MARŢI i 1 APRILIE. ANUL III. - 1878. IN : r-tnl da Bocnreecl, 5 Aprilie. \ M Kiirnle............. ^ DomemiU« .... 1 > ' funciar rural . . *• urban . . % nunicipal al CapiL Peniil............... jOJST A. JS^EIST T ELE- IN TOATa ROmANIa ..................... n. «8 ..................... > 2-4 ..................... > 11 IN STRĂINĂTATE : ........................ » «0 I ASERŢIUNI ŞI RECLAME: 30 Utere petit, pagina I?, 30 bani. i> JII, 80 bani, pe pag. II, 2 lei noi. Reclame 2 lei noi linia. numâr In capitală 10 bani. ESE IN TOATE ZILELE UE LUCIUJ. Biuroul Redacţiei şi Administraţiei: Palatul ,Dacia.» anunciuri 8e priimeee In străinătate : La D-nil llaiuen-Uein A Vogler io Vienna, Wal6»<-hgass» 10O, A Opptlii In Vienna, 8tabenbaatei 2; Rudei/ Sfasu in Vienna, Seileratătte 2: Hnlipp Lai in Vienna, Erebenbacbgaaie li : L. Lang A Comp■ In Pegta. Hanu-LoJ/He A Comp. in Pari», C. A'iam 2, Curefur de la Croii-Rouge 2, Pari»; fJratoA Comp. Rue Dronot 2 Pari*; Jiug. Micoml, 139—140, Eleet Street London. 8criiorI nefrancate nu »e primesc. Articolele nepublicate »e ror arde. Un număr In Districte 15 bani. !î 93 88 83 79 83 135 Dacia................200 RomAnia.............. 50 nuaicipal cu premii 22 Soti'laă.............. — 3 luni.............lOOi/t ................ 2525 928', 87»,4 82'/i 135 2P,% lOoi/, 2525 123i'i 1237. t'nrsul de Viena, 18 Aprilie. Renta nngari in aur .... 86 10 Bonuri de tesaur ung , I erai». 119 — . . , II , 108 75 împrumutul auitr, in hilrtie . 61 55 » . , argint . 65 15 Renta aimtriaei in tur ... 82 85 Lo«e din 186a...............111 25 Acţiunile bincel naţionale . . 793 — , , auitr. de credit 218 80 . „ ungare , 19* 50 Argint....................... 106 35 Ducatul....................... 5 75 Napoleonul.................... 9 35 100 mirol germane............ 59 95 Cnraol de Berlin, 12 Aprilie.. Acţiunile C&ilor ferate romflne. 23 90 Obligaţiunile romine <5>/o . . 73 25 Priorităţile C. fer. rom. 8°/» 71 75 împrumutul Oppenheim ... 91 70 Napoleonul......................18 28 Viena, termen lung...............— — Pari» , icurt .... — — Calendarul (Jllel Marţi 11 Aprilie. Patronul filei: Mart A» tipa. RdiAritul soarelui; 5 ore 1 ruin. Apusul soar'lul; 6 ore 54 min. Pasele lunel: Ultim Qiart. PJL.EC1A.R.EA TRENUBILOR Uncuresel—Glorgln Bucureşti............9.15 d 8.06 n Giurgiu, sosire.11.35 j 8.27 ■ Glnrglo—Bnenrenei Giurgiu...............9.26 Ş 4.45 n BucurescI, sosire..... 9 48 meni. cari s’ad sacrificat zadarnic pe câmpul de la Plevna, să fie in tacţl şi gata de a se sacrifica pentru bunurile cele mal scumpe, pe care le posede un popor. Din Berlin ni se scrie, că cercurile influente de a colo sunt împărţite în două direcţii, una a lumii comerciale, alta a celei diplomatice şi oficiale. Cea dăntăl doreşte, ca Germania să nu se amestice de loc în toată viitorea încurcătură, şi să lase pe englejl să declare resboid, In care caz Rusia, silită de-a Intre ţine o mare armată, s’ar ruina e-conomiceşte, iar resboiul s’ar sfârşi la urma urmelor prin inaniţiunea Rusiei şi prin stoarcerea statelor mici, apoi prin o impărţeală între Anglia, Rusia şi Austria du corps turque. Mutatis mutandis opiniu-unea cercurilor comerciale ar fi, ca să se nască aici un fel de resboifi analog cu acel de trel-zect de ani din Germania, care să se sfârşească prin ruina celor-ce participă la el. întreagă peninsula balcanică ar deveni ast-fel o mlaştină pentru scurgerea de sânge şi de avere a popoarelor amestecate, pe când statele neutre ar înflori prin inactivitatea economică a celor de’ntâî. Mal puţin egoiste sunt vederile cercurilor oficiale. Ele ţin încă la vestita unire dintre cel trei împăraţi ; în privirea cestiunil Orientului însă cred, că interesele Germaniei sunt identice cu ale Austriei. In aceste cercuri România se bucură de simpatii şi atitudinea întregel ţări în cestiunea Basarabiei ar găsi aprobare, ba chiar sprijin, daca... . daca înclina-ţiunile personale ale bătrânului împărat german n’ar trebui menajate într’un mod deosebit. DIN AFARA i. Situaţia, cel puţin pentru d publică, remâne neschimbată B ştie dacă mijlocirea principe iŞ marck a avut până acum vrifc sultat. Englitera respinge p ■ rea lntrunirel unul congres ţ titor, alcătuit din ambasador 4 Berlin al puterilor. După prop făcută, acest congres nu ar a 4 hotărască decât cestiunile deS şi ast-fel cabinetul englezesc I de prisos. îndată ce Engliter ş clarat că nu va lua parte la ci de cât după ce Rusia va fi coia ca toate punctele tractatului I Stefano să fie discutate, ori ii cercare, ce ar fi contra acestll claraţiunl, va remâne zadarnil| Ştirea despre hotârîrea guvill englezesc de a transporta în l[ terana o parte din trup"!" dirll a produs In Europa o vină J] ţiune. Ziarele englezeşti grăbet a ne asigura că hotărîrea gn'al lui nu are de loc un caracterl| ninţâtor, ci este o simplă măs.i> preeauţiune. La Constantinopol situaţia oi în ce se lncoardă. Lupta între influinţa rusea % cea englezească e foarte acută. 