JUOI 13 APRILIE. ANUL III. - 1878. ^iNAMENTELE IN TOAI’a ROmAnia IN STRĂINĂTATE : NSERpUNI ŞI RECLAME: 30 litere petit, pujţina IV, JO bani JII, 80 bani, pe pag. II, 2 lei noi. Reclame 2 lei noi linia. 4. umfir In capitală 10 bani. I ESE IN TOATE ZILELE UE LUCRU. Biuroul Redacţiei şi Administraţiei: Palatul ,I)aoia.‘ A KrTJJSTCITJRX 8e priim<»ic In strlinatat*: La D-nil Ilaaien-tUin A VogUr in Vienna, Walfischgasi* 100, A Oppclik in Vienna, S'-nbeabastei 2; RudalJ .1foste in Vicnna , SeiWiUttn 2 * Philipp Lob în Vierma, Richenbaob^a»^ ll : L. I*ang A Comp. in PoţU, Ilara*- La f/Ue A Comp. in Pari», C. A>lam 2. Cirrefiir de la Croij-Rou^e 2, Pari*: OrainA Comp. R ip Dronot 2 Pari *; N149. Af«:o««L 139—I4o, Kieet Strâmt London Scrisori nefrancate nu >e primesc. Articolele nepublicate se vor arde. Un număr tn Districte 15 bani. . t da llnoaresci, 5 Aprilie. fl irale..... 93 «ni'niale .... 88 878 . ^%lanciar rural . . 83 82 V» urban . . 78 i JlI unicipal al Cupit 83 --- { Bi ?nsil...... 135 --- acta...... 200 135 | il 'in'iuii..... 50 --- * .‘l miciral cu premii 22 21' 3 Jlonilni..... --- --- luni...... 1001/» 100'/. li 2525 2525 > ...... 123: j 123’/* Conul de Vlena, 18 Aprilie. Renta ungari in aur .... 88 10 Bonuri de lesaur utg , 1 emis. 119 — . » > II , 108 75 împrumutul austr, In hirtie . 61 55 > , i argint . 65 li Renta austriacă in aur ... 02 85 I.o*e din 1860 ...............Iii 25 Acţiunile băncel naţionale . , 793 — . . auatr. de credit 213 80 . » ungare , 104 50 Argint....................... 106 35 Ducatul........................ 5 75 Napoleonul..................... 9 85 100 mărci germane............. 59 95 Cnnnl de Berlin, 12 Aprilie. Acţiunile Căilor ferate romlne. 23 90 Obligaţiunile nmăne O^/o . . 73 25 Priorităţile C. fer. rom. &)/« 71 75 împrumutul Oppenheim ... 91 70 Napoleonul.....................10 20 Viena. termen lung ..... — — Paris > scurt ....------------------ PLEC3A.REA TRENURILOR Calendarul Ştlel Juol 13 Aprilie. Patronul zilei: Mart. Artoman. Răsăritul soarelui: 4 ore 56 min. Apusul soarelui : 6 ore 56 mia. Pasele luael: Citim Q lart. Itncnrescl -Suceara Bucurescl . . . ,8.15n 10.— Ploescl..........9.50 n 12.00 Brăila...................1.53 n 5.45' Teccicifl...........4.38 □ Roman..............9.05 1 Suceava,sosire . .12.03 u Buouresc —Verclorora Suceava—Hucnrescl 9.55 n 1 Sjeaava. . . . . 5.11 4 6.4G 4 ■ Rduiid .... . 8.45 4 12.3 > 1 1 715 I Tacueifi.... . 12.30 n 5.10 4 11.10 1 Br&iU .... 3.08 n 8.10 d 8.5 S I 4.45 ) PloeacL . . . . 7.12 J 2.45 i Bucurescl, sosire 8.30 4 Verelorova—Bucurescl Bucarescţ..... Vercioriva..... Piteşti...... Craior.» ..... . . 11.44 > Slatina..... . 2. d Slatina....... Craiova..... Vârciorova, »o»ire . 9.01 n Bucuretcl, sosire .. . . 7.40 11.20 Uncuresei—(Jlurglu Bucurescl.........9.15 d 0.06 n Qiargiu, sosire....11.35 ; 8.27 n Giurgiu — Bucurescl Giurgiu.............9.26 4 4.45 n Bucurescl, sosire....... 9 48 4 7.17op5 ineheiarea nnni arm istiţifi de cinei 1 între Tarei şi ineargenţi, prin mijlo» a consulilor englezi, aceşti conenll afl tomnat pe insurgenţi a încrede Boarta Mliel in desbaterea Europei. Insurgenţii por să paie jos armele, tejnftndo-se să reinceapă măcelurile, şi declară că vor o ta pentru anexarea lor la Grecia. Con-lil speră că vor pntea face să se pre Iţească armistiţiul şi c8 vor căpăta de Poartă garanţii pentru signranţa fa Qiilor creştine şi pentru viaţa insnrgen, «ir. BDCURESC1 11 APRILIE Nu e de mult de când am zia, că I. C. Brătianu joacă la noroc şi lnsărcinftndu-ae pe sine lnsu-şl li misiunea diplomaticA pe lângă llrţile din Viena şi Berlin, a arun mit cel din urmA ban In joc. Nu e de mult de c-And le-am zia acestea, şi totuşi astA-zI nimeni nu mal cuteazA să punA la ludoialA temeinicia prevederilor noastre. înainte de a fi plecat Preşedintele consiliului de miniştri, aveam speranţe; astă zi le am perdut chiar şi pe acestea. Cu totul alt-fel ar fi trebuit sA stea lucrurile astA-zI, dacA nu d. I. C. Brătianu ar fi pledat causa României la Viena, ci vre-un alt om politic, care, fără de a putea fi bâ-nuit de ipocrisie, ar fi putut zice comitelui Andrassy: .România este şi voieşte sA rem&ie un stat pacinic, un vecin bun şi un zid de apărare contra năvAlirilor, la cari monarchia Habsburgilor ar putea sA fie expusA la hotarele despre Ardeal." CAcI In zadar !—nu putem pretinde ca Austro-Ungaria sA dea sprijinire unul stat, care ameniuţâ pacea internă a monarchiel, şi d-nul I. C. Brătianu dimpreună cu amicii sfii foarte mult s’afi trudit spre a face ca lumea sA creazA, cA România este un stat care ameninţA liniştea hotarelor de la răsărit ale monarchiel Habsburgilor. Acum era dar vremea, ca d. I. C. BrAtiann să facă ţârii sale o jertfă, şi, recunos-cănd greşelile trecutului, nu să ’şl renege acest trecut, ci să se declare mort politiceşte. Nu es’e o exagerare, dacă astăzi zicem; România este lipsită, de sprijinul puterilor, fiind cA d. Brâ-tianu şi amicii sfii aQ surpat încrederea puterilor interesate In bunele intenţiunl ale Românilor. Toatâ lumea cunoaşte trecutul svlnturat al domnului 1. C. Brâtianu, şi o ţarâ, pe care o pot representa asemenea oameni, nu poate sâ inspire încredere. îndeosebi Austria are interese In România, şi