■TUOI G APRILIE. ANUL III. - 1878. A^IvlEISrTEEE i, TOATa ROMÂNIA STRĂINĂTATE I, r. 48 , , î* » ► li ....................«0 pţIONI ŞI RECLAME: Mre petit, padina IV, 30 bani. 80 bani, pe pag. II, 2 Iei noi. I. . i ame 2 lei noi linia. 1 ----------- •jfer In capitală 10 bani. ESE IS TOATE ZILELE UE LUCRU. Biuroul Redacţiei şi Adm inist r a ţ iei: Palatul > Dacia.* TsTXJJSTCITTnx 8e priim»«c in itrliaalate : La D-nil Ilaattn-ttein A Vogler In Vienra, Walfiichţasie 100, A Oppelik In Vienna, 3(oIal al Capit. 82 "1 82 125 300 135 \..... 45 60 ll cu premii --- 2l‘/a iom/t _ 2505 2525 123, U 1233(l Curşi,I da Vlena, 16 Aprilie. Renta ungari in aur .... 86 10 Bonuri de tesaur ung , I emis. 110 — . > » II . 108 75 împrumutul austr, in hlrtie . 81 40 > . , argint . 65 35 Renta austriacă In aur ... 73 10 Loee din 186«................t U — Acţiunile b&ncel naţionale . . 795 — . . austr. de credit 213 — . „ ungare , 194 — Argint....................... 106 65 DucAtul....................... 5 75 Napoleonul.................. 974 100 mitrei germane............60 — Cursul de Berlin, 12 Aprilie. Acţiunile Cililor ferate romAne. 23 90 Obligaţiunile rumAne 670 . . 73 25 Priorităţile C. fer. rom. 8°/* 71 75 împrumutul Oppenheim ... 91 70 Napoleonul......................18 26 Viena, termen lung...............— — Paris , «curt .... — — Calendarul (filei Juol 6 Aprilie Patronul silei; PAr. Eftihia. Reaăritul soarelui; 5 ore 4l min. Apusul soarelui; 6 ore 87 min. Pasele lunel: Lună PllaA. PLECAREA TREMXTRILOB «ara 10— d 12.00 c) 5.45 ! 7.15 UncnrescI -Snoeara BucurescI . . . ,8.15n 10— Ploescl..........9.50 n BrAila . . . . ,i.53n Tecuci Q.........4.38 n Roman ..... 9.05 d Suceam, sosire . .12.03 1 Bncuresc—Vercioror» BucurescI................8.— d 6,05 n Pi tea ti.............11.21 <1 10.15 n Slat.na..................2— q Craiova.................417 j VJrciorova, sosire . . 9.01 n d 11.10 d 4.45 cj 9.55 n Suceam. Roman , , Tecuciă. . Brlila . , 8 uceara —BucurescI 5.11 d 8.45 j 12.30 n 3.08 o Ploescl..........7.12 , 6.46 12.30 6.10 8.10 d Ml ,1 BucurescI, sosire 8.3o ij Vercioror» — BucurescI VercioroTa...............6.45 uegmlnl, în fine a permite res protectoratului austriac asupra ;,:identale*a Torciel*. Roşii ocnpă I n ziar englez annnţft că d. Forr-Ji'lresa astăzi, in Camera comnne ► li’uerpelare ssnpra stării actnate a pionilor privitoare la tratatnl ol de iweiefano. i*l — Serviciul de la 16 Aprilie, 8 ore seara, — St. Ttersbnrg, 16 Ap 11 ie. ‘Jornalnl de Sânt Petersbnrg, zice că s’a schimbat corespondenţe atât cu Anglia cât şi cn Anstria. După cum spnne acest jurnal, e evident, daca ar isbncni răsboiQ între Englitera şi Rusia existenţa Tnreiel nu va eşi intactă din aceaBti luptă. Intru cât priveşte ocupareA României, e asemenea natural, ca guvernul imperial să se ocupe a-şl asigura comunicaţiunile. O protestare a României în această privinţă n'ar avea temeiă, pentru că conven-ţinnea ruBO-romAnă nu espiră decât la în-cheerea păcii definitive. ^ BUCURESCI î? APRILIE Mesia al radicalilor romfi.nl, d. I. C Brâtianu. Incit de alalt&erl s’a întors din eftl&toria Ba apostoliceascfi |>e la imp6râţiile din Apus. Tagma iluminaţilor aştepta buna sa venire, şi demnul s£ti vechil, d. Cogâlniceanu, amfina pfinâ la întoarcerea st&pftnu-lul săli răspunsurile sale la cestiu-nile mal mult saO mal puţin indiscrete a efitor-va senatori din opo-siţie. Noi, cari nu