1 corespondenţele ce ziarele dir, nătate primesc din Constanţi inriurirea englezească predoir în cercurile politice din Cons nopol; se asigură însă că Sul Abdul Hamid însuşi înclină sp lianţa cu Ruşii. Ast-fel, de şi '. sunt hotărîţl a respinge cu ai o eventuală încercare a Ruşilc a intra in Constantinopol, nusi Încă dacă la urma urmelor Sulf nu le va da voie să ocupe jxot nile de la Bosfor. Bucovina şi Basarabii J S’aii împlinit o sută de ani când Austria, voind să stabil] comunicaţiunea între Ardeal liţia, a luat în stăpânirea sa o din Moldova. Curtea din Vieoa avea nici un drept asupra buciJ de pământ, pe care o cerea ş'i care în urmă a şi luat-o, era interesul apărării puternicul a) rnent, pe care îşi întemeia cerei Impârţindu-se Polonia , Aus luase partea despre miază-zişi fel câştigase o provincie, care megieşea cu Ardealul fără ca să MIREASA SCHIMBATA Eram medic fi teoăr, câcî abia îmi isprăvisem examenele fi fusesem asistent în mai mnlte spitalnrî, când m’ara fi pus pe practicai în micul orăşel de ţară, Dun-field. MedicnI de acolo, d, Dr. Thompson, era nn prieten din tinereţe a tStinimefi, deci m’am dns la dânsul ca medic asistent, pentru a lua in urma asupră-mî toată praxi Ini, o perspectivă nn tocmai de despreţnit pentr'un începător tânăr Toţi prietenii mei îmt menise a bine şi prorocisf nn viitor fericit, decî m’am mc-tat ca toate ale mele la Danfield, plin de nădejdi fericite şi de visuri frumoase pentro viitor. Se înţelege, că eram nerăbdător Bă cunosc societatea în care intram şi pe viitorii mei pacienţi. Pe la inceputnl Ini Mai ajung la Dcnfield şi era să şoz la Drnl Thompson; era nn bătrân vesel, iar nevasta an suflet de mamă, plin de bunătate EI n’avea» copii fi ducea» o viaţă liniştită şi regalată. Avea o praxă nu numai însemnată, ci strălucita chiar. Kft eram de soinl meîi liniştit, insă so- ciabil ; având o atare mică, a cărei venituri le împreunam cu leafa, ce roi-o plătea D-rul Thompson, credeam că sânt in stare să'ml întemeez familia şi vatra mea proprie, presup nind, se’oţelege, c’aş fi găsit o fetiţă într’.tdevăr vredincă de iubit, care să se potrivească cn gastul meii şi care sfi’ml fie dragă. Ţineam cn adevărată patimă la vocaţinnea mea de medic şi în fundal inimel mele hrăneam îutr’adevăr idea, că ştiinţa îmi va fi mulţumitoare, că mi-am aleB-o drept vocaţiune a vieţii. Orăşelul avea şi el pe boierul să» de ţară, Sir Wiliam CrownhurBt, a cărnî nevastă, Lady Crownhnrst jnca se ’nţelege cel d’ănteî rol pe locurile acestea. Printr’o întâmplare fericită cele două fetiţe mici ale eî se îmbolnăviră de pojar puţin după sosirea mea, şi fiind-că D-rnl Thompson zăcea de nişte friguri, copilele a» fost cele de’ntâl paciente ale mele. Era nn început bun şi tot o-dată o recomandaţie bună pentru cele lalte notabilităţi din oraş; şi între acestea număram, afară de alţii, pe preotul cu preoteasa şi cu cel şapte copil al lor, dintre cari tot de una era unul, căroia-I lipsea ceva, apoi maistrul Gordon, advocatul, care asemenea era ’n- | surat şi avea două fete mari. Era într’adevăr în locul acela ş’nn alt medic, căci nicăiri nu lipseşte concurenţa — Dr. Snares, inse aceluia nu i se htcrc-iinţcază nici măcar a pisică leproasă s o cu-mrisească, zicea bătr.ânul Thompson rîzând Cam trei săptămâni după sosirea mea D-rul Thompson îmî arată o scrisorică de la d-na Gordon, prin care ea se ruga, ca unul din noi să viziteze pe fie-sa, ce suferea de o tuşă acută. — «Aicift, d-le Gwynne—îmî zise Doctorul— aî cea mai bună ocazie, de a te distinge. Advocatul Gordon e oro influent, bogat şi cn multă vază, in cât a avea pe cine-va din familia sa pe lista de bolnavi nu e un lucru de dispreţuit. Din nefericire d-na Gordon e tot încă supărată pe mine, pentru că i-am trimis într’un rând hapuri de jimblă yi un talmeş-balmeş de apă văpsită, după ce mă adusese la.desnă-dăjdnire prin toate boalele închipuite posibile. Atunci trimise la lihnitul de Snares, dar acela gi-a stricat de mal nainte rostul, căci fără de a fi invitat a rămas la masă, ceea-ce o supăra foarte mult pe doamna Gordon, pentru că Snares era pentru in- tâiaşi dată in casa lor şi era o impertinenţă de a remânta nepoftit. Convingerea mea sigură e, că această tuşă e cel mult un pretext pentru ca să te vadă şi să hotărască, daca-T conviî d-ta pe viitor Băii daca