SÂMBÂ.T 8 APRILIE. ANUL III. - 1878. t fAMENTELE fi TOATa ROmANIa I STRĂINĂTATE , L d. 18 » , 24 . . 12 60 iŞŢIUNI ŞI RECLAME : « re petit, pagina 17, 30 bani. T 80 bani, pe pag. II, 2 lei nsl. \ Ane 2 Iei noi linia. ICl ' ş r In capitală 10 bani. TIMPUL ESE IN TOATE ZILELE DE LUCRU. Biuroul Hedao^iel şi Administraţiei: Palatul |Dacia.* AisrxjisrcxTJpti 8»» priim»*e In «triinatata : La D-nil Haa**n-stmn A VogUr în Vienna, WalfisehgM** 100, A. Oppelik in Virana, 8tnbrabiwtei 2; Rudolf Moue in Vicnna, Seilerat&tte 2: Phiiipp Lob in Virana, Eţchenba^h goaie ll : L. Lang A Comp. in Pegta, Hac f-LaffxU <& Comp. in Paris, C. Adam 2, Cirrefur de la Croii-Rouge2, Parii; OraSmA Comp. Rue Dronot 2 Parii;-Su^r. 139—140, Kleet StrMt London. Bcrisorl nefrancate nu te primesc. Artioolele republicate ie vor arde. Un număr In Districte 15 bani. I Maevresot, 5 Aprilie. ^le .... rural . . urban . . .1 al Capit i cu premii 93 88 83 78 83 1$6 300 50 32 . l00t/4 . 2525 933* 87®/< 82 V« 185 2l»/i 1001/s 3525 123] /b 138'/i Uiraul de Vie na, 18 Aprilie. Renta ungari in aur .... 86 10 Bonuri de tezaur ung , I emil. 119 — • » * II » 108 75 împrumutul auitr, in hirtie . 61 55 » , » argint . 65 16 Renta austriacă In aur ... 82 85 Loae din 1866 ............... 111 25 Acţiunile bâncel naţionale . . 793 — m . auitr. de credit 313 80 • „ ungare » 194 50 Argint................... 106 35 Ducatul.................... 5 75 Napoleonul................. 9 85 100 mlrcl germane......... 69 95 Coraul de llerlin, 13 Aprilie. Acţiunile Cailor ferate rom.lne. 23 90 Obligaţiunile romlne 670 . . 73 25 Priorităţile C. fer. rom. 8°/* 71 75 împrumutul Oppenheim ... 91 70 Napoleonul....................16 26 Viena, termen lung..............— — Parii , scurt .... — — Calendarul tjllel SămbAtă 8 Aprilie. Patronal «lei: Mart. Iorodioa. Ren&ritul soarelui: 5 ore 6 min. Apuiul loarelul : 6 ore 49 min. Paiele lunel : L ini PlIaA. PLECAREA TRENURILOR liacnreHoî -Sac«av* BucureicI . . . ,8.l5n 10.— ; Ploeacl . . . . Br&ila . . . . Tecuci O . . . . Roman . . . . Suceava, soiire . . 9.50 n 12.00 . 1.53 n 5.45 . 4.38 n . 9.05 d .12.03 J I 7.15 d 11.40 4.45 .) 9.55 n Bacoresc—Verclorota Bucareicî............8.— d 6,05 n Piteitl..............11.31 > 10.15 n SUfina ...............2. ) Craiova..............4.17 .J Vârciorova, loiire . , 9.01 n Snoeara—Bnonreacl 8uceava. . . . 6.11 d 6.46 d Roman . ... 8.45 12 30 d Tecucii.. . . . 13.30 n 6-10 «J Brăila........3.08 n 8.10 n Ploeicl.......7.12 d BucureicI, loiire 8.3o Vereloroft—Bncnre-icl Verciorova...............6.45 58 1 45 J ,30 ) Craiova . Slatina............ Pite|tl............ Bucilreicl, sosire 11.44 1.51 . 4.42 15 < 7.40 11.20 ( Uacurescl—Glnrgla BaoureicI...............9.16 , Giurgiu, loiire ..... 11.35 ; Giurgiu— Bae arenei Giurgiu.................9.36 (j BucureicI, loiire. .... 9 48 (j 6.06 n 8.37 n 4.45 n 7.17tf 30 cj Galaţi—Bmrboţl Galaţi...........1.20 n 8 25 4 7.: Barboţl, loiire . . 1.55 n 9.— ) 8.05 Bar bogi—Galaţi Bărboşi........2.55 o 6.25 n 7.25 d Galaţi, loiire . . . 3.30 n 7.— n 8.— TELEGRAFICE **■1 .TIMPULUI" il 4c li (Agicli Hsvas). Ut li 18 Aprilie. — 4 irl suri. Viena. 1B Aprilie. enbLtt, combate opinia că contele '■ cântă a încheia o învoială se-•î Rusia. Aostria contează a primi Igres ceea ce are drept d'a cere, "Pr., stârneşte asupra faptului § ale de Bismarck a declarat cu-t dânsul, nici împăratul nn eraă il ifai oriei toate proiectele şi toate Rusiei. O Asemenea declara-natnră d’a împrăştia ori-ce I in contra caracterului onest ^ d d-lul de Bismarck. Censtantlnopol, 17 Aprilie, inte că Austria ar fi cerut ia. Iuflniuţa Ini Vefik-paşa omentau. Aici s’a răspândit Mebemet-Bnşdi peşa ra pleca h misiune In străioătots. In ale ’Bninkdere s’aB trimis câte-va Hobart-psşa va pleca în eonii IşirtinăUte. Lendra, 18 Aprilie. 0 lucrători ţesători de la Lan-■cepnt a se pune in grevă. La fi astă-zl 40.000 grevişti, iză din St Petersbnrg ziarn-ţ .Acţiunea împăciuitoare a lază fără resnltat. Dificul-re la scpnnerea tratatnlnl de 'o congresolnl e neinlătnrabilă. Bonsimţi la adoptarea nnnl noO leare, cum e întrunirea pleni->r spre a discuta nn tratatul de . vfino, ci schimbările ce trebeie tratatelor de la 1856 şi de la 4 0j li 18 Aprilie, 8 ors ssart.— Lendra 18 Aprilie. anunţă că guvernul englezesc mere în Indii ipre a'şl trănile Malta. multe ziare consideră trimite-ita a trupelor, compuse aproape : Indieni, ca o simplă măsură de ş, nn văd nici o ameninţare, afirmă că această măsură nn I "nsăşl o mal mare însemnătate mite rea flotei in marea de Mar- basador al porţii la Paris, a fost chemat a înlooni pe Ahmed Vefik. Şeicnlislamnl şi-a dat şi el demisia, şi a fost inlocnit prin Molah-bein. Costintinopo], 18 Martie. In urma schimbări! ministeriale, Said-paşa, directornl listei civile, om de încredere al Snltannln! şi protivnic al Ini Vefik, va intra in cabinet. BUCURESCI îs APRILIE Kews* este singura foaie care con. literea trupelor indiene la Malta pas făcot in desvoltarea trep-licel resboinice. Ll da t 18 Aprilia 9 ore dini. — Londra, 1B Aprilie. rice că invitaţiile pentru congres atăzl; astă ştire nn e’a confirmat cama.— Renta englezească s’a3 16 nnmal. Constantlnopol, 18 April le, Ini Ahmed Vefik, primai mi-tfost primită azi dimineaţă d( ani. Mehemed-Raşdi şi Savfet. (land postai de prim-ministrn ce oferit de cătră Sultan, Sadik tbtrul contribuţiilor, vechia am >Norddentche Allgemeine Zeitung* din 16 Aprilie, ziarul semi-oficial din Berlin, pnblioă următoarea depeşă, primită de (National Zeitung* de la corespondentul el din Viena ea data de 12 Aprilie: „Brătianu nu a fost prea fericit In Berlin, ci, precum aflu, a găsit pe prinţul Bismark .foarte rece*. Trimisului romăn i-s ar fi zis chiar, că nici lntâmplătoarea abdicare a Domnitorului Carol nu ar fi pentru guvernul german un motiv de a eşi din neutralitatea lui.* Dnpă aceasta ,Norddeotche Allgemeine Zeitnng* adaogă : .După căt ştim uoi, această depeşă nu se aseamănă cu aceea ce s'a aflat aici despre impresiunea, ce A făcut asupra prim-ministrulul ro-mănesc convorbirea lui cu bărbatul de Stat care cărmueşte afacerile. Daca d. Brătianu a resimţit vre-o .răceală*, aceasta nn poate privi de căt gradul pănă la care Romănia aşteaptă poate un sprijin al Germaniei In cestiunea Basarabiei. Ministrul romăn Insă va fi ştiut încă dinaintea sosirel sale la Berlin, că Germania nu are voinţa de a pune relaţiunile el cu Rusia mal pre jos de luarea In privire a dorinţelor romăne, lntr’o împrejurare care nu atinge interesele germane. In acest Înţeles nu poate să fi găsit d. Brătianu vre-o decepţiune aici. ,Cu totul neexactă este acea corespondenţă din Viena, cănd voeşte a arăta pe Cancelarul Imperiului ca .foarte rece* şi In privinţa persoanei Domnitorului Carol. Noi credem a şti că, din potrivă, d. Brătianu, in Întâlnirile sale cu persoane Înalte şi Însemnate, a Întâmpinat rostirea cea mai vie a sim-patielor hrănite pururea pentru Domnitorul Carol, simpatii cari s’afl mărit Încă prin Întâmplările de curănd petrecute. .Cea mal bună efătuire ce sar putea da actualului cap al ministe-riulul romăn, care tot o dată este cunoscut şi ca cap al partidului radical In Romănia, şi aceasta pentru mântuirea ţârei, este cea următoare : de a lucra din parte ! Intru toate ast-fel ca să facă domnirea să fie putincioa3ă pentru un Domnitor care posedă Însuşiri atăt de eminente, şi pentru a'l mănţine In Romănia. .Ast-fel de sigur, nu a lipsit aici d-lul Brătianu, precum asemenea nu'I va fi lipsit, încredinţarea unei sincere bună-voinţe pentru poporul romăn. .Germania nn a avut tot-d'a-una a Ne liluila cu dovezile de simpatie ce i s’a manifestat in România, mal ales de partidul ce se aflâ ast&zl la cârma pu-terel. .Aceasta nu tmpedică Insă că la noi 3e acordă şi se va acorda tot-d’a-una un interes adevărat bunel stări a unei ţări, In capul căreia se află un Principe Înrudit cu casa de Hohenzollern.