profesir 1 o.™«‘d.!îî reşce a preda lec uni in 16te materiile gimnasiulni, scdlelreale sad normale, etât pentru băeţî cât ş peutrn fetiţe. A se adresa la admi nistrţia acestei foi. BRASIOV. Sub semnatul ara onore a insciinţa pe Onor. Public voisgior, oă am luat asnprâ'inî acest hotel, fi mă vBiB sili a satisface atât in privinţa curăţeniei câtşi preţurilor eftine. Se găşesc odăi de la 00 kr. până la 1 fiorin. Cn deosebită stimă. Ion Uanptiniinn \ ntrrprpnor. TjA „Anflnarv cas/l ^ln Strada L>0 vendare, Academii nnde ee află actnalmente Comisia cnlorei de RoşiB in apropiere de Theatrn şi Ministernl de snterne, compnindnse din curte mare, grajd, Iopron şi 12 odăi. Condifiunl avantagibse. A se adresa la adminietrţia acestni jurnal. Moşia PBOTmii, sas, proprietate a canei ropunsntuli iiagiopol.in întindere peste 3000 lângă gara Piatra, şi moşia Vâlen i părtare de o jumătate oră de cea d în întindere peste C00 pogane sui rendat chiar de acnm fie imprenn parte. Pe aceste moşii se află patru t bătrâne îa întindere totali ca de I gone, se vând împreună cn moş > deosebit şi tote impreună săâ în p se adresa la d-na AnDa Hagiopol A Colţel No. 37 seB la d-nu Gr. G. P Strada Pitaru-Moşn No. 10. (73t - De vendare. noidePre«. inveuţiunea cea mai nouă şipractb, se p6 e dirigea fără maşinist după o 'u arătare, folositor pentm fie-care pn ii sunt de vânzare la eub-semaatul. Unele din aceste maşine sunt în t nnde fie-oare se pote încredinţa dtp tica lor. (751-0) Era. Rosenthi Strada St. Vineri N rfkVŞ i • C&tnăşl brodate din cele mal fine de batist ji inn pentru OLM-f DUCUCl dame, cari mal înainte le vindeam â C ţi 12 franci 1^=* Acum numai cu 3 şi‘6 franci LINGERIELE 200 bucăţi Fuste de damă, capdte, pantaloni, costume de ndpte de inu Se vor vinde numai cu 4, 8 şi 12 franci DURABILE 200 bUCăţI Pichet alb şi colorat fin â 30 coţi Se vinde numai cu 7, 12 şi 17 franci Basmale de damast, şervete, feţe de tunsă şi pentru cafea Se vor vinde nnmaî cu 3, 6 şi 10 fr.12 duzină 100 bucăţi Inu de Rumburg 38 coţi cu 25 franci, inu de Belgia şi Irlanda 80 coţi cu 60, 70, şi 90 franci Acostă desfacere colosală va dura numai 14 ţhle, adică până la 23 Aprilie viitor, din causă că Inchiriăndu-să localul de la St. Gheorghe viitor, suntem nevoiţi a vinde In total sau în parte tote mărfurile sus notate cu preţurile cele mai neauzite de eftine. AT1S va priimi fie-care cumpărător pană la suma de 10 Napoleoni atAt en gros cat şi en detail ca Rabat o garnitură fină pentru 12 persone. Magasinul se află în Otelul Oteteleşano, No. 27 HOUL ATELIER DE FOTOGRAFIE şi PICTURA I. IM: ATNTJDI eSc Comp. 21, Calea Mogoşioel 21; vis A-vis de cofetăria Capşa. Se efectuează orl-ce fel de fotografie şi pictură , de orî-ce fel de mărime, Enl cel mai nofi şi elegant aprobat in cel mai înalt grad prin care «e H PHARMACIA LA „SiPERAISrTI-A- 26, CALEA MOOOŞOAEI. 26. 4 DEPOUL MEDICAMENTELOR FRANCESE. } ^ Obiecte de Cancinc şi Articole de Toalete. —■ Asemenea se angajeză a efectua ) ori-ce comande din risortnl medical. CEIE MAI EFTINE, PRACTICE SI se pote compara cu ocasinuea liquidărel a FABBiCEI DE PAKZA SI UNGERII DIN IIEN4 IN DEPOSITOL GENERAL IN BUC08ESCI Cafea Jlogoşdiel, Palatul Dacia, vis-â-vis de magasia D-nel A. Carissi unde se po găsi Încă următorele mărfuri în alegerea cea mai strălucită şi bogată, pentru a cărora cualitate şi provenienţa se ia garanţia cea mai severă I Gâmaşe de damă de ţliua , de Olnudă şi de Chiffon, brodate, simplă şi garnisite de fr. 4, 5, 8, 11 până la 18 fr I Câmaşe de.amâ de ndple, de percal frsnţuseac şi de olandă, semple şi brodate de fr. 0.50, 9, 12, 16 până la 19 fr I Cămaşe bânătescă albă semplă, de Chiffon şi de Olandă, cn