tot mai trebne sa trimită după Dr. Sima la Colchester, cees-ce se ’nţelege că e mult mai scump. Achiziţiunea acestui paciente prea bună pentru ca e’o scapi din mânî; de aceea mergi şi fă tot ce-ţl va sta prin putinţă. înainte de tonte nu economisi cum-va clătinările serioase din cap şi dă la doftorii — orl-cât de nevinovate — numai amare să fie şi să aibă gust al dracului. — Bine, d-le Doctor, respunseitt. Voi» merge ; şi mă ridicai» să-mi dreg puţin toaleta, cercând a-mi zice in si ne-mi, că nu sunt sfiicios de loc. Dar eram. De când ţi» minte, eram de o natură sfioasă şi ticăita şi ca băiat am avnt momente penibile, ori de câte-orl aveam a da respuns cu minte unul om, care-mi impunea. îmi penai» părul de frunte în sus, apoi iar In jos, dar nu voia nl naibel să stea aşa cum fi dorit; de aceea svârlii» peria cu nerăbdare cât colo— ‘Vino, Gwynne, grăl>eşte-tet striga Doctoral de jos. Urmând chemării In’ lergai» scările în jos şi puţio după a mergeam cu pas măsurat şi plin de g vitate spre casa d-lui Gordon. După ce-vorbit puţin cu stăpâna casei — adică, vorbea şi e» ascultam — mă duse în od pacientei. — Ni-i în grijă draga noastră Hetfcj zise ea — de cată-va vreme suftre de o ti foarte supărătoare şi toate leacurile m stre băbeşti de casă nn î-a» folosit nira Două fete tinere se ridicară în picior la intrarea noastră şi răspunseră la inc narea mea, de sigur stângace. Am ob« vat îndată, că una din ele, naltă şi gi gaşă la făptură, avea un păr negru şi b gat, care cădea în bucle fi-I încadra fa ovală, apoi avea nişte och* mari, biâm negri, o peliţă foarte limpede şi trasătn regulate şi clasice : cn nn cuvânt, îmî pl rea o frumuseţe estraordinară. Mai mtt contrast, de cura era între cele două sfl rori, nu-şl poate închipui cine-va. 1 el laltă, da signr mal mică cu vre-o doi tfii ani avea păr castani», care-i cădea pe I mere în valuri uşoare, ochi albaştri, o mică şi îndărătnică, nn nas obrăsnicnţ di foarte graţios şi era mică de figoră şi gr* I TIMPUL cu dânsul. De la hotarele '*'»< I pănâ la Maramureş munţii tL un zid nestrăbătut In căt, acata (Jaliţia despre miazA-orl despre râsârit, era peste la a da trupelor, ce o ar fi Ut ajutor grabnic din Ardeal, provincii megieşe ale acelein-ârftţil, cari nu comunica de a treia şi cu un incuugiur mare, eraţi o anomalie foarte * «re atât pentru apArarea hor. cAt şi pentru administraţie 4 uercift. Curtea din Viena tre-l dar sA caute a stabili Intre \ i’. doug provincii comunicaţia t n mal scurta cale, care, dupA I dtarea terenului, era cu pu-> şi aceasta mai scurta cale era Moldova şi anume prin trecâ-\\ Bărgăulul. Ast-fel luarea Bu-era o consecuenţA fireasca iftrţirel Poloniei, şi cererea Aude a i se ceda cAte-va dis-din Moldova, de şi nu era wiatâ pe drept, era justificata nişte interese, a cAror legitime numai anevoie o vom putea <*e la îndoiala. MV spre a stabili o comunicaţie, pava a luat Basarabia şi acum, o ilta de aul dupA cedarea Bucovi-il, cere săli retrocedam partea, ce ji s’a Înapoiat din aceasta Basa-bie Ţarul nu avea nici un drept «unoscut, pe care şi-ar fi putut femeia aceasta cerere atunci, eftnd Kt teritoriul din Nistru pAnAln şi cu atAt mal puţin are a-vre-un drept, cu care ar putea [partea ce ni s’a Înapoiat din I. teritoriO. Cererea nu ar fi dar |lcatâ de cAt prin interesele, ce lusia de a stabili comunicaţia Basarabia remasA AncA ru-liâ şi Intre Bulgaria, llmiţcnd legitimitatea interese-k\x»\el, nu Înţelegem cum Rusia cferâ în schimb Dobrogea, de >-ce, lndatA ce Dobrogea ar fi Irond romanesc, comunicaţia Iniţia şi Bulgaria nu se mal poate decAt prin ţara noastră. Rusia ItApat de o piedică, iară noi ln-rnAm nişte greutăţi mal mari decAt cele de pAuă acum. In izul, Rusia nu ne poate oferi dregea decftt cu otărlrea de a ne li mal tărziă să i-o cedăm. Contestăm Insă legitimitatea iu-i-selor, ce Rusia pretinde a avea Bnttu stabilirea comunic.aţiel Intre NuRam şî Basarabia rftmasă sub âtăpănirea rusească. Bulgaria este jiib erată, iară nu cucerita; şi nulii atunci, cAnd Rusia va avea o • 'vincie peste Dunăre şi cănd a karea acestei provincii ar fi pusă In joc, numai atunci vom putea discuta, dacă cererea de retrocedare e justificata. Nici atunci nu vom avea Insă dreptul de a ceda . ori de a consimţi la cedare, Întocmai cum nu am consimţit la cedarea Bucovinei ori la cedarea Basarabiei, ci, ca popor slab dar otărlt, ne-am reservat dreptul de a respinge ori şi cănd Învinovăţirea, că Înşine am stat la tăr-guialA asupra vetrei strămoşilor noştri. Dacă nu am putut păstra Întreagă moşia remasa de la pArinţil noştri, ne-am păstrat şi voim să ne păstrăm conştiinţa Întăritoare, câ ni-am fâcut