ip------------------------- , JONAMEISTTELE. I t1 IN TOAT/V ROMÂNIA ^ I..................I, n. 48 I»....................24 I».................. 12 IN STUATNATATE : I.....................«0 tjSjl] NSERŢIUN1 ŞI RECLAME: G' »* Iit«r<* petit, padina IV, 30 hani. Ailiia JIT, 80 bani, pe pajţ II, 2 lei noi. ,|| Reclame 2 lei noi linia. număr In capitală 10 bani. VINERI 7 APRILIE. ANUL III. - 1878. ESE IN TOATE ZILELE L)E LUCRU. Biuroul Reducţiei şi Administra ţiel: LDalatul .Dacia.* AlSTCnSTaiUT^X 8e pri!ra»«c in «triiralate : La O-nil /fiwuen-atein A Vogler In Vienna, WalfiMhţau* 100. A. Opptlik in Vienna, 3’nhenhiatei 2, RudotJ Mosh in Vienna, 8pilerItitte 2 l’hilipp L/jb in Vienna, Eichethachuane 11 : //. l.anj A Comp. In Pejta, Hactu-T^a/fite A Comp. In Parii, C. Atlam 2. Cirrefnr de ta Croix-ltouze 2, Pari»; OrainA C'on/i.Rae Dronot 2 Pari-; F.ug. ilicoud, 139—140, S’ieet Street Lornlon. Scriiorl nefrancate nu M primesc. Artioolele republicate se vor arde. Un număr In Districte 15 bani. ini de Rncnreecl, 5 Aprilie, ■■urate . . 93 92!n [■omeniale .... 88 87* » pinciar rural . . 83 82>/i urban . . 79 — luinicipal al Capit. 83 — reuşii...............135 lucia............... 200 185 liemAnia............. 50 — [ anicipsl cu premii 22 211 7 amin!................ — — [l luni............100'A lOO'.'i ............ 2525 2525 '. '. ’. '. ’. 123;*, 123 V* Cursul da Vlenn, 17 Aprilie. Renta ungari In aur .... 86 20 Bonuri de tesaur iiig , I emia. 119 _ ■ ► * II . 109 — împrumutul atutr. In hlrtie . 61 55 » . » argint . 65 20 Renta austriac! in aur ... 73 10 lene din 1806................Ui 25 Acţiunii» hlncel naţionale . , 795 — , , a'uatr. de credit 213 50 . . unzare , 194 50 Argint....................... 106 40 Ducatul...................... 575 Napoleonul..................... 9 73 ifm 100 mlrol germane............. 59 95 Cursul de Berlin, 12 Aprilie. Acţiunile Ciilor ferate române. 23 90 Obligaţiunile rjiuino ff/» . . 73 25 Priorităţile C. f--r. rom. 8°A 71 75 Imp untului Oppenheim , , . 91 70 Napoleonul....................16 26 Viena, termen lung.............— — Paris , scurt .... — — PLEOAEEA TFIEUSTIIT RILOR Caleadarnl «Şllei Vineri 7 Aprilie Patronul silei: Cur. Oeorge Episcopul. Ros&ritul soarelui: 5 ore 5 min. Apusul soarelui: 6 ore 48 min. Pasele tunel: Lini P.lii. IluourescI Saceara BucurescI . . , .8.15n 10. — ■ I PIoeRd.............9.50 n 12,'K) | Brăila............1.53 n 5.45 )7.15) Tecueifl.........4.38 n "l 1. 0 I Roman............ 9.05.) 4.45 1 Suceava,sosire . ,12.031 9.55n Bnouresc — Verclerora Bue irtKl..............S. - ) 4,01 > Piteşti...............11.21.) 10.15 n Slatina................2. - d Craiova................4.17 .} VOrciorova, sosire . . 9.01 n Saooara — Itucnrescl 8ucea7a.........5.1 ld 8.4G J Roman........... 8.45 ) 1* 30 | Tecuciil. ... 12 30 n 5,10 j BrliH . . , . 3.08 b 3.10 o 8.59 1 Ploescl........7.12 d Bucurescl, sosire 8.30 <) Vercloruri — Bucurescl Vercioror»..............6.45 Craiora ................11.44 ■! Slatina.................1.51 . Pitejtl.................4.42. Bucurescl, sosire , Uucurcscl—(Jlnrgln Bucurescl.............9.15 Giurgiu, sosire.......11.35 «Inrglu—Bnenreacl j 8.06 o i) 8.27 n 2.45 d 4.30 ) Giui giu. 9.26 ( 7.15 1 7.40 ţ, 11.20 ) I) 4.45 n BucureicI, sosire........ 9 48 ■) 7.17Ş Galaţi—Barboţi Galaţi............1.20 n 8 25 d 7.30 •} Barboţi, sosire . . 1.55 n 9.— eană precum şi don? baterii de arti-rie ţi j atrn companii de geniă. Doi ofi-iri nO plecat In Malta pentru a pregăti ■ le de trebuinţă pentrn aceste trupe. Londra, 16 Aprilie. Se vorbeşte, că corniţele Şnvalof va pleca !)l curând în Rusia. I CoDstautinopol, 16 Aprilie. Admiralul Ahmed paşa, care înlocuieşte |e Hobart-paţa a plecat pentru a lua romanda escadrei, care âmblă pe lângă ţsrmit Tasaliel. Fostul mare vizir Meb-med-Rufdi-P.tşa e numit membru in conciliu. Prinţul II isan şi trupele egiptene ’aB îmbarcat spre Alexandria. Atena, 16 Aprilie. D. de SaborofF va pleca asta-sară la [ Constantioopol c’un congediă pe don? săptămâni. El v» avea o întrevedere cn marele Dace Nicolae. D. Mrrlin, consul al Angliei la Atena, şi d. Manetaia, delegat al comitetului apărării naţionale, afl sosit 1). .