pentru dânsa statul Român şi puterea de resistenţâ & acestui stat este o cestiune de existenţă; d. I. C. Brătianu, şi amicii sfii ah voit Insă a da acestui stat o misiune primejdioasă pentru monarchia Austro-Ungarâ, si ast-fel a creat o aparentă colisiune de interese Intre România şi Impfirăţia de Ia apus. Cabinetul din Viena nu poate dar să aibă Încredere In ţara ce este represintatâ de a» semenea oameni, de oare-ce trebue sA creazA, c& el sunt adevfirata ex presie a spiritului public. D. I. C. Brătianu, dacă ar şti ce va să zică abnegaţiunea patriotică, nu ar fl mers la Viena, dându'şl aerul de om popular, ci ar fi grăit adevfirul şi ar fi zis: Efi nu sunt omul, ce re-presintA disposiţiile Românilor faţă cu monarchia Habsbuzgilor. Nu mal puţină lipsă de patriotism a dovedit <1. I. C. Brătianu, când s’a hotârit a pleca Însuşi la Berlin. Toatâ lumea ştie cât de nedemnă şi de lipsită de bun simţ politic a a fost totdeauna partarea d-lul I. C. Brătianu şi a amicilor sfii politici faţă cu Pruso-Germania; toată lumea Îşi aduce aminte limbagiul ce observa .Românul* şi codiţele lui faţă cu poporul german şi chiar faţă cu tNem(ix* din ţară: a merge după toate aceste la Berlin cu pretenţia de a pleda causa României, era fără Îndoială, din partea d-lul I. C. Brâtianu, mal mult de cât lipsă de bun simţ politic. D, I. C. Brătianu este un om de o capacitate foarte normală ; cu toate aceste ll credem destul de iu-teligent spre a nu ne mal putea Îndoi, că d-sa le-a Inţelest oate aceste, şi prin urmare trebue sâ credem că dinadins a făcut ce-a făcut. Prea bine ! Suntem Iosâ siliţi a-I aduce Încă odată aminte, că aseme nea politică, de câtrâ oamenii ce sunt cel puţin oneşti, nu se face de cât cu revolverul In buzunar. Să Începem a avea speranţe deşarte, sâ ne Incredem celor mal noi ştiri In aşa mod In cât sâ deducem dtn ele perspectiva unei păci dainuitoare? De multă vreme Germania ’şl dă osteneală de-a căuta puncte de vedere, cari ar putea Împăca toate interesele puterilor mari şi ar face de prisos i9bucnirea unul nofl resboifi, de nu mal sângeros, dar de sigur mal lung şi mal ruinător de cât cel cu Turcia. Ştiri telegrafice ne spun. că principele cancelar al Germaniei a aflat formula, ce i se pare conciliantă, cu care sâ Invite pe puteri de-a lua parte la congres. Acea formulă e ast fel: .Puterile sunt Invitate a se .Întruni In congres la Berlin pen „tru revizuirea tratatelor de la 1856 ,şi 1871, ţiind seamă de noua si-.tuaţiune, creată prin evenimentele .recente, petrecute în Orient.* — Pân’acuma toate puterile par mulţumite cu această formulare şi aii primit favorabil Invitarea, afară de... Euglitera, puterea cea mal mult amestecată In complicaţiunea actuală. Englitera a respuns la Invitare, mănţinfind punctul de vedere, pe care 1'ati ropresentat pân’acuma. .Ea nu va lua parte la congres, de ,cftt numai daca Rusia va consimţi ,de-a supune toate cestiunile noul, .ivite In Orient sancţiunii marilor .puteri.* Pe de altă parte se vede, că ne-gociaţiunile pentru evacuarea împrejurimilor Constantinopolulul de către Ruşi şi a mării de Marmara de către Engleji se urmează cu stăruinţă Intre cabinetul de Stn-Pe-tersburg şi cel din Londra. Nego-ciaţiunile se fac până acum Intr'un mod amical, de şi resultatul poate sâ se trâgfineze mult. Intr’un asemenea caz Insă Ruşii ar cere de la Turci garanţii, că nu se vor opune la reocuparea poziţiilor, ce le ocupase oştirea rusească, dacă negocia-ţumile din congres ar avea un rezultat negativ şi daca resboiul cu Anglia tot ar mal fi inevitabil. îngrijitoare, şi nu tocmai In opoziţie cu cele de mat sus, ne par ştirile, ce vin din Constantinopole. Se presupune, poate cu cuvânt, cA Sultanul Abdul-Aziz căzuse, şi Mu-rad V se ridicase pe tron prin influenţă englezA. Acuma .Daily New9* primeşte din Constantinopol o telegramă, In care i se spune, cA ar fi existând iarăşi un complot contra lui Abdul Harnid pentru reaşezarea pe tron a lui Murad V, care se vede că s’a însănfitoşat pe deplin. OdatA Sultanii turceşti, pentru a scăpa de fraţii lor rivali, 11 ucideafi In taină; dar astăzi acest espedient ne mal fiind la modă. Abdul-Hamid va găsi de sigur mijloace omenoase pentru a se desbâra de fratele pretendent. De astă dată Murad V nu se bucură Insă de simpatii engleze, ci de cele ruseşti, căci aceeaşi telegramă ne spune, că actualul ministerifi, cam scăldat In ape ruseşti, favori-sează complotul şi că numai Osman şi Muktar-paşa vor remAnea credincioşi actualului Sultan. Se înţelege, cA nu dăm acestei din urmA ştiri de eât o credinţă foarte condiţionat. DIN AFARA .Agenţa Havas* comunică ziarelor din străinătate ştirea, că Principele Bismarck a isbutit a face ca atât EDglitera, cât şi Rusia Bă primească In principia propunerea de a-şl retrage trupele. Ar remânea acum ca după acest principia să se hotărască o linie de demarcaţie, până la care se vor retrage trupele. Se asigură că flota englezească se va retrage în Besica-Bal, iară trupele ruseşti vor ocupa posiţiunl In linia A-drianopolulul. Ziarele din Viena comunică aceste ştiri cu mare reservă, şi se tndoiese că Englitera va primi propunerea de a-şl retrage flota din marea Marmara, de oare-ce In cazul unei eventuale isbucnirl, Ruşii nu ar