facem parte din partidul credincioşilor, să ne liber a supune Ia lumina unei critici raţionale aceste încercări din urmă ale şefului radicalismului din Bomfi-nia, şi a ne Întreba ce bine putem sft aşteptăm dela ele pentru încercata Romfiniel Ce caută mal âDtăl d. I. Br&tianu la Viena şi la Berlin ? Dacă aceste doă curţi ale Nordului sunt In Înţelegere cu împărăţia Rusească ; dacă cum aii adrmat-o dumnealui, ele ne aO osfindit Încă de la la întrevederea din Reichstadt, dacă densele afl lăsat cftmp liber Rusiei In Orient, atuneia d. I. Brătianu putea sâ-şl cruţe atăta osteneală şi să se Înţeleagă cu consulatul Rusiei fără a se mişca din BucurescI. Dacă din contra politica Europei şi politica Rusiei sunt doă, dacă Austria este direct opusă tendinţelor pan-slaviste, şi Germania chiar nu le vede cu un ochifi prea favorabil; dacă a-ceastâ tăcută contradicţiune de interese trebuia intr’o zi, care a sosit, să isbucneaacă Intr'un antagonism făţiş; dacă Romfinia cu ceva prevedere putea profita de astă dată de rivalitatea puternicilor sfii vecini, atunci nu vede d. I. Bratianu că această stare de lucruri este osfinda cea mal vederată a politicei sale presum* tuoasă şi neprevfizfitoare ÎCum dar a-tuncl} părăsind tradiţiunileconstante ale ţfirel, s’a aruncat orbeşte In braţele unei singure puteri? Cine a cutezat acum un an să afirme ca Europa ne părăsise, cănd Europa nu se rostise Încă, cănd Europa a avut numai vina a nu spune cu un an Înainte d-lul Brătianu ce are să facă. lăsănd inteligenţei sale politice facultatea să ghicească ? Dec), însăşi misiunea ce intre-prinde astăzi d-1 Brătianu Îl osăn-deşte In modul cel mal netăgăduit: d-Iul, nefalibilul, care despreţuia ori ce poveţe, este silit si mărturisească că s’a înşelat; d-lul, trufaşul, este silit să se umilească. Aveafl dar dreptate conservatorii cănd căutat! a mănţine bune relaţiunl cu Qertna-mania şi cu Austro-Ungaria. Prusacii deci nu mal sunt coţ-car\; austro-maghiaril nu mal sunt eternii inimici al naţionalităţel romfine ; D-1 de Bismark nu mal vrea să ne sfarăme sub câlcăiul sfifi de fer; ministerul conservator, care cuteza a lmpedica pe liberii cetăţeni de a insulta pe Imperatorul Germaniei şi de a da cu pietre In geamurile represintantulul sfifk, nu mal este 1111 minister cşit din pulberea tălpilor consulului prusac: d-1 Andrassy nu mal este acela care înfigea cuţitul, tot In complicitate cu criminalii de conservatorii, în pântecele României sângerate. Nu ! D-1 de Bismark, contele Andrassy, eată oamenii la care aleargă d. Brătianu, ca la nişte mântuitori. In sinul lor părintesc depune jalnicele sale tânguiri şi le mărturiseşte cu oftaturi decepţiunile pe care le-a avut cu generalul Ignatieff şi cu Prinţul Gorciacof. Amorurile de astă primăvară s’aă vestejit mal iute de cât florile care aă înflorit de o-datâ cu ele In Aprilie 1877. Arborul june al alianţei ruso-ro-rnâne, de şi udat cu at&ta sânge, s’a uscat mal Înainte de a da nici poame nici chiar flori. D. Brâtianu, desamâgit, aleargă după alte amoruri şi caută legături mal solide şi amiciţii mal constante. Fi-va sincer In această încercare a unei noul politice? Aceasta In adevăr nu importă, căci nici nu se poate constata. Ceea ce Insă este evident este uşurinţa de spirit şi de conştiinţă cu care aceşti oamenr trec de la o politică la alta, susţin unul după altul principiurile cele mal opuse, adoră ce afi ars, ard ce ah