(lore*pnn să fie purtată cu arme leale. Să nu 9’aştepte Insă cititorii, ca să ne plăngem de insinuaţiunile presei liberale şi să perorăm In mod biblic şi din puntul de vedere al moralităţii ce r&0 e, ca oamenii să se servească de neadevăr unul contra altuia. Nu ne vom plânge contra libertăţii de a vinde venin, (căci aceasta este libertatea presei la dreptul vorbind), ci vom constata numai f Iul veninului, ce i sa dă publicului zi cu zi de către acel poib de prosfi, al cărei ăntăiO representant e „Ko mănul* şi vom cerca să dăm drept antidot adevărul. E drept că adevărul are o soartă ingrată pe pămăntul nostru, dar el are proprietatea de a pătrunde cu vremea, pe cftnd min ciunile Înfloresc iute şi dispar iute. Ara spus-o deja înainte da mai multe septămăni, că lntr’un viitor foarte apropiat, conservatorii—numiţi pănâ ieri anstro-maghiari şi oa menii, cari aă svărlit cadavrul săn-gerftnd al României la picioarele contelui Andrassy — aceeaşi conservatori vor fi bănuiţi, că conspiră cu Rusia contra ţării lor. N11 ne-am Înşelat in prevederea noastră. Un organ din Iaşi, inspirat de ministrul nostru al afacerilor străine, un altul dintr'un oraş mai ueinsemnat, apoi canalele de scurgere ale .Românului*, afl susţinut cu insolenţa cunoscută a celor plătiţi de a spune neadevărul, cuua-câ oameni cu infl »inţă din partidul con- servator s’aă pus In legături cu Rusia. lntr’unrând .Românul* Bpuuea că reacţiunea e foarte supărată, că pierde ocaziunea de-a se recomanda biruitorilor, pentru că ar ceda bucuroasă şi Basarabie şi tot, numai la putere să ajungă. In numărul lui de ieri in fine .Românul* compară atitudinea gazetelor ruseşti cu cea a opoziţiei din ţară şi njuDge să spue din cu-vănt In cuvânt: ,Ea (opoziţia) nu se mulţămeşte .de-a servi numai prin ziarele ei ,de coadă a săcurii puţinilor pro-.tivnici ce mai avem in afară, ci .luptă, chiar după (citeşte de pe) .tribuna parlamentului, de a arăta .celor cari vor să ne facă răd, unde .şi cum să lovească.* Şi această Învinovăţire de înalta trădare o face Românul apropos de ce. De nişte cuvinte a d lui Manolache Kostake. Făcând cu totul abstracţie de la împrejurarea , daca d. Manolache Kostake are sad nu dreptate, ne permitem a Întreba pe foaite ono rabilii noştri colegi de la .Românul de unde şi până unde d. Fpureanu ajunp^e ca din senin să fie spălat In aceeaşi apă cu opoziţiunea? Dtslitigtiendum est. Rugăm să nu fim confundaţi cu ori-ce bărbat, care din cine ştie ce motive face opozi ţie guvernului. D. Epureanu poate sâ aibă mare dreptate, dar aceasta-afâcerea d-sale personală, nu insă a opoziţiei ca atare. După cât ştim noi grupurile din adunări, cari s’aO deslipit de alina mater a partidului roşu, nu stafi cn conservatorii tn alte relaţii, de cât In cele strict ne cesare pentru un regim parlamentar Când un conservator are de gând să facă o interpelaţie sad să pro puie o moţiune, grupurile iafl cunoştinţă despre aceasta ; cftnd grupiv rile afi un asemenea gând vice-versa Alte relaţii nu există intre părţile acelui lucru, pe care .Românul* bine-voieşte a-1 privi ca un Întreg şi a l numi aşa d’a dreptul actuala opoziţie. Dorim deci să ne păstrăm indi vidualitatea noastră ca partid şi să nu fim de loc confundaţi cu d-nii, cari—din convingere safl nu, e treaba d-lor—aă luat parte la conventicu-lele de la Mazar-paşa, aâ ameninţat pe M. »Sa Domnul şi afl răsturnat cabinetul trecut prin mijloace revoluţionare, prin instituiri de comitete de salnt public tn toate oraşele, prin prefiiunr şi ameninţări, făcute asupra tuturor alegătorilor, cari afl avut daravexi cu statul. Şi sunt mulţi aceşti alegători, pentru că a cincea parte a teritoriului român este proprietate a statului. Nu mai pomenim, că la resturnarea cabinetului trecut afl contribuit şi Inrluriri streine, ceea ce ştim tot atât de pozitiv, precum ştim, că numai guvernul cosmopolit al liberalilor, fără simţ istoric, fără a cunoaşte trecutul ţării şi singura primejdie reală ce o ameninţă de două veacuri aproape, s’afl putut arunca orbeşte In braţele Rusiei. Nu sunt Intre noi şi roş! numai deosebiri de opinii—aceasta ar fi puţin—sunt deosebiri foarte puternice de caracter. Cine s’aseamânâ, s’a-dunâ râte-odată; cine nn, nu. Noi putem să aprobăm direcţia politică, pe care o ia guvernul, o facem chiar până la oare-care punct In momea tul de faţă, dar nu voiu ajunge nici odată de a simpatiza cu densul. Arma noastră a fost şi este adevărul ; a lor e minciuna, vicleşugul, intriga : ei tot-d’auna pun motive false In Bcenâ, pentru a masca adevărata lor intenţie. Sâ ni se den voie a nu-l mai crede nici odată. Daca voim ceva. o spunem verde ; daca nu voim, asemeuea. Sunt momente, in care