Hr. 8. JDOI 12 IANUARIE ANUL III. - 1878. ^ jjOI^AMENTELiE-IN TOATa romAnia I, n. «8 ‘ . . . M :udi "un. . IN STRAINATATK : 11 «0 INŞKKfiDMI ţj' KKCLAMK : A, 30 li tr* i*l'b pagina IV. 30 l»ul. I. JII. 80 P« P»<- II. - I»1 no1- ţtfclamf 1 lei noi linia. Un numir In capitală 10 bani. I Cnr«rf * 10 :::: . .. ti. *âumeipal al Capit. ISt^nail............. Dacia............ Români* . . ■ • • municipal ra premii Români........... | luni........... in u* • ........... Ianuarie. 9jy« 93*l« 83 88|/t 82 M* 70 Ut 82' 71 82* j 81 [35 - 100 — 40 — lOOi/i 10Om 2510 1520 123», TIMPUI KSE IN TOATB ZILELE DE LUCRU. Hiuroul Koilac u«I si Administra lini; 1’:v Ia t u 1 ,Dnoin.' A.1ST XJISTCX tJ Bl. S** priim»**c in utrAinatat^: La D-nil Ilaantti tHein A Vogltr In Vienna, W*lfi*chsţu** 10 AL OppdUc in Vienna, 8‘Qbenbuit^i 1; Rmdo-Mom# in Vienna, 8eiler*tAtt« 2 Vtnten: Ardida in ViennA, TeinfalUtraa*» 17 PkUipp Ldb in Virana, K^checbach^aMe lJ : L. La*\g A (Ump. In PcjU fi Ilava+lAiffU* et Comp in Parii, Serilor! nef>aneata nu primea*. Articolele nepublicate »e vor arde. Un număr In Districte 15 bani. turnul de Vlm», 32 Ianuarie. Renta ungarii in aur .... 92 4o Bonuri de teeaur u. g , I emil. 11» 50 , • • . H . 109 50 împrumutul auitr. In h&rtie CS 70 • . » argint 07 — Renta au*triif& in aQr . . :4 80 Lroie din I80u................ji4 60 Acţiunile bAncel naţionale . .815 — . • auitr. de credit 225 10 • » ungare » 2<)7 — Argint........................103 20 Ducatul........................ 5 5B'/j Napoleonul . . 9 45 100 mire! germane............. 58 45 Canal de Berlin, 2i Ianuarie Acţiunile Cailor ferate române, 24 55 Obligiţiunile r >mAne 6,y# , . 7i 25 Priorităţile C. fer. rom. &>/, :1 75 Imp-nmutul Oppenheira ... 95 — Napoleonul.................. ia 20 Viena, termen lun«.............— — Pariu > scurt .... — — Caiendaml ^Ilei Juol 12 Ianuarie. Patronul filei: Martira Totiana RfeArltul soarelui : 7 ore 27 min. Apusul soar luî; 4 ore 58 nun. Pasele tunel: Primul-Q o art. | PLECAREA TRENURILOR BacareAcl Nuc«*t» Bucureeci . . ,8.l5n 10.— d Ploe»cl BrAiU . . . . Tecuci îl . . . . Koman . , . . Suceam, «osire , . 9.50 n 12.00 d . 1.58 n 5.45 (ţ 7.15 d . 4.38 n II. 0 â . 9.05 d 4.45 .16 d 8.00 n Giurgiu, sosire......11.35 (j 8.27 ij Dlarglo — Boeoreaci Giurgiu..............9.26 d 4.45 Bucureecl, sosire....... 9 48 4 7-17 o GâlaţI—Bărboşi Galaţi...........1.20 n 8 26 d 7.30 n Birboşl, ioiire . . 1.65 n 9.— dâtioB im premie. Papa a manifeitut ruul-[amireA ma de memcrile Inatm. Hagele Hombert arogat pe Principii şi '•legaţii streini a fi mine f.ţi iu pftr| •nent, când işl ra face jurămintul. Regele Hombert a dărnit 80,000 franci ivnlrn săracii din Tnrin, 50,000 franci HDnicipalităţit [din Roma pentrn ecopnri ■la bine-facere, eară 50,000 franci \ ,carn-ni-Cardinal ca să-I jmparţă intre săraci " Roma. I Petemborg, le Ianuarie. Ziarnl oficial nnblică bndgetnl pentrn “1- 1178, ca 000,808,(85 rob|# in ar. gint, renitnri şi cheltne'1. SCIRl TELEGRAFICE ALE ,T I II P U LOI* (ftfmnta Havam). S rvieiul. dt la 22 lanuarla 4 ara iaari— Ttl»*|ţmiiiă a Marelnl dace Nicolae. Kaaaalie, 19 I^nsiarie. bujiB c« an rnrpina pe Tnrci din Kadikeol f Airaali, la Demendere, generalul cootioaft I -i armări CG energie Kl d atacă la 16 j •aooarve la Demandare; la 17 U Beliţa fi * Karagacî fi afArşi prin a-Ireapiu^e co de-^Tărşira Iu inonţil Ddapoto D v^h, Ia up* tele lenikeoeî şi L^skoveî. Turci» p^rdură 49 tunari ce-li r’hQ luat co mire patere şi cel puţin 4,000 morţi. S’a făcut an mare nura?r de prizonieri a rârura ţifră este încă peste putinţă Jde dat Co toate aceste* trece cu mult peet-* 3000 oameni. Turcii luară fnţţa in cea mal mare neo-reudueali prin cărări in munţi. Retragerea lor la Adrianopol prin Haekeol este cu total tăiată. Generalul Gnrko raportează că strălucitele resultnte ale acestei lupte de trei zile se datorează vit jief, energiei şi neobositei isteţimi a comitelui ŞhuvaloflT pre-enm şi vitejie! şi înţeleptelor disposiţiî ale generalilor Daadeville şi KrasnoflT. El nu găseşte expresinul spre a lăuda îndestul minunata abnegaţinne şi cnra^inl vitej-sc al trapelor cari, după ce aii făcnt in şase zile 150 kdometre şi atl trecut cu greutăţi nespuse cele don? trecători Trajan şi Pakarel, aii intrat în îaptă şi s’ail batot trei zile d’arSndnl d« dimineaţa şi până tn noapte fără cea mal mică odihnă şi dormind pe câmpul de bătae. Perderile noastre se urcă la 500 oomeni, în care număr, 5 oficerl morţT, 15 răniţi, 3 contazionitţr. Infanteria continuă de la 18 lannarie urmărirea inimicnînl cn in-verşnnare în do? direcţii : de la Bclostiţa spre Ienik^ol şi de la Stanimoxl prio valea Nenarecimnlul. Cavaleria de gardă a trecut în noaptea de 17 spre 18 la Ciatak şi şi-a nrmat a dona zi mersnl spre Hzs-keol. La 17 Ianuarie, ne-am dat m&na cn iscoadele generalalnl SlobilefT II la Cir-pan. Cavaleria generaloluî SkobelefT I s'a îndreptat la 18 Ianuarie la apusdeStam-nadi spre Ketenlik. Caistantlnopol, 22 Ianuarie. Armata lui Solei ni a n-paşa s’ar fi retras în contra-forturile muntelui Rodope între Filipopol şi Drama. Administraţia vilae-talul Adrianopol este strămutată la Ciurln. Izr.fet-beT, pnrtătornl de instrncţionî carT daQ depline puteri delegaţilor otomani, relativ la condiţiunile de pace, trebuia să sorească astăzi la cartiernl Marelui Dace NicoUe. — Serviciul de li 22 Ianuarie 8 era seara. Laailrs, 22 Ianuarie. O depeşă din Constantinopjl primită de ,Times* vesteşte că Saltanol şi guvernai rfiQ s’afl hotărît a părăsi Constuntiropolnl îndată ce ruşii vor pjnnge la Ciatalagia, Alte depeşl din Constantinopol, publicate de ^Daily-Telegraph* spun că trapele lai Soleiman-pBşa se vor îmbarca la Caval» spre a se întoarce la Constantinopol, nude vor lna parte la apărare în cele din armă lini». 