adorat, insultă azi pe cine adora erl, laudă pe cine atl insultat. Când asemenea lucruri se petrec In lâuntrul frunta-rielor ţfirel, faptele acestea nu afi de cât inconveniente relative. De sigur este desgnstâtor a auzi pe un C. A. Rosetti scriind In 1869, 1) că Cogâlniceanu este un tâlhar, nn .Pasatore*, un putrigaift care Impute aerul ce’l înconjoară, şi în 1876, a 1). A Tfdf a col«cli* ,P( » Irului* d.r 1KP. auzi pe acelaşi d. C. A. Rosetti încredinţând. In numele partidalul pe care îl presideazâ, toată direcţia afacerilor strfiine ale României, In împrejurările cele mal grave poate de la desc&litoare, aceluiaşi Pasa-tore câruia n’ar fi voit a’l Încredinţa un galben- De sigur este deraoralisâ-tor a auzi pe d. Cogălniceanu jurând că nu intră cât va trăi In minister cu nişte nebuni ca Roşii, cari încă ae la Livadia aii promis Basarabia 1). că nu vrea ca numele sfiă să fie pfitat în această cestiune, şi a doa zi chiar pe acelaşi domn Cogâlniceanu ţinând de mâna dreaptă pe d. C. A. Rosetti şi de mâna stângă pe d. Brâtianu, şi comiţfind In perfectă armonie şi înţelegere cn dânşii actele cari ne-aQ adus unde suntem. Asemenea spectacole de sigur de-moraliseazâ din ce tn ce mal mult nenorocita noastră ţară. Dar totuşi n’afl efecte imediate. Insă când a-ce3te triste obiceiuri trec peste frontieră, şi când un domn Brătianu vrea să le Introducă în relaţiunile sale cu oamenii de 3tat străini, a-tuncl gluma Încetează, efectul nu mal este un rfiă moral şi depărtat, ci un neajuns real şi imediat. D. I. Brătianu crede dar că a putut erl să insulte prin organele sale aceste mari ţări, pe aceşti însemnaţi oameni de stat, şi astăzi să meargă la dânşii şi să le ceară ajutor pentru ţara, care are nenorocirea de a fi înfăţişată de d-lul. Dară cum nu’şl dă seama, că aceste guverne dindfirâtul diplomatului mlădios vor vedea pe neas-tfimpfiratul revoluţionor ? dindărâ-tul ministrului Prinţului Carol, pe şcolarul nepocăit a lui Mazzini? Din-dfirătul zimbetulul mal mult sad mal puţin prefăcut al d-lul 1. C. Brâtianu, aceşti oameni de stat vor zări gura d-lul C. A. Rosetti, bâ-loasâ încă de invectivele grosolane ce le profera la adresa lor. In a-devfir ştim că aceşti miniştri sunt politici mari, diplomaţi însemnaţi, că prin urmare preţuesc şi des-preţuP9C felul acesta de agitatori; Insă la nevoe sunt In stare a trece cu vederea peste capetele lor şi a nn privi decât marile interese cari le sunt incredinţate. Dacă aoeste interese poruncesc, el vor putea In cele din urmă să învingă desgustul şi să primească chiar o lucrare împreună cu Brâtianu, Rosetti, Cogâlniceanu. Insă aci sunt doufi mari inconveniente. Intfiid, orl-ces’ar face, sunt oare-carl suvenir! f>arl nu se şterg. Suntem siguri oare că d. Bis- 1) Vorbă roilltA In 8«nU pf cAn.l d. Cogăl-nic»*ou nn Intrase încă In miaiater. Mal mulţi teotnl durr.l de uci«d*r» Ir-sO aurit. mark să fi uitat purtarea partidului radical la 11 Martie 1871? De şi de faptul acestor nebuni criminali nu poate să respunzâ nn popor întreg, totuşi se poate din nenorocire că cancelarul de fer In fundul inimel sale să fi rfimas ostil Romanilor, numai pentru faptul că asemenea indivizi fac parte dintre dânşii. —Ce va zice când va vedea tn capul ţfirel pe acel partid, pe care conservatorii s’aft silit cinci ani de zile a’l representa ca o infimă minoritate spre a spăla ţara de nebuniile şi crimele lor? Ce va zice când, în