* In faţa declaraţiunilor conţinute In acest articol al unul ziar aşa de acreditat ca „Norddeutsche Allgemeine Zeitung*, carele In Berlin, reserziatis reservandis, joacă in faţa guvernului rolul ce’l joacă la noi ,Ro-mănul", nu ne putem opri a opri asupra unul punct, pe care am căutat deja in mal multe rlndurt a’l lumina. Este vorba de confuziunea greşită ce se face In Berlin Intre Naţiunea română şi Demagogia română. .Nord. Allg.Zeitung*, care evident cnnoaşte aşa de bine lucrurile de la noi, cum poate uita că acele insulte nedemne, că acele manifestaţiunl ostile, la care face aluziune aO pornit pururea numai şi numai de la radicali, al căror şef singur ziarul german recunoaşte a fi d. Brătianu. Naţiunea romănă şi partidul conservator resping cu stăruinţă ver ce solidaritate cu acel partid, ale cărui opiniunl şi apucături revoluţionare şi demoralizătoare sunt Ia contrazicere cu simţimintele şi cu instinctele imensei majorităţi din Romănia. Este o nedreptate de a atribui ţârei vina radicalilor, cărora sorţii le-a aruncat puterea In măuă. Şi aceasta nu este cea mal mică din nefericirile atrase de dlnşil asupra răbdătoarei Romănil. Tot «Norddeutche AUg. Zeitung* publică nota următoarea: .Agenţia diplomatică a Romftniel din Berlin este Împuternicită a des-minţi In mod categoric ştirea dată de .Politische Correspondenz* din Viena că d. Cogălniceanu, In urma dorinţei rostită de prinţul Gorciacof, ar fi cerat de la M. S. Domnitorul Romăniel destituirea d-lul Bălăceanu, agentul diplomaţie al Romăniel la Viena. Nici prinţul Gorciacof nici vre-u-nul din funcţionarii sâl nu s’a adresat, direct saă indirect, către guvernul romănesc pentru a cere rechemarea d-lul Bălăceanu. La acestea avem a adăoga, că nota agenţiei noastre din Berlin nu zice de cat mlcveriil curat. Insă nu zice adevărul întreg, şi aceasta de sigur pentru că nu'I cunoaşte Întreg. Este adevărat că nici nn personagii rusesc nu a pus pe d. Cogălniceanu a cere rechemarea agentului de la Viena. Nu mal puţin adevărat Insă este că d. Cogălniceanu a cerut destituirea lui. Cum şi pentru ce nu s'a Îndeplinit dorinţa d-lul Cogălniceanu, nu ştim. Iar motivele cerererel de rechemare nu mal sunt o taină pentru nimeni; ele zboară din gură In gură. .Timpul* a ridicat o parte din vălul acesta In No. săă de la 1 Aprilie. Publicul care ar fi putut poate să mal aibă vr'o Îndoială asupra exactitudinel infoamaţiunilor noastre de atunci, a găsit deplina lor confirmare In tăcerea păzită atăt de .Monitorul OScial* căt şi de Monitoarele şi Monitoraşele oficioase. Daca nu am rădicat vălul întreg, motivul este că ceia ce ne mal remă-nea a zice, fiind numai o glumeaţă afacere de familiă Intre agentul de la Viena şi ministrul nostru de la Externe, nu avea nici un interes pentru public. că curtea cu juraţi nu era alcătuită de căt din diregătorf, consilieri imperiali şi aristrocraţl, cu toate că acuzata a mărturisit fără de şovăire faptele pentru care fusese acuzată, verdictul s’a dat pentru nevinovăţie şi Wjera Sassulici a fost achitată. Această achitare a prodas In Rusia o ferbere neobinuită şi se asigură, că Înainte de toate guvernul va res-trlnge competinţa curţilor cu juraţi. DIN AFARA Rlisla. — Situaţia nu este Încă ămurită. După corespondenţele sol-site din St. Petersburg, In cercurile oficiale din Rusia domnesc două curente opuse, unul resboinic şi altul conciliant, şi pănă acum nu se poate prevedea care dintre aceste două va hotărî atitudinea guvernului rusesc. De şi de căte-va zile probabilitatea intrunirel congresului şi a resolvăril pacnice din ce In ce creşte, situaţia nu e mal puţin gravă de căt acum opt zile. — Ziarele din Viena şi Berlin dafi deosebită importanţă procesului Wjera Sassulici. La 24 Ianuarie a. c. Wjera Sassulici. nihilistă, a făcut un atentat asupra prefectului de Poliţie din St. Petersburg, Trepoff. TrepolT este unul dintre favoriţii Ţarului Alexandru II şi ast-fel nimeni nu se mal îndoia că Wjera Sassulici va fi pedepsită cu cea mal mare asprime. Populaţia din St. Petersburg era Insă pentru acusată şi ast-fel procesul a devenit o cestiune politică atăt de importantă, In căt chiar Principele Qorciacoff a fost faţă, cănd procesul a’a cercetat na-intea curţii cu juraţi; cu toate Insă Austro-Cnşaria. — Corpurilele-giuitoare a fi luat vacanţă; deosebitele comisiunl şi cluburi urmează Insă a se ocupa cu vecinicele proiecte de legi privitoare la renoirea pactulur dualist. In afară atitudinea Anstro-Unga-riet remăne neschimbată. După cum ne asigură ziarele oficioase din Viena, năgociările ct cabinetul rusesc se urmează, şi corniţele Andrassy lşt dă toată silinţa spre a face ca congresul să se întrunească. Despre caracterul şi resultatele acestor ne-goţierl nu se ştie Insă pănă acum absolut nimic. E deasemenea probabil, că In cursul sărbătorilor aceste negoţierl nu se vor înainta, şi ca de-o-camdatâ situaţia va avea să râmăie neschimbată. In sâptâmăna trecută se respăn-dise ştirea, că ar fi avut loc, relativ la cestinnea orientală, o corespondenţă Intre Imperatul Francisc Io-sif şi Ţarul Alexandru II. ,W. Tgbl.* desminte această ştire In cel mal formal mod. PARLAMENTUL ENGLEZ CAMERA LORZILOR (Urmare fi fine). Şedinţa din 8 Aprilie, 1878. Am primit acest rSspnns oonchizStor: ,M’am gr&bit (coutele Şovaloff vorbeşte) a tmpiSrtifi prinţnlnl Gorceacor coprinsnl scrisorii ce mi-aţl ficat onoarea a ’ml adresa la 21, curgătoarei. Prinţul îmi răspunde că cabinetul împărătesc crede că trebne să se ţie de precedenţi declaraţie ce m’a rngat a vă face, şi care se coprinde in scrisoarea mea de la 19 către Exc. voastră ; şi de oare-ce s’sfl dat felnrite interpretări (libertăţii de acţinne şi de apre-ţnire* ce Rnaia (şl rezervă la congres, iată cam cabinetnl împărătesc îl statorniceşte inţeleenl. Concsdează celorlalte pnterl facultatea de a ridica entare cestinnl, pe cari congresul ra crede că trebne aă le disente, şi îşi rezervă pentm dânsul facultatea de a primi 9a& de a respinge discuţia asupra acestor cestinnl.* Guvernul englezesc nn pntea interpreta acest răapnns de căt intr’on singur chip. (aplanse). Ori care ar fi ambiguitatea lim-bagiulul cn care a vorbit Roşia, este lucru vădit că corespondenţa schimbată in- TIMPUL tre cele doS ţîrl ge «fârjefte prin refuzul Ragiei de a se pleca la propunerea, pe care Fnglitera o considera ca o condiţie absolut indispensabilii spre a Ina şl dânsa parte la congres, (aplanse). Acuma, milorzilor, da ţi-mi voie bu y5 aiiit câte-va observaţi! in privinţa tractatului de la San-Stefano, pe care Rusia ni se pare cS era datoare (şi nn nnmai noi suntem de părerea aceasta) pe care Rnsia, semnatara tractatelor de la 5G şi 71, ni se piirea datoare, zic, a ’l supune la cercetarea congresului. Acest tractat, milorzilor, este in mâinile d-v., şi un voiH încerca sS ’l critic din Brticol in articol ; mi se pare însă trebuitor a vS semnala cele mai de căpetenie trăsuri, fiind-eă, dacă nn le aveţi întocmai chiar acum In mintea d-v., nn v’ar fi cu pntinţă să le apreţniţi cu nepărtinire urmările nici hotărârile ce guvernul M. Sa'e a crezut de datorie a lua. Acest tractat se compune din 27 saB 29 articole, şi afară de unele articole curat technice, fie-care dintre ele este o înfrângere a tractatelor din 56 şi 71. (aplanse) Nn voifl zice că 6e-care din aceste articole este o violare a tractatelor din 56 şi 71, pentru că cnventnl ar fi prea aspru, şi daca guvernul rusesc ar fi consimţit, după cum nădăjduiam, să puie tractatul în faţa congresnlui, n'aşi fi privit divergenţele din tre tractatele de la 56 şi 71 şi cel de la San Stefano ca violări ale acestor tractate, ci nnmai ca nişte propuneri făcute de'eă tre gnvernul rusesc spre a fi cercetate, în-tr’un spirit de împăciuire, de aliaţii săi şi pe care dSnşii drept şi folositor ar fi fost ca să le primească. Să vedem însă, dinţi’nn pnnet de vedere general, acest tractat de la St. Ste-fano, care a fost negoţiat în secret şi iu-vălnit in taină, sşa că Rnsia îndatorase pe Poartă a