galere seB fără galere dc 4.50, 6, 9, 11 până la 16 fr t Cămaşe bănâtescâ colorată şi de Cretton de Oxford veritabile de 4.50, 6 până la 9 fr. I Camison de damă, do Percal frances, de Baţietă şe de Piqnet de ernă, sempla şi brodat îa 100 de desenări, cete m& elegant» de fri 8, 5, 7.50, 9 până la 16 fr. I Pereche pa.talonl de damă, de Chiffon, de Percal de Olandă şi de Piqnet de ernă, garnisite şi brodate de fr. 3.50, 5 7, 8, până la 11 fr. I Fuslă de dimă, de Percal şi de Pichet da ernă, semplă, garnisite şi brodate, de fr. 4.50, 6.50, 9.75, 12, 18 până . la 24 t. ! Pereche paitalonl bărbătescl, de Croise alb, de Pichet de ârnă, şi de Olandă, de fr. 3.50, 5, 6.50, până la 9.50. I Corset de iarnă diferite fasonorî do fr, 3, 4,50, 7 până la 10 fr. ( Hăinuţă de fetiţe de flanel colorate de fr. 8, 10, până la 14 fr. I Fuslă de Amă de flanelă colorate de fr, 10, 12, până Ia 15 fr. I Cămaşe defanelă albă seu colorată de fr. 7, 9, II, până la 14 fr. 12 Gulere băbătescf de Percal şi de Olandă cele mai moderne fasona, de fr. 5, 7, 9 până la 11 fr. 6 Perechi M;nchete fa°on dnpa alegere de Percal şi de Olandă de fr. 5.50, 7.50, până la 9 fr. 6 Perechi Cnrapi bârbâtesci şi de dame, de bnmbac, de lină, de fild’ecosse şi mătase, de fr. 5, 3, ii, 14, până la 26 fri I Plapumă d< lină seu de mătasâ, de fit. 12, 16, 19, 21 până la 35 fr. I Tart n engesec de fr. 18 21 până la 29 fr. I Batistă de inii cu Monograme brodate de fr. 3, 5, până la 7 fr. 6 Baitste alte cu bordure colorate tivite, de fr. 2, 3, 4 până la 8 fr. 6 Batiste de 0l»ndă curată de fr. 3, 4, 6, 7, până la 11 fr. 6 Prosope d< aţă adevărată de fr. 5, 7, 8, 10 până la 13 fr. 6 Şervete de masă de Olandă curată, de fr. 4, 6, 8, 11, până la 14 fr. I Faţă de trusă a'bâ saâ colorată de inu curat pentru 6 persone, de fr. 6, 8, 10 până la 12 fr. I Faţă de m;sâ a'bâ de inu curată pentru 12 persone 10, l,t, 16 până la 21 fr. I Buclată de 0'andă de Rumburg 36 de coţi, de fr. 17, 19. până la 28 fr. I Bucală Olendâ de Belgia 45 de coţi, de fr. 32, 38, 46 ţână la 52 fr. I Bu ată de llandă de Irlanda 58 de coţ', de fr. 44, 58, 04 până la 86 fr. I Bucată de îlandă de Rumburg 62 de coţi, de fr. 60, 65, 76 până la 92 fr. I Bucată Olatdâ de Bie'efe'd 62 de coţi, de fr. 74, 85 până la 115 fr. I Toile de Bttiste 60 de coţi, de fr. 120 lână la 190 fr. I Bucală de Bandă de Rumburg de cercef Intr'o loiă 2 % coţi de lăţime pentru 6 cercdfurl de fr. 42, 48 până la 55 ir- I Bucată de Pichet de ărnă 36 de coţi de fr. 26 31 până la 46 fr ZESTRE COMPLECTE, LINGERIE PENTRU OTELURI cn preţuri mai ales reduse. Singurul Deposit general pentru România Ruciiresd, Cui ou Mogoştfiel, Palatul Dada, vis-u-vis do Maeiasla D-nel A. Carissi. MARELE MAGAŞIN DE HAINEJCONFECTIONATE Şl ARTICOLE DE MODA -A. LA BBLLE JOSE» FORNISORUL 20, OOLTIUL 33TTIAEfV'-A. lUH) TT LTJ I SX Face cunoscut onor. Clientele, cil i a sosit pentru sesonul actual mal moderne, fasone elegante croitedupe Costume complecte de Fantasie Kedingote Hardington Jaquette Bosphore Sacco Coupe anglaise Pardessus Renaissance Ri diferite alte fasone PREŢURILE CELE Se prlimeştc şi conului}! de tote Felurile do haine oare se ‘ ci’cdiicda cu marc promptitudine. «IIIIIVBAUM CURŢIEl MOGOSIOAIEI, CASA Gt-IXECfnSTXX, 20 UN MARE şi BOGAT asortiment de haine din stofele cele cele din urmii jurnale de Paris şi Londra. Cămăşi franţuzescl, albe şi colorate Lingerie de tote felurile Cravatte Plastron, Regate etc. negre şi colorii Umbrele şi objecte de fantasie Mânuşi şi tbte lucrurile de modă MAI MODERATE JOSEF «- I« f V11% I 'ti |Furui8orul Curţii, No. 20 Colţul Bulevardului şi Mogoşâieî, Casele Greoeuo. Typ. Thiel A Wiess, Palatul ,Dacia*. 4