tăcerea e o datorie, dar a nn spune ceea ce ştii, nu va sâ zică a spune neadevărul. Cât despre presa rusească, a cărei atitudine se compară cu aceea unul partid românesc, dee-ni-se voie a o spune, că ea se poartă tocmai ca Românul. Pe când presa rusească zimbeşte detaşamente ruseşti ocupă Basara bia noastră întreagă, când ,Le Nord ne strlnge mâna, cnzacil pradă In Vlaşca; pe când sentimentul de dreptate încolţeşte In foile ruseşti trenurile noastre de muniţii sunt oprite de ruşi pe pământul nostru chiar, iar când cutare-of safi-ef va Îmbrăţişa pe d. Rosetti, pe noi ne va aştepta cnutul şi Siberia. PARLAMENTUL ENGLEZ CAMERA LORZILOR Şedinţa din 8 Aprilie, 1878. Lord IJeaconsBold —Milorzilor, venind a v? propune o plecat? adresă către Maiestatea Sa pentra a mnlţămi Reginei de bine-voitornl mesngifl nn de mnlt primit de la M. S., cred că nn veţi privi ca contrariu obiceiul ni să v? snpnn oare-care băgări de seamă asnprn împrejarărilor in mijlocul cărora acel mesagiu a fost adresat Parlamentului. D-voastră puteţi fi sigari că nn vi voifl cere să mă urmaţi Intr’o istorisire a răs-boiolul ce B’a petrecut intre RaBia ţi Turcia, safl a liniei de purtare ce a fost pă- zită de guvernul M. S. in curgerea acestui r?9boiU. C&nd cn ocazinnea întrunirii Parlamentului, adică cănd am nvnt pentrn cea de pe nrmă dată onoarea de a vorbi înaintea d-voastre despre acest subiect, am zia că in cursul acestui răsboiU, nici nnnl din nobilii Lorzi din oposiţie nn atacase politica pe care o urmărisem, ţi că credeam prin urmare a avea dreptul de a presupune că această politică fosese obţteţte încuviinţată, ţi că gândesc a pntea trage din cele petrecute cn acea oeazinne, con-clozinnea cnm că nobilii Lorzi din opo-ziţinne afl dat consimţimâatnl lor la cele zise de mine Atunci. Milorzi, până a nn intra în aroinun-tele ce voifl avea a expune d-vosstre, cer voe de a citi nn extract din o însemnată depeţă,—extract ce’mî pare neapărat să-l aveţi de faţă in minte mai nainte de a pntea chibzni o judecată nepărtinitoare a-snpra expnnerel ce am Bă snpnn Camerii. S’a întâmplat însă că, în momentul chiar căDd vorbiam, s'afl ivit împrejurări cari afl dat trebilor o faţă ou total nonă, ţi afl cred că asupra acestor împrejurări ţi asupra iotregel purtări păzită de guvernul M. 8., în urma lor, d-voastre aveţi dreptnl legitim, constituţional şi parlamentar de a v? rosti părerea. Afară de o BÎn-gnră exeepţiune, ei! nn vă voifl trage lna-rea aminte decât asupra celor petrecute in urma acelni moment pe care l-am amintit chiar acnm. In documentul pe care l'a scris ca r?9-pnnBla circular» prinţului Gorceacof, care anunţa declararea de răsboiH, secretam! de stat la trebile străine (lord Derby) a 8 expus motivele şi consideraţiunile cari ’I opreai! de a împărtăşi vederile prinţului Gorceacof ţi de a recunoaşte oportunitatea resbo'uloi întreprins îu potriva Turciei. Secretarul de stat sfârşea cn următorul paragraf: ‘Calea pe care a intrat gnvernnl rusesc dă naştere la consideraţinDi mal grave ţi mal serioase. Aceste consideraţinni privesc stipolaţinnile tractatului de la Paris din 185G prin care Rusia şi celelalte pateri Be îndatorai! fie-care a respecta neatârnarea şi întregimea teritorială a imperiului otoman, ţi stipalaţianile conferinţei din Londra de la 1871, unde deplin împuternicitul răsese a confirmat stipnlaţin-nea de mat bus prin aceasta că a recunoscut, ca nn principii! esenţial al dreptului internaţional, cum că nici o putere nu se poate sustrage de la îndatoririle nnnl tractat, nici a-I modifica stipulaţiuuile fără consimţimâatnl părţilor contractante sal! fără vre-o alcătuire de bună voie. Lucrând numai pe eocoteala sa in potriva Tar-ciei ţi recurgând In arme fără a consulta nici Intr’nn fel pe pateri, împăratul Rusiei s’a despărţit din concertai european ţi s’a depărtat tot-odată de la regula pe care însuţi o primise intr’un mod solemn. F.ste de cea mal mare însemnătate, Mi-lorzi, să luaţi băgare de seamă această de-claraţinne ce am făcnt, acest princip pe oare l’am pus tnainte, încă de la 1 Maifl 1877, adică de la începutul acestnî nefericit resboifl rnso-tnrc. In adevir acest princip, această declaraţinne snnt fandai, temelia, diapazonul, aţa să zio, al politicei noastre. Daca Rusia nn ar fi luat nn asemenea ingajament, dacă acel ingajament, □□ ne ar fi părct că este solemn, noi nu am fi adoptat o asemenea politică. (Aplause) TIMPUL J C«a de pe urmu oarit când am