no face cnnoscnt măcar nn singur articol puterilor nentre. (aplanse) Puterile nentre eraB aliatele Rusiei. Fără alianţa lor Rusia n'ar fi pntnt in deplini marile sale planuri, şi aceste puteri nn i-ar fi acordat alianţa lor, daca n'ar fi găndit că Rnsia este legată prin tractatele de la 56 şi 71. (aplnuse) Mai ăntâifl tractatul de la San Stefano nimiceşte cn desăvârşire ceea ce se numeşte de către lumea toata Tmcia de Europa, adică teritoriul împărăţiei otomane in Europa. Creează apoi un mare stat, care sub nomele de Bulgaria, este locuit de o mulţime de rase cari nn sunt bulgare. (Prea bine). Acest stat se intinde până pe ţărmil mării Negre şi inghite porturile după această mare; se întinde apoi până pe ţăr-mii mării Egeice şi înghite porturile de pe acele coaste. Tractatul încre inţează ocărmuirea nonei Bulgarii unul prinţ rusesc, care va fi numit de Rnsia ; administraţia va fi organizată şi controlată de către un comisar rus, şi teritorinl va fi ocupat de o garnizoană rusească pe timp nemărginit, şi cel puţin, după tractat, in vreme de doi ani. (Prea bine !). Ttratatul insă nu ia Turciei numai această vast ţinut, nu numai aci autoritatea rusească inlocueşte pe cea turcească; după cum grăieşte tractatul, ţinuturile depărtate ale Epirulul, Tesaliei şi Bosniei sunt aprope cn totul izolate de Turcia şi înzestrate cu prerogative şi chiar cu legi pe care Rusia are să-le statornicească mai târzia, aşa că în sfârşitul sfârşitului, 1 se ia Porţii tot pământul european şi pretutindeni domnirea rusească se substituie domnirei turceşti, (aplauze). Tot ast-fel şi in Asin. Dnpă tractat, marea Neagră ar ajunge să fie o mar« tot aşa de rnsească ca şi marea CaspicS Portnl Batmn, care nici o dată n's fost cncerit, care încă se află in pnterea Turcilor, cel nisi preţios dintre toate porto iile, cade in mănile Rusie:. Toate cetăţile Armeniei cad iu puterea Ruşilor; rcorgn-nizaţia plănuită pentru Tnrcia de Enrop: trebnn să se aplice in Asia-Mică şi in Armenia, şi tot pământul celălalt, toate ţinuturile reniase cn nnn ele Torciel se vor stăpâni prin ligi pe care Rnsia se va statornici şi pune iu lucrare. Ttrebnc să vă uminttsc şi de retrocedarea Bvaarabiei, pe care resboiul din Criraee» a lnat-o de la Rnsia. De prisos, milorzilor, să vă mai zugrăvesc nenorocitele împrejurări ce se produc acum in privinţa acestor din urmă condiţii a tractatul ui de la San-Stefano; insă ceea-ce voesc să dovedesc sete aceea, că no e voba aci despre nn interes nnmai şi numai local. Clauza tractatului de Paria relativă la Basarabia era una din clauzele la care ţinea lordnl Palmerston ca la cea mai însemnată. Această clauză implica, in ochii Ini, emanciparea Dnnăril (foarte bine, foarte nide!) şi cu toate că figura în tractatul preliminar, Rusia, in timpul negoţierilor din Paris, căută a furişa executarea acestei clauzei lordnl Palmerston insă o privea ca aşa de importantă, în cât congresul din Paris însuşi fa aproape să se di-solve, din pricina silinţelor ce 'şl dedea Rnsia pentrn a inlătura clanza aceasta (foarte-biue). Prin nrmare această închid re de mări si de flnvinri. şi mal cu seamă a DnnSriî, a cărei liberă plutire este aprospe singurul reznltat al congresului de la Viena care încă sobsistă, este o întrebare de inaltă însemnătate şi care atinge interesele europene. O altă consideraţie privitoare la trseta-tnl de la San-Stefano se impnne spirite lor dv. Tractatul atinge şi plntirea pe marea Neagră ; aceasta priveşte comerţnl dv. căci cedarea unei părţi din Kurdistan Rusiei ar impedica comerţul nostru din Trapezund, c. re este cheia Persieî. Tractatul atinge asemenea şi libertatea plutirii strimtorilor. Intr'adevăr care ar fi nrmarei eventuală a acestnl tractat? Aservirea desăvârşită a Sultanului faţă cu Rnsia. Cel mal optimist dintre diplomaţi n’ar putea spera, că o dată ce privilegiele liberei plutiri ar fi trecut în manile nnnl suveran oare n’ar mai fi neatârnat Enropa s’ar maî putea bucura de dânBele. Tractatul s’a iscălit la 3 Martie şi nu a fost împărtăşit guvernului englezesc da cât la 23 Martie. Nu zic că în acest zes-tămp noi n'am fost inştinţaţi indirect asupra cuprinsului seă, însă aceste infor-maţinni eraB dintre acelea cari nu merită o desăvârşită incredere, ca toate informaţiile ce se capătă în chipnl acesta. Cn toate astea, dânsele ne-afi ajutat să nn sfătuim din vreme asupra mijloacelor ce trebue să luăm pentru a face [ca resbelnl să nn aibă aşa de primejdioase rezultate (aplanse), Noi tot credem, Milorzilor, că nn congres ar fi fost singurul mijloc pentru a sjnnge la o deslegare mulţumitoare. Şi fiind-că eram gata a admite pe toate poterile la acest congres, şi daca ar fi fost un adevărat congres european, şi daca potrivit angajamentelor luate de Rnsia tractatul de la San-Stefano ar fi fost supus congresului în întregul seB coprins, suntem convinşi că s’ar fi putut sjnnge la un capăt. La vremea aceea ni se părea că împrejurările nn erai! nefavorabile nnnl congres-Afară de Englitera, toate puterile cele mari europene fuseseră, iu aceşti din urmă zece ani, angajate în resboaie sângeroase. Resnltase din aceste resboaie o liniştire generală. Credem deci că congresul ar fi favorabil nnei deslegărl paciuice intr'un moment in care toată lnmea înclina instinctiv către pace. Congresul ar fi luat în consideraţie noua situaţie ce resboiul a creat pentru Rusia, căci uu puteam cere ca Rusia să joace in viitorul congres acelaşi rol ca şi în 56 saB 71 ; congresul ar fi găsit o soluţiune nu prefăcută ci reală; iu sfârşit competenţa lui de a dealega toate greutăţile, spiritul chiar cu care ar fi cercetat cererile Rusiei, totul ne făcea să credem că Rnsia i ar fi venit bine să se conformeze cn tractatnl din 56 şi cn cel din 71, şi să snpnie la congres toate articolele tractatului de la San-Stefano. Povestirea ce v’am făcut v’a arătat cum speranţa şi dorinţele acestea aB fost înşelate. Şi, când am văznt că se du această lovitură speranţelor noastre, când om văznt c& se risipeşte orl-ce bănnială, că această mare cestiune o să se deslege prin mij'ocirea tractatelor şi legilor internaţionale — atonei am cugetat la datoriile ce această situaţie ne creea. Congresnl, milorzilor, nn putea avea loc în arma refoznlnl Rusiei de a se conforma la ingajamentele pe cari i le impnn vechile tractate şi de a snpnne tractatul de la S.-Stefano paterilor — condiţie pe care Englitera o punea pentrn ca să ia parte la congres, condiţie la care n’am pnt-a niciodată renunţa şi a cărei ecitate a fost pretutindeni şi chiar in Rusia recunoscută. Ast-fel, în lipsă de congres, care era situaţia? O parte însemnată din Enropn răsăriteană şi din Asia apuseană se afla sad in pnterea nnei oşti vrăjuiişe, safl in prada anarchiel. Era peste putinţă de prevăznt cari pntead fi urmările acestei triste situaţii. Ţara în care se petreceaQ aceste eveni- mente este o ţară care tot-d’anna a fost snpnsă la vicisitudini bizare şi neaşteptate. In Orient, de la o învingere până la anar-ohie nn este de cât nn pas. Apele sale coustitniesc calea cea mai de căpetenie a Engliteril intre Enropa şi Asia şi Roşii ne-arfi putut închide această cale precum şi calea comercială de la Trape-znnd in Pereis. Ştim bine că o armată venind din Egipt a străbătut Siria fără să descarce aproape un foc măcar, a trecut prin Asia şi a verit groaza in Constanti-nopol. O armată rusească nu putea oare tot aşa de uşor să treacă prin Asia, să a-jnngă la canalul de Snez şi îd Egipt, şi să le ţie in eşec, cum s’a întâmplat la Con-stantinopol şi in Bosfor acnm 40 de ani? (aplauze). In această conjectură, noi n’am văznt decât o măsnră de lnat; un se holărîse nimic, nici o Bolnţinne nu părea cu putinţă, pe când se violai! tractatele şi legile internaţionale, pe când universal întreg se arma saB se şi armase. Şi Englitera ? Trebuia să stea la îndoială a’şi îndeplini safi nn datoria către dânsa şi către Enropa, nnmai pentru a inlătura învinovăţirea că ameninţă, în