0 mare groază domneşte la Gulipoliş în nrma sgomotulnl că ruşd ar fi intrat la Uznmkepri şi K- şban, la o distanţă de zece leghe. Se nşteaptă pe marginile D ir danelelor ogttir! viind din Smirne. Un mare nnmSr de familii să pregăteşte a emigra ConnUutlnopol, 22 I»nu«ri«*. Uu decret oficial annnţft că s’aîl ince-pat la Kazanlik negocieri spre a restabili paeeA şi că dacă vor cădea, sunt luate disponiţinnl pentrn ca ţara aă ae »-pare până |* cea din urmă entremitate. Acelnf decret invită populaţia Ia linişte şi o ladeanină a na se lua după ştiri mincinoase co respândesc inimicii guvernului. Propagatorii de ştiri mincinojae vor fi eăntaţl şi jadecaţî după legea marţială. Makbtar-paş#, după ee a asistat la consiliul de miniştri t a plecat erl la Cinta- lagta nnds va lua comanda. Refagiaţi! creştini se aşează prin biserică. N^gocia-ţiunile ar fi laceput tocmai luni dimineaţă la Kazanlik. Doă-spre-zece batalioane rn-seşt! afl intrat duminecă în Adrianopol, nude este mare linişte. Poarta a primit erî seară o telegramă directă de la Soleiman paşn, care apDDe că armata Ini bste ca to-tnl degajată. BUCURESCI 11 IANUARIE La articolul nostru asupra d^cora-ţiunilor distribuite cu atâ,ta mftestria de c&tr& guver»ul radical, .Monitorul* Ingftnă un comunicat In nutn6-rul s6Ci din C Ianuarie 1878, pe care ’l publicftm inal la vale. Mal 1nt6ifi de toate, comunicatul cautX si mftrturiaeascft flagranta culcare a art. 9 din lege care mărgineşte numărul membrilor in fiecare grad la o a patra parte numai a numărului total. Pentru a esplica causa care a făcut pe minister d'a trecut peste a-ceasti înţeleaptă limitaţiune, d. Co-galniceanu se reazama pe art. 10 din aceaşl lege, care dispune cit ri-nilt (rrarue şi fapUle meritorii în toate ramurile arliviM(H omeneşti pot dispensa de condifiumle cerute prin art. 7 (iar nu art. 9) pentru admiterea sau înaintarea in ordine. Cea d'anteiQ Întrebare a noastră este : Daca art. 10 are de scop a conţine o derogaţiune aşa de generala la mărginirile art. 9, ce mal însemnează acest din urma articoll Lasand la o parto rănile grave despre care nn este vorba aci, este evident ca esprpsiuni-a de faptele meritorii în toate ramurile act’nntăţel omeneşti este aşa de elastica In cat ea coprinde totul şi nimic. Pe lan ga aceasta acele merite sunt lăsate la apreciaţiuneu ministerului. Astfel darA legea ar Însemna : Nu se va da nici o data de-a dreptul mal mult de a patra parte a nanii-naţiunilor in fie cart clasa (art. 9) ufartl daca ministerul ra roi altlllillterea (art. 10) Astfel de interpretare ne duce la absurd. E semplul citat de comunicat confirma şi mal mult acest raţionament. Aşa d 1 ministru de Esterne ne spune ca, cinci persoane ad fost decorate In virtutea art. 9 cn Cordonul cel mare. 2 MitropoliţI 1 1)-1 Bratianu 1 D-l Cogalniceanu 1 D 1 Manolache Costache ! Şi patru In virtutea art. 10 pentru fapt't meritorii. 1 D-l General N. Uoleacu 1 D-l D. Ghica 1 D-l C. Rosianu 1 D-l 1. Qhica După aceasta absurda dist incţiune, cel cinci d'antai Intre care, prin modestie se pun şi domnii miniştri, ad fnet decoraţi fără fapte meritorii, şi cei patru din urma pentru fapte meritorii. Această distincţiune este cu atat mal absurda cu cat este evident ca, aceste nnoS personalităţi politice ad, In privinţa decoraţiunel, o si-tuaţiune identica şi câ ad fost decoraţi pentru marile posiţiunl ce unii ad ocupnt şi alţii ocupă In ţara lor. Distincţiunea este cu atat mar absurdă cu căt, d-nil N. Golescu şi D. Ghica se pun arbitrar In categoria a duoa (In fapte meritorii de şi ad fost decoraţi la însuşi fonda-ţinnea ordinului cănd imaginaţiunea d-lul Cogălniceanu nu scornise Încă di9tincţiunea) şi d-l Manolache Costache, de şi de’orat In urmă (la 1 Ianuarie), 9e pune printre cel fără fapte meritorii—remftn&nd cu fapte meritorii numai d. C. Bosianu şi I. Ghica. In locul d-lul Manolache Costache n'am fi prea măguliţi. Este evident ca art. 10 nu conţine o derogaţiune aşa de generală. El a voit numai să permită o lna intare mal repede In ierarhia gradu-rilor pentru fapte care, In ordinea civilă, sunt aşa de eclatante cum ar fi de esemplu o vitejie escepţională demonstrată printr'o rană grerat la resbel. Rămâne dar bine constatat că, ministrul Cogălniceanu a călcat legea cu nn cinism foarte obicinuit In lunga'! carierA şi astâ-zt chiamă sofismul In ajutorul nelegiuiri. Sa trecem la cele-l'alte răspunsuri. D. Cogălniceanu. mişcat s* vede, de generala rea impresiune ce a făcut această împărţire cu btuiţa n decoraţiunilor, lipsită de tact, de justiţie, de discernământ, caută a împărtăşi responsabilitatea cu cel alţi colegi al săi şi ne spune, e,a întregul consilia s'a asociat la a-censtă operă maiestră. Nu ne îndoim. Dara faptul este cu totul indiferent. — D nil miniştri sâ şl spele tn familie rufăria murdară a politicei d lor, aceasta puţin importă şi publi- ulul şi ţărel. Observam numai că ministrul de externe, con-trasemnăud decretul, 9e face mal In special respousabil de dănsul. DupA sofisme, inex ic.tităţl. Nu e9te adevărat că noi ara criticat darea decoraţiunel sătenilor reprezentanţi al clasei rurale In di-vanurite ad boc. Nu putem decăt să aprohlm, suut propriele noastre expresiunl. Insă am blamat două lucruri : Esclusivis-mul pe de o parte, care n'n făcut sA participe la aceasta distincţiune pe toţi membrii supravieţuitori din divanurite ad hoci, aceste adunări memorabile cari ah creat starea actuală de lucruri; pe de altă parte, faptul monstruos de a cuprinde In asemenea promoţiune nn individ condamnai pentru furt la 2 ani de închisoare prin sentinţe judecătoreşti. A dona inesactitate este că ne-am fl plAns de o nedreapta impărţire Intre conservatori şi partisan! al regimului de ast&zl. Deşi, Iu coDt'a îndrăsneţel afirmări a ministrului, conservatorii sunt cuprinşi In acea promoţiune In cea mal infimă minoritate, noi. departe de a ne plânge, am gundit tot-d'a-una că sunt Ancă prea mulţi. Noi am fi dorit să nu figureze nici unul Iii cadrele unul ordin care luceşte pe fracul d Iul Co-galnreanu şi pe sumanul lui Mircea Malăeru certat de judecatA. Atăta vom mal spune asupră acestei triste şi ridicnle cestinnl. DIN AFARY Engliteni- — Desbaterile parlamentului englezesc s'aD Început; pană acum ele nu a0 ajuns Insă la nici un fii de resultat hotărâtor, dar de pe acum se prevede că guvernul nu va intămpina mari greutăţi In parlament, căci cererile Iul sunt, cel puţin de-o-cam-dntă, foarte moderate. Atat mesagiu) reginei, căt şi declaraţiunile făcute din partea guvernului In parlament, aO produs chiar şi In cercurile oposiţiunel o bună impresiune. Cu toate acestea, guvernul englezesc a arătat cA este hotărăt a interveni cu toată energia pentru apărarea intereselor englezeşti. Şi asupra acestui punct toţi membrii cabinetului englezesc sunt de acord. Ast-fel unul dintre miniştrii englezeşti şi anume, tocmai acela, cnre tot-d’a-una a combătut pe turci şi care trecea de ruso-fi! Silisbury, zicea următoarele: .Nu voesc să precisez împrejurările, Iu care interese'i biue definite ale Engliterel vor putea să fie ameninţate, dar ştifl, ca valurile răs-boiulul foarte mult se apropie do localităţile bine definite şi vă spuifl. că dacă d voastră nu aveţi încredere In guvern, atun II vă căutaţi nlţl onmenif. In care veţi avea In-redere. Dacă veţi avea incredere In guvern, daţi-I mijloacele de care :ire trebuinţă spre a se arăta vred-uir de încrederea d-vjnst.ră.