avut o-uoarea de a vă vorbi despre acest subiect, adica la începutul sesiunel, inlemplSrile schimbai! pe toată zioa priveliştea situa-ţinnei. In adevăr atnncl am primit i n-ştiinţarea despre începerea negociaţiunilor intre puterile războite. îndată dopă ce’ml so?i acea înjtiinţare, secretara! de Stat a trimis ambasadorului Angliei la St. Peteraburg, lordului Ang. Loftiis, porunca de a declara că guvernul englez «6te de părere că ori ce tractat încheiat intre Rusia şi Turcia, şi care ar n-tinge tratatele din 1S5G şi 1871, ar trebui să aibă caracterul nnci tractat european şi nu ar fi valabil fără de ratificarea puterilor semnatare ale ziselor tractate. (Aplanse.) lordul Loftus a făcut această declaraţiune la 14 Ianuarie. La 23, Deprimind încă respuns de la KnsiH, secretarul de Stat a telegrafist lor-dulnl Loftns de a grăbi acest răspuns, şi la 24 Ianuarie, adică 10 zile după decla-raţinnea noastră, ambasadorul ne-a răspuns că uu primise nicîel încă vre-uu rfs-pnD8, însă că, dnpă părerea sa. prinţul Gorceacoff primeşte acele reprezentaţiuni fără a crede că ele cer un respuns ; daca cu toate acestegnverual englez ar dori un răspuns, acesta fără îndoială i s’ar face de ambasadorul Rusiei la Londra. Corniţele SchuvalofF a împărtăşit iu a-derăr, a doa zi, secretarului de Stat următorul pasagiQ al unei depeşi de la prinţul Gorceacoff: ,Ne reînoim încredinţa- rea că uu pretindem a deslega singuri ces-tinnl europene privitoare Ia pace.* Iu această vreme, am aflat că se urmai! negociaţiuni, la Eazanlik, iutre Rusia şi Poartă, negociărl cari, fie zis în treacăt, aă urmate cât se poate mal tainic şi mal ascuuB chiar in privinţa puterilor cari păziseră cu sfinţenie politica de neutralitate ce 'şi impuseseră. In vederea acestora, secretarul de stat trămise la 20 Ianuarie o depeşă lordului Loftns prin care eî zicea : , Rog pe Fx. V. de a face cunoscut guvernului rusesc cu gnveruol englez recunos, Snd in con-venţiuue» ruso-turcă de la Kazanllk o în-cheiare de armistiţiu şi de preliminării de pace, declară că intru cât acea couvenţi-uue modifică tractatele europene şi va-tămă interesele obşteşti şi interesele engleze, el nu’i poate recunoaşte nici o putere, daca ea nu va face obiectul unei înţelegeri finale intre puterile semnatare ale tractatului de Paris.* Tot o dată, Milorzi, secretarul de Stat trimitea ambasadorilor englezi pe lângă curţile străine o circalară scrisă in acela} înţeles, cărei a mai adăogat însă pa-rjgrafal următor : .Guvernul M. S. ngdăj-dneşte că această părere, întemeiată cu totul pe traetnte, şi mal ales pe tractatul din Londra de la 1871 va fi împărtăşită de cătră cele lalte puteri semnatare ale acelor tractate. In sflrşit, Milorzi, la 30 Ianuarie am primit următooul răspuns de la guvernul rusesc, prin o depeşă adresată de Lordul Loftul secretarului de stat: >Am primit ieri telegrama Ex. V, care conţinea o declaraţiuue privitoare la validitatea tractatului de pace, şi astăzi am împărtăşit’o prinţului Gortchakoff. .Alteţa Sa a răspuns că pentru a încheia un armistiţiu, oareş-carepreliminarie de pace ernă necesare, şi că acele preli- minare nu trebue.se privite de cit ca provizorii ear nu cu definitiv , întru cât a-tiug Europi. A. S. u declarat asemenea in modnl cel mai categoric că chestiunile de int°res european vor fi cercetate în înţelegere cu puterile europeane, şi mi a dat încredinţări in ac°ast.ă privinţa.* Eată-ne sosiţi la sfirşitnl lnueî lui Ianuarie, când s'a întrunit Parlamentul nostru, Declaraţi unei Rusi-i care păruse satisfăcătoare gnvernulnî nostru, produsese aceiaşi impresiune şi la Vienn, căci chiar de la ântâiele zile ale Ini Fevrnarie primeam de la guvernul austriac invitarea formală de a asista la uu congres ce are să se ţie In Vieua. Această comiinicaţinne era făcută cn ştirea Rusiei şi, spre a mă sluji cn cuvintele depeşei, ,ea era aprobată de Ru sia. Ia acea împărtăşire se zicea că congresul avea a se îndeletnici cu regolArea difiuitivă a chestiunilor ivite prin rezboî şi cu schimbările ce trebneud făcute vechilor tractate spre a’î pune in acord cu starea de faţă. Veţi lua aminte, Milorzi, că titlul pe care se întemeia Austria pentru a ne face această invitaţinne este uu titlu pe care nu l’ar fi avut fără de tractatele de la 135G şi 1871. Iu calitatea de subscriitoare a acelor tractate, Austria ne a făcut acea invitaţiune, yi ca semnatare ale aceler tractate ad primit-o poterile. (Prea bine! prea bine !) Eată-ne dar ajunşi în Fevrnnrie. Luna Ini Martie u’a produs multe documente diplomatice, insă nu mai puţin intemplă-rile se grămădead. Iu ţoală această vreme Austria discuta în înţelegere cr. diferit-Ie Curţi ale,'Europei pentru a regula intrunirea Puterilor într’un congres. Multe propuneri ad fost făcute: între sitele şi întrunirea congresulni la Viena, propnnere ce a fost respinsă de unele din Puteri. Se desbătea nn numai locul in-trunirel dar îucî şi alegerea preşedintelui. Se dezbatea şi numele ce va purta întrunirea; era întrebarea daca va fi un congres sad o conferinţă, două cuvinte cari, după mine, însemnează absolut acelaş ln-cro (Rist/e). Acestea ernd iutrebările cari muncead toate minţile. Guvernul M. S. nn a ados nici o data vre-o pedică tntnlor acestor întrebări. (Prea bine.) Ca preşedinţi probabili al congresului se însemnau bărbaţi, pe cari guvernai englez poate nu’i ar fi primit cn mare căldoră; s’atl ales pentru şedinţele congresului oraşe cari poate nu prea era tocmai după placai oostru, insă nn ne-sm ridicat glasnl în potriva nici nnei din aceste propuneri. Interesele păceî ni s» păread prea însemnate pentru ca să ne oprim dinaintea unor consideraţiunî aşa de mici (aplame), şi dacă astăzi vorbesc de ele, o fac numai spre a rearăta că noi nn am fi 9t?ruit nici o impotrivire întrnuirei, numeascu-se congres, nnmească-se conferenţă, fie locul îutrunirel la Viena Rad la Biden-Baden, fie in sfârşit cotare sad cotare persoană aleasă pentru a prezida la dezbaterile sale. Noi doream întrnuir. a acestei conferinţe pentru că gândeam că este singurul mijloc de a scăpa pacea europeană. La iuce-putnl lui Martie am primit, de la Austria o invitare însemnând Berliunl ca locnl şedinţelor congresului. Se făcuse de la început împotriviri lu întrunirea congresilu1 iu Viena, sub pretext că Viena ei o mare capitală. Se vede că această impotrivire dispărnse de vreme ce ss alege» Birlin ca loc de întrunire. Nu nii am opri' un singur moment de a primi această pronuuere, şi nici nu am într. b it pentru ce se incnviuţa Berlinului oprerogntivă ce se refuzase \ ieneT. Nn ceream de cât uu eiugur lucra: Întrunirea nnuî congres, insa spre a opri ver-o interzicere, şi amintindn-ue împrejurările critice ce se întâmplaseră in luna Fevruarie, când Austria conducea negoţtările amin-du-ne că, in toată acea vreme, negociărî tainice se preschimb id intre Roşia şi Po'irtă, (prea-bine! prea-bin» frigare, zise lvan cu ciuda, că din pricina ta s'a prăpădit atâta amar de lume. de la A dam şi până astăzi. — Paşol na turbinca, Vidma ! Şi ae acum nici mal spun lui Dumnezed despre tine, hoanghiuă betrină ce eşti! Tu şi cu Talpa iadului snnteţl potrivită păreche. tuli vine să vâ rup cu dinţii, de bunişoare ce sunteţi. Am să te ţin la pastramA, hăt 1) Din .Convorbiri Literare* No. Je la I. Aprilie. şi bine. De acum In turbincă ad să vfc putrezească ciolanele. Hă, hă! Suspina ea moartea, dar pace bună; lvan parYă nid n’o vede, nici n’o aude. lu sfârşit, trece ea aşa o bucată de vreme, căt o fi trecut, şi îctr’un» diu zile vine Dumnezeii la poartă, să vază ce nâsbutil mal fa.-.e lvan cu turbinca ceea. — Ei Ivane, ce mat diregueştl î Moartea n a mai venit pe-aicl? lvan atunci lasă cnpul În jos. şi tâcfind, Începe a face L-ţe frţe. Iară Moartea respunde Înăduşit din turbincă : „lat&-m6-s, Doamne, pusă îa o-preală ; nTal lăsat de rlsul unul şuifl ca lvan, nenorocita de mine! Dumnezeu atunci deslengă turbinca, dă drumul Morţii şi zice Iul lvan : — El, Ivane. destul deacum ; ţi-al trăit traiul şi ţi al niăncat mălaiul. De milostiv, milostiv eştr; de bun la inimă, bun al fost : nu-T vorbă. Dar de la o vreme Încoace, cam de pe când ţi-am blagoslovit turbinca aceasta, te al făcut prea nu ştia cum: cu dracii de la boemi cela. a! fă- ut hara-para. La iad, al tras uu gulcaid, de ţi-s'n dus vestea ca de popă tuns. Cu Moartea te-am lăsat pănă acum de ţi-:il făcut mendrele, cum al vrut ; n’al ce zice. Dar toate s până la o vreme, fătul mea. De-acum ţi-a venit şi ţie râu dul să mort ; n’a in ce-ţl face. Tre-bue să dăm fie-căruia, ce este al sâO. căci şi Moartea are socoteala el: nu-I lăsată numai aşa degeaba, emu crezi tu. lvan atunci v£zfen 1 câ s'ad trecut de şagă, se pune mgenueh! dinaintea lui DumnezeO, şi-l roagă cu lacrimi ziefind : .Doamne! Rogu-te, să fia Ingân-iluit măcar trei zile ; In care să-mi grijesc sufletul, să-mi lucrez racla cn mâna mea astă slăbănougă, şi