întâmpina prea mari greutăţi, dacă ar voi să ocupe Constantinopolul, câtă vre- me flota englezească numai anevoie ar putea străbate din nofl prin strlm-torile Dardanelelor. Ziarele englezeşti combat idea de a se lua de bază pentru disenţiu-nile din viitorul congres tractatele de la 1856 şi 1871. După ştirile sosite din Berlin Insă, dacă Englitera nu va primi această propunere, Germania va stărui că Întregul tractat de la San-Stefano sA fie discutat In congres. Ziarele din Franţa, fără deosebire de partid, combat pe Rusia şi In aceea-şl vreme bânuesc pe cancelarul german de a înclina In ne-goţierile de mijlocire spre această putere. Ele cred, că dacă Germania ar interveni cu puterea el şi principele Bismarck cu autoritatea sa, interesele europene ar putea sâ fie asigurate prin Înţelegere de bună voe şi pacea ar fi asigurată. Acela-şl e limbagiul, pe care, de şi cu oareşl-care rezervă, ll observă ziarele din Viena faţă cu mediaţi-unea Principelui Bismarck. Ziarele ruseşti urmează cu manevrările lor contra Austro-Ungariel. In deosebi ziarele oficioase sfâtuesc pe cabinetul din Viena a se înţelege cu Rusia şi a primi avantajele ce i se ofer In Orient, de oare-ce o alianţă cu Englitera nu ar putea aduce Austro-Ungariel nici un folos. Alte ziare rnseştl. mal puţin moderate, ameninţă Insă pe Austro-Ungaria cu puterea Rusiei. Ast-fel .Rnski Mir* şi .Novoie Wremia* arată, că Austro-Ungaria observă de cât-va timp o atitudine mal reser-vatâ, fiind-câ se simte slabă, şi că Rusia In conflictul el cu Austro-Ungaria are drept, fiind-că e mal puternică. Ziarele din Viena comunică toate acestea fără comentare. .Standard* comunică din Belgrad ştirea că Curtea de casaţiune şi principele Miian a fi confirmat sentinţa, prin care mal multe persoane aA fost osândite la moarte pentru revolta militară de la Topolie. Aceste persoane sunt: Ahim Thumici, fost ministru şi preşedinte de consilifi ; Colonelul Infram Menkovici, comandantul brigadel de la Crujevaţ, căpitanul Iovici, Ulcâ Colavaci, unul dintre marii comercianţi din Belgrad , Poloboşinin, neguţător din Semeudrie. El vor fi esecutaţl după Paşti. Principele ar fi dispus să-I gra-ţieze, dar ministerul se opune. Alte 50 persoane afi fost osândite la muncă silnică. timpul REVISTA ZIARELOR .Piesa* de la 12 Aprilie, vorbind despre călătoria d-lul Brâtianu Ia Viena şi Berlin, aratft câ „presurn-ţiosul preşedinte al cabinetului' ar fi trebuit sil renunţe .la o misiune ce nu avea pentru d-sa carmenul şi duleeţile primirel de la Livadia.* «Presa* apoi urmeazA: .Intr'adevfir, lăsAnd la o parte tre cutul politic al radicalilor noştri, care abundeazA nu numai In expre-siunl reprobabile, dar chiar In acte provocatoare, atllt contra Germaniei, cftt şi contra Austro Ungariel, cum, de exemplu, intre altele, atentatul de la sala Slâtineanu, fapte cari, prin natura lor, exclud posibilitatea reabilitărel celor ce aU fost instigatorii lor, care nu prevestea o satisfăcătoare priimire d-lul Br&tianu, sa examinam daca radicalii s’aU candus, cel puţin de c&nd aU venit de rândul acesta la putere, lntr’un mod mal cuviincios, cu marele puteri ale Europei. Din neno ocire, ducerea d-lul Brâtianu la Livadia, ca sft nu mal vorbim şi despre convenţiunea comercială cu Austro-Ungaria, proba din nou ţârei, că esperienţa n'a instruit pe radicalii noştri, cum trebue să se conducă In afacerile diplomaţiei. Încântat de o primire bine-voi toare, la care poate că nu aspira, după conduita anterioară a partidului radical, faţă cu guvernul Rusiei şi dinastia Imperială, d. Brâtianu, se orbi lntr'atăta, In cât, uitând restricţiunile facultăţilor sale ca ministru constituţional, luă angajamente, prin cart nesocoti reco-mandaţiunile marilor puteri occidentale. Cabinetul d-lul Brâtianu procedă cu aceeaşi neinteresare culpabilă, şi In lu >rea deriziune!, de a participa şi armata noastră In resbelul ofensiv contra Turciei; şi ast-fel, dete ţârei şi Europei o nouă probă Învederată de lipsa eapacitâţel cerute, pentru a aprecia consecinţele unor acte atât de cutezâtoare şi de periculoase. „Presa* încheie prin următoarele cuvinte : ,Cu titlurile ce şi-a creat cabinetul actual cu Întregul sfitt partid, dânsul nu poate inspira nici unul guvern, nici afecţiune, nici Încredere. Dar d. Brâtianu, care are pre-tenţiunea de a poza In geniu universal, nevoind a se convinge des- pre inferioritatea calităţilor sale di-1 porneşte cu oştirile otomane spre) Prin urmare Sultanul a hotărlt a plomatice, pe care o desvâluie In J Nistru. [reîncepe resboiul. Intervenind Insă toată goliciunea sa tabloul actualei situaţiuni, face încercări peste încercări, ca să prelungească momentul căderii sale, fără a ţine în seamă ceea ce costă pe ţară Încercările de această uaturâ.