* In aceste cuvinte nu este poate nimic răsboinic cu puţin In urmă guvernul declnră tn<ă, că nu va cere .)e In parlaiuen* mijloacele, de care TIMPC L Inotieiarea armistiţiului a a fă', ut din causa Rusiei, pentru ojV guver- util riiseac a trârnis .nztrucţii e eale priu curieri, iar nu prin • rt t**le- grafi â. In o altă dep-şâ, lor Iul Derby re: a (ti rn b- azi Iul Irtyard o tntrevor-bire, In rare 4funirii paşa I iutre-bat, .la A guvernul ngle/ea-’ nu »r putea 'U Portei In situaţia grea '*e acuniQalt ajutor. Ilerby a răspuns negativ. Knirlirern nu eat.e pregătită spre a ila Tun iei a jutor militar. De oare-ce guvernul ruses, pare a ti hotărât să refuze ori ce med ; iu momentul H» fi(.'», >.r h z ularnir a a mal face încercări noi. Cartea albaştrii se încheie ui o depeşa a Iul Larard de Ia II la-1 nuarie. In rare se vestejite. <â un parlamentar rusesc a comunicat posturilor de la SarnaauHar câ ostilităţile a0 fost In Bulgaria siet.ate. ilI'tlo-I ngHiia Ziarele din Auetro-Ungnria se arată uatisfâi ute de atitudinea guvernului englezesc. CAt Ins A pentru atitudinea guvernului austro-maghiar, pAnA acum ea nu sa schimbat de loc. Cel puţ a ziarele oficioase de. lara, cA declaraţi,mile fAcutP din partea cabinetului din Viena la Constantinopol nu schimbA de loc politica comitelui Andra.ssy şi cA nu aternâ de •ât de beligeranţi ca Austro-Unga-rm să iPmae pânk In sfârşit neutrali. In politica mternA se urmează transacţiunile privitore la relnoirea a. tulul dualist. Sent nţa. in procesul Alileticl a fost osândit .propter criincu les.su ma.estatis* la cinci ani închisoare. Ambele părţi vor apela. REVISTA ZIARELOR .Românul* de la 7—8 Ianuarie are iarâşl unul iim acele accese de friguri care apar In circumstanţe grave. AdunA toate ştirile dupA ziarele streine udevârate sau neadevers te importante sad secundar- , şi le pune toate In sarcina fuior reac-ftunel, care pe unele le-a reprodus ca însuşi .Românul* dupe ziarele din străinătate şi |>e altele nici chiar că le-a menţionat, cum este de esom-plu oftrta pretinşii a Turutl iie a ceda ViUinul României, nuvelA tot atât de stupidă cât şi fără temeni şi pe care o citim gentru prima oară tot In .Românul* care o des-minte. Aceste lncur.iturl sunt pentru a sosi sA desiniid^.-lnsA ni gura jumătate— alt e bob s< irI car® sunt mult mal Tiportanti*, şi din n norocire uial serioase d« cer® iarăşi vorbise ou pers.stenţA ziar le străin» mină reluarea Basarabiei şi desfiinţarea garanţiei celor 7 puteri In privinţa lîoiiiâmef. Organul si-Iul C. A. R >-setti pregAteşfe de acum retragerea căutând a se iepăda până şi de supuşii sâl miniştrii. Semn răii. D. C. A. ItoaeO a mi -tei A şti- rile absurde ţ. fârâ teinonj cu cele din nenorocire prea serioa-e este destul le bătrân in arta tinol oarp-oari jurnalist i e pentru a nu cunoaşte cA .-l l -’.p mijlo ui cel mal ne-1 i rn pentru a face pe lume a se îndoi de tot. Insă la ce atâta şarlatanie ) Crudul adevăr se va vedea peste puţin şi nitninea. Hmict sail inimici, nu va mal avea interes a-l nega. Chiar dacă ceea ce nu sperăm. se va renunţa In cele din urmă la aceste proiecte ocizătoare pentru naţionalitatea română. totuşi presa oposiţiunel va avea ui ritul că cu curagib şi patriotism a denunţat lu-mel aceste negre plămădiri. Dară eeea ce se pricepe lmămsl puţ.n , este, In asemenea împrejurări lătrătura Murului-.-Românul* In contra adversarilor săi politici pe tarei numeşte privelegiaţl reucţio-narl resfâţaţl. |). C. A. lîos®tti se laudă râ el a dărâmat privilpgiurile şi câ a fost destul de Imn penfcru a nu pedepsi pe acel copil resfâţaţl al privilegiului I). Rosettaki ar trebui sâ'şl aducă aminte câ In 1859. la desfiinţarea privilegiuri’or, nu era im â destul luat In serios pentru a exersa In ţară o ast-fel d® acţiune, şi câ divanurile ad hoc, care a0 desfiinţit privilegiu-rile, eraQ In mire majoritate compuse de privilegiaţi, şi câ d lui şi semen I d-lul nu eran de cât o infimă im nori late. Pe langâ aceasta ar mal trebui d l Risetti să nu uite, câ dupâ ce şi a mancat mica avere părintească, tot la a-el pri-veligiaţl a avut recurs ca sâ trăiască. Asemenea ar trebui să publice şi numele primilor a'ţiomrl al .Ro inânulul.* N’irnic nu remâne mal întipărit In minte de cât numele unul creditor neplâtit. — Aşa dară rpsfâ-ţfttul democraţiei ar trebui se vorbească cu ce-va moderaţiune de acel ce ab fost privilegiaţi, mal cu seamă eind In astă ţară astăzi numai avem alte privilegieri de cât ale d-lnl şi ale r.ardeşir l d lui. .Românul*, in numărul de la II Ianuarie, încheie revista sa retros- e v-irlia, de cât du >A ce I vor fi cunoscute oundiţiunile U, pace ale Rusiei. In a castă din urmă decla raţiune «st® un fel de ameninţare la adresa Rusiei, căci ea spune lămurit. â dacă ruşii ar cere prea mult Rnglitern ar trebui să ia mă suri energice pentru apărarea intereselor sale. Ambele camere «O primit In şedinţele de Is 17 şi ÎS Ianuarie adresele propuse. In şedinţa de la 18 Ianuarie ministrul de esterne a făcut parlamentului împărtăşire despre urmă toarele nete illploinntlee La 12 Decemvrie. Server Paşa a tncnnoş-tiinţst pa Lordul Derbv, efi PourU • dispusă a cer» pace, deşi nu «unt Anei secate toate izvozrele Turciei. Ancă mal na-int® Lordul Derbv comunicase Porţii, cil, orl-când »’«r -nceps negoţiările df pace, Knglitera îşi va da silinţă *A obţie condi-ţiunl favorabile pentru Turcia. Ia 21 Decern re. iLordnl Derbv a acria ambasadorului L**-ard: De oare-ce Mnin-rue Paşa în mal ninPe rânduri a reflectat la putinţa unei intervenţinnl englezeşti, am creznt oportun a repeta admoniţiune» ce im făcut aiat de adeae-orl, că adieă Poarta nu poate spera o asemenea inter-venţinne, şi cA guvernul englezesc va observa nentralicate atrictA. La 24 Te rm-nt. Lordnl Derbv conio-nicl lui T.arard, cA in urma refuanlnl i iermaniei mediaţinnea oolectivA iTa bntit ’ şi întreabă dacă un cum va Sn'tannl ar dori ca guvernai enzlezeac al facă lina sî întrebare deapre condiţiunile de pace. Ia 25 Decemvrie. Layard a trimia res-pnnsol, că Snltannl doreşte, ca EngMter* aâ faca o asemenea întrebare DnpA sceneta, Lordul Derb- a dat l.ordnlnl Loftna inatrocţiuni in acea! aera. La 21* Decemvrie. Lordnl Loftus a res-pnna pe cale te ,grafic? Ruaia nn doreşte nimic mal mult de cAt a ajnnge la pace dar spre acest scop Poarta trsbne sA se adreseze direct la comandanţii snpreml din Kuropa şi Asia, care var comunica condiţiunile, in care armistiţiul se poate acorda. I.a 4 Ianuarie. Lordnl Dsrb» a respun: Deşi Poarta nu a cernt armistiţiu, guvernul engWesk este dispus a fnes Turciei împărtăşire despre Idea Rusiei, dacă acea-sti împărtăşire s’ar face in o formă, încât ea să poată duce la resnltate pozitive. Pentro ca armistiţiul să aibă efect, el va trebui si privească operaţiunile atât din Asia cât şi din Knropa. SI deasemenea nn ar fi deplin de căt, daci şi Serbia şi Mun-tenegrul Tar primi. E insă neapărat, ca armistiţiul să nn fie discotat namal intre generali, ci şi între ambele guverne l*a 5 latmarie. Lurdnl Loftus e raportat: Lordnl Uorei»kofT crede, că paoea nn se ra pute* încheia de cât ca două coniliţianl: .dacă trapele roşeşti vor înainta* şi dacă Tarei! se vor încredinţa, că nn poteştepta ajutor, da la Englitera. Nnmal atnnci ra primi Poarta eondiţinuile, cn care pacea ponte să se încheie. Din cele-l-alte depeşl resultă, că Intătziarea negociaţiunilor pentru MIHAIL STRQGOFF ub CURIERUL TARULUI lll. (Urmei sa 7-a). A dona zi, 1G August, pe la zace ore dimineaţa, veaele fanfare rrsanară le ca-|iătul taberif. Soldaţii tartari ne .