să mfi aşez singurel IntrVn.sa: căci ştia Doamne ş’oleacă de teslărie diu păcate, şi după aceste facă Moartea ce va voi cu mine. căci văd eâ bine, că rm s'a strlns funia la par; încep a slăbi, văzănd cu ochii. Dumpeiy ă SI lnvoeşte cererea aceasta, şi apoi 1,’ândn-I turbinca din «tăpâuire îl dă sama Vidmel, ca după trei zile să-I juca sufletul ! lvan acum rămăind singur, supărat, ca val de el, pe de-o -parte că i-.a Tuat Dnmnezea turbinca, p< de alt a că aam să moară, s’a pus pe gât'.duri. -- Mă rog, ia să staâ şi să-mi fac vcriotealâ, cu ce m’am avles eh cât aani-wâit pe lume asta, zise lvan In gf», îdul săa. In oaste am fost, numai de sbweium: hăis haram, cea haram! De-atnn*;î Incouce am umblat ia vtţn, teleleii Tanase. Mam dus la raift. de la rait* Ut iad, şi de la iad -enr la raid. Şi tocuia-lnicam la du ă, -narn nici o mângăwe ! ...Raia mi-a trebuit mie la vremea astat Ia i> ţa păţeşti dacă te strici ou dra- cul : aici la sărăcăciosul ist d vorba ceea : „fală goală, traisfc •rt ;* şezi cu banii In pungă doriri la toate cele. Mal mr deapsă decât asta, nici câ t poate ! Votchi au-J, tabaciot lăutari iiu-s, guleaid nu-I, nu-1! Mal am numai trei I trăit, şi te ... al dus, Ivane.4 faţa pământului! Oare nu-I 4 vre-o şmecherie, până mal est vreme î In sfârşit, mal stă el lvan < aşa, cu fruntea răzemată pl şi-I şi -trăsneşte Iu gând una ,Toi.i!..Câ i-am dat de meii încaltea.ce-o fi; o fi dardegeab; eâ fie... văd efk ibine, câ tot mi-e «iie acum. Şi o dată se duce lvan cele doă carboave, ei ştie uU cumpără unelte de teslărie, I tunol groase, patru balamale, va piroane, doă belciuge şi cătoid sdravăn şi se apucă de el singur o drăguţă de rac tot i.rei > iţii Luţil, Livil, Crevinil şi cum ■ii clieamil nu se vor fi aflaml uilt mal sus, de cum II va fi I episcopul Albrecht la a. 1200. >t-fel misiunea istorici, de care uce atâta vorba, nu-I o misiune şl are originea inRfară, ea e tatul unul gol sufletesc, a unei arii spoite cu frac şi ruântişl, a deşert, care de-ar stâpftni patul, tot nu s’ar umple, erul de asupra ’1 schimbi, nu tul, marea trecând o. ot si treacft şi Dunărea şi Car-1 şi Adrianopol, 9a iea Roma ie, precum ameninţa pe cea noâ, să presure Europa Iţţtreagâ cu ce-4 şi cadavre, nu se v i naşte din oanele de oameni, nici un Ra-, nici un Beethoven, nici un it ; ba toimal lipsa unor aseme* spirite de adâncă înţelepciune ie un adăpo sentiment pentru ;urile,cp innubilează omenirea este za acelui gol sufleteso, care şl ;-4 compensaţie in glorii sângele şi lp cuceriri^ ie pnult, dar mal cu senină de o cinzed de ani incoace ţinta ririlor ruseşti sunt ţările răsâ-te ale Europei. Nu mal vorbim ire cuvântul d-lul Aksakof. care ,|be lntinzându se panslavismul in ,şezui Europei, In ţările coroanei )bsburgice pănâ la marea Adriaticâ. nu cuvânt In loc de-a desfăşura rtivitatea In lâuntru, ochiul veci-julul nostru sunt p'roniţl cu flă-iângiune asupra apusului, cercurile lilte umplu golul sufletesc cu fan-«magoria unul imperid care ar ange de la Sibir pănâ sub zi-jrile Veneţiei şi apel mal departe... • mal departe. i această misiune tainică o Iuţesc apoi diplomaţii şi baionetele. tB.-te testamentul Iul Petru cel pe sa a nu existe, el există in ketele a mii de oameni visători, k daQ tonul în Rusia. ^Issboiul a fo3t declarat Porţii Ktru a elibera pe creştini — in kiă — in fond Insă pentru a *fri întreg imperiul otoman !u-i*n\ mod, care să poată fi Inghi-E mal de voie, mal de nevoie de opa După Turcia urmează iin-iul habsurgic, după dânsul cine ştie cine. Scopul fictiv al realul şi scopul adevărat sunt dia-1 opuse. ftl se dârue nn regat splen-«elul mal — neînsemnat popor tem lu drept de a o ceda snd de a n'o ceda. Ne hotărâm de a n'o ceda şi Rusia a 0Cll|>llt-0 listazl pe deplin. In tine susţiind dreptul uostru vedem ivindu-se colţii prieteşugului. Bucureştii sunt împresuraţi de trupe, In Vlaşca cazacii Işl bat joc de populaţie, dând oamenii afară din case trenurile noastre cu muniţiunl sunt oprite in drum. c.’un cuvânt Rusia a început a Întrebuinţa mijloacele el civilisatrice pentru a ne intimida. Nu deprindem frica şi pace bună. Teamă ne e numai, ca imperiul habsburgic să nu cadă la Invoeală cu Rusia , căci despre Anglia nu e vorbă. Ea este lu stare a ţinea res-boiO, pănâ ce Rusia ’şl va fi svărlit In văut cea din urmă rublă metalică. Dar contele Andrassy a făcut pro puneri de împărţeală şi aceste pro puneri prefac înţelegerea In complicitate