* .Românul* face o scurtă dare de «eiiiiiA despre politica orientală a ruşilor In cursul celui lin urmă veac şi arată cum , pas cu pa», puterea de nord a înaintat spre sud, voind, In deosebi, să Inchizâ toate căile pentru celelalte popoare, „Românul* e de părere, că Rusia începuse râsboiul cu cele mal bune şi mal nobile intenţiunl, neurmărind nit. scop decât eliberarea slavilor. In urmă însă .reacţiunea* din Rusia a dat Insă politicei ruseşti o direcţie primejdioasă atât pentru Rusia, cât şi pentru Europa, şi aşa Rus>a a dispus In Orient fără de a ţinea seamă de intesele elementelor greco-latine. Nn ştim acum. dacă .Românul*, vorbind de „reacţiune*, Înţelege pe panslaviştl, ce nu sunt mulţumiţi chiar nici cu soluţiunea de acum a cestiunel orientale, ci cerca popoarele siare să fie ,pe deplin eliberate1, ne Îndoim Insă, că Înainte de a fi început râsboiul, Rusia nu avea intenţiile pe cari le-a manifestat prin încheierea tractatului de la St. Stcfano, şi ne Îndoim fiind-eâ Însuşi „Romanul" zice : „Tractatul din Paris , care mărgini influenţa şi Întinderea teritorială a Rusiei spre miazâ-zi, fu infirmat mal ântâl prin relntărirea Sevastopolulul, apoi denunţat de Rusia In timpul (înţelege: pe timpul) râsboiulul franco-german şi, pentru pnma oară oficial, slăbit de confe-renţa ţinută la Londra In 1871, care fu preludiul sângeroaselor lupte din 1877*. Cu toate acestea „Românul* a pledat pentru alianţa cu Rusia, fiindcă, In ciuda „preludiului*, Rusia Începuse râsboiul cu cele mal bune intenţii. Bucovina şi Basarabia. i Politica orientală In veacul XVIII. La anul 1711 isbucneşte cel d'ântâi râsbol. Oştirile ruseşti trec graniţele Voevodul Dimitrie Cantemir declară Moldova -neatlrnatâ şi marele Vizir ţarul Petru avea la Prut, afară de oştirile comandate mal ales de ofiţeri germani, vre-o 10-15 mii Moldoveni şi câte-va cete de unguri pribegi, atât husari cât şi pedestri. In partea Turcilor luptafl, afară de oştirile otomane şi tătăreşti, svedi-enil regelui Carol XII, polonezii comandaţi de Poniatovschi, cetele Palatinului de Cliiovia şi cazacii Za-ugnnl, dimpreună cu cel Potcalenl. După capitulaţia de la Movila Răbiel (Han Tepesi). la 22 Iulie se încheie pacea de la Vadul Huşilor (In campo ottomanico ad vadum Huss.) o pace foarte blândă pentru Ţarul Petru. Se hotâreşte In acest tractat, că Ţarul să restituiascâ Porţii fortâreţa Assak, să surpe toate cele-lalte fortăreţe de la graniţele despre Crim să nu se mal amestece In afacerile Polonezilor, Zaporovienilor, Potcale-nilor şi nie Cazacilor -ie silii stâpft-nirea Iul Dewlet Ghiral Han, şi că Regele Carol XII să se Întoarcă sub scutul Porţii, prin Polonia, In ţara sa. Cu aceste condiţiunl Ţarului Petru i-se dă voie de a se retrage nesupărat. Nu mal departe ln9â decât la 20 Noemvrie 1712, Sultanul adresează, tuturor vizirilor, paşilor şi beilor un ordin, pe care 11 începe astfel: .In lupta ce s’a dat In anul 1123 la graniţele Moldovei între armata mea biruitoare şi aceea a Ţarului de Moscova (care de câţi-va ani se prefăcea ca este amic «1 Sublimei noastre Porţi, câtă vreme apucăturile lui meşteşugite Încredinţau pe ori-şi cine despre relele Iul intenţiunl contra Împărăţiei otomane.) armata acestui Principe, cu ajutorul Iul Dumnezeu, a fost biruită. După cum este scris că răul i se Întâmplă aceluia care e capabil de a-1 face, Ţarul a cerut ertare cu tot felul de înjosiri (avec toute sorte de bassesse) şi pacea a fost încheiată, earâ tractatul redijat In câti-va articoll. Ţarul de mal mulţi ani se amestecă In afacerile Poloniei cu scopul că, dupâ-ce se va fi făcut stăpân pe acest regat, care este veciu cu împărăţia otomană, va putea năvăli asupra graniţelor el, şi pentru aceea s a poruncit In acest trac-ca să se retragă cu desăvârşire din Polonia. Cu toate că acest articol, care zicea că Ţarul să nu se mat amestece In afacerile Poloniei, era unul din cele mal esenţiale şi mal importante, In ciuda acestei învoieli el a rămas cu trupele sale In Polonia.* ambasadorul Eugliterel şi acela al Olandei, Poarta otomană a consimţit a relncbeia pacea, puind Ţarului un termin de trei luni de zile pentru retragerea trupelor din Polonia. Cele trei luni an trecut, dar Ţarul nu şi-a retras trupele. Astfel Sultanul porunceşte, că până la 21 Martie 1713. toţi vizirii şi paşii să fie adunaţi cu trupelor lor In lagărul de la Adrianopol, de unde vor avea să plece asupra Ţarului. Astfel se rosteşte persoana Sultanului; cu toate acestea râsboiul ■nu se face; de oare-ce Ţarul Petru isbuteşte a încheia şi astâ-datâ pacea, obligându-se din noU a retrage trupele din Polonia. Peste câţi-va ani, la 1718, isbucneşte râsboiul Intre Veneţia şi Poarta otomană. Austria intervine şi ast fel râsboiul se Încinge Intre Poarta otomană şi cele două puteri aliate. In tot cursul râsboiulul oştirile ruseşti sunt grămădite prin Polonia şi pe la graniţele despre Crlm ; In tot cursul râsboiulul, Ţarul Petru mereU face Curţii din Viena propuneri de alianţă; când Turcii II aduc Insă aminte datoriile, ce le-a primit In tractatele Încheiate, el ÎI încredinţează că numai Iu interesul lor Îşi ţine trupele aproape de granţe. şi că dovadă despre aceasta este refuzul , cu care a răspuns la propunerile de alianţă ale Curţii din Viena. La anul 17ÎS, se încheie parea de la Pasaroviţ. Poarta cedează Austriei Banatul Timişoarei, Serbia , Oltenia, o parte din Bulgaria şi " fâşie din graniţele despre apus Deşi slăbită însă, Poarta otomană provoacă pe Rusia să se ţie de tractatele încheiate, şi In deosebi să-şi retragă trupele din Polonia. Residentul rusesc de la Constan-tinopol, Alexie Dâşcow, răspunde In tr’un memoriu adresat In vara anului 1719 Marelui Vizir. El încredinţează pe Marele Vizir despre