şezară îndată anb arme. Iran OgarefT, plecAnd din Zi bediero, so-sia In mij ocnl nnnl nnmeroa stat major de oficerl iertări. Faţa-I era mal posomorită ea de obiceifi şi trasurile obrazalni eefi încreţite, arătad i.tr'ioeol o mânie sardă, care nn căuta de cât nn prilegitl ca să isbocnaască. Mi1 aii Strogoff, perdot tntr'o ceată da prisonierl, a vAznt trecând eoâat om. F,l a arut preeâ nţirea eă rre-o nenorocire uree să se întâmple, ăsl Iran Ogareff ştia acnm că Marpha vtrogoff era mania Ini Mihail Strogoff, căpitan in oorpnl curierilor Ţarului. Iran Ogareflj ajnngânJ io mijlocul ta- bşril, se coborî da pe cal şi cavalerii din escorta Ini îngrijiră cn nă se facă nn cerc larg împrejurul săfl. In momentul aceste, Sangora se apropiă şi zise : N'am niol o uontate sa-ţl daQ, Irane. Iran OgarefT nn reepnnse de cât dând nn ordin senrt uncia din oficeril săi. Vum»l de cât şirurile de prisonierl foră cn brutalitate străbătute de soldaţi. Aceşti nenorociţi loviţi cn lovitnrt de bioe sad împinşi cn lemnul anliţel nS fost siliţi să -e scoale In grabă şi a sa ieşiră pe împrejurimea lagărului. O împătrita cingătoare de pedestraşi şi de călăreţi, aşezaţi pe le epnte, făcea peşte putinţă orl-ce mijloc de scăpare Tăcerea se făcu îndată, şi, la nn semn al Iul Iran OgirefT, Sangara se îndreptă spre o ceată in mijlocul căreia sta Merpha Strogoff. bătrâna Siberiană o văzu viind. Eu înţelese ce era să se petreacă. ÎTn zimbet despreţ’ -or i se arătă pe baze. Apoi, ple-eându-ee spre Nadia, li ziae fâcst : N ■ mă mal cunoşti fat mea. Orl-oa s ar intâiupla şi orl-cât de grea ar putea I) această cercare, nici o vorbă, nici un geatt De el e vorbe, nn dn mine. In acest moment, Sangam după se a privit'o an minat, puse mâna pe nmârnl bătrânel Siberiana : — Ce al cn mine ? zise Marpha Strogoff, — Vino i reeponse Snngar». Şt, impingăndn-o cn mâna, ea o doae in mijlocul certinlnl gol păstrat Ini Ivan Ogareff. Mihail Strogoff ’şl ţinea pleopsle pe jumătate închise, ca sănnae dea e faţă prin lumina aprinsă a ochilor săi. Marpha Strogoff, ajungănd in faţa Ini Ivan Ogareff, ’şl îndreptă bine ţionta, ’şî incrncişeazl braţele şi aşteaptă. — Tn eşti Marpha Strogoff? o întrebă Ivan Ogareff. — Da, respnnae bătrâna Siberiană cn liaişte. Schimbi oeva sin ceea-ce mi-a! rea-pune, când acnm trei zile te-am întrebat la Omak ? — Nn. Deci, nn ştii dacă fini ted, Mihail Shrogoff, cnrier al Ţarolnl, a trecut pe la Omsk ? — Nj ştid. — Şi omul oe al socotit Şl pe care Tal luat drept fini teii la staţia de poştă, nn era el, nn era fini tid ? pectivâ, şi apune o ui’ilţ.m ic lu-, ernrl. cure nu se jnit. npro luon fără ie nici un coiuentnr. f .l’reasa* revine a nipru ee iţim. I cavaleriilor < juferiU ie anul nob |i zice. că prin aceasta guvernul voi» să f.» â pe cel decoraţi a uita relele, ie care sufere ţara. .Dresau* In heie prin cuvintele : .De a-eea aveţi grijă, întâmpinaţi rdul In cale. aveţi Inieetul patriotism, spre a ceia altor i mal iest'.uuuM frânele unul guvern, ce nu mal .aspiră nici o încredere na-ţiunei, cu toate apari aţele falacioase, cu cari vă incunginraţl* 1 .România Liberă* vorbeşte despre negoţiârile ie pace, şi arată câ treime ca ţara sâ fie bine repre-sentntă In streinătate, fiini-cA pacea se va tracta tn Londra, l’ans. Viena. ,Se cuvine, -lmlieie .Rom. Llb.* ca România, atât de falnică in rfis-boiu, .să se arate ia Înălţimea situaţiei diplomatice, pentru a-şl face o intrare demna In familia ststelor neatârnate*. Foarte frumos! — Dar partidul .naţional liberal* nu are chiar nici oamenii, din car® .să oomplueteze un ca bi net. VICTIMELE RESimiULCI Ain spus in mal multe rfcndurl. câ Îngrijirea intendenţii pe.ntru soldaţii noştri a fost aşa de rea. tncât cel mal mulţi Ingiijiţl in spitalele ministerului, a societăţii Crucit-Roşie şi a asociaţiunilor afiliate, n afi fost răniţi, ci bolnavi de fiig ş. de lipsă. .(îazeta generală de Augsburg* primeşte din Bucureşti detalii interesante. C"le ş ipte spre zece spitale militare din Tuinu-Mâgurele întreţinute, parte de ministerul nostru de rftsboiu, parte de cele-Talt® aso-ciaţiunl, şi-au Îndeplinit misiunea. La 1 Ianuarie a. c. mal rămăsese In ele 1388 răniţi şi bolnavi, cari se eliberează pe zi ce merge, saft vinde ându-se sail evaemându-se. Medicul şef al spitalelor din Turnu Măgurele, d. dr. Felix, s’a Întors la Bucureşti I.» postul sfifl de medic pri-nur al comunei. Dar de la începutul răsboiulul şi până la 1 lanurie, s’aO adus ile dincolo de Dunăre In România 11,534 d® bolnavi, cari toţi aii stat uial mult ori mal puţin In spitalele de la TVnu-Mâgurele, fiind acesta singurul Ioc de îmbarcare pentru lâniţil români, ce se Intorcead In patrie; dar In ace'te spitale atl fost primiţi şi mulţi Ruşi şi TurcL Iutre cel 11.531 m iitarl, cari s’aQ folosit de aceastâ bine-fa- — Nn er» fini med f — Şi de atnnci, nn Tul mal vAznt prin-t»e iceştî prizonieri? — Nn ’ — Şi ducă ţi Tar nrătu cine-va, T»I en-noaşte ? — Nn. Ls aezzt rezpnnz r»r6 do vede* o aeelin-tită hotărlre de a nn mărturisi nlmie, nn marmor să an/.i prin mulţime. Ivtn Ogareff nn şl pntn ţine nn gest aoiininţător. — Ascnltă, zize el Marphel 8tr®goff, fini UMI este a'd, şi tn al aă-l arăţi nnmal de cât. — Nn. — Toţi aceşti oameni, prinşi la Omsk, sad la Koliran, vor treoe câte nnnl nori pe dinaintea ochilor iii, şi dacă nn vel arăta pe Mihail Strogoff, al rlc*p“ţl atâtea loritnrl de knnt, câţi oameni vor avea •ă treacă |> dinainte-ţl. Ivan Ogareff înţeleeeze, că, orl-care »r fi ameninţările zale, orT-eart fi cbinnrfle la cari ar znpnne-o nedomolita SlherÎBTi* n’are *ă vorbeazeă. Sipre a daeeopari pe «n-riernl Ţarului, el ee biznia, an pe dânza, ci pe Mihail Strogoff înnnşt Nn credea cn putinţă că, când fini şi •• ’**• ‘ixte. s’kCi sH.t 4002 răniţi şi 7532 Itolnavl împărţiţi ast fel : Români răniţi 2605; hollUlVl 0210 Ruşi răniţi . . 74; Isdnavl 145 Turrl răniţi 1323; bolnavi 1167 foţi aceştia ab fost întreţinuţi şi trataţi <î« med.ci fâiă a se fa< • nici o deosebire de naţionalitate. Din suma totală. 