loc de a Inora pentrn împăcăcinne ? Flota M. Sale se şi dnsese iu acele ape arătândn-ee vrednică de rennmele ce-1 poartă. Totdeauna s’a admis, ca nn principii! , că nn stat Bre facultatea de a-şî desvolta forţele când crede de trebuinţă, şi Englitera nn ae pntea mărgini să iea măsuri maritime nengrijicdu’şi armata de pe uscat. In aceste împrejurări am îndemnat pe pe M, Sa să vă trimiţă mesajul prin care vă anunţă chemare rezervelor. Pentrn ântâia oară suveranul ţării adresează Camerelor un asemenea mesaj, pentru că legea care T împuterniceşte a face aceasta este foarte de curând. Această lege a fost urmarea marilor reforme militare instituite de ministerul precedent, şi datorită mai ales iniţiativei lordului Cardwell. Aceste reforme militare deteră loc la mari controverse în ţară, insă, ca toate legile adoptate de parlament, căpă-tară sprijinul ţării întregi îndată ce fu-seră votate. In pnteron acestor reforme am îndemnat pe M. Sa să cheme rezervele. Mnlţn-mită acestui noii sistem, un batalion pe picior de rezbel saQ in serviciu activ nn se poate compune din znai puţin de 1,009 de oameni, şi in timp de pace de mai puţin de 500 oameni; şi organizarea rezervelor permite guvernului de a rechema sub steaguri şi pe soldaţii liberaţi. Prin acest singnr mijloc pntem preschimba în batalioane de câte 1,000 de oameni batalioanele noastre de câte 500 ; şi cadrele snnt îndeplinite, uu cu recruţi, ci cu rezerva. Nomele insă de “rezervă, sad de ‘rezervă a miliţiei, nn prea e neme-rit. Cnventnl ‘rezervă, pare că arată o cea din nrmă resnrsă— şi nu acesta e caracterul rezervei. Nu e cea din urmă, ci cea d'ântâiB resursă a noastre (aplauze). In cazul în care ar isbncni un resbel in cnrend, M. Sa va pntea pane in campanie o armată de 70,000 foarte bine disciplinaţi. Da doăori pe cât comandai! Mal-borongh safl Wellington, insă nn poate fi o armată îndestulătoare spre a scoate la bnn capăt nn răsboid mare. Daca Englitera va intra într’nn răsboid mare, mijloacele sale milităreşti vor fi cn mnlt mai însemnate de cât cele pe care chemarea rezervelor le pnne tn mişcare; insă chemarea rezervelor este singurnl mijloc prin care puteţi pane la dispoziţia coroanei un corp de armată îndestulător iotr'nn moment iu care împrejurările arată grabnică nevoie de aşa Incru. tn-planze) Alaltă-snară, capul opoziţiei, în strălucitul răspnns ca a făcut unuia din par-t.zaniî săi a recunoscut starea minnnată a mijloacelor noastre de apărare. Cestia care desparte pe guvern de opoziţie este aceasta : împrejurările constitnese oare o grabnică nevoie pentrn a îndrepţi şi cere, ca M. Sa să aibă la dispoziţie nn nnmai o flotă puternică ci şi o armată relativ tare? (aplanse). Iată o întrebare ce şi-o va face toată lumea. Cât despre mine, nn pot pricepe cam, în situaţia in care ne pnne revoluţia proiectată prin tractatul de la San Stefano, şi care ne loveşte cele mai preţioase interese şi chiar libertatea Europei (aplanse), nn pot pricepe, zic, cnm s’ar pntea dori ca nnmai Englitera singură să stea de-«armată in faţa Europei armate? Snnt signr că nobilul nostru am io lord Derby, de a c&rni retragere snnt prea mâh- nit, nici odată n’ar fi sancţionat cererea de fonduri ce noi am făcut Parlamentului daca ar fi dorit aşa lucru. Nn, nu crez să dorească asemenea lncrn nici nn englez. Daca s'ar găsi vr’nnnl aşa. aş zice ; navx-gtt ad Anttcyram, sper insă că nebunia ini n’ar pntea pnne impăr&ţia englezească în primejdie. Tot-d’anna am considerat pe miniştrii M. Sale ca depozitaţi ai ţării. împărăţia noastră a’a format prin enrsjnl şi energia străbunilor, şi este o împărăţie singură în faini săQ. Nn văz nici una in istoria an tică şi modernă care să i se poată compara. Nici a Ini Ceaar nici a In! Carol magnn nn i se aseamănă. Corăbiile sale plntesc pe toate mările stăpâneşte în toate părţile Înmii ţinntnri locnite de fel de neamnri, de fel de fel de religii, domniţi de legi neasemănate şi cn moravuri străine Intre ele. Pe nnele le ţinem prin legăturile libertăţii, fiind-că Înţeleg ele că fără noi libertăţile lor pnblice n’ar fi asignrate. Pe altele Ie ţinem prin păstrarea credincioasă a ingajamentelor şi prin condiţii materiale cât şi morale. Avem milioane de supaşi pe cari ’I datorim superiorităţii noastre militare şi se închină acestei superiorităţi, pentrn că ştiB că noă ne sunt datori ordinea şi dreptatea ce domnesc priDtre ei (aplanse) Toata aceste ţiDntnrl recunosc domnirea acestei insnle, care a format şi împietrit o sşa de mare naţie. Această împărăţie, milorzî, nn este o mică moştenire de care să ne mulţumim a ne bncnra. Ne trebne să o mănţinem, şi nn o patern măn-ţine de cât dosvoltând calităţile ce i-aB servit a o clădi, adică: curaj, disciplină, răbdare, hotărire, supunere la legi şi alipire la drepturile naţinniî. (aplanse). Câte-va din interesele acestei împărăţii snnt nstă-zi primejduite în Orient, (aplanse) Nn pot crede că Intr’un aşa moment pairii Engliteril pot sta la îndoială aă apere saB nu această mare cauză. Crez dar că veţi vota in unanimitate adresa ce vă propun ca răspuns la mesajul Reginei (a-planse vil.) nu Ş î Liberalii şi Conservatorii Sunt In România două partide, care se esclud unul pe altul : liberalii şi conservatorii, roşii şi albi), radicalii şi reacţionarii. Deşi nimeni nu tâgâdueşte că aceste două partide in adevăr se es clud, părerile In privinţa lor se deo sebeac. D. C. A. Rosetti, cel mal competent om în materie de lupte politice, e de părere că partidul conservator, alb safl reacţionar, este o Plevnă internă pe care liberalii trebue să o combată la moarte şi viaţă. Diletanţii politici, din contră, sunt de părere că aceste două partide, deşi In adevăr 3e esclud, vor acelaşi lucru, adică să ajungă şi să remăie la putere. Noi credem că d. C. A. Rosetti. cu toate că este un foarte excelent bărbat politic, merge prea departe In judecata sa asupra partidului con servator ; cu toate aceste — nu Im părtăşim vederile diletanţilor politici. De cftnd fericirile liberalismului s’aQ revărsat asupra ţării noastre, li beralil şi conservatorii rnereă se luptă, şi, cu deosebire tn cursul celor din urmă doi ani, ne-aă dat destule dovezi că o sinceră şi neîmpăcată ură II desparte. 0 mulţime de oameni aQ fostO daţi In judecată ; altă mulţime a tist per-chisiţionată; s’a ticluit catastiful de păcate : tn sflrşit, pentru-ca toate aceste să se poată face, trebuie să fie la mijloc o ură sinceră, iar pen-tru-ca să se poată uri, oameni! trebue să aibă motive bine Întemeiate. Trebue deci să fie ce va, ce deosebeşte pe liberali de conservatori. Era odată o vreme, cănd nu eraQ tn ţară nici liberali, nici conservatori : eraQ numai boieri, ciocoi, târgoveţi şi ţărani. D’odată Insă se întorc < străinătate o nmlţime de tin> ştiaQ .multă* carte, aveaQ piraţiunl frumoase, dar nu teaO ţara. El cer să se facă bărl In aşezămintele ţării ş tot dreptul să facă această iţ de oare-ce, In adevăr, era tră de anumite schimbări. Din nenorocire Inse aceşt{| nu cunoşteaQ Îndestul starea l| văratele trebuinţe ale ţării ; /l) cereaQ nişte schimbări, pe c:V trănil, ca nişte oameni, care! teaQ ţara, nu le puteaQ prii bune şi folositoare. Ast-fel se produce cea d; luptă politică; tinerii cer schll iar bătrânii le respund : .Vţ. noi să facem anumite schimb# Inse pe acele, pe care le cereţ Cine sunt lase aceşti tineri rall ? — Costache Negrea, î cescu, C&mpineanu, Ellad Râd Teii, Bolintineanu, V. Alexan Russo şi alţii, tot oameni, ca tăzl sunt, ori, dacă ar mal t: ti conservatori: e dar o foart-*. deosebire Intre liberalii de atiai liberalii de acum. Alăturea cu [«n Pâtărlâgeanu, Holban, P. Ghiu*! Bâlcescu, Câmpineanu ori E. sul lescu nici odată nu s'ar fi luji Liberalii de odinioară voiaQlţtl lucruri, care poate că nu se Mi veaO cu starea In care se afitli cietatea română; din nenorocit >< vlrlt Inse printre dănşil nişt a meni, care nu eraQ de o potr tg dănşil, oameni, care voiaQ niştA crurl, ce nu se potrivesc cu