bunele disposiţiunl ale Ţarului şi arată, că Regele Engliterel e de bună Înţelegere cu împăratul şi stăruieşte a răpi ceva de la Spania; Regele Poloniei, cu ajutorul împăratului, voieşte să facă din Polonia un regat absolutist , şi dacă s’ar Întâmpla aceasta, nu râmâne Îndoială, că ar fi formidabil pentru puterile vecine (Vicinis potentiis formidabile forenon dubitandum)*. Iată dar motivele pentru care Ţarul îşi ţine trupele In Polonia : e chiar In interesul Porţii, ca Ţarul să apere drepturile şi libertăţile Po- lonezilor, de oare-ce regimu. tist ar face din Polonia un mejdios. In aceeaşi vreme Insă, Ţ dă silinţa a pune la cale lilii popoarelor din Crlm. In anii 1 724, relaţiunile Intre Poart sia sunt foarte încordate, d ce mereU sosesc Ia Constau | de la Hanul tătăresc şi de lele fortăreţelor de la liotai i porturi despre răscoalele ce i nesc sub auspiciele Rusiei. 8f tul Alexie Dascow, miniştrii t Oolowkin, Tolstoyşi Osterraan.i sadorul Franţei, marchizul de Ei ba chiar şi ânsu-şl Ţarul, I multe scrisori adresate Suit3 mereU Încredinţează pe Poar;i pre bunele disposiţiunl ale llii despre dorinţa de a trăi lnf* Turcii. Se încheie In mal multe duri tractate ori se dă tăriei încheiate. Intr'unul din acest rul se obligă din noUa retras pele din Polonia, iară Sultanu dreptul de a se Întoarce cu ele cine-va ar -voi să facă vre-un tat la libertăţile Polonezilor, lu tul Ţarul se obligă a surpa reţa Kamenea. precum şi fort din noU durată la gurile rlulu mara, se obligă chiar a nu mal| altele noui. In sfârşit Insă resboiul nu s»' poate evita, şi Austria primeşti diaţiunea Intre Turcia şi Ruşi ţin conferenţe ; se discută asupi cuiul de întrunire ; Rusia caul incungiure o hotârîre definitiv ast-fel, parte în urma uneltirii' bace ale diplomaţiei franţuzeşti, j cu scopul de a nu lăsa pe Ru: dispună singuri în Orient, cu din Viena devine din mediatoa putere ce intervine şi In urn aliată pe faţă a Rusiei. Se stabileşte un comun plai acţiune şi resboiul contra Turciei s, cepe. Trupele ruseşti Insă, in Ioc i opera potrivit cu planul statornici' fac de lucru Împrejurul Crlmululj fel Turcii, remăind In defensivă fa Ruşii, îngrămădesc oştirile contra triacilor. împăratul Carol VI. In multe scrisori adresate comandai lor sel, se plânge de duplicitatea 1 rinei, dar, Iu sfirşit, după unfi boiU de aproape trei ani, perJe ' tenia, Sârbia şi părţile ce câştigi In resboiul trecut din Bulgaria Bosnia, şi, încheiftndti-se tractatul la Belgrad, inceatâ a mal fi aliat Ruşilor. După acest resboiU Turcia se I cură de o pace mal Îndelungată, la 1700 până la 1710 ea a stat 0 PETIRE PRIMEJDIOASA de 1UORNSTJ ERN A-1MORNSON Jn Norvegia şi Snedia satele Bont pe marginea mării pe munţi, iar casele foarte departe nna de alta, în cât □□ sat e adesea împrăştiat pe multe mile pătrate. Lo-cnl de adunare al satnlnî e la biserică, in a căril certe dnminicile fi sărbătorile e ca ’ntr’ua târg. Gospodăriile foarte izolate dac o viaţă foarte singuratecă şi proprie nomai acestor ţ?rî. O asemenea gospodărie are nomele ei proprii!, ca prin alte ţări siliştii», făntănele şi vadarile. O asemenea gospodărie e şi cea namită Husaby, nnde ’n singurătatea vieţii ţărăneşti, As-lang crescuse fi se făcuse fată mare. Numai, de când se făonse ea fată mare, na era pace în IIoBnby. Flăcăii se băteaO şi ae păraeatl In toate nopţile, fi mal cu seamă Sâmbătă seara, dar fttnncl nici bStrânnl Knnt Hnsaby, tată! Mei, nn se cnlca nici odată fără de meşT şi fără s’eşezc la căpătăiO o bâtă sdra-vană de mesteacăn. Thorn Nesset era băiat sărac fi fini nuni pilmaf numai, care n’area de cât caaă fi grădină, şi cn toate aceste el era acel», care zicea că merge mal des la cartea ţărănească a cuprinBnlnl HuBaby. Lui bătrânul Knut asta nu-î plăcea de loc şi zicea ‘nn e adevărat*, că nu ’l văzuse nici odată. Dar oamenii rîdeaQ şi ziceai! c’ar fi trebuit să’l cânte vre-odată la iânSra Aslang şi Tar fi găsit de sigur pe Thorn. Venise primăvara şi Aslaug merse cu vitele albe Ia câşlă, care se afla pe un tapşan aşezat pe nişte stânci, ce eşeaS drept din apele mării. Când ziua caldă se răspândea asupra văii, iar munţi! se ridicaţi recoroş! pe de asupra aburilor soarelui, când sunai! talan-gele de la vaci, cânele gâfăia, iar ABlaog snna din corn—atunci pe flăcăi ’l apncă jalea de inimă şi eţeafi toţi, Bă se Bben-gueaBcă pe câmp. Dar în cea mal apropiată Sâmbătă noaptea, unnl câte unul mergea in deal la căşlă. Dar pe cât mergeaH de repede, tot aşa de repede se fi întorceai!; căci la căşlă, îndărătul uşii bordeiului, era nn băeţan tânăr, care apuca pe or» care venea şi ’1 obelfăuea aşa de bine, in cât nn uita nici odată cel puţin vorbele ce i le Btriga ia urmă: ‘Maî vino şi altă dată ca să capeţi şi mal mult!» Aceştia toţi ştiad, cn numai unul în foita enoria are aşa pumn, şi acel unul trebuia să fle Thorn Nesset. Fiii de fruntaşi gă96ad că-î de-a ’ndS-rătelea lacra, ca tocmai un pălmaş şi băiat sărac să stea aşa de bine cn Aslaug Ilusaby. Alt-fel .... şi bătrânul Knut Flusaby, gândea tot aşa şi daca uu se găsia alt cinc-va să-l strunească, avea de gând să-l strunească el împreună cn feciorii. Knut începnse să ’mbătrânească, dar de şi trecuse de şal-zecî de an!, tot fi plăcea din când în