datoria şi că nu din vina noastră, nu cu Învoirea noastră a fost ştirbită. Astă-zl, cănd cestiunea retrocedării Basarabiei pune pe poporul rornAn, ba. putem zice, chiar Întreaga Europă In ferbere, este datoria noastră a ne lămuri şi a lămuri pe Europa asupra împrejurărilor, In virtutea cărora această cestiune se pune. Este un curent de douS sute de ani, de care Europa sufere ca de o boală cronică. Europa sufere; noi Insă, cari am stat aici, Intre Turci şi Ruşi, mereu am fost sguduiţl şi mereO suntem apucaţi de puternicul curent. Mal nainte, trei veacuri stă-turăm mereft subt arme, mereă In luptă, mereă un zid de despărţire între apus şi răsărit; iar după o muncă uriaşă de trei veacuri aii început alţii a se bate peste capetele noastre. Cinci sute de ani din viaţa noa stră aă fost o luptă necurmată; cu toate aceste astă-zi, după ce Europa ni-a dat dofi-zecl, numai dofi-zeci de aul de pace, în ciuda sguduirilor bol năvicioase prin care am trecut chiai şi In această vreme, astă-zi eşim la iveală ca un podor întinerit şi plin de putere proaspătă. Nu cerem de Ia lume de căt putinţa desvoltăril pacinice, nu voim de cAt să putem fi un strat de cultură In această parte Înăsprită a Europei, nu stăruim de cât ca popoarele de la apus să se Încredinţeze că interesele noastre sunt identice cu ale civili zaţiunel şi că suntem un popor vrednic de misiunea ce ni se cuvine Dovadă ne este trecutul, pe care l-am putut purta fără de a fi per dut ce-va din individualitatea şi trăinicia noastră. Sunt aproape două sute de ani de cănd Ruşii afi Început luptele pentru surparea Impfirăţiel otomane Astă-zl cănd aceste lupte par a aproape de capetul lor şi cănd cestiu nea retrocedării Basarabiei ni se pune ca o consecuenţA a faptelor petre cute peste Dunăre, astă-zi cAnd, cu căderea împărăţiei Otomane, soarta poporului român urmează a fi ho-tărltâ. chiar puterea faptelor ne îndrepteazâ privirea spre trecut şi ne îndeamnă să căutăm a ue lămuri asupra intămplărilor, In virtutea cărora împărăţia otomană a ajuns la starea el de astă-zi. Vom face dar, mal ales după documentele istorice adunate de reposatul Eudoxie Hurmuzachi, o dare de seamă asupra faptelor hotărîtoare ce s’all petrecut In ţările din orientul Europei de la anul 1700 până in zilele noastre, şi vom căuta să urmărim tendenţela deosebitelor puteri interesate faţă cu ţările române. In deosebi Insă vom arăta mportanţa cedării Bucovinei In comparaţie cu cedarea Basarabiei, şi vom pune In asemănare purtarea Moldovenilor la anul 1777 şi aceea a Românilor la anul 1877. Vom vedea apoi In urmă, care trebue să fie consecuenţde fireşti ale faptelor petrecute. O lego IVlril sancţiune CAMERA Şedinţa de la 8 Febrnariti. Şedinţa se deschide la ora 1 şi jnm. d. a, sub preşedinţi d-lul C. A. ltoaetti, fiind presenţt 81 d. deputaţi. Sumarul şedinţei se aprobă. Se pnne la vot în total proectnl de lege prin care se autoriză comuna Bârlad a contracta nn împrumut de 673,000 1. n. şi se primeşte. Se ia în desbatere şi se votează nn credit de 7,000 lei pe seama ministerului lucrărilor publice. La ordinea zilei urmează proectnl de lege prin care se regulează cestiunea arendaşilor. Articolul I şi cele alte se primesc. Legea in total se primeşte. Se ia in deebatere şi se primesce fără discuţinne proectnl de lege al comunei Iaşi pentrn sporirea a mai mnltor taxe. La ordinea zilei urmează proectul de lege pentrn interpretarea legel electorale. Modificările Introduse de Senat ee primesc fără nici o discuţinne. Legea in total ptinândo-se la vot Be primeşte. Se ia în dezbatere si se votează fără nici o discuţinne hndgetul eforiei spitalului Sf. Spiridon din Iaşi, Proectnl de lege pentrn modificarea serviciului penitenciarelor se votează fără nici o diBcnţiune. D. preşedinte comunică Camerei că fn faţa evenimentelor prin care trece ţara, şedinţele Camerei vor fi nmna! suspendate adăugând că e sigur de patriotismul d-lor deputaţi de a veni imediat la Bucureşti la cea d'Sntăl chemare. Şedinţa se ridică la orele 5 fi jum. isa. Bruneta va fi avut poate doă-zficl I ani, eea-laltă opt-spre-zece. Cum ziseifi î îuciioaiti cam stângacii! şi tuşiifi de A-r-tril ori neştiind cuin ei încep. ‘lată draga noastră pacientă,, vioe d-na ,rdon bătând pe cea mal mică ;pe Mere. ,0, o vom lecui iii curând, d-oă Corla,, ziseiu eu cu o veselie cam silită şi 1 djilfl din noQ. — Doctore, lecueşte-te singur, şopti cea aici rîzeod. — O ! efl n’aro tnsă, ci nnmnl o uşoară Titaţie a menibianel gâtului, observai!! efi ■ stul de prosteşte, ca şi când observaţia oi s’ar fi făcut direct mie. Dar după aceea îmi Inaî inima in dinţi isbntil să fac câte-va întrebări medi-le, la care am căpătat retpnnsnrl foarte osebite ; muma credea cazul foarte grav propunea Franţa meridională; fiica ri jenliza toate cele» şi făcea observaţiile ile mal vesele, până ce ’ml nfirşiifi uiunea, şi le strinseifi mâna zicând; ,Ai o tnsă supărătoare, d-şoară Gordon, dar te vorn scăpa curând de ea*. ,Da obrăsnienţă măi! ziselfi în găndnl me3, când eşiifi din casă. ,Dar cea mare pare amabilă. Şi ce frumoasă e !