iţu nici uneia din societăţile orgai de pe faţa pămăntulul. Chiar la anul 1848 era o f< mare deosebire Intre aceşti oa şi adevăraţii liberali şi N. cescu Încă atunci numea pe c beralul săQ C. A, Rosetti un dător. (Vezi I. E. Rădulescu). Dacă nu ar ti fost Insă acel rali nobili, care astă-zl sunt oj3 fi conservatori, ni«T o-datâ lib de astâ-zl nu ar fi ajuns a se] făţa In viaţa noastră publică; Brătianu şi C. A. Rosetti nu umbra unorl nume adorate adft tut să-şi facă meseria de sa*l politici. Liberalii de astă-zr afl.i Insă o moştenire, la care nu nici un drept. Dorinţa acestor liberali era <1 da ţării o organizaţie, In virt I căreia puterea publică poate 9 tărne mal ales de ciocoi şi de tăj veţi, şi graţie sprijinire! ce lif dat din partea oamenilor cu gi tate la anul 1866, această dori li s’a Împlinit, Mal este Insă un lucru la mrjl In o ţară atât de liberală ca I mânia, foarte lesne s'ar putea I tâmpla ca .naţiunea suverană* st dee seamă despre ceea ce fact să le dea liberalilor bani de dri Contra acestei eventualităţi tri nu este de cât un singur leac, personala, şi d. C. A. Rosetti, ca eminent bărbat politic, îşi dă ta silinţa spre a deşptepta In ţara cest sentiment binefăcător. Şi d. C. A, Rosetti â isbutit: adevăr, astâ-zl cel mal mulţi din aceia, care susţin guvernul libeii ’ 11 susţin numai fiind-că urăsc conservatori, se tem de el, ori fiii că ar trebui sâ-şl sacrifice interes personale, susţii ud pe conservată D. C. A. Rosetti e dar foarteJ proape de adevăr, când zice, că ■ douS partide sunt donfi cete vr maşe şi că partidul conservator «4 Plevnă internă. Este foarte proape de adevăr, de oare-ce fl că lnsu-şl lucrează zi şi noapte s« 'Joe acest rezultat. îndată ce it_A»v ura şi frica, Îndată ce iniile particulare nu ar fi anga-luptele politice, d. C. A. ar trebui sâ se ducă de venit. toate lucrurile aO rostul lor. nte ori uial t&rziă ura şi r tri bul sâ Înceteze şi atunci, H de nevoe, aceia care lşl aCi v, ile angajate lu operaţiile fir-1 i rale i vor Începe sâ ţipe mal I c. Nimeni cu minciuna nu o ^ Juce foarte departe şi Ince- 3 Încetul lumea lşl aduce a-starea In care se afla ţara { id era guvernaţii de oameni * li şl cumpătaţi, o compari cu | ' astă zl, şi la urma urmelor 4 i adevărul chiar şi ura va ■ţ să-şl piarza puterea. Frică 1 a, neintemeiată — fiind, va să Înceteze cit mal curând. I apoi d. C. A. Rosetti a jocul. SOARE ADRESATA T33S^PXJ3-,XTT Hoşl, 28 Martie 1878. *k 23 Fevrnarie a. c., d. ministru justiţie a bine-voit a mă distila de postul de procuror ce o/’ an pe lângă Tribunalul de Vas-^•iLjF,ind-că decretul de Înlocuire [fsit de ori-ce motivare, şi fiind place ca totdeunua schimbă-ramul judecătoresc si fin ba-( un motiv oare-care, fie’tnl ca ?ă iaă iniţiativa in locul linistru de justiţie, şi lmpli-ilul acelui decret, si arilt mo-pentru cari am fost depărtat jetul med. udeţul VaslniU, unde am fost ca procuror In luna Septem-»ix\\ trecut, am avut neferici-i'ja da peste o specie do prefect, 1 ar putea forma o raritate In ţârilor constituţionale. De jirit centralisator firi margine, aroganţă extremă, d. prefect Holban este departe de a se cu partea administrativă a Tribunalele, scoalele, afa-[ailib&reştl, după d. Holban, decăt nişte atenaDţe ale pre , şi autorităţile cari sunt in capul acestor instituţ uni bai să fie nişte organe servile efectului. Plin de ură şi pa-in contra oamenilor de gren-1,'catoţi aceia cari, dintr’o treap-ţoa<ă a societăţii, ajung, prin o Je anormală a lucrurilor, la un ]1 ile oare-care Însemnătate, d. n a găsit un bun ajutor In iţiunea persecuţiunilor sale, tim-chiziţiunilor şi al miliţiilor, se va întreba, cine este acest Holban, care a ajuns astăzi a de puternic In judeţul Vas-Antecedentele lui nu sunt prea ■cute istoriei ţării; Incepănd de <*D8tul de scriitor pe la casierii, i a şi căpătat educaţiunea lui tlă şi politică, a ajuns treptat ustul de casier, şi ca atare a t mal ales in judeţul Covnrluifi Miri şi daraverurl foarte plă-. şi ca dovadă invocăm pe toţi cari, rude snfi străini, aO «I efeiicirea a presta garanţie bă* ă pentru gestiunea casieriei precum şi otâririle condamna; ale Curţii de compturl, cari se că să servit ca titluri pentru rea lui la postul de prefect, i casierilor!) Şi prin o stranie ?iune, asemenea oameni, cari ar "ii să fie mal modeşti In apucă-41 .a' lor, puşi astăzi In capul ad-• straţiunel judeţelor, fac In gura »• paradă de onestitate şi de li-lism ! j dar In antecedentele lui, nu i posiţie socială oare-care. nu In leate intelectuală saH morală con-tnfluenţa de care se bucnră d. [Jolban, şi pe care trebue să o cu totul aiurea. D. V. Hol-este organ servil al d-lnl Alecu Holban, care fiind deputat, membru al consiliului judeţean din laşi şi n-nul din fruntaşii radicalilor, este tot-odată şi arendaş al statului In jedeţul VasluiQ şi primar al comunei Lobroveţil, circonscripţia moşiei sale. şi prin urmare are nevoie de d. V. Holban spre a’şl regula mal bine interesele, ergo trebue să-l sus-ţie cu ori-ce preţ. Şi cine nu ştie că astăzi biata Moldovă a ajuns a fi administrată de d. Alecu Holban et C nie! Iată meritul d lui Holban! Faţă cu o asemenea stare a lucrurilor, am fost silit la 16 Ianuarie, a c. a adresa d-lul Ministru de justiţie următorul raport : „Domnule Ministru, „De la numirea mea ca procuror In acest judeţ, relaţiunile mele cu prefectul local Vasile Holban deveneau din zi In zi mal dificile din causa pretenţiunilor esagerate -ce acest domn îmi făcea pe fie-care zi, lnchipuindu ’şl In Înalta sa înţelepciune, că tribunalul n'ar putea fi de căt o secţie a prefecturel, a căreia administrare din nenorocire ’l a fost Încredinţată. La ori-ce întâlnire cu mine nu neglija a 'şl emite opiniunea In contra cutărul saă catârul magistrat, care nn a avut fericirea a fi plăcut ochilor săi, Indem-năndu-mă chiar a raporta In defavoarea acelor perso'ue, spre ase putea efectua depărtarea lor din acest judeţ. La toate acestea priimea res-punsul pe care ’1 merita, şi nu v'aşl fi Incomodat, Domnule Ministru, cu asemenea naraţiuni, dacă nu conduita d-lul Holban In cele din urmă ar fi devenit aşa de nesuferită In căt să mă silească a vă scrie aceste rănduri, spre a vă pune In posiţie de a cunoaşte care este situaţiunea tribunalului, şi în special a parchetului, faţă cu pretenţiunile d-nulul Holban. „D-nul Holban are o ură neimpa-bilă asupra d-lul I. Marcopolo, om foarte onest şi proprietar mare din acest judeţ cu avere de peste 100 000 galbeni. Găsind ocasiune cu resis tenţa ce d-nul Marcopolo ar fi manifestat la rechisiţionarea unul cal, spre a’şl resbuna, ini-a înaintat lucrările comisiunel de rechisiţie prin cari pare a se constata acel delict, şi cărora imediat le-am dat curs, puind pe d. Marcopolo în stare de incdpat conform cu legea de rechi-siţiunl. Intâlnindu-mă după aceasta d-nul Holban, mi-a pretins ca să ’l regulez bine pe d. Marcopolo, şi ca să ’l avizez în ziua termenului spre a ’mt dicta conclusiunile ce după d-sa ar trebui să pun la şedinţă, la care ’I am respuns că pe d. Marcopolo nu 1 pot regula mal bine de căt T regulează legea, şi că nu stă în obiceiul meii de a mă Împrumuta cu conclusiunl. „La 4 Decemvrie anului espirat priimesc adresa prefecturel numărul 0.808, după care am onoare a vă anexa aci copie, şi prin care. prin nişte cuvinte de o extremă violenţa, precum veţi putea judecaşi d-voas-*-ră u-nul Holban ’ml cere ca să daă iu judecată pe d. Marcopolo pentru că ar 11 furat o vacă din acele patru pe cari, notaţi bine, Domnule Ministru, Însuşi d. Marcopolo le-a oferit gratis statului. Vă mărturisesc, că citind acea adresă, am rămas uimit, văzănd că un ornat cetăţean de posiţiuma socială a d-lul Marcopolo se califică de tâlhar şi cavaler de industrie de către un om, a căruia conduită, atăta numai vă pot spune tn trea-'ăt, a lăsat mult de dorit Încă din timpul pe când ocupa postul de casier general al judeţului Covurluio, Din citirea acelei adrese şi a procesului