când, când se somnoreşeii în societate, să se întreacă la trântă cu feciorii lui cei mari. Nu era de cât un singur drum la câşla lui Husaby fi acela ducea numai prin curtea lui. Când Thorn voi să meargă sâmbătă seară la câşlă, el se forişâ încet prin cnrte şi mal încet încă, când ajunse lângă coşare, când d’o-dată resări un om, coreM apucâ de piept. «Ce al tn cu mine?, Be răsti Knnt şi-l svârli la pământ de-I pârâirâ oasele. — Vel fti tu îndată ce voim — zîbo un altul de la spate, lovindu-1 cn bâta. Era fratele celui trântit. — Iată şi-al treilea la mâna ! zise bătrânul Knut, arnncându-se asupra lui. Thorn era taie tocmai la vreme de primejdie ; era vânjos, ca salcia, şi unde da, pocnia ; se ferea când într’o parte, când într’alta. unde cădea lovitura, nu era el, şi numai de unde n’o aştepta, de acolo o căpăta; se pleca el, săria el în toate părţile, dar totuşi mânca o frecătură sdravAnă şi cu temeiîi. Moşneagul zice inBă adese-ori de atonei încoace: «N’arn maî pomenit aşa băiat voinic !* Râbdară ei, până ce începu să curgă sângele, dar atunci moşneagul zise: «Destul, şi adaose : «Dacă sâmbăta viitoare vei pntea scăpa de lupul bătrân Husaby şi de băiaţil lui, iţi dad fata !, Thorn so târâi cum putu până acasă, şi oăzu la pat Se făcu vorbă multă prin sat despre bătaia \u1 Thorn, şi fie-cine zicea: «Ce maî căuta şi el pe acolo? Ce-a căutat a Numai una era, care nn zicea aşa: Ea, Aslang. La ’l aşteptase Sâmbătă, fi auzind des- pre întâmplarea dintre el şi tata, se pe plâns, /icândn’şl: «De nu va fi al de nn va fi Thorn al meî!, nu rual ara) bnnă pe lame*. ■! Thorn râmase Duminecă în pat, şi Lu băgă de seamă, că tot mal trebue să r mâie. Veni Marţea şi era o zi prea fr moaşă. Plouase peste noapte» Munţii strălncei nu nlt-ceya, încărcaţi cu o proaspătă ve dea ţa; fereastra era deschisă, mirosnl frut zri venea în odaie, talangele de la va sunad despre munte şi nn glas se auzer un glas. .. de nn era mama Ini de faţă., ar fi plân9. Veni Miercuri şi el tot ancă zăcea: Jd socoti, că până Sâmbăta trebue să se îti trenier.e şi—Vinerea era în picioare. Acum îşî aduse aminte de vorbele mo| neagnlnî, care-I zisese : ,Dacă Sâmbătă seara vel pntea scăg de Knnt şi de băieţii luî, îţi dad fata‘.g Se nitâ el la cnsa lai Hnsaby—şi iar oiţa. .Ce alta pot capSU, decât iar bătaie.., gândi Thorn. Spre căşia lat Husaby nn era, cam n zis decât un singur drum: dar un băfl voinic putea să ajungă acolo, chiar dl n’ar fi apacat p« acest drum. w de resboifi şi a purtat sari resboaie grele ; acum era »' i de puteri şi nu nm avea energie 9pre a Be pune In jaftintAril Ruşilor. Simţind, i J poate alunga pe Ruşi din t şi obosita de greutăţile ce-I «t *st stat castrat, Poarta oto-opnne cabinetului din Viena arţft cu Rusia. 1 nd lns& de ncenstA greutate, I intlmpinâ altele. Ine& pe la ^ 50 Rusia pune cestiunea in-nţel tfttarilor şi cestiunea uiel ţfrilor Romaneşti; iar ^ i isbncneşte un nod resboiQ arcl şi Ruşi, In urma cftrnia este silita a Încheia la anul icea de la Cuciuc-Cainardji. Irşit la anul 1788 Rusia ln-sbol pentru eliberarea tutu-tinilor din Imperiul otoman. Început p&n& In sfirşit vea-;11, e pentru Poarta otomana necurmata spre a pune sta-lirel vrăjmaşului sfiil de la oapte. Men-Ci în lupta cu o neinblanzită pornire şi lip-ori-şi-ce sprijinire din afara, t rebuia a sa stea mereb sub merefi sa negocieze atât cu Itoş.l, cit şi cu prietenii lor. 1 iaţa lor nu se puteaft desvolta douâ p&iţl, In care trebuiafi I consume cele mal bune şi cele •uscumpe puteri: armata şi di-Despre intemeiarea şi des-unei bune administraţiunt, împărăţie, ce raerea se res-i mereft era rescolita, nici |tiu putea să fie. Pentru Im-otomană nu era cu putinţă ganizaţie ce cât cea militară, dar atărnată de caracterul "ia şi discreţiunea oamenilor aplicafi. Pentru aceasta erafi ea multe elemente putrede eriul otoman, căci Paşalele, 1‘Vthu oşteni şi buni diplo-fimd, uu mal aveafi nici de caracter, nici destul timp fi şi buni administatorl. In ţia otomană lipsea temelia kt cetăţeneşti: credinţa in statului şi-a formelor lui Fieşte care intrând In iblică, Începea să iea parte are, In a cărei resultate nu redea. Abnegaţiunea cetâţe-e peste putinţă acolo, unde i aşa zicănd Încredinţaţi, că iăne zadarnică; aşa ori aşa, [raţia otomană avea să Înceteze; fcst dar o nebunie orl-ce ab-ţinne de dragul el. Oamenii Îşi istoria ca oameni * fieşte care Insă a profita de ocasiune jvreme se poate. Puterile europene şi In deosebi statele vecine privesc cu Îngrijire cele ce se petrec in Orient; toate să mărgin°8C Insă la sfaturi binevoitoare. Puterile maritime, adică Englitera şi Olanda, In tot cursul veacului XVIII, stăruiesc pentru mănţinerea păcii; cabinetul francez îşi dă silinţa ca să hotărască Poarta la acţiune ori la pasivitate, după cum cer interesele momentane ale Franţei; Austria In sfirşit, chiar de la Începutul veacului urmează o politică hotărltă tot-dea-una de neîncrederea cu care curtea din Viena priveşte asupra Rusiei. Turcii tot dea-una sunt isolaţl, fiind-că nimeni nu mal crede In putinţa isbutirel lor. (Va arma). ŞTIRI OFICIALE In lipsa d-lol preşedinte al consilinlnl în străiuătite, nnele ziare din Bucureşti aO publicat o pretinsă conversaţiune ce d-sa ar fi arut cn E. S. d. comite An-drassv, relative la evacuarea Vidinnlnl şi la motivele cari aB dictat-o. 