1038 * zu vindecat chiar Ia Turnu-Măgiirele şi Q fost trimişi Înapoi la corpurile lor; 1415 s ab ev uniat In ştaţuinile da convalescenţă I.issa, Negarcea. Dda şi Tîlioasa (sate Împrejurul Mâgnre-lelor) nn le afi stat până la reiasă-Dâroşarea lor, 7026 le oameni, după o rămânere mul multă sad mal puţină la l urmi, ttO fost evacuaţi In spitalele de a rungul ilrninulift de fier de la Măgurele uănâ a Botoşani, *.. fără de un mic număr de invalizi, eari sub trimis de-a dreptul pe la ,i oile lor 667 oameni ab murit, 1388 ab rămas An< â In tratare la I Ianuarie. Dintre cel I 1.534 de soldaţi, îngrijiţi la Turnu «fi 12 afl fost In spitalele ministerului, iar 1922 ia spitalele asociaţinnilor • ceasta e o mare dispropotţie, dacă considerăm niuuoruasele eolevte, daruri de 1» persoane private şi silinţele multelor itsoci.iţiiinl. Da a ministerul a1 putut sâ Intreţie 9612 Imlnavl şi răniţi din proprii lo.jloace, putea sâ poarte de grijă şi celor-i slţl 1922;ci iar bolnavii şi răniţii ar fi fost In-tr’o stare mal p â utâ şi mal bună, daca cheltuelele tuturor societăţilor private sar fi întrebuinţat pentru s®rviciul sanitar al ministerului. Spi talele româneşti din Turnu zb fost lăudate şi de generalii turceşti pri--onieri Udhem paşa şi Zzoit-paş», cari s'ub oprii, trei zile pentru a cerceta cum sunt trataţi compatrioţii şi coreligionarii lor ip ab tr un raport la ConstanUDOpol, und» voi-, hesc cu multă laudă oespre tratarea turcilor prisonierl din spitalele romaneşti. Dar nu ae poate apune acelaş lucru despre tratare- priso-nienlor ln genere. Se adevereşte ain contra câ dintre prisonierii de la Plevna. cel puţin 5 la sută ab un rit, trunsportâudu-se până la fron-tierile rnso-toiuâne şi anume lhbft de oameni, din lipsă de Îngrijire. Această lipsă de Ingnure consistă : 1° In transportarea lor pe frigul cel mal mare şi pe viscol , Îmbrăcaţi fierte rău, 2° In neajunsul hranei. Cn mult mal mulţi ab murit de foame, decât de frig; căci medicii ab constatat, că cel mal mulţi din prisonierii morţi, at căzut de răceală şi de osteneli numai pentru câ n'aveab nimic !d stomab. Au murit In mersul de la 1‘levna spre Ni-copoli 800 de pr.sonierl, apoi 300 Intre lurna şi Bucureşti şi 40n In deosebitele spitaluri, de istovire de poteri şi cu simptom** lămurite de faiu.nâ. Cei mal mulţi ab murit Intre Muselim 8e)o şi Nicopoli, unde ca totul osteniţi, erns expuşi celui mal cumplit viscol şt ’t-ab acojierit ninsoarea, .ură, In zilele sriuâtoare săniile armatei roşeşti treceab peste cadavrele prisonientor tarei. Armata fsţS In fsţî nnnl cn tIUI, o mişcare peste pntînU de itApinit zi no-l des pe faţă. Şi Oth ludo,«ii. daci ■ *r fi voit de eât sl pue mân* pe scriiotres i«p»ră-tansci, el sr fi dst ordin să •ootoeasael pe toţi prisonierii ; dsr Mibml Htrogoff pntes preş bine zăh nimicit ace* «erieosn dapl sr fi lnst cunoştinţă de oe ooprmdes, şi dseă nn ers cunozcnt, dsnă renşis ă ajungă ls Irknţzk, plsnnrile ln[ D»n Ogsreff ersd eă fie dejucate. DeeI »■ nnmal serisusrss îl trebnia tr-dătornlnl, si şi însuşi por-tătornl. Nsdis snziz* tot, şi scama tcia ce ers ls k *' •» Mihail Strogoff, »» #*s*ru ee voise eă străbată fără ză fie cnnoecnt, provinciile năvălite sl* SiberieL OnpA ordinal Ini Ivtn Ogsreff, prisonie-n'[ defilară nnnl Otte ansi r* dinsintos Karphel Strogoff, care ramate nemişcată cn o «tatua, şi s cărare privire nn arăta de oât ass mai desăvârşiţi nepăeara. Fini >*l se sita in cais din nrr-ă prin CAnd ls răsdnl Ini, sl trasa pe dinainte* mamei zel*, Nsdis fochist oehil ea ei na r*«1 Mihail Strogoff u arătare nepăsător In aparenţă; dar palma măiaslor sal* re *■- 4nk nu poate fi respunzătoiire tru moartea de foame a priso-eftel deşi ea l-n escortat, li ne rea lor era pe seama in-enţel ruseşti. CRONICA [jl rălHilMlîţ. — Multe şi mi-fţ sunt apucaturile d-luf C. A. •■.Qo^boratorir .Mărului .Timpul* i ut onoarea de a putea citi tn njffd de la 1 Ianuarie al gazetei nţul* (care nu e de cAt un Iice al .Românului*) urmfttoa-urare de anul nod* : cjŞint la gazeta .Timpului* nişte 1K-pripăşiţi de prin Transilvania 2), rmenl fîrS căpâtâiB, care s’aB fS-4 «Ingile plecate ale ciocoimil din Inşi care prea moralul ministru de culte I C.Urjjin j-a procopsit, i-a înţo-■p-a dat elnjbe grase, şi acnm, sco-JL-î le ivealS, i.a pas să înjare şi meseria de salahori, prin foiea Jftin ş'a Ini Lshorari. iii mal mult : aceste fiinţe fără că» mnt chiar funcţionari, t) pe cât spune, patronaţi de oameni ca d. iceann, Stnrdza şi Odobescu 4), pe InjnrS prin murdara lor fose 5). rază cititorii pânâ nnde merge uree acestor vagahonzi, care stafi lortal austriac în bozunar 6) ca i M sceteascS fie de bir, fie de alte sar- fblice; ca să-şi formeze o ideii des-răinieia slugilor ciocoieşti, repro-aci numai eâte-va ftase din cele Aia tn ,Timpul* de astă-zl* 7). Şapă această introducere . Doro-flnl* citează o parte din artico-care .Timpul* mustră pe nil de la guvern pentru Btarea înţilor întorşi de pe cftmpul Htboid, apoi urmează : Xlfişte lingăi, pe nari Rosetti şi aceia f nil îl batjocoresc nn i-aQ lăsat să 'H de foame 8) ; cărora le-aii dat li-■ks de a se hrăni în această ţară !)) •la iijnra cn impunitate: nişte ungn-■M|l) foşti servitori şi foşti corişti sau • va s& licft — ţigani pribegi Not. Bd mol liotre colaboratorii ‘Timpului ■B < liacut în Ardeal. N. o, "V MV'uiF ungur e funcţionar şi acest* inaă.. fi economii*. Ccl-lalt de asemenea pu« la “i- * »■ Jevcrat, numai n are aface. N. n. asia na-a ferit DamnsxsQ. N. n. ^Hllr nici unul nu are nevoie de paşaport. *astru. unde ştie d. C. A. Rosetti, cine s scris, ti col ? N. n. uri ? Rosetti are misiunea de a purta griji ini .Mieţilor". Rosetti putea tk le. lil.ert te grecotei-le, nu nouf. In ţara aceasta ad fost vremi Românii nu erau egali; liberi ad fost nna Dnul singur e din Ţara Ungurească., i 1 di sânge până in nnghi! cari se în-âseri. ia Ogar.fT era birnit de fini şi de kl. Ingara, ce sta lângi el, nn zise de cât |rb&: >Knutul 1* Da, strigă Ivan OgarefT care nu ee Insa, knutul la această bătrână sgrib-ăicS, şi knutul până ce o muri! soldat tartar, ce ţinea această groa-unealtă de chinuire, ee apropiă de kha StrogofT. lutul se compnne din mal multe fă-piele, la capătul cărora sunt legate înalte sârme de fier încolăcite. Se soite că o osândire la dnoă-zeci loritnrl fast bicifl este de o potriră cn o osân-lla moarte. Marpha StrogofTştia acea-ar ea ştia iarăşi că nici o chinuire va face eă vorbească, şi ’şl jertfise rpha StrogofT, apucată de duol sol-fn aruncată in genunchi pe pământ. A «f&şiată 'I arăta spatele gol. O sa- E pase înaintea pieptnlnl săfl, la câte-feU numai. In casnl când s’ar fi ' de durere, pieptnl săB era eă fie una de rărfnl aeenţit al acestei săbii. sufierl de teatru ; nişte veueticl cari nici româneşte nn şti0 sft a-rie saB sa vorbească* 1). Citind aceste, linul dinte colaboratorii ziarului .Timpul* n scăpat vorbele : Pun rămăşag, că umil. care a scris aceste cuvinte, s'ar ruşina , ştiind, cam aflat cine le-a scris. — Greşeşti! II răspunse cel-l’nlt Un radical cum se cade nu ştie ce-I ruşinea ! El este obraznic, dar fricos, ca ovreul. S’a făcut rămăşag. D. I. Slavici a adresat numai de cât redactorului gazetei .Dorobanţul* o scrisoare. Iu care 11 roagă să bine-voiascft a-I împărtăşi, cine a scris articolul plin de naivităţi radicale, pentru ca să ştie cine 11 bănuieşte şi cui are să dea încredinţări despre onestitatea lucrării sale. Peste pnţin s'a Înapoiat plicul scrisorii cu iscălitura de primire a redactorului gazetei .Dorobanţul*, dar a trecut o zi, ad trecut două, ad trecut nouă şi redacţia „Doro banţulul* tace ca peştele. Cine a câştigat rămăşagul ? (Ni se asigură ca germanul obiect al acestui rămăşag ar fi uu anume Bibicescu, colaborator intim al ziarului . Românul*). 