* După aceasta ântftia vizită la advoca tal Gordon, urmară altele fi curând relaţiile dintre mioe şi familia sa devenira foarte prietenoase şi plăcute. După vizitele mele de medic urmară altele, pe care le făceam fn calitate de prieten al casei, tot de una bine văzut şi primit, şi adesea petreceam o jumătate de ceas ce-o aveam de prisos in compania amândoror fetelor jucând cn ele câte-o partidă de croquet, lăsândn-mă să fia întreent la bătaia la ţintă saQ purtân-du-le în zile calde de vară într-o luntre pe rid. Şi când soei toamna, iar pădnrile din Dunlield prinseră a’şl scutura frunzele îngălbenite, observaifi, că iubesc pe Aii», cea cn ochii tntnnecoşl, şi o'aş fi nn om prea ferioit, dacă i-ar ajunge ceea ce-i puteam da efl : o mică şi frumoasă gos- podărie proprie. Cu Betty puteam ride şi glumi ; dar in apropierea Aliseî mă in-enream şi amuţeam. Vremea fugea. Observam cu bucurie, că părinţii iml era din ce in ce mal on pri-inţă. Şi iletii îi eram drag, dar speram să fitl Aliseî; dar ea era tot de ana aşa de liniştită, aşa de nu ştifl cum, in cât nu'ml puteam lămuri bine simţirile, ce le avea eu pentrn mine. Când veni Crăciunul, aveam o mulţime de bolnavi, incât am trebuit să renunţ la propunerea ce'ml făcusem, de-a petrece sărbătorile acasă la părinţi. Deci d, Gordon mă invită de seara crăciunului la el la masă. Du-te, du-te tinere, zise bnnnl d. Thompson, când mă împrotiviQ de-al lăsa singur in acea seară. Mergi de te amnsează şi cântă să vil sub crengi de văsc 1). Ca bucurie primiitt invitarea. (Va urma). In codul civil, sub rubrica : «Despre efectele Despărţeniei, se dispune cele următoare : Art. 277. Soţii cari se vor despărţi, nu vor mal putea să se căsătorească împreună. Ari. 278. Femeia despărţită nn va putea trece In altă căsătorie decât după zece luni de la despărţenia el. Art. 279. In caz de despărţenie pentru causă da adulterin, soţul vinovat de a-dnlteriQ nn se va pntea nici odată căsători cn complicele săfl. Scopnl acestor dispoaiţinnl este: 1, ca să puie pe soţi în posiţie de a engeta cu maturitate când işi propnn a se divorţa, ridicându-le speranţa d'a mal reveni la împreună legată vieţuire, după ce odată aii fost divorţaţi; 2, a stabili in mod cert filiaţinnea copiilor din fie-care căsătorie, şi 3, intr'nn interes de ordine publică şi moralitate face să dispară dintre adulte-rist şi complicele sStt orl-ce speranţă d’a ajnnge la căsătorie, ca avflud In vedere această proibiţione să nu se expne a cădea in asemenea fapt. Pe cât insă scopnl leglnitornlnl este ba-sat pe consideraute de o ast-fel de inaltâ ordine pentrn ooneolidarea şi stabilirea familiei, pe atât acest scop rămâne paralizat când nu este înconjurat de o garanţie. Am căntat in toată legislaţinnea noastră şi n’am aflat nici o sancţiune in privinţa aceetor dispoeiţil legislative. Singura sancţiune ce ee poate deduce, o găsim nnmal in privinţa copiilor născuţi din asemenea căsătorii ilegale, cari nu vor pntea fi recunoscuţi de copil legitimi. Şi nu numai iu privinţa persoanelor căsătorite contra indicatelor dispoaiţinnl din lege, nn există vre o penalitate, dar nici măcar contra ofiţerilor de stare civilă care ar celebra nişte asemenea căsătorii. Slngnrele penalităţi la cari sunt supuşi aceşti funcţionari, sunt: pentrn ceznl prevăzut la art. 51 din codul civil, când adică s’ar ridica vre-o opoziţie contra vreunei căsătorii, şi ofiţerul etărei civile ar celebra căsătoria oposată mai nainte d'a i se fi făcnt cunoscută anularea acelei o-posiţiT, ori prin retragerea el da către cel ce a făcut-o, safl prin hotârire de judecată; şi al doilea pentrn căzni peevăzut la art. 162 din codai penal, când adică nu se va fi asigurat de consimţimântnl persoanelor cerut de lege pantru valid! ta tea căsătoriei. Există insă iu codai penal art. 166, care dispune ca orl-ce preot, de orl-ce cult , care va celebra o cnnnnie mai na-intea îndeplinirii actelor şi formelor cerute de legea civilă, se va pedepsi ş.c.l. Acest articol reproduce ideia din art. 157 din vechiul cod penal de la anul 1850. In acel cod avea raţiunea de a exista o asemenea dieposiţinne, fiind că pe acea epoci căsătoriile se celebrat! prin singurul act al benedicţiunil. Astăzi insă, când pentru ca