verbal încheiat de sub-prefectul PI. Racova, după care iarăşi am onoare a vă anexa copie, apreţiând că numai o ură Inverşiu-nată a putut a fi motivul principal al denunţârel făcute In contra d-lul Marcopolo, şi văzând pe de altă parte că procesul verbal al subprefectului de Kacova conţine nişte argumente foarte slabe şi bazate numai pe nişte informaţiunl ce acel subprefect ar fi căpătat, am crezut de datoria mea de a ordona o din no Ci constatare, spre a se sta- bili mal lămurit culpabilitatea d-lul Marcopolo, şi prin ordinul ce spri acest finit am dat subprefectului de Racova, am cerut Intre altele ca constatarea să se facă cu toată nepârtinirea care se cuvine unul ageut al parchetului şi lipsită de orl-ce pasiune şi influenţă. Aceste cuvinte se vede că aă atins sensibilitatea d-lul prefect, care luând cunoştinţă de acel ordin şi venind la tribunal, găsindu-mă In cabinetul judelui instructore mi-a făcut reproşuri grave pentru emiterea acelui ordin, rostind cuvinte care cred de prisos a vă raporta, şi la care ’l am ripostat că a trecut vremea aceea pe când tribunalele şi parchetele erafl la disposiţia prefecţilor, şi că nu dafl drept nimenul de a se amesteca In afacerile parchetului. Eşind de la tribunal, d. prefect s’a Intălnit cu d. Pavel Gor-gos, membru al comitetului permanent, rugându’l cu multă insistenţă de a primi postul de procuror In locul mefl, promiţându ’I că mă va depărta prin influenţa amicilor săi politici, fâcăndu-se ast-fel ministru de justiţie, şl dispunând de posturi de magistratură ca de nişte posturi de subprefecturi. La 4 Ianuarie a. c. am primit raportul No. 7083 (77) al subprefectului de Racova, după care vă anexez copie, şi asupra căruia este de ajuns a’şl arunca cineva ochii spre a constata, nu cu multă greutate, că acest raport este dictat de ânsuşl d. Holban, căci nici o dată nu se poate presupune că un subprefect ar putea Întrebuinţa un stil aşa de arogant, faţă cu superiorii lui. Precum vedeţi, domnule ministru, d. Holban nu se mărgineşte în a rădica o adevărată companii In contra mea, ci luând chiar masca inferiorilor săi, loveşte In afacerile parchetului paralizând ordinele date de procuror. Nu am fericirea, d-le ministru, de a fi cunoscut personal de d-voastrâ, şi prin urmare nu pot cunoaşte opiniunea d-voastră In privinţa mea. Vă pot însă Încredinţa că sunt unul dintr’aceia cari nu consideră magistratura ca un mijloc de existenţă, şi prin urmare nu teama de a fi depărtat din serviciul mă va ho-târt vre-o-datâ a mă abate din datoriile mele, şi nu d. Holban va fi acela care Iml va inspira o asemenea teamă. Mi-am Îndeplinit o datorie de conştiinţă, domnule ministru, ra-portându-vă despre toate cele petrecute Intre mine şi d. prefect V. Holban, rugându-vă să bine voiţi a dispune cele ce veţi crede de cuviinţă. Primiţi vă rog etc. Procarornl tribnnalnlnl de Vaslni N. Moşea:hi Şi fiind că tn acest raport se face menţiune despre o adresă a Prefecturel No. 10.808, nu cred de prisos a o da publicitâţel, ca un specimen de termine de bună cuviinţă şi de tact administrativ. Comentarii sunt de prisos; citiţi şi veţi vedea pe d. Holban, căci „le style c’est l'homme*. Domnule Procuror, Snb-prefectnl plăş»I Racova pe lângă raportul no. 6721 mi-a trimis nn procea verbal prin care se constată că d, lancu Marcopolo, proprietarul moşiei Pnngeşti, a dosit o vaca din nr. de pitro ce i se deduse spre păstrare, şi care aparţinea statalei, fiind diD acele reeniziţionate. O neeraenea pnrtsre a numitnlal merită de a avea în adevăr nn nnmal dis-preţol oamenilor de bine, dar apoi merită şi S’-veritatea legilor. In momentele în cari se găseşte scnmpa noastră tară, tot săra-cnl a contribuit cn câte ce-va pentru armată. Acest domn, nn numai c& n'a fă. ent nici nn sscrificiS, dar încă tndrăsneştle firi rusint o fura fi iacă zioa miaza mare. ceea-ce era d ja adunat. Comonicândn-vl în original menţionata! proces-verbal, vă rog, domnnle proon-ror. să acţionaţi tn judecată pe d. lancu Marcopolo spre a fi pedepsit pentrn faptul di dosire a vitei şi a despăgubi pe Stat cn preţul el. Ar trebui să insetete aeesti nobili ca alert cu ast-fel di ruţinoase industrii. Primiţi etc. (Semnaţi) prefect, V. Holban, director I. Latif. No. 10,808. Rezultatul raportului de mal sus a fost destituirea mea. La aceasta mă şi aşteptam şi nu acuz de loc pe d. ministru de justiţie ci pe mine Însumi, care mi-am putut luchipui un singur moment că sub un regim aşa numit liberal, un procuror ar putea ludrâsni să arate şefului sâfi conduita blamabilă a unul prefect, şi să ceară ajutorul lui. Am fost Înşelat, domnule Stătescu, o mărturisesc şi vă cer scuze, dar vina nu e a mea. Când am luat condeiul in mână ca să protestez In contra presiune! ce administraţiunea, represen tată aşa de nedemn prin d. Holban, a voit să axerciteze asupra justiţiei, am avut sub ochi programul d-voastre de la Mazar-Paşa, prin care promiteţl ţârei „justiţia liberă de orice ingerinţă a administraţiunel,(î) şi am uitat că după nemuritorul O-mer vorbele sunt „inaripate“ şi Ina-devăr iute afl şi sburat! Acum fie-ml permis să fac o modestă propunere onorabilelor Corpuri Legiuitoare. Ţara a trecut as tâzl prin împrejurări foarte grele şi prin urmare are necesitate de mari economii. Ministerul de justiţie a Început de un timp Încoace a deveni un lux pentru ţară, ar fi dar nemerit să se facă o lege prin care să se desfiinţeze ministerul de justiţie tnlocuindu-se prin o secţie la ministerul de interne, ear magistraţii să fie numiţi de către d. ministru de interne după recomanda-ţia prefecţilor. Atunci d. ministru de justiţie va putea dormi In linişte, ear ţara va fi guvernată curat naţional liber al\ N. Moscachl. CAMEBA Şedinţa de la 6 Fehrnariă. Şedinţa se deschide Ia orele 2 d. a. snb preşedinţa domnnlnl C. A. Rosetti, fiind presenţl 82 d. deputaţi. Somam] şedinţei precedente se aprobă. Se trimite la comÎBinnea petiţionară cererea d-lnl Maior Prnncn de a i se recunoaşte termennl cea servit in armata franceză, cum i s’a recunoscut şi d-lnl Colonel Pilat. Se dă citire unei comunicări a d-lnl Prim-ministrn prin care arată, că în zioa de 8 Aprilie, fiind zioa în care s’a proclamat de domn M. S. Domnitorul, se va ţine un Te-Denm. D. Dimancea propnne ca Adunarea sa meargă în corpore să f-licit» pe M. S. Domnitorul, în zina de 8 Aprilie. D. C. Grădişteann susţine propunerea d-lnl Dimancea, spre a se arăta că in timpuri aşa de critice ca cele de faţă naţiunea înconjură tronul (aplanss). Se pune la vot propunerea d-lnl Dimancea şi se primeşte în unanimitate. La ordinea zilei urmează continuarea disenţinnei asupra interpelării d-lnl Furcu-lescn. D. D. Ghica întrebă guvernul dacă a protestat la toate poterile in contra ocupării ţării de armatele ruse. D. ministru de externe răspnnde, că îndată ce guvernul a aflat despre ocuparea ţărei de către armatele roBeştl, a protestat nnmaî de cât la toate poterile. Şi mal mult chiar, a însărcinat pe agentul nostru politic de la Paris, care în aceste momente se află la Londra, să pnnă în cunoştinţa gnvemnlnl reginei Angliei. Cât pentrn ceea ce privrşle respnnsnl d-lul Northcote, că n’are cunoştinţă oficială de ocnparea ţăreî de către Ruşi, aoeast* s'a întâmplat din cansă că annnţnl guvernului român nn ajunsese până la cahine-tnl engles. Terminând asignră Camera oă gaver-nnl işl va îndeplini datoria. D. Ghica s'a declarat satisfăcut de răspunsul d-'ni ministru de externe şi cere a se iochide disenţiones. D. Fnrculescn, declarându-se satisfăcut, propnne moţinnea că Camera satisfăcută de respnnsnl d-lnl ministru treoe la ordinea zilei. Moţinnea se primeşte in unanimitate. D. ministra de externe citeşte mesagele prin care se înaintează Adnnărel convon- ţinnile comerciale, nna înch-ato între România şi Grecia şi subsemnată de inBoşl M. 3. Regele Greciei şi Â. S. Principe e României faplause) şi aceea in h‘ată intre Elveţia şi România la 18 Martie. Se ia in desbatere profetul de lege