0 noflţi trilină relativi la literatura română. — Cetim in ‘Vossiche Zai-tnog, din Berlin, numărul de Dominării, 2 Decemvrie 1877. *Rnmaenische Skizzen,, introducere şi traducere de d-na M. Kremnitz (Bncnreştl 1877 la Socek şi C-ie) este titlul unei curţi puţin voluminoase, care insă in limitele ce şi le-a traa, ne face să vedem cu o deosebită claritate sitnaţia intelectuală şi morală a României. Introducerea ne dă nn acnrt prospect istoric despre starea de mai naiute şi despre starea de astăzi a ţării şi arată marea influenţă a elementului coreligionar in trecut, csre inaă iu preseut nu mai are puterea ideilor moralisătoare. Dopa introducere urmează un fragment din critica Ini Titn Maiorescu *in contra direcţiei de astăzi in cnltnra română., in care sa combatea o asprime fără croţnre şi cn o logică incisivă, dar tot-odetă din impnlsinnea celui mal înalt patriotism formele superficiale, lipsite de fundament organic, tn desvoltarea intelectuală a României. .Aici urmează , citat în traducere, pasagml de la pag. 334 şi 335 din cartea d-lul Maiorescu ‘Critice.,) Insă ţara jndecată cn această asprime posede in literatara ei mai nonă talente de o necontestabilă însemnătate, precum dovedeşte alegerea următoare de nuvelete şi de schiţe din pana a diferiţi antorl români. Aceste şapte schiţe, naraţiuni şi po- li 0 fi şi asta. ' Tartarul stătu in picioare. El aştepta. — Aide, zise Ivan OgarefT. Biciul trosni in aer... , Dar până să u'apnce să lovească, o mână ţapănă ’l smulsese din mâna Tartarului. Mihail StrogofF era acil El sărise îna-I intea acestei groaznice scene. Dacă, la staţia de la Ishim se stăpânise, când biciul lui Ivan OgarefT ’l atinsese, aici, înaintea mamei sale ce avea sB fie lovită, uu se putuse stăpâni. Ivan OgarefT reuşise. — Mihail StrogofT—strigă el. Apoi, înaintând : Ah! zise el, omul de la Ishim? El insnşl—zise Mihail StrogofT. Şl, ridicând kuutul, crăpă In duoă obrazul Iul Ivan OgartfT. — Lovituri pentru lovitură, zise el. — Bine înapoiată, strigă vocea unul privitor, care ae perdu din fericire în egomot. Dnoă-zeci de soldaţi se arnneară pa Mihail StrogofT şi era cât p'aci »ă'l tae. Dar Iran OgarefT, căruia ’l scipase un ţipăt de turbare ş! de durere ’i opri numai cu nn gust. reştl sunt toati ţiunte in ton popular şi isvorite din iubirea poporului şi a|uaturel lui adevărate! IJnole din al« procurii este ‘Cruc-a diq S.t, a d-lul S'avicî, Mint da 0 frmnnseţă încântătoare şi acrise cu a-tâtu jtoesie încât sj pot compun cn cele mal eminente proilucerf ce le nre literatura tuturor popoarelor in sfera concepţiilor poetice popnlnre. Curtea doamnul Kremnitz cuprinde ie lângă citata naraţiune de I. Slavici, incă o istorie sătească (Popa Tinda) du acelaş autor, două ,'aipil de untură* (Popi R.i-vril şi Ciicnoana Nastasia) de 1. Negruzzi, o novelă Mdnpin cel refl) de A I Olo-h 'cn, o novelă de N. Gane(Şanta) şi povestea populară a Gemenilor cn stea în frunte. Cu cât humor este scrisă şi cu ce plăcere se ceteşte d. e. simpla istoria sătească a d-nnlnî Ion Slavici! Popa Tinda priu caracterul Ini cam prea drept îşi n-trage defavoarea mai marilor Ini şi se vede strămutat in miserul şi sălbătăcitul sat Sărăcanii din Valea-seacă. Aici preotul începe Iu anul d’intâl să predice popor--nilor săi cu multă seriositnte eviug-dia îndreptării. Când vede că predica e ia zadar, încearcă in anul al doilea batjocura şi in unnl al trei 1 -a dojana. Toate îi.să sunt de geaba: iu mijlocul sărăci •! şi lenei obşteşti se şi veili perdut în tuiseriu cu nevastă şi copil, câ d intr’o dimineaţă, gândindu-se cu amar la starea lui iu mijlocul bisericuţei aproape ruinată, ’i vine de odată ca o inspiraţie de sas : el incepa a manei insnşl, se pane pe lucra ca propriile sale braţe, 'şi r. p-.rează casa preiţeasci, ’şî aşeză un gardinjnrul curţii, 'şi lucrează ogorul, ’şî sădeşte o grădină. Poporenil la tncepnt dail din cap şi zic, că e al dracului Popa, dar încetul cu incatul se pun pe gânduri şi, in scurt timp, fac anul după altul ceea ce nu vă-znt că face popi. De v.bia tre e uu an, şi aatnl s’a achimbat la f«ţa, şi acum, când ajunge un călător prin Valea-Seică pe şoseaua cea bună, şi întreabă de satul cel frumos, pe cure ’l zăreşte cu mirare, află că este Bătui Sărăcanii, adevăratul agil al săracilor. Ziarul .Timpul* vorbesce în primul Bin.uires-H, din 4 (16) Ianuarie curent., despre decoraţiunilu conferite de M. S. Domnitorul cu ocusi-unea anului noii, şi se inceareâ a dovedi câ legea instituiri i ordinului ..Steaoa României • a fost violată cu această ocasinne, şi că ministerul afacerilor străine a făcut de la sine distribuirea ziselor decoraţiunl. A mliele aceste aserţiuni sunt ne fundate. După art. 9 al legel ordinalul, M. R. Domnitorul poate numi un număr de membri hi ordinului repre-sentând a IV-a parte a fie căreia categorii. Autorul primului Bucu-resei. reprolns de ziarul .Timpul*, uită Insă articolul următor din lege, care are cuprinderea următoare: „ârt. 10. Rănile grave şi faptele meritorii,* in toate ramurile acti-vităţei umane, pot dispensa de con-diţinnile cerute prin art 7 pentru admiterea sau înaintarea in ordine.. Din esaminarea dosarului şi re- gistrului ordinului român rcsultă că până astăzi n’ail fost conferite de cât cinci mari cruci, conform art. !l din l'ge. şi altntpai.ru In virtu-Wa art. |0. A'este cruci sunt distribuite astfel : Du pe art. 9 : 2 Înalt Prea Sânţiilor Lor Mit.ropo-1 iţi 1: I n-lur I. 0. Ilrâtianu. preşedinte al consilirtbli de miniştri ; I 1 * -1111 Kogălniceanu. ministrul al af.irei ilor străine ; I D-luf Maiiolaki Kostaki, fosf, preşedinte al Ponstituantel. 