să existe căsătorie, se cere celebrarea el de către ofiţerul stării civile, nn înţelegem pentrn ce s’a mal reprodus o asemenea disposiţie in nonl cod penal pentrn nn fapt care nn mal are nici o importanţă juridică şi nu cansează nici un prejndiţifi societăţii. Ar fi dar de dorit ca acel art. 166 din codai penal să se modifice in sensnl, ca penalitatea prescrisă intr’âuBul să se aplice ofiţerilor stării civile cari ar celebra căsătorii contra dispoeiţiilor codului civil, şi cu modul acesta i-ar stabili cel pnţin o sancţiune în privinţa căsătoriile proibite de lege. G. Stratitat, advocat. (1 SA i» însorea adie*. a mal căntat d. procuror şi cn d. Gre-cesen să rupă peceţile de pe nşite rasei, şi intrând numai amăudol in casă, unde era gianta ce» cu cinei peceţl pnsă la păstrare, a rupt şi cela cinci peceţl de pe giantă, ca si icoată o hârtie prea tri-bn-incioaaă d-lul procuror, pentru lămurirea situaţiei, şi apoi pecetluită numai cu sigiliul năfl. Ce va să zică aceasta; fapta aceasta este in regnlă după lege, ori nn ? Aici e o bănuială în această causă. — Al doilea: ce ordine a lăsat d. procuror in monaBtire, ca dintr’ânsa să cu se înstrăineze nimic, până la regularea treburilor in monastire, de vreme ce al-altăierl Marţi in 4 ale curentei, s’afl trâmir rămaşii 60 de parcei la moşia Ini Uuzdrună ia Bărăgan ? Cine ’l-a trămis şi cari din consilii monastirel a lăsat ca să se trimită acel 60 purcei din monastire, lângă cel-l'alţi porci deja trimişi la moşia de la Bărăgan mal înainte. Va să zică, d. procuror n'a lăsat acolo nici nn ordin, carele să oprească înstrăinarea lncrnrilor din monastire, şi ast-fel consilii spirituali de azi din monastire pot sa înstrăineze şi alte vite şi lucrări din monastire, dnpă cam ah instreinat şi până acnm împreună cu ucisa] econom /ort Buidrună, in In cât monastirea este păguboasă de atâtea lucruri importante, şi necesarie şi aşa călugării ast&-zl n’afl ce mânca, cămările monastirel fiind cu totul goale. Alaltăeri s’afl mai găsit 15 oca de fasole, (că loil atâta punea in cazan, mâncare de o zi pentrn 200 persoane), făină s’a mal găsit ana sntă, care abia poate ajunge pentrn o zi. Credem că ministerul căitelor va lna ceva măsuri la această tristă stare a bieţilor călngărl din CăldăruşianI. Călugării nu cutez să se plângă către niminea de teamă că părintele mitropolit îndată ce-va simţi că car»-va se plâDge, pe acela il sur-ghineşte în dată. Cu atâta mal vârtos, cu cât Duminecă în 26 ale trecutei luni, după dureroasa plângere a călugărilor, dată păr. mitropolitul, să’I fie milă de el să'i ajut», că mor de foame, păr. mitropolitul nepriimind bucuros jalba lor, ii trimise acasă să aştepte ancheta ce o va trimite; şi in adevăr că ancheta veni in zioa arătată, în persoanele : Archimandritnl loil Stariţnl de la Cernica, protopopul Tudor şi Ştefan Negre», secretarul din cancelaria Mitropoliei, cu loil Buzdrună, economul fi Grecesco advocatul Iul- După sosirea acestei comisii in monastire. călugării erafi toţi uniţi Intr'nn gând să ’i spne comisiei durerile , dar; bieţii nn fură chiămaţl dnpă obiceifi toţi şi să li se citească petiţia, întrebând dacă snnt adevărate cele coprinse intr’âasa. Ci el chiămară nnmal vn>-o 4—5 duhovnici cărora nu le pomeniră nimica de plângerea lor; ci începu protopopul Tndor a ’l ameninţa, zicând, că el este de păr. mitropolitul împuternicit si ridice din monastire pe câţi duhovnici şi călngărl va vrea, şi să ’î trimită la mitropolitul, carele ii aşteaptă cn briciO şi foarfeci, să ’I tundă şi sa ’I rază, şi apoi să 'I dea pe mâna poliţiei; acum să ’şl aleagă dacă mal reclamă in contra economnlnl loil, ori vor tăcea în pace. Bieţii călugări auzind de la comisie unele ca acestea, zise in numele mitropolitului, făgăduiră că nn vor mal reclama nimic in contra voinţei păr. mitropolitul. Efl acestea scriindu-Ie, vă spnifl, ce tfud eu urechile şi văd cn ochii. G. Gtorgeicu, (BOshoinl.) Diu Lipia Bojdani. Lămuriri asupra ucisului de la Căl-dăruşianl. — Ucigaşii economului loil Buzdrună, ce se zicea şi Drdcea, din Monastirea CăldăruşianI, s'afi descoperit şi s'afl şi prins, şi adus la Buonreştl, cari toţi cinci fiind serios cercetaţi, cine ştie ce se mal poate descoperi. Sunt toţi ţigani din Bojdani, cari din mica copilărie, afi crescut pe Ia nşile călcgărilor in monastire. Unul nn s’a prins, carele a Inat şi o samă de bani, din cel găsiţi Ia reposatul in gianta lui. — Un lucra ne prinde mirare, că după cercetările făcute In monastire de procurorul respectiv, după pecetluirea tuturor hârtiilor in giantă cn cinci peceţl ale procurorului, a primarului şi ale altor trei, şi pnnerea tntnror obiectelor