şi complicitatea cu Rusia e tot-una fatală. N'avem nevoie a pomeni exemplul nostru. Oamenii fără simţ istoric, liberalii cosmopoliţi c’un foarte incolor sentiment de patrie s'ati dat In apele Rusiei şi a declarat un resboiO, care ne-a costat mii de suflete viteze, zeci de milioane şi poate o provincie. Zicem poate, pentru ca Europa e interesată ca şi noi in cestiune. Se poate ca Rusiei să i se întâmple soarta, pe care ue-o pregăteşte nouă. Gnvcrnul a ales o politică, pe care o aprobăm ca directivă, de şi’l găsim foarte inept pentru a o executa. Guvernul liberal a intrat în iţele Rusiei şi e prea angajet, In cât vecinii se găsesc la drept de ase rosti nediplomatic faţă cu cel ce represeatâ ţara, coroana el şi pe augustul purtător. Aducem aminte convorbirile dintre Principele Goxcia of şi generalul Ioan Ghica, care convorbiri a-veail un aer deja nelnmănuşat. Nu mal vorbim de altele şi mal rele dar destul, că In momentul In care Gorceacof se răsteşte, cazacul pra>ă In Vlaşca. Restirile diplomatului se traduc In acte de brutalitate, când ajung In rândurile din urmă. De şi nu s’a născut încă rusul, care să fie In stare a ne insufla, tricâ, grijă tot ne inspiră ba putern zice siguranţa, că ne aşteaptă vremi grele. Despre biruinţa cauzei drepte nu ne Îndoim precum nu ne Îndoim, că ori care ar fi cureutu) «e nmsula balcanică, Bu'garilor. j se mişcă In contra civilizaţia/, el stabileşţe in tratatul de la trebue să fie nimicit cu vreraaa, Dar 'Stefano independenţa Romă-şi c’un rând după aceea se sta-bşte c un al treilea, fără de noi, aceea vreme a adesea foarte departe. Deviza noastră este: a nn spera > nimic şi a nu ne teme de nimic. tul de aşi trece trupele prin ţara. ■ Nesperând nimic, n’avem nevoe de . ‘im, de a o ocupa cu alte cuvinte l a ne mal încrede în alţii, precuv# T? ani de zile. Doi ani— văzând ne-ain încrezut, ci numai In noile- 'fâcăud—sar preface apoi In zece' la o «ntă, pentru că splendidul flţat, bulgar e plăsmuit aşa de fru-»s pentru ca să remâe proprietate ‘Hvnică rusească. stabileşte principiul, ca Basa-3ă fie cedată prin liberă In- — ceea ce presupune că sun- şine şi In aceia, care sunt e^voiţl 9â ţie cn noi, netemându-ue de nimic n’avem nevoe de 1c olandă fină. 11 gulere engl., in im-care fason y măriuja. a părecbl ciorapi patentate, g gulere moderne pentru dam®, după aleger* 12 batiste albe de pămă adeveriţi. 11 batiste bine colorate tivite |i spilate 6 prosCpe de pini curaţi. 6 şervete da masă d* pAnii adevărată. Pentru & franol: 11 şervete albe de oeaiu. Pentru 4 franol-, 1 cămaşă modernă, simpli agil brodată-1 batiste eu monograme fio brodate. 1 batistă fraaceaă fin brodată ou dantele. Pentru 3—8 franci: 1 corset de damă Pentru i‘/t franci -. 0 oimaşâ de nbpto de dine Pentru i franci; 3 pepturl fin brodate pentru cămăşi de bărbaţi. 1 fustă de pichet de iarnă. 1 eamison modern brodat. 1 faţă de masă colorată cu ciucuri, pentru cafd. 1 cămaşă sei o pereche de umene de damă, bogat brodate. 1 fustă costum pluy. 1 bucată Tulpan. Pentru 25 frânei; 42 dl coli — I bucali Chilon ireaţuiejc. Pentru 10 Iranol; I bucali Robe d'enlanls an laine couleur. Pentru 18—24 franci : I bucali Tirltn engles de B coli. Pentru 20 Irancl : 24 ceti Pichet. Pentru 5—12 frânei: 0 fltnali teu o pereche de ismene de lini. Pentru 18— 15 franci; 1 bucată pămă de Kumburg, de 36- 44 coţi. Pentru 55— 68 franci -. 1 bueatl păniă de Belgia de 60 ooţf. Pentru 15 — 108 franci: 1 bucată păcii Corona de 58 coţi. pentru 115—110 franci: 1 bncată Toile Batiste frances. Pentru 12—35 franci. PlapămS de lină forte fine. Aiari de articelile men(ion»le so găseşte tol-d'a-una trueouri complecte. Calea Mogoşoiel Palatul „Dacia‘<. Cominditedln districte Însoţiţi eu prejul respectiv ie «or efectua furi* grabnic consoiincios 5 franci: Pentru 4 franci: Pentru 4 franci: Pentru 4 franci; Pentru 5 franci : Pentru 4 franoi: Pentru 4 franci: Pentru 5 franol: Pentru 4 franci: Pentru 5 franol: Pentru 8 franci: Pentru 5 franci: Pentru 5 franci: Pentru & franci; Pentru 5 franci: Pentru 5 franol < < < rvouz. J9l T FL.IES R 1 X. F. ]VT AISTIDI Comp 21, Calea Mogoşioel 21; Tis â-ris de cofetăria Capşa. Se efectuează orî-ce fel de fotografie şi pictura , de ori-ce fel de mărime, ) in modul cel mai noă şi elegant aprobat ia cel mai înalt grad prin care Lă o ocoaiune rară spre a putea căpăta un capital însemnat prin o misă mică, depositul leselor insa, după eaperienţa făcută trece