5. Dupn art. 10 citat Iu decretul de conferire şi In raporturile motivate asupra cărora aft fost dat.e decretele Domnesc! : I Kcposatulul general N. Golescu ; I D-luf Dimitrie Gliika ; 1 D Iul C. llosianu ; I 13-lui I. Gliika. î" Aceeaşi observaţiune se face şi p" ntrn toate cele-alte grade. Prin urmare nici o violaţiune de lege nu csistă. A dona aserţiune este tot atât de puţin fundaţi4. Ministerul afacerii t străine, potrivit art. 1!) din regulamentul aplicârei legii ordinului român, a cerut de la toţi co legii săi, prin nota circulară, din 26 Decembre trecut, a 1 se trimite liste d-i persoane pe cari le vor găsi câ merită a li se conferi decora-ţicnea. Aceste liste aâ fost discutate In consilii! de miniştri , conform art. 36 al regulamentului care rostesce că .Ministerul de esterne presintâ .Domnitorului,după deliberarea conciliului de miniştri: 1. raporturile .pentru numirea In ordinea .Steaoa .României*, proiectele de decrete-„regulainentele şi decisiunile privi .toare la această ordine.* Tot In sinul consiliului de miniştri s’aă hotărît listele definitive precum şi clasa ilecoraţiunel dată fie-câmia recomandat, şi numai ast-fel, după decisiunea luată de întregul cabinet, raportul osmtru numirile In ordinul .Steaoa României* a fost prezentat la semnătura Măriei S. Domnului. Se mal impută mjnisterulnf afacerilor străine că partis.mil guvernului actual aft fost cu deosebire fa-vorisaţl prin semnele de distincţiune ce li s’ar fi dat, şi i se face o crimă câ pe lista decoraţilor figurează repn tentanţii clasei ţăranilor In Adunarea din 1857. O simplă citire a listei decoraţilor va dovedi câ şi această imputare este gratuită. Cu oensiunea distribuire! acestor decoraţiunl cea mal largă partu, şi In gradele cele mai mari, s a făcut tocmai persoanelor cari nu se numără Intre partisanil guvernului actual, pe când partisanil s6I. luaţi din toate grupurile partidului liberale, ocupa cel mal restrlns loc In lista decoraţilor. Relativ la decoraţiunea conferită deputaţilor ţărani, guvernul se făleşte ib- idea ce a avut de a pune pe pieptnl represent iuţilor clasei ţe-ranilor semnul de distincţiune ce este creat In urma reabsârel dorinţelor esprimate de d6nşil In Adunările imune din 1857. Printre cele l ilte apreciârl conţinute In zisul articol la adresa .proprietarilor şi industriaşilor*, guvernul lasă ca publicul imparţial să le judice şi să le dea valoarea ce comportă. (Comunicat). CAMERA NV-fiind ile cât 63 il-nl d-pntaţi nu s’a putut (in« şedinţă. Cea viitonre s’a n-nnuţat j.e mâine, 12 Ianuarie. ULTIME SCIRI TELEGRAFICE (Agenţia Havas). — Serviciul de la 22 Ianuarie — 9 ore diminetţl Brcaelles. 22 Ianuarie Ministerial a cerat 1,250,060 frnncî pentru fortificsrea Escaltnlnî. Athena, 21 Ianuarie. In urma conailiolnî care a ţinut înalt, ministerul şî-n dat cîimisia. Regele a vorbit cn d. Avgherinos, preşedintele cămării. Se crede ciî d. Corunndaros va fl însărcinat n forma un noii cabinet favorabil reeb nulul. Const antinopol. 20 Ianuarie. O telegrfimă din Galipoli vesteşte efi on corp răsese merge asnpra GalipoleT. Sgo-moţe deosebite circula asupra condiţiilor Rnsieî. Aceste condiţinnl s’ar apropia mult de acelea ce sau telegrafiat la 30 Decemvrie, adică : rectificarea frnntarielor ruseşti in Asin; deschiderea strămtoril Dar-dnnelelor; independenţa României; adoptarea programului conferinţei gentru Bulgarie; amânarea la negociaţinnl ulterioare a cestinnilor privitoare la Serbia şi Mun-tenegru. Cu toate acestea nu se cunoaşte nimic din aceste condiţinnl într’un mod oficial. Constantinopol, 22 Ianuarie. Soleiman telegrafiia/ă că a sosit la por-(Javala , nnde şi va îmbarca trapele pe transporturi ce i se vor trimite spre acest scop. Londra, 22 Ianuarie. In cam ora comunelor, d. Norlhcote, răspunzând d-lnî Childers, a zis că, comuni-caţiunî fuseseră schimbate in Iulie între guvern, puterile nentre şi Rusia asupra condiţinnilor posibile de pace, dar că a-ceBte comunicaţi uni afl un caracter confidenţial şi că este peste putinţă de a le face cuuoscut cameril. A adăugat apoi că Regina, primind de la Snltanul un apel direct şi personal, trimise împăratului Rusiei, după părerea consiliului de miniştri, o telegramă ast-fel întocmită: ,Am primit de la Sultan un apel direct pe care nu ’l pot lăsa fură respuns. Cunoscând sincera voastră dorinţă de pace, un eait a vă comunica acest fapt. cu speranţa [că veţi putea grăbi negociaţiunile cercate în vederea de a ajunge la un bun armistiţiu ce ar putea adnee o pace onorabilă.* (Aplause*. Oratorul gavernulnî refuză de a comunica apelul Sultanului şi respnnsul Ţarului pentra că aceste comnnicaţiunî sunt directe şi personale. Lordul Beauchamps a presentat cameril Lorzilor mesa gini prin care Regina ree-pnnde Ia adresă. Mesagiu! încheie : ,pu-teţl compta cn încredere pe o cooperaţiune cordiala cn toate silinţele spre a îmbunătăţi bnnnl traiăşi siguranţa poporului med.1 MM tq tom srsî public câ ilâ consultaţinnl modico-chirnr-gicale la domiciliul 9âfi din strada FSntâ-nel 84, in bite filele de la om 5—8 după nmeajji. Pentru cel flrS mijldce consultaţiile tot fi gratuite. Leudra, 19 Ianuarie, — Acest om este reservat dreptăţii E-miruluî!—zise el. Să’l caute. Scrisoarea ca armele împărăteşti se găsi tn pieptnl lui Mihail StrogofT, care nn a-vQse timp să o rupă şi b\i dat lui Ivnu OgarefT. Privitorul care zisese cuvintele: »Hi ne înapoiată* nn ora altul de efit Alcide lo-livet. Confratele sedi şi el, opriuda-se în lagăral de la Z ibediero, erail do faţă ]a această scenă. — Pe vini Dumnezeii — zise el lut Harry Blount — aceşti oameni al Nordului sunt nişte oameni edravenL Mărturiseşte că datorîm o reparaţie tovarfişnlnî nostru de călătorie ! Korpanoff saîi StrogofT murită. Frumoasa revanşe pentru istoria de la Ishim. — Da, revanşe, ce e drept, respunso Harry Blonnt, dar StrogofT e un om mort. InjintertsnI seă, ar fi făcut poate mai bine de a nu’şî adnee aminte de acea istorie. — Şi a lăsa pe mamă-sa să moară de kont. — Crezi adică că i-a făcnt vre uu bine prin necăjirea lnr, atiit el şi soreî-sale ? — Eă nu crez nimic, nu ştiă nimic, response Alcide Jolivet, do oât că «îl nu aşi U făcut mal bine îu locul bufi. Ce pocnitură! Eh! ce dracu î E biue cate odată să te aprinzi. Damneze ti ne-ar fi pas în vine apă , iar nu sânge, dacă ar fi voit ca să fim tot-d’nonn şi pretntin-deuea neturburaţl. — Frumoasă întâmplare pentru o cio-nicu 1 zise Harry Blount. Dacă Ivan OgarefT ar voi să ne arate şi nuoă scrisoarea aceea!... Scrisoarea aceea, Ivan OgarefT, după ce şT-a ştera sângele ce’i acoperea obrazul, o desfăcuse. El o citi şi iar o citi mult ca şi cum ar fi voit să se petrunzu bine de ceea ce coprind a. Apoi, după ce a dat ordinile ca Mihail StrogofT, strâns leirat, să fie pornit spre Tomgk cu cet-l’iilţl prieonterl, el luă comanda oştilor tăbărite la Zabediero, şi sgomotnl asurzitor de trâmbiţe şi tobe, el porni spre oraşul nnde ’l aştepta Emirul. (Va urma) r T IM P l1 li ANUNCIU 'fhfjr M1GHE E. 01'Pi;P;l O! CAPU. KEVRÎ! C'l (;elk mai eitim:. PLwrnrK şi di iiaiiim-: n« putu compun* r.u <»4Mtaium*M lignidjraf a FABRICE! DE PÂNZA Bl UNGERII DIN VlINA IN DEPOSITOL GENERAL IN BOCOHKSCl Calea Mogoşbicl. l’alatul Dacia, vis-a-vis de uiagiusia D-nel A, Carissi unde se pot gâsi Incâ următorele mirfu i In alegerea cea mai strălucită ţi bogată pentru a cărora fot «.HIMUIT cl 4 ' l’huruniri*U I,| p. . uâ nilicanittIr im'! *miti'kiftia â i.ouira co4ict/o^k. tinnht Vi'n*-* rtf'. r» idNMi modica mont# da I < : tu ţi c.ife »nniu mat naeuoi ţ < . j>II»Ir 1|» ho* *em nalâmâ (.lutranM I*. It Hnmanlt *% O*. ilbiiin|t ; dio Brrailia. fcl hc*ci lalea acra lut medic » m» ntfl I an fftraiA ar fir adm ta Io nona r>hl i inaroi-or IranrcaA, publicaţi pna ordiaa j t. ij > or ou tai l ni ungur ţiarhaiu dia a cai { ptatu. topiiti pup»* ap* »nl*nm»iâ, • 1 dcMiilO centra a face ra dispar* cea violent* HigrnnA icâ Elfi oaia . ( --------^-------------- dgiimt*rtei. »i tnlorucşie cu avaataaiA opi* i şt biMnmliultl 1 r rare rutir conţine 41 par.)