desminţirea acestor prudente afirmări, va vedea pe însuşi şeful acelui partid, pe d. I. Brâteanu, tovarăşul veninosului publicist care a aruncat ocări naţiune! germane atâta vreme, că vine şi încearcă a trata cu dânsul cestiunl internaţionale, că cere pentru ţara sa pro-tecţiunea Germaniei? Ce va zice corniţele Andrassy, dânsul care a avut cu România o purtare mal presus de ori ce laudă, care în 1874 a sprijinit cu toate puterile sale atfit convenţiunea pentru joncţiuni cât şi tratatul de comereifl? Nu trebue să uităm că aceste tratate afi fost combătute In Camera Ungară cu aceeaşi înverşunare ca şi la noi, că toate Camerele de comerţ din Austro-Ungaria aâ osândit, ca defavorabil Monarchiel, tratatul de comerţ cu noi, pe care clica de astăzi de la putere a cutezat să 1 atace ca un fel de act de trădare din partea conservatorilor. Corniţele Andrassy a fost silit atuncea a face o cestiune de cabinet din această afacere şi a pune în joc chiar situaţiunea sa ministerială. El bine, astăzi şeful acelei oposiţiunl nemernice şi de rea credinţă, făcută tratatului de comerţ, vine şi II propune alte tratări cu România, Cum Îl va primi? Trebue să sperăm că aceşti oameni de stat se vor pune mal presus de orl-ce prejudecâţr, de orl-ce resimţiminte, de orl-ce suvenire chiar. Insă va fi un lucru care 11 va face să nu cuteze a trata ceva cn d. I. Brătianu şi al sfii: lipsa eh încredere. Aci, după noi, este adevărata gravitate a situaţiunel. Ministerul radical nu mal inspiră Încredere nimenul în Europa, fiind că pe rând a Înşelat pe toate puterile şi a minţit continuă programelor sale. Eşit din coaliţiunea de la Mazar Paşa, el a sosit la guvern ca amic al Turciei şi dispus a urma politica apusană, la care 11 Încuraja Anglia, Italia şi Franţa pe faţă, şi probabil Austria In secret- Schimbând TIMPUL imediat tactica, el s'a pus laj dis-creţinnea Rusiei, proiuiţân lu’i cltiar, cel puţin verl>al, cestiunea Ra-sara biet- Iu faţa reprobaţiunel ţâ-rel, el a schimbat brusc atitudinea sa şi a expus pe o mare putere victorioasa la o decepţiune In privinţa retrocesiunel Basarabiei, decepţiune cu care suntem siguri ca Rusia s’ar ti învoit In cele din urmii; dar ce este mal grav, el a expus-o la o atingere In demnitatea sa, ceea ce a făcut cestiunea arzătoare şi mal grea de resolvat. După aceasta cearta cu generosul aliat, pe care l’a cântat pe toate tonurile, el alearga...lu cine? Va. prusacii odata coţcari, la austro-maghiaril atât de nedrept insultaţi de acest partid de politica epileptica, pe care 11 dirijaza d. Rosetti. El bine, din nenorocire, putem afirma, şi toate foile străine confirma, că d. I. Bratianu a Întâmpinat multa politeţa, dar nici un sprijin şi nici o Încredere, Mal ântâiă, cu asemenea politici un om de stat serios nu poate sta nici macar la vorbâ, căci adoa-zi .Romanul* şi codiţele sale sunt In stare de a divulga secretele de stat cele mal de căpetenie. Adoa-zi Rusia poate afla ceea ce s'a petrecut Intre d. I. Bratianu şi miniştrii celorlalte puteri, dacă nu de la d. Bratianu chiar, cel puţin de la unii din colegii sâi. Lipsit de încrederea generală, după ce a Înşelat şi ÎDasprit pe rănd toate puterile In contra noastră, d. I. Bră-tianu a ajuns In unul din acele momente, In care trebue să Înţeleagă că nici bunele sale intenţiunl nu pot fi de folos patriei sale, şi că singurul şi ultimul serviciu ce i-1 mal poate aduce este de a se retrage. Daca