fdrte repede, pentru ; coitâ aa se adrerese direct şl cu incre* dere cât mal curând, cel mal tânjid insă ; pâuâ la 30 Aprilie a. c. st. n. către casa de bancă A. GOLDFARB (728—i)H Hamburg, Germania. J HOTEL WE1SS BBASIOV. Sub-semnatnl am on6ra a însciinţa pe Onor. Pablic voiagior, efi am Innt asnpră’mî acest hotel, şi mS vdifi sili a satisface atât în privinţa curăţeniei câtşi preţnriloreftine. Se gnjesc odăi de la 60 kr. până la I fiorin. Cn deosebită stimă. Ion illuaptnmuii J 16,600 nncrwifF.NSA naţionala -Jg gQQ •ÎJ^ELIXIR VINOS^4« quinqulna. ia .'imniMi'lui'VpJacuU el esio ru muît mip«rior vlnurii r «mu siruptu-Uur «lulnqiitim 91 Dicr/in/n ca 4 c j, tomr, hau (otirifuy, ln contra «flci-dunilor *i.»rfrii.'n. a xinftictunUor, 4 jn«imn a /riţ/u-n/or inwhile, etc» FERRUGINOS T'T^t mllabl’s. Qutna I.amche devină onul din tunnt! < mâl effîc*cl fn contra sărăciri • drcnlnratiuneilui.ă. chlnrotsi, 4 lymphmlim licurici. 4 convalesce nltinr prss lungi; ti «• f4voriAO.\z» dtgealiuneă, etc. I IMUIS, ‘£‘t, Strada llrouot, hI In pharninrMI. . | AN UIT CITI IMPORTANT. CEL HAI VECHIO SI BIHDHITD MAGASIN LA STEUA ALBA wf U rn mm yjj SUB FIRMA 0 mam m®sîaiH 1 Strada Carol I No 5. (Purtea Vechie) Tis-â-vls de Slg. Prnger Strada Carol I No, 5. (Curtea Vechie) ris-â-vls de Sig. Pragoi Am onore a însciinţa pfl onor. PT. Pnblic că mi-a sosit pentri sesonul de iarnă nn bogat asortiment de încălţăminte pentru Bărbat Dame şi Copil, dopă fasonole cele din urmă, — preenm şi nn mar transport de Citme lungi de Lak rănesc, de lucht şi de Vacs, ca | Mantale de Cauciuc prntrn plde, prima calitate; 8sen'Şjea ?l Qa|0 de Gumi. Sab-sernuatnl aduc mulţumirile mele onor. PT. Public pentru îi credere ce a dat nienţio atet mele firme de nn intprval de 12 ai oare pănă acntna a depas probe Bnâcieute de fina calitate a mărf ca şi de eftinatatea preţnrilor, sperând că şi de acam înainte, v bine-voi ai da concnrsnl seu găsind tot-d’a-nna atât mărfuri fin şi fasonate cât şi preţnrî forte moderate. Cu tâtă stima P1IIL1PP GOLDSTEIX. 0^ PUBIalCATIIJI^E ’ încă de la 30 Martiu 1878, s’a deschis In «f»r OTELUL OTETELESIANU1 CALEA MOQOSOAI KT o 27. Mare nesfacere de Albitu provenite din Fabricele cele mal renumite din străinătate şi care sunt urmâfdn Rufe fne din Belgia şi Olanda pentru Bărbaţi şi Dam. PWJUETE, BATISTE, TROSOAPE şi ŞERVETE se ’esfic dm causa unor CA 1 a costul lor mai jos d triste imprfginrâri cn WW AM idUWMşia căror desfacere m| dma mai n-nlt de 21 ZILE ndică pâuâ la 23 Aprilifl viitor. 2oo Luctiti PiDIi Jin 0,an',a 5' Be,£’a’i1e 60 raetri ou pr<,tui ,3e 50 u JţAA 1-mnfi+V Cămăşi pentru Dame fdrte fine ţi frumos brdate, camis6nu şi Ov/vJ iJllCdul taloni p.ntru dame, cu preţul de 2 *[2, 5 pănă la 15 franci. QOn lMinfttl Fuste brodate, capdte şi costume de n(jpte c« valencien, cu p OvV/ DUwdu 4 Ij„ g (^nă la 20 franol. , Or}0 ])UCăţI Plclueturl albe şi culorate fine de 33 metri, cu preţul de 7, 1» P ffWWţ Şervete de demasc, feţe de masă, eercefurt şi rufirie pentru paf Js/vD UUtMiţţl preţul 4 , 7, 12 — 18 franci,__________________________. • 1000 ®at'9^e ■i'Cerite nuanţe, ou preţul de Ia 5 pănă li ld fraiuî^ f Acostă desfacere colosală va dura numai 21 (file. adică pănă Iii QAprilie viitor, din causâ că Inchiriăndu-să localul de fa Sl. Gheorghe vis suntem nevoiţi a vinde fn total saG In parte tole mârlurile sus notate cu 4 ţţurilc cele mai neaurite de eftine._______________________________________ ___________ ^*MagasinnI se află In Otelul Oteteleşanu, No. 27*1 MARELE MAGAŞIN DE HAINE CONFECTIONATEfŞI ARTICOLE DE MODA ® V «I8UHBAUIVI Jy. XjJL belle JOSEF FURNISORUL so, goltiul bulevardului si Face cunoscut onor. Clientele, că i n sosit pentru sesonul actual mat moderne , fasonc elegante croite , dupe Costume complecte de Fantasie Redingote Ilardington .Jaquette Bospbore Sacco Coupe anglaise Pardessus Renaissance şi diferite alte fasone PREŢURILE CELE Se priimeşt© şi eoinăiuU «Ic tute felurile de ltnine care se ’ efectueilii cu îmvre promptitmline. CURŢIEI MOGOSIOAIEI, CA.SA G-iEtECfnsrTJ, 20 UiN MARE şi BOU Al’ asortiment de haine din stofele cele cele din urmă jurnale de Paris şi Londra. CilinăşT franţuzesc!, albe şi colorate Lingerie de tote felurile * i ravatte Plastron, Regate etc. negre §i coiorit v Umbrele §i objecte de fantasie Mânuşi şi t6te lucrurile de modă MAI MODERATE JOS£F Furmaorul Curţii, No. 20 Colţul Bulevardului şi Mogoşoiei, Casele Grecenu- [