in casa reposatolul, care casă a-pol iarăşi fu pecetluită (nşile) cu peceţile procurorului şi a primarului, in nruă ce BIBLIOGRAFIE A eşit de sub tipar şi se artă de vânzare la librăria Socec et Comp. LA PLEVN'A ! . . Dramă in J art (in tvSruri). Steaua României, Crucea Roşie. |de G. S I 0 N Membrul torietttel academice romAne. ROMANI A SI RESBSLDL ACTDAL aaS GUVERNANŢII si GUVERNAŢII d« I. IL4REMIERA fot! senator ales, deputat demisionai. Traducţiune din limba franceea. Tipărită din iniţiativa unul iubitor de adevfcr. Se află de vânzare Ia librăria Sztilltify T I M P n T li a doctoralii i James smii h8c uni: singurii lhc„, i SprS-a roda jn,j l'6niluî 51 Barbete, rea lorO naturala tuto nuau|elo. S’ tll'AI'K' / fvv V V \u mat este nevoie d'a »o »pi 3 ea pul u nicî innainta nici i R urmă; aplicare simplă, resultat 1 immodiotu; uu peluză i,,,|c;i , J n'aduee nicT uă dală vatăinar 2 -vuietat ii. / l. LKGHAXD, parfuniorî). PARIS. t MARELE MAGAŞIN DE HAINE CONFECŢIONATE Şl ARTICOLE DE MODA LINGERIELE CELE MAI EF'L'INE, PRACTICE ŞI DURABILE se pote cumpăra cu ocasinnea liqnidârel a FÂBRICEI DE PAUZA SI LimBIS DIH fm IN DEPOSITDL GENERAL IN BDCDEESCI Calea Mogoşdiel, Palatul Dacia, vis-â-vis de magasia D-nel A. Carissi unde se pot găsi încă următdrele mărfuri tn alegerea cea mal strălucită şi bogată, pentru a cărora cualitate şi provenienţa se ia garanţia cea mal severă I Cămaşe de damă de (iiua . de Olandă ţi de Chiffon, brodate, simplă şi garnisite de fr. 4, 5, 8, 11 până la 18 fr. I Cămaşe de damă de ndpte, de percal franţuaese ţi de olandă, semple şi brodate de fr. 6.50, 9, 12, 10 până la 19 fr. I Cămaşe bărbătescâ albă semplă, de Chiffon ţi de Olandă, ca gulere seO fără gulere do 4.50, 6, 9, 11 până la 16 fr. I Cămaşe bârbâldscă colorată ţi de Cretton de Orford veritabile de 4.50, 6 până Ia 9 fr. I Camison de damă, de Percal frances, de Baţistă şe de Piqnet de ernă, seuiplu şi brodat în 100 de desennrî, cele mai elegante de fri 3, 5, 7.50, 9 până la 16 fr. I Pereche pantaloni de damă, de Chiffon, da Percal de Olandă şi do Piquet de ernă, garnisite şi brodate de fr. 3.50, 5, 7. 8, până la 11 fr. I Fustă de damă, de Percal şi de Pichet de ernă, BeraplS, garnisite şi brodate, de fr. 4.50, 6.50, 9.75, 12, 18 până la 21 fr. I Pereche pantaloni bărbătesc!, de Croisă alb, de Pichet de ârnn, şi de Olandă, de fr. 3.50, 5, 6.50, până la 9.50. I Corset de damă diferite fasonări de fr, 3, 4,50, 7 până la 10 fr. I hăinuţă de fetiţe de flanel colorate de fr. 8, 10, până la 14 fr. I Fustă de damă de flanelă colorate de fr. 10, 12, până la 15 fr. I Cămaşe de f anelă albă său colorată de fr. 7, 9, 11, până la 14 fr. 12 Gulere bărbătesc! do Percal şi de Olandă cele mai moderne fasone, de fr, 5, 7, 9 până la 1 1 fr. G Perechi Manchete fason după alegere de Percal şi de Olandă de fr. 5.50, 7.50, până la 9 fr. 6 Perechi Ciorapi bărbătesci şi do dame, de bnmbac, de lina, de fild’ecosse şi mătase, de fr. 5, 8, 11, 14, până la 26 fr. I Plapumă de lină seu de mălasâ, de fa. 12, 16, 19, 21 până la 35 fr. I Tart n englesec de fr. 18 21 până In 29 fr. I Batistă de lini» cu Monograme brodate de fr. 3, 5, până la 7 fr. 6 Baitste albe cu bordure colorate tivite, de fr. 2, 3, 4 până la 8 fr. 6 Batiste de Olandă curată de fr. 3, 4, 6, 7, până la 11 fr. G Prosdpe de aţă adevărată d* fr. 5, 7, 8, 10 până la 13 fr. 6 Şervete de masă de Olandă curată, de fr. 4, 6, 8, 11, până Ia 14 fr. I Fată de masă albă sae colorată da inu curat pentru 6 persâne, de fr. 6, 8, 10 pâDă Ia 12 fr. I Faţă de masă albă de inu curată pentru 12 persbne 10, 13, 16 până Ia 21 fr. I Buccată de Olandă de Rumburg 36 de coţi, de fr. 17, 19, până Ia 28 fr. I Bucată Olandă de Belgia 45 de coţi, de fr. 32, 38, 46 până la 52 fr. I Bu atâ de Olandă de Irlanda 58 de coţT, d« fr. 44, 58, 64 până Ia 86 fr. I Bucată de Olandă de Rumburg 62 de coţi, de fr. 60, 6-5, 76 până la 92 fr. I Bucată Olandă de Bielefeld 62 de coţi, de fr. 71, 85 până la 115 fr. I Toile de Batiste 60 de coţi, de fr. 120 până la 190 fr. I Bucată de Olandă de Rumburg de cercef Intr o foiă 2‘/t coţi de lăţime pentru 6 cercâlurl de fr. 42, 48 până la 56 fr. I Bucată de Pichet de ernă 36 de coţi de fr. 26 .31 piuă I» 46 fr. ZESTRE COMPLECTE, LIITGERIE PENTRU OTELURI ca preţuri mai ales rednse. Singurul Deposit general pentru România Kiifiirescf, Cadou Moiroşdiol, Palatul Dacia, vis-â-vls de Magasia D-nci Â. Carissi. MHK-: •** :•*« A 4. DE VENDARE La 11 Aprilie şi dilele urmâton «» vor vinde in fabrica d-lor WARSCHAWSKY & M0UZHAU07 ‘ Calea Belvedere vis-â-v/s de manufactura tutunurilor următorele objecte şt annnte: LOCOMOEILE, TRANSMISIUNI, DIFERITE