pentrn regnlarea cestinnel arendaşilor. D. Colibăşiann dă citire raporta ol co-misinnel şi proectnlni de lege. D. Vergati zice, că nevoind să se creeze monopoluri pentrn o parte din arendaşi, va vota in contra acestui proset de lege. D. D. Gbica susţine de a seina în considerare. Se pane la vot prin bile luarea in considerare şi se primeşte cn 42 votnrl pentrn contra 22 din 64 votanţi. Discnţinnea asnpra art. 1 urmând până ta orele 5, şedinţa se ridică. CRONICA Direcţiunea telegrafelor ne comunică următoarea depeşă : D-lnl inspector Chiriţeseu. Răspund notei d-v. Rog daca este posibil a se cerceta ora şi nomele reclaman-tnlol ca să pot constata cazai. Fiind in oficifi cn manipularea serviciului poBtal, nn s'a întâmplat nicl-odată nn aşa csz; aceasta se poete probe cn registrele şi actele lucrate. De nn autorizaţi, voia ruga pe administraţia ziarnlnl •Timpul, ca să comunice nomele reclamantului spre a'l ruga să'ml arate amploiatul vinovat Snbsemnalnlnl însă nn i s'a adresat de nimeni nici o reclama-ţinne. Diriginte, Chihitstu. Lămurirea ce ni se cere e următoarea : Faptul s’a petrecut Vineri, 31 Martie, după sosirea trenului expres venind de la Iaşi, şi care prin o întâmplare a fost lrapedicat de a merge Înainte spre Bucureşti. Persoana căreia i s’a refuzat telegrama este d. Constantin Rosetti din laşi. Trennl austriac Lemberg-Iţcsni necoin-cidând cn trennl Iţcanl-Bncnreştl, posta din apnsnl Enro ei nn a sosit astăzi. ATENEUL ROMAN D. C. Essrcn va ţine SămbătS 8 Aprilie, 8 ore seara, o conferinţă, în cere va analisa unele din documentele sale descoperite în arohivele Italiei : închiderea conferinţeloa Ateneului BIBLIOGRAFIE A eşit de sub tipar şi se află de vânzare la librăria Socec et Comp. LA PLFYNA!.. Dramă in 1 act (in vtsrurl). Steana României, Crucea Roşie. de G. S I 0 N Membrul locietâ^' ftcadcmice români. ROMÂNIA SI RESBELUL ACTUAL sad GUVERNANŢII si GUVERNAŢII de N. BLâREMBERQ foit senator ales, deputat demisionat. Tr&durţiane din limba francesi. Tipărită din iniţiativa unul iubit jr de adevăr. Se află de vânzare la librăria SzoIMty De vânzare la librăria Mihăleeco şi |Lns Geografia de Levasseur PE.VTBtJ CL. IV GIMHASIALA traducţie de F. CRASSAH' T I M P n r NOUA 1NVENŢICNK PABFDMERIK )MM BRKDNIE ED. PINAUD Săpun.................do 1XORA Essenţ., pentru batiste ... do IXOKA Apa de toiletta.......de 1XORA Pomadă................de IXORA Oliu..................de IXOKA Praf de orei..........de IXOKA Cosmetic..............de IXOKA ■77. Jloulerard de Strasbourg. .77. Singurul Deposit alld Aspasiel Mignot. SUMA CEA ENORMA de HOTEL VY EISS BRASIOV. Sub-semnatnl am on6re a insciinţs pe Onor. Public voisgior, că am luat asupr.Vmî acest hote), fi mă T<5id sili a satisface atât în privinţa curăţeniei cfttşi preţnriloreftine Se găşesc odăi de la 60 kr. pana laj fiorin. Cn deosebită stimă. Ionjllauptmami \ utrOprcnor. De închiriat. 1) Casă cn fi încăperi peutrn stăpâni, 4 pentru slugi, grajd, fopron, pivniţe şi grădină — in strada Primnverel No. JI. 2) Casa cn 2 etsgie, compusă din 9 camere pentrn stăpâni, 6 pentru slugi, grajd, fopron şi magazii peDtrn lemne, Bă închiriată în total, saă parţial cn etnginl, in Strada Bercii No. 122. (720—0). mărci orm. vine în plata sigură la cea mal nouă fţrandidsă loterie de capitaluri, aprobată şi garantată de slutul Ramburg, care va avea loc ic decursul de 6 luni şi se împarte la 49,600 câştiguri. Câştigai general este ev. 375,000 mărci germ. şi mal Bunt câştiguri speciale de mărci germane: 3 â 3O,00O. 250.000. 125.000. 80,ono. 60,000. 50,000. 2 ă 6000. 31 a 5000. 74 ii 4000. 200 ă 2400. 412 ii 1200. et-c. etc. 5 a 20,000. 6 â 15,000. 12,000. 2ii40,000. 23a 10,000. 36,000. 4 a 8,000. In contra trimiterii umil aeompt de Franci 30 pentru un los original întreg Franci 13 , un jumătate los original void trimite losele originale investite cu sigiliul Statului. Planul tragerilor, lose de renovaţtune, listele tragerilor, sumele căsei-gate etc. se vor remite prompt şi la timp. Oferind*-ac prin acostă o ocasiune rară spre a putea căpăta un capital 'însemnat prin o misă mică, depositul loselor insă, după esperienţa făcută trece fdrte repede, pentru nedită să se adrereze direct şi cu încredere cât mai curând, cel wil târdid insă până la 30 Aprilie a. c. st. n. către casa de bancă 17J8-0) A. GOLDFARB Hamburg, Germania. OPERILE MUSICALE imprimate în ediţiunea ndstră THIEL eSc WEISS, TYPOGHAFI Strada Lipscani, palatul ,Dacia.* FR. C. CONSTANT1NESCO D., 8ouvenir de Ziiin, Val se pour pianororte... 2 — CABLSON C., Quatre morceaur Roumains, pour pianoforte.......... 2 — FLECHTENMCHER A., Muma lui Ştefan, pentru o voce şi piano...... 1 30 GEORQE8CO TH., Două suspine, rom. pentru o voce eu piano........ 1 40 . . Sep, rounm. naţională, pentru o vtoe cu piano.. 1 40 KRATOCHWIL A. K.. Hora, Viâţa României puntra piano........... 1 40 MKDEK J. W., România, Qaadrille de Conoort pentru piano........ 4 — MOSICESCO Q., R&nduiala cunnniel pentru piano................... 5 — STERN L., op. 10, Der Wunsch (Dorinţa) fâr Singst. und Clavierb. 2 — > , op. 11. Lebewohl (Adio Moldova) 8ingat. und Clavierb... 1 &0 . , op. A. Grande Etude pour pianoforte................... 1 50 . . op. 17. Hora. Maridra pentru pianoforte............... l 20 . , op. 18. Durerea ml este mare, Valse brii. pentru piano. 2 — » i op. 19. Visuri Ce de ccpil, Quadrille pentru piano ........ 2 — » , La Favorite, Schottisch pour piano........•........... 1 33 , , Iţik-Polka pentru piano................................ 1 — » , op. 20. Apele de la Văc&rescl, 8chottsich pour piano... 1 50 VIEOX E.. Marche de Cavalerie pour piano ...................... 2 — T6te aceste se vând cu rabat de 25.j.. Acel care cunosc TIapu rilc purgative ale doctornlnl intreboinţa îndată ce vor a vea trebuinţă de curăţenie. Ele nu produc desgust nici Blâbicluue, căci, in contra celor-alte cu răţeuil, acesta na Incrâză bine de cât când este luată cu alimente bune şi băuturi în tărildre, precum: vin, cafea, ceai. Fie-care ‘şl alege ora şi prâocjnl când ’l convine mei bine să le ia, în conformitate cu ocu puţinnile sale. Ostenela purgaţiunel fiind pe deplin anulată prin efectul unei hrane bune, ea se pote repeţi pe cât va fi detrebninţ Cutii de 5 şi 2 Ir. 50 b. la Paris la doc torul Dehaut şi la t6te farmacopeele. Să se cerăcn fie-care cutie cărticica de 72 pagine care conţine instrucţiile in tâte limbele. Să se ceră şi mannalul in limba francesă doc' torului Dehaut, volumul de-100 pagine. Deposit in BucnrescI, Ia farmacia d-lnî F. W. Ziirner, calea Mogoşâiel, şi la d-nu OvesBa, drogistul. îni’hirifif *n Suburbia Mi l/U mimildl, hal-Vodă Slrad Corbn No. 1, doă apartamente compuse de 6 şi 4 camere cu dependinţe precum şi alte trei de câte 2 camere şi dependinţe Adresa: D-nn C. DisBescu, aceiaşi Sn burbie, Strada Isvoru No. 39. (725-—01 A. m perdnt şease cupoane Domeniale 40 le» fie-care cu No. 6,859, 6,941, 6,942 6,943, 6,944 şi 6,945 plătibile la 1 Ia nuarie 1878. Cel-ce le va fi găsit este rugat a le aduce la snb-8crisnl, Sf. Vineri, No. 8 şi va primi 0 recompensă. Moscu Ascher H. H0N1CH TAPISIEB SI DiCOBATOB Strada StirM-Voda, 3 In dosul Teatrului Naţional, se recomandă pentru tdte lucrările atin-gătdre de meseria sa. ŢArv VATl fl Q mnlte maşini V (3. noi ,je preggat finii invenţiunea cea mal nouă şi practică, care se p6te dirigea fără maşinist după o singură arătare, folositor pentru fie-care prorietar sunt de vânzare la sub-semnatul. Unele din aceste maşine sunt in lucrare nude fie-care se p6te încredinţa de practica lor. Em. Rosenthal (751-0) Strada St. Vini No.er 17. LIN G ERIELE CELE MAI EFTINE, PRACTICE ŞI DURABILE se pote cumpăra cn ocaBÎonea liqnidirel a FABRICEI M PÂNZA SI LINGER1E DIN VIENA IN DEPOSITUL GENERAL IN BUCDRESCI Calea Mogoşoiel, Palatul Dacia, vis-â-vis de magasia D-nel A. Carissi unde se pot găsi tncă următorele mărfuri In alegerea cea mai strălucită şi bogată, pentru a cărora cualitate