'Agenţia Ha-vas, reprodnee in telegramele eale un re-snmat dnpă afirmaţinnile acelor ziare. Guvern ni dă cea mal complectă desminţire ziselor pnblicaţinnu D. preşedinte al consiliului n’a avnt nici o conversaţinne de asemenea natură cu d. comite Andrasey. Armata romauă a ocupat Vidinul şi alte localităţi, pe marginea Donării, nn pentrn a face cuceriri, ci nnmai în ecop d'a asigura frnntariele noastre pe cât timp tnrcil aveaQ a mal eta in Balgaria; indată insă ce această provincie a fost evacuată de tnrcl, ocnpaţiunea noastră nn mal avea nici o raţinne de a fi, şi guvernul, con-formândn-se şi dorinţei Camerelor, a rechemat oştirea română dincoace de Dunăre. (Comunicat). Prin înalt decret s'a acordat dreptul de a purta medalia Virtutea Militară, d-lul maior Brătianu Constantin, şeful secţiei topografice. D-lor căpitani Odobascn Constantin, din regimentul 2 de roşiori şi DrăgnlăneBcn Athanasie, din regimentul 5 de călăraşi. Gradelor inferioare din compania (l-a de telegrafie, a batalionului de geniB ce urmează : Sergenţilor Pipireanu Gheorghe, Pre-deecn Dimitrie, Botez Alexandra, Ivano-vicl Dimitrie, Gheorghe Stan, Gbiţă Lazăr. Caporalilor Lăzărescu Nicolae, Chris-tesen Constantin. Soldaţilor Procopie Vasile, MihaiB Sava. Soldatului Georgescu Toader, din regimentul 15 de dorobanţi. Prin inaltnl decret e'a acordat dreptnl de a purta medalia Virtnte Militară, d-lni colonel Leca Dimitrie, comandantul diri-sicî I activă. Sergentolnî-major Clăbescu George, din reg. 4 de călăraşi. TIMPUL Sergentolnî-major Brătianu Spiridon, din reg. 4 de călăraşi. Sergentnlnl-major Olarn loan, din reg. 4 de călăraşi. Sergentnlnl-major Mincn Nicolaa din reg. de călăraşi. Sergentnlnl-major Moccescn Alexandru, din reg. 4 de călăraşi. Sergentnlnl miliţian Gheblescn Nicolae, din reg. I de călăraşi. Sergentnlnl rezervist Manciu Mihail, din reg. 5 de linie. Soldatnlnl Iorgu Constantin, din reg. 9 de dorobauţl. CRONICA De la Cnrte. — Măriile Lor Domnul şi Doamna, în timpnl săptămâneî mari şi al sflntelor sărbători ale Paştelor, nn vor priimi in audienţă. Cn ocasinnea îndoitei aniversare a Măriei Sale Domnitorului, D. C. Roeetti, preşedintele Adnnărel deputaţilor, a rostit următoarea felicitare: Măria Ta, al Ini; deci chemă pe căne cn sine y i spuse nimărul, tn cotro se dnce. m intr'nn loc ast-fel in cât pntea r i valea toată, dsr in curând incepară urce negările din vale şi ea nn mal tde cât înaintea ti. scală, şi fără a gândi nnde, apocâ r“"............................ şi se nitâ departe.... departe peste fiordnl mării, ol.... câtă pace sfântă era în aceea privelişte departe departe pe de asnpra apelor. Şi cnm şedea aet-fol, îi reni in minte să cânte, incepu nn cântec şi glasul ei se trăgâna departe in noaptea liniştită: ii plăcea să se asculte singură şi iar prindea la suflet, pentrn a începe alt vers, iar dnpă ce cântase, ii părn că răspunde nn alt glas departe din adâncime. «Cine să fie oare?' gândi Aslang, se dase până aproape de prăpastie, îmbră-ţoşă nn mesteacăn de aproape ce atârna pnţin asnpra prăpăstiel şi care tremura incet. ha se nitâ in jos, dar nn vâzu pe nimeni : fiordnl lncea liniştit in adâncime, de nici apa nn i se cletina, nici păsări nn’l atingean in abor, Aalaug se aşeză iar şi începu din nod să cânte. De o dată auzi respnns in acelaşi ton, dar mal aproape de cât ăntăia dată, ,Tot trsbne să fie ce-va.* — Ea sări şi ee plecă din nod eă vadă. ÂtnncI zări departe jos o luntre lângă peretele de stânci, care era atât d* departe in adâncime în cât părea o coajă de nncă. Să nitâ şi mal bine şi zări o căcinlă roşie şi pe nn băietan, care să căţăra pe stânca netedă, cnm pnt«a. Cn spaimă ea se svârli în iarbă şl cn amândouă mânile apucă firele ierbii, ca şi când ea ar fi aceea, care ceata razim ; dar rădăcinele ierbii eşeafi din pământ; ea ţipa tot mal tare şi ţinea cât ce pntea ; şi se rnga de Dnmnezed să'l ajute, până ce'i veni in minte, că Thorn ispiteşte pe Dnmnezea şi nn poate aştepta ajntor. ,Nnmai astă dată, nnmai astă ana dată ajntă-ml Doamne !< şi apncâ pe câne ca şi când el ar fi fost Thorn. Dar cânele'I Bcăpă din mâni şi incepn a sohelălăi apoi incepn să dea din coadi şi să latre spre prăpastie şi... fi iată că se zăreşte nn cap asprn preste muchea de stâncă... Thorn B'arnncă in braţele el A st-fel rămăseră nn minai, fără eă poată găsi nn cnvânt, iar ceea ce-ş! ziseră în urmă nici nn prea era de samă. Nnmai bătrânel Kaut Hasaby, când aflâ, vorbi o vorbă de samă; trânti cn pnmnu 'n masă de se cntremnrâ casa şi zise : ,Yoinio băiat! II difi fata'. iară dnpă aceea afi primit câte o pnngă de 30 bani de argint. Ceremonia s'a petreont în firea de faţă a intregel Curţi. Linia ferată fiind întreruptă posta din Occident nn va sosi astă-zl. Instrucţie criminală. — In sesiunea de 1 Aprilie, s’a prezentat, dnpă cnm spune 'Gazeta de Bacă3„ înaintea cărţii cn juraţi de acolo ud caz criminal foarte curios. Iată ce amănunte dă acea gazetă: Din relatarea caznlnl se va vedea cn câtă nşnrinţă se face instrucţiunea penală, şi ce consecinţe are o ast-fel de instrne-ţinne. O femeie de 40 ani din plasa Trotnşnl este dată judecăţii pentru