«ne -- Pentra evitarea oumartişriort aociralacerl | «eraiO aigniul* tnmaull al f.‘V — /nrpotwn ,n priart/>aiWf pnurrfian» cualilate ţi provenien|a se ia garanţia cea mai severă , 11 , kn» li 18 fr. 12, 18 jkllâ l.t 11' fr. «i, 1», I I pinii I* 1 i f'. piun u fr I Cămiţt de damă de piua, de O litidi ti J- Ch ifu , brodat-*, ainip'i ţi ^.rni«.te d« fr. I, I Cămaţe de damă de nopte, de perml frMiţn»—c ţi .le nli>nilfi, ««iiiple ti h-n !,.te de fr. o.'.u, I Cănite bărbâleicl »lbâ sempiă, de Chilfon ţi de O iudă, en irnl-r- fir» a., ere dc 4 I Cămeţe bărbătdscâ colorată ţi de Creţ ton de Oif.ir.t re li. « <4 > I. .11, ii puni la '• fr. I Camtson de damă, de Fere»! friinree, ii-* Waţi«t i j li ligm-tle eruă, eemj'li. ţi brulut in 1"" de dneeiiiui. cele mai elegante d« t'ri M, 5, 7.50, 0 |*fcuît i. Io f I Perache pantaloni de dama, de Chilfbn, de Per el de O'iml.i ţi de P Iţnet de crnS. i’arni ţi brod ite d ■ fr ’.-.'i't, 7, 7. r*. ţ<&nA la I L fr. I Fustă da dama, de Percal ţi d - Pn.het de «rnR, rempli. ir..rni»ii« ţi brodate, dr fr. 4..V1, li.50, <1.75, 1.’, 18 j ini U 21 fr I Pereche pantalon Dârbătescl. de Croire alb, de Picta-1 de orni, v de ()l, pani la 14 fr. I Fusta de dami de llane'i colorate de fr. io. 12, pini la 15 fr. I Cămeţe de I anolă albă şeii colorată de f . 7, y, I I, pi S ia 11 f . 12 6i Ieri bărbătesc! d- IVrcal ţi de Olandi cela mal moderne faeone, de fr. .7, 7, 0 pini la 1 I 6 Perechi Minchete f**oo depi alegere de Percal ţi de O audă de fr. 5.50, 7.5", pini I» O fr. 6 Perechi Cierept bărbătesci ţi de dame, de bnn bac. de lină, de fiid'eeoeee ţi miilaa", d- Ir. 5, II, 14, pinii In 20 fr. I Plapumă de lini seu de mătasă de fj 12, 10, 10, 21 pini la 15 fr. I Tnrt n englesec d- fr. 18 21 până la 29 fr I Batistă de Imn cu Monograme brodite d-* fr. 3, R, piuă la 7 fr. 6 Br Iste albe cu bordura colorate ite, de fr. 2, 3, 4 pini Ia 8 fr, 6 Batiste de Olandă curată de fr. :i, 4, 0, 7, piuă I» 11 fr. 6 Prosope de aţă aderenta d- fr. 5, 7, 8, 10 p&ră I» 1;) fr. 6 Şervete de masă de Olandă curata, de fr 4, o, 8, 11, pini la 14 fr. I Fată de mesă albi sae colorată de inu curei pentru 6 personr, de fr. n, 8, I Faţă de masă albi de inu curată pentru 12 persone 10, 1 ', 10 până In 21 I Bucată de Olandă de Rumburg 36 de co|i, de fr. 17, 10. piui la 28 fr. I Bucată Olandi de Belgii 45 de coţi, de fr. :12, 8, 10 | ini In 52 fr. I Bucală de Olandă de Irlanda 58 do coţ', ****. nmjUi C3-. PREDOVIrrS PRIMUL DEPOSIT DE ZIARE IN T .A. S S "V No. IS, Mrada Mare No. Is. In Hanul Tukckbc lin a I’alatcl t'uiniti Aomimotbati< k J Cu ooora r«< NDd r«yp v< ta«*» onor. Pobl r primul d^po^it tU ^ian» *ni | d icbt* in Acmst or ţ, fiind aprovmiou» t tot-d**-nna cu jarnaUU ©» e mai oo(« I Tot-d’o-daH printre »boaMmi»nt4-, nuunriurl fi r«clam« ia diata « aie a mal i jo 4 nfilat : Timpul, Resboiul, Pressa, Tolegriphul Românul, L Orient , Roivâeia Liberi, j Globul Gh mpe!e, Figaro, $ eua Romimel, Epocba, Novorutsysky Telegraf. Vestea, | «*4c. In curend ţinuirac f mai mn'ta fainri du Cifin -lor (J. 1’rwlovltn. ■ ■■ ...............— ! FOTOGRAFIE şi FIOTFRA ( > I ■ dâdA AAAAAi II tJI. I>R X. F. Xn/T A. TST XAI cte OmP 21, Mngoţi'*T 21 tAm â-r(« d^ fofHârl* ( «pna. Se * fee tu ea r >1 orî-c*» fel da foto^^afie şi ţdcturR , d** orî-ca fr d** iti5riri«,j in modnl c«l nia» nori şt «'flirt Qprobit in Cb mal îna t ifrad pri.t rare ia| of r;i r,n I rru ia»!i i friluio* t*n tid**litat a a uatarei. Mu JOSEF GRtTNBATJM BBLLE jardiniere 20 Colţul Bnlevnrdnlul şi Strinlel Hoşoş iei, ('unele Urerlna, 20 Aduc la cunosciuUi onor. Public ca ml’am usortut Magasinul cu j MENCICOAFFE, PALTOANE â la DERBY şi COSTUME COMPLECTE l/imtakuie dc la n tu sie din diverse StolTa ! ii «I 4* Tot de o-data tuşt>mţe^ ca am prii aut CAMASl, FLANELE, CI OUA FI, CRAVATE şi lot ce ecsislâ mat modern. Preturile sunt cunoscute de cele mal moderate. j0!Siii:ar uuCaintiJti Furuisoriil Curţii, .A LA HELLE JARDINIERE", 20 Ce’ţul Ualnvirdrlul, 2'h *iiyF'^!»d''A&«risei -jaayjgytap "sw •> ’BOF ADEVERATE IGJECTIUNI SI CAPSULE I C O Ft D FAVROT \< 4-lr ( ti»«mls- ţM |.i. 'nt.iţili luturi- :i < t ml mu itlti t ait;tti;/<ăti' l.illiM H»' 1 ut*-,* n*ttil*f*Mi» ....ilml -»i nu pi'ONtM'.i nici • .frcLi ••♦Tivi ■ t -u in îl n «ilicitul pnti . ."Imf.i m trnt.sKM !*• »l«-l*-vi ' .« vint?"i -« r •• -in i i v* In - u i > ■ i*|.- caUi’i- .1 lH‘şuei nir/e r*"4* f.»r.4 V* M«" Hllrillltllll !*•• la liiifli* !(**'t.t> 111 niu'ui, ţi 1 ri-4-«" iluirr*- .1 c|ih|mi-*i|. ii-iiI INI UI MM |{ li cij{ O l«*ni* V| ‘ ‘ -II •!,«■" -|| rff'r /urilor Thrtl . uriIr If.şrffl»* kttfbu ti U . r.rutht • , k /*/-»yr sM. >' H*i(.fi llffthi-, "• i i,, /',(* i |fF" I," pr in f**ri M-f V t**l< •»,,» hi / F It l M U S K Ţ A ! FRÂGEP MEA TINERETEl A PELEl C« mtilee naintrşeat peufru InlrimuşBţare* pelvl • nu r^runovCtil tot« *a»«l* cfa 0^r«^Va.la Ar autori (A (1, fnoelfnln, n*-v<ăUiuAt ăjl şt l tai*a llaraîf fina icrâi-- .1." .tAntăU amai^na. «w«B» . Hr, rta»u»P\ enrata la tv*rH ăt1 ri _ dar ala fina (Cr^|H- A- «mW) •■tai^nr, ş> W . »f^»a dnawf". erăaata U Na'rH*tT şl * ?*■><• mii noi f<*rma *i autori, am braţ* itf vor** şi !•* **t ACrbţjJarf pAntr^d* P*(*« trairadA pAna în virata caa mal Inaintatâ NEffiLSlFlCâT va trAvsae in IjmuiU*!’ numai la d-n< BRUS. farmacia U Sparaaţa P0E|UL I tlccaa mara t Ir . t llacan mic & tr Daşaai | an arai la H 8CHWAR/ B ud ipaiu M ina V.vlf r»au i«*r H >. M. ŞvS praţinjf. v:xxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxx! T»ţ. <»* el 4 , I '• J. 18.. FABRICA L>VI^T>C3'‘U'T'^rIE1Sr ERBERO ; X J ELS1NUKK el FU '» VIFNA, fnriii-ăr» contra ra« e»8 ă oonto, livrebil. la V.enri Musjiinule de cftruţe şi Mnntale de ploie mal rr^Viia şi In •**!« mal «mrl eantdll^. ţ® ^i i'.vww*' J V t a «O