şi provenienţa se ia garanţia cea mai severă I Câmaşe de damă de ^iua, de Olandă şi de Chiffon, brodate, simplă şi garnisite de fr. 4, 5, 8, 11 până la 18 fr. I Câmaşe de damă de nopte, de percal franţusese şi de olandă, semple şi brodate de fr. 6.50, 9, 12, 16 până Ia 19 fr. I Câmaşe bărbăfescâ albă semplă, de Chiffon şi de Olandă, cn gnlere sed fără gulere dc 4.50, 6, 9, 11 până la 16 fr. I Câmaşe bărbâtescâ colorată şi de Cretton de Oxford veritabile de 4.50, 6 până la 9 fr. I Camison de damă, de Percal frances, de Baţistâ şe de Piquet de ernă, semplu şi brodat in 100 de desenuri, cele mal elegante de fri 3, 5, 7.50, 9 până la 16 fr. I Pereche pantaloni de damă, de Chiffon, de Percal de Olandă şi de Piquet de ărnă, garnisite şi brodate de fr. 3.50, 5, 7, 8, pană la 11 fr. I Fustă de damă, de Percal şi de Pichet de ernă, semplă, garnisite şi brodate, de fr. 4.50, 6-50, 9.75, 12, 18 până la 24 fr. I Pereche pantaloni bărbătescl, de Croise alb, de Pichet de ernă, şi de Olandă, de fr. 3.50, 5, 6.50, până la 9.50. I Corset de damă diferite fasonuri de fr, 3, 4,50, 7 până Ia 10 fr. I Hăinuţă de fetiţe de flanel colorate de fr. 8, 10, până la 14 fr. I Fustă de damă de flanelă colorate de fr. 10, 12, până la 15 fr. I Câmaşe de flanelă albă seu colorată de fr. 7, 9, 11, până la 14 fr. 12 Gulere bărbătescl de Percal şi de Olandă cele mai moderne fasone, de fr. 5, 7, 9 până la 11 fr. 6 Perechi Manchete fason după alegere de Percal şi de Olandă de fr. 5.50, 7.50, până la 9 fr. 6 Perechi Ciorapi bărbătesci şi de dame, de bnmbac, de lină, de fild’ecosse şi mătase, de fr. 5, 3, 11, 14, până la 26 fr. I Plapumă de lină seu de mâtasâ, de U. 12, 16, 19, 21 până la 35 fr. I TarUn englesec de fr. 18 21 până la 29 fr. I Batistă de linii cu Monograme brodate de fr. 3, 5, până la 7 fr. 6 Baitsle albe cu bordure colorate tivite, de fr. 2, 3, 4 până la 8 fr. 6 Batiste de Olandă curată de fr. 3, 4, 6, 7, până Ia 11 fr. 6 Prosope de aţă adevărată de fr. 5, 7, 8, 10 până la 13 fr. 6 Şervete de masă de Olandă curată, de fr. 4, 6, 8, 11, până la 14 fr. I Faţă de masă albă sae colorată da inu curat pentru 6 persone, de fr. 6, 8, 10 până la 12 fr. t Faţă de masă albă de inu curată pentru 12 persone 10, 13, 16 până la 21 fr. I Buccată de Olandă de Rumburg 36 de coţi, de fr. 17, 19, până la 28 fr. I Bu0 ată Olandă de Belgia 45 de coţi, de fr. 32, 38, 46 până la 52 fr. I Bu atâ de Olandă de Irlanda 58 de coţi, de fr. 14, 58, 64 până Ia 86 fr. I Bucată de Olandă de Rumburg 62 de coţi, de fr. 60, 65, 76 până la 92 fr. I Bucată Olandă de Bielefeld 62 de coţi, de fr. 74, 85 pâQă la 115 fr. I Toile de Batiste 60 de coţi, de fr. 120 până la 190 fr. I Bucată de Olandă de Rumburg de cercef Intr'o loiă 2V2 coţi de lăţime pentru 6 cercefurl de fr. 42, 48 pâră la 56 fr. I Bucată de Pichet de ărnâ 36 de coţi de fr. 26 31 pună la 4fi fr. ZESTRE COMPLECTE, LUTGERIE PENTRU OTELURI cn preţuri mai ales reduse. Singurul Deposit general pentru România Buciircsef, Calea Mogoşoiel, Palatul Dacia, vis-îi-vis de Magasia D-ncI A. Carissi. v.fc.4 ţmmmmm Sfcuft***. <**>:-**#*•:•. fi***, EPITROPIA SEM1NARIULUJ NIPHON MITROPOLITUL PUBLICAŢIA Epitropia voind o cumpăra obligaţiuni domeniale pentru o sumă de lei 10,000, a decis a ţine licitaţiă pentrn acesta în (Jioa de 10 Aprilie viitor iu localul cancelarii Seminarului, Strada Filaretn No. 2, orele 12. Amatorii de a vinde asemenea efecte, se vor presanta în arătata (jişi oră spre a concura la licitaţiă. (729—1) MAGASIMJL DE MUZICA SI PIAljj losef Sandrovicl et. Comp. (Calea Mogoşâiel, vis-a-vis de Consulatul Ruse ui Se aflld de vânzare următoarele piese de mare succes : De vto^are, află actnalmente Comisia cnlorei de Roşia in apropiere de Theatru şi Ministerul de snterne, compnindnse din curte mare, grajd, Iopron şi 12 odăi. Condiţiunl avantagidse. A se adresa la admiuistrţia acestui jurnal. Un profesor £. reşce a preda lecţinnî in t6te materiile gimnasiulnl, scolel reale Băii normale, atât pentrn băeţî cât şi pentrn fetiţe. A se adresa la administraţia acestei fol. adecă, Fran-I cesă, Rnssă şi Română, cunoscut in Bucuresci, oferă ocu-paţinnile sels ca profesor, translator la o redacţia ne, şc61ă sad casă particulară. A se adresa Ia administraţinnea acestui 4iar. 1. Miilo Cuadril, pentru piano, de Fr. 8chi|-t4 fr. î. 2. Rascazt, veatita romanţa ruteecâ, pena voce şl piano, arangiatâ d» Pr. Şcbipek fr. 1 ţ 3. O nâpte in pădure, fantasie naţionali m Schipek, fr. 2 30. 4. Nebuna vale, Lud. Wieit, 2. 30. 6. Nu te pot uita, arte eAntalft cu mare «ac «/ pe scenă, compusă de d. Franchetti, fr. 2. 6. Marşul Independentei, poesie de Orăşânu n sica de G. Brătianu dedicată M. 8. Ddmncl fr. 1 7. „Lacrima’ţl spune", aria pentru voce şi pil i de d-na Bal uţa, fr. 2. 8. Tramvays-galop, de Gobertz, fr. 2. 9. Schipek, Les adieux deVienne, vals, fr. 2 t. 10. Brălianu Or., Cătaitt ndpte printre st* fr. 1 60. II . A eşit de sub tipar şi se află de vă. ijare Ia magaeiile de mnsică Gebauer landa & Sandrovitz: DEŞTEPTATE ROMANE de Andrei Mareşănn HYMN EROIC j pentru pslra vsel cu nsompnninmtnt de pine t de LEOPLD STERN. Preţul i Led nod. BUCUKESOI Tipografl-editorl Thiel & Weiss, palatul .Dacia nţ, PROSPECTUS DE L’lnstitution Franţaise et Italiennc i Dirigde par MESDAMES MAZZANTINI 9, Place d’Azeglio, FLORENCE. Cea Darnes , ayant quitt^ la France leur patrie apr^s Ia guerre d 70-71, ont fond6 ă, Florence en 1873 une Institution Fran<;ai9e et Ita lienne qui jouit de l’estime g^n^rale, et oii le9 jeune9 filles reţoiven une instruction aussi solide que briliante. Lee directrices ^tant munie du diplome snp^rieur et secondees par des professeurs distiDgu^sie Dans cette Institution l’enseignement est divis^ en 2 cours: cour ^meutaire et cours sup^rieur. Chacun de ces cours comprend 2 clas36 et chaque classe est divis^e en plusieurs sections. Selon son aptitudf. l’^lbve peut changer de section 2 fois par an. Le prix de la pension pour Ies internes est de 1200 frs. par au, v tompris la uiusique, le dessin et la danse. Des renseignements on peut avoir Timprimerie Thiel & Weiss1 qui ont visit6 l’Institution personellement et ou on peut voir le pros' pectus d^taill^. 'UBLICATIUI1E încă de la 30 Martiu 1878, s'a deschis In OTELUL OTETELESIANU CALEA MOQOSOAI KTo. <3-7. Mare Desfacere de Albituri provenite din Fabricele cele mal renumite din străinătate şi care sunt următorele : Rufe fine din Belgia şi Olanda pentru Bărbaţi şi Dame. PIQUETE, BATISTE, PROSOAPE şi ŞERVETE se lesfac din cansa nnor In e-nfa C0BtDl lor ,m*1 J°8 dnP5 triste împreginrărl cn wUtiai şi a căror desfacere nn va dura mal mult de 21 ZILE adică până la 23 AprihO viitor. 200 bucâţl pliniă din olanda şi Belgia, de 60 metri cu preţul de 40 50 şi 80 flanel.______________________________________________ r rw» i ^« Cămăşi pentru Dame fârte fine şi frumos brdate, camisâne şi pan-OW DUCUy tal oul pentru dame, 3" u r *’ ' - * * ' cu preţul de 8 5 până lq 15 franci. ODA Fuste brodate, capâte şi costume de nâpte ci valencien, cu pretai OU” PUCtl^l 4 i|0 8 până la 20 franci. ____________________ ^50 bllCătl ?iquot“ri a,be 8‘ cu,orate fineţe^ de masă, cercdfurl şi rufărie pentru paturi 1000 bucăţi ': ,!"** d# <,ifprite nu»nte, cn preţul de la 5 păuă U 10 franci i|, Acestă desfacere colosală va dura numai 21 ţlile, adică până la 23 Aprilie viitor, din causă că Inchiriăndu-să localul de la St. Gheorghe viitor, suntem nevoiţi a vinde In total sau în parte tote mărfurile sus notate cu pre-turilo cele mai neauzite de eftine. Magasiuul se află în Otelul Otetelegana, No. 27 ‘ NIOIJL lTE DE IER FOTOGRAFIE şi PICTURĂ f I. F. 3VIATST3DX <5c Comp. 21, Calea Mogoşidel 21; vls-ă-vls de cofetăria Capşa. Se efectueaiă orl-ce fel de fotografie şi pictură , de orl-ce fel de mărime, iu modul cel mal nofl şi elegant aprobat în cel mal înalt grad prin care se oferă nn lucru solid frumos cn fidelitatea » natnrel. Typ, Thiel A Wiea». Palat.nl . Daci»«