ALTE MASÎT9 DIFERITE MATERIALE DE TUCID, LEALV etc. precnro şi DIFERITE SCULE, USTE IST SILE ETC Doritorii pot vedea aceste obiecte in t6te filele de Incrn în fabrica de mal si Pentrn ori ce iuformaţiuni a se adresa la d-nn M. LE\ ENDECKEK. Ingini Strada Academiei No. 26. INJECTION BROU I bygienique, infaill I ble et prezervativ La seule goerissan’ | sans lai rien adjoin dre. Se tronva dans tontes Ies Pharmacies de I’Univers »-t a Paris cher. JuU Ferrc, Phannacien 102 rne Bicbelien , succesenr de Bron. Bucharest clie Mr J. IV. Zilruer, Pharmacien. rcxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxx) XFRAITZ G-triTTHER X X X * Ia VILLEDE BRUXELES Podnl Mogoşoieî No. 16 vls-â-vis de Consulatul Russesc Recomandă magazinul «efl asortat tn tot-d’a-una fdrte bine cn ruflriă de bărbaţi |i de dame, gulere, manchete, batiste de lino, olanda ei mătaeă, ciorapi pentru bărbaţi şi dame, flanele fine (crâpe de santd) camisdne, grogette, broderie dantela, cravate de bărbaţi gi fe cele "• 1 uol forme ţi culori, umbrele de adre gi de pitii© ©te etc. Atrăgând tot de-o-datâ atenţiunea onor. Clientele că din causa oritol am radul ftirtP mult preţurile. OCXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXX PHARMACIA EA. „SPERANTIA” 2G, CALEA MOQOŞOAEI, S6. DEPOUL MEDICAMENTELOR FKANUESE. Obiecte de Cauciuc şi Articole de Toalete. — Asemenea se angajeză a efectua ori-ce comande din resortul medical. i BRUS. Typ. Thiel & Wiess, Palatul .Dacia*. MATHIEIT PLESSY * CniC‘n l.-’-ian :o ' l lL\pti4< ţiitnra Universale din CERNEALA NOUA DUBLU-VIOLETA PKNTKl' COPIAT Idopiau de ţoale adinieiMiiDile celle mari r la totî P\it.rtnu ** DnotKTiitn HOTEL WKISS BKASIOV Sitb-semnsfnl am onore a insciinţa pe Onor. Public voisgior, că am Inat asnpră’mî acest hotel, şi mă vâiQ sili a satisface atât in privjnţi» curăţeniei câtşi preţuriloreftine. Sa găşrso odăi de In 60 Wr până la I fiorin. Cn deosebită stimă. Ion llauptninnn A ntreprenor. Iffosia PflscoTflBii, ;ir;*S“o.57L sus, proprietate a casei repansatnlnî Petra Hagiopol, în întindere peste 3000pogâne, lângă gara Piatra, şi moşia Vălenii în depărtare da o jumătate oră de cea d’ânteiă, în întindere peste 600 pogâne sunt de arendat chiar de acnm fie împreună fie în parte. Pe aceste moşii se află patru păduri bătrâne în întindere totală ca de 300 pogâne, se vând împreună cn moşiile pâfi deosebit şi tâte impreenă sâU în parte. A se adresa la d-nn Anna Hagiopol Strada Colţet No, 37 seti la d-nu Gr. G. Păncescu Strada Pitarn-Moţu No. 10. (7;i3—3) MADAME PATRU Reîntorcândn-se în Bncnraici, reîncepe comerţul ei de mode in vechiul local, Strada Mogoşoei No. 58 etajai de sas. Avertura PĂLĂRIILOR DE VARĂ începe la 23 Aprilie corent. (734—6) IIVQIENA PELPi --«MW - S A V 0 N AU SUC DE LAITUE ED. PINAUD. PARIS Acest săpun se deosebeşte priD uectiositatea paslel s.de şi prin fineţa mirosului »gu. g| re_ coreşte jiele.i şi i comunică o frăgezime ne-preciuitâ. Pe timpurile de ger pe lângă acest săpun, trebuesce întrebuinţată şi pasta callidermica. Singura! Deposit allă Aspasinel Mignot. de la o acade niă Un profesor din Germania, do- resce a preda lecţiunî în (6te materiile gininasiuloi, scolel reale satf normale, atât pentru băeţi cât şi pentrn fetiţe. A ee adresa la administraţia acestei foi. EPITROPIA SEM!NAR!I II NIPHON MITR0P0UTU1 2? TX B L X O A. T 1 - Epitropia voind o cumpăra ob domeniale pentrn o snmă de lei i a decis a ţine licitaţiă pentrn a ijioa de 10 Aprilie viitor în locali Iariî Seminarului, Strada Filareti orele 12. Amatorii de a vinde t efecte, se vor presenta în arătata spre a concura la licitaţiă. (Ti De închiriat, pânî, 4 pentrn s'ngi, grajd, şbpron şi grădină — în strada PrimăvereT 2) Casa cn 2 etagie, compusă C mere pentrn stăpâni, 6 pentrn sluj şopron şi magaijil pentru lemne chiriaijă in total, saă parţial ca et Strada Berijii No. 122- (72 IM JL JLlA. BELLB J O S K F FURNISORUL 530, COLTIUL BULEVARDULUI SI Face cunoscut onor. Clientele, cil i a sosit pentru scsonul actual mal moderne, fasone elegante croite], dupe Costume complecte de Fantasie Bedingote Hardington Jaquette Bospliore Sacco Coupe anglaise i^ardessus Renaissance §i diferite alte fasone PREŢURILE CELE Se priimeşte şi eoimtndl de tdte felurile de haine care se efectuedă cn mare promptitudine. «IIIINBAUM CURTIEI MOQOSIOAIBI, CASA Q-RECfiNIT, 530 UX MARE şi BOGAT asortiment de haine din stofele cele cele din urma jurnale de Paris şi Londra. Cămăşi franţuzesc!, albe şi colorate Lingerie de tdte felurile Cravatte Plastron, Regate etc. negre şi colorii Umbrele şi objecte de fantasie Mănuşi şi t6te lucrurile de modâ MAI MODERATE JOSC:F GH