pruncucidere. In cnrg de 8 luni cât a stat femeia în preven-ţinne, parchetul şi jndele instructor de Ba-căB, camera de pnnere enb acuzare şi pro-cnrornl general, pregătesc actele, şi cn o stăruinţă demnă de o cansă mal bună, casai vine inaintea juraţilor. Pruncuciderea • vădită, şi trebne pedepsită cn asprime. Nici o persoană insă din acele prin mânile căria a trecut cazul, n'a avnt să reflecteze : oare femeia avea vr’nn interes eă comită prnncnciderea, oare constatările sunt făcnte in regală? Şi apoi doară, era motiv de a se lna Incrnl în serios, căci femeia pretind a că a născut nn monstru, nn crasnic onm se zice în limbaginl vnlgar. Înaintea juraţilor e'a desvălit faptul in toată golicinnea lui. Naştere n'a nrmat, prin urmare nici pruncucidere; vimm et repertum medical sa eeprima că femeea este făcntă (făcnee 5 copil mal nainte, cari muriseră) dar că dnpă ce se va găii copilnl (victima) se va pronunţa fn cunoştinţă de canză. Femeea nn avea interes eă ucidă copilul, din contra bărbatnl o ameninţa cn părăsirea dacă nn’I face copil; eară naşterea crainicului, era o fabulă închipuită pentrn amăgirea bărba-tulnl. Dnpă spnsa d-lnl procnror-general la pertratarea procesului, gluma femeii a fost cam groasă. In adevăr că a fost groasă, căci a şeznt inchiaă 8 lnnl, şi în loc ca bărbatul se remână amăgit, amăgiţil snnt: parchetai şi jndele instructor din Bacăd, camera de pnnere enb acuzare şi procn-rolnl-general din Iaşi. Un ziar din Viena află că papa Leon XIII a primit In andienţă o deputăţie poloneză compusă de vre-o sută de pelerini. Intre altele Papa le-a zis: «Cunoso nefericirile Poloniei şi snnt foarte mâhnit de ele. Stăruiţi in credinţă. Dânsa vă va fi oea bnnă pavăză de ocrotire.—Binecnvintez pe toată Polonia.» TEATRUL NAŢIONAL Sub acestaşl titln, 'Românul, de azi, dând cititorilor nontăţl de călise, intre altele spune cnm-că tradneerea in versuri a tragediei 'Roma învinsă,, pe care societatea dramatică naţională o studiază spre a încheia cn dânsa stagiunea, s'a cumpărat de către societate de la traducător cn snma de 80—100 galbeni. Este nn neadevăr din partea 'Românului,, şi traducătorul, Intru cât îl priveşte, ne roagă eă restatornicim adevărnl. Afacerea tradncţiel 'Romei Învinse, stă cn totul alt-fel de cnm spnne 'Românul,. Traducătorul a fost chemat şi însărcinat de către onor. Direcţie generală a Teatrelor să faci tradneţia de care e vorba en condiţiile următoare : Tradnoţia va fi exclnsiva proprietate teatrală a societăţii dramatice naţionale şi exclnsiva propietate literară a traducătorului ; el ee va bacara fără restricţie, oricând şi orl-unde, de drepturile ce’I acordă legea fi regulamentul teatralul, după ce din aoests drepturi se va fi tras snma de 500 franci, pe cari onor. direcţie generală s'a indatorit a'I inainta în cnranl lucrării. Acesta este adevărat carat In afacerea tradncţiel 'Romei învinse,, iar aierţia 'Românnlnl, este falsă. VA RIETATI iy! mor.» *ri că puhu. Iile nu obosesc» stomahtil şi nu provocă nici nici irivţă . cmutitiirspu mctiiranicnlul prin esuclciiţâ in tratarea bol«'l<n\i. /•’ 1‘nhl, (’lnjrsti, .'tehuilor; Harlad. Hretlner, şi in Idlr farmaciile Sar :-SŞ^Ff Cămăşi brodate din cele mal line de batist şi inn pentn UULtlll dame, cart mat înainte le vindeam ă 6 şi l2 franci 6 şi Tjr* Acum nnmal cu 3 şl 6 francî 200 bucăţi Fnste de damă, capdte, pantaloni, costume de ndpte de inul Se vor vinde numai cu 4, 8 şi 12 francî v O O bucâţt Pichet alb şi colorat fin â 30 coţi Se vinde nnmaf cu 7. 12 şi 17 francî Basmale de damast, .şervete, feţe de masă şi pentru cafea Se vor vinde nnmaî cu 3. G si 10 fr. *! duzinii ‘*l 1 AH Lii/iJSH Inu <1e Rumburp 36 coţi ru 25 franci, inu de Belgia |i Irland | IV/tr UUCillI co{Ş cu 60, 70, şi 90 franci ăcestâ desfacere colosală va dura numai 14 (Iile, adică până la Aprilie viitor, din causă că Fnchiriăndu-să localul de la St. Gheorghe vii1 suntem nevoiţi a vinde In total saQ In parte tote mărfurile sus notate cu ţ ţurile cele mai neauzite de eftine.____________________________________________ şţ ^ j va priimi fie-care cumpărător pă la suma de 10 Napoleoni atăt en gros cât şi en detail ca Ral) o garnitură fină pentru 12 persone. Magasinul se află în Otelul Oteteleşanu, No. 27 PROSPECTUS DE L’lnstitution Frangaise et Italienii Dirigk par MESDAMES MAZZANTINI 9, Place d’Azegllo, FLORENCE. Ces Dames , ayant quitt^ la France leur patrie aprks la guerrt 70-71, ont fom!6 ă Florence en 1873 une Institution Franţaise et j lienne qui jouit de l'estime g^n^rale, et ou Ies jeunes fliles refoii une in9truction aussi solide que briliante. Lea directrices Itant mu du diplome Sllp^rieur et aecondees par de9 professeurs distingu( Dans cette Institution l’enseignement est divis£ en 2 cours: 04 âlemeutaire et cours sup^rieur. Chacun de ces cours comprend 2 clăi et chaque classe est divis^e en plusieurs sections. Selon son aptit l’^lbve peut changer de section 2 fois par an. Le prix de la pension pour Ies internes est de 1200 frs. par an compris la musique, le dessin et la danse. Des renseignements on peut avoir A l’imprimerie Thiel & Wi qui ont visitd l'Institution personellement et oii on peut voir le p pectus diitaill^. Typ. Thiel & Wiess, Palatul „Dacia*.