nu o va face, nu va Înlătura catastrofa care 11 ameninţă pe dânsul şi pe partidul sâă; dar In acea catastrofă va trage şi ţara după sine. Tot ast-fel comunarzii, tovarăşii d-lul Rosetti, ardeaă cu petroliă Parisul cănd ah fost In fine siliţi sâ-1 lase din măinl. Ci'im In .Journal des Dâbats' din 13 Aprilie, următoarea depeşă primită de acel ziar de la corespondentul săft particular din Berlin : ea confirmă toate prevederile şi a-preţiârile noastre din revista de mal sus. Perlin 12 Aprilie. — amiază. Ca toata înştiinţările contrare trimise prin telegrof la Paris, vă pot (le slgnr «ncrediuţa că d. lirătiann. sosit aici vl- IVAN TURBINCA ') Pov* ste tl« IOAN CREANGA De la o vreme se chefalueşte [van cum se cade, şi unde nu Începe a chiui prin Iad şi a juca Horodinca şi Cazacincn, luănd şi pe draci şi pe drăcoalce la joc, cu nepus In masă ; şi In vârtejul cela, răsturna tărăbl şi toate cele In toate părţile, de-ţl venea să te strici Je rls de isnoa-vcle lui Ivan. — Acum, ce să facă dracii, ea să-l urnească de acolo ? — Qăndesc el, sesucescel, se frâmlntă el cu mintea fel şi chip, dar nici unuia nu I vine In cap ce să facă. Talpa iadului Insă, mal ajunsă Je cap de căt toţi dracii, zise atunci lui Scharaoschi: „Hararn de capul vostru ; de n’aş 1) Din .Conrorbirl Lit«raie“ Ne. de la 1 Aprilie. nerea trecută, n’a avut de cftt Mercur! după ainiazl o scurta convorbire cu Prinţul de Iiismarck. in urma caria o grăbit plecarea sa. Domnia-sa fusese înştiinţat că primirea va avea nil caracter absolut personal, fiind efi Cancelarul nu mal are nimic a'l zice ce un i-ar fi zis deja d. de Bulon , si care se poate resu mu Intru aceasta, că ar fi făcut mal bine Kă stea la Bucureşti pentru a sfătui gu>er-nulul săil de aurmao politică mal bine înţeleasă, (plus enttudue, — gcsche'uUrre 1‘olitik.) SEdSTaft-TXJXi Şedinţa de Marţi I Aprilitl, 1878. Preşedinţa d-lni V. Preşedinte D, Bră-tinun. Şedinţa ne deshide la 2 ore d. a. fiind presenţi II domni Senatori. Se procede Ia votarea in total a lege! pentru înfiinţarea de noul taxe iu comuna Iaşi, remasă nevotata din şedinţa prece-dinte. Legea este adoptată cn 35 votări contra 5. Se ia in desbatere legea electorală. Se pnne la vot amendamentul propne de d. Cămărăşescu la art. 54 al legel, pentru ca alegătorii Coleg. I şi I[ să fie dispensaţi de cartea electorala, şi se respinge cu 24 votnri contra a 16. Se respinge asemenea amendamentul d-lni Leca pentrn ca cărţile electorale să să nu FerveaBcă decât in acele coleginri cari ar avea nn număr mai mare de 200 alegători. Se acordă cuventnl d-lni Senator d. Stnrdza pentrn a'şi deBvolta interpelarea d-sale adresată d - lui Ministru de testerne, daca este adevărat că ageutnl român de la St. Petersbnrg a propns cabinetului rnsasc ca să se înţeleagă printr’o conven-ţinne cn Rmomânin asnpra trecerei prin ţară armatelsr ruse de ocnpnţinnea Bulgariei, şi dacă intr'nn adevăr nn trămis Rus vine pentrn acest, scop in ţară. D. Dimitrie Stnrdza. Domnilor Senatori, sciă că toţi sunteţi animaţi de patriotismul cel mal lominat, dară am dorit vre-rdată să fiii eloqent, a fjst astă-zl pentrn casă vă pot face să coprindeţi mărimea pricolnlni de care ninţaţl. Să ’m permiteţi aici să vă amintesc in senrt esistenţa noastră din treent. In tot d’a uua când isbncuea resbelele intre Turcia şi RnBÎa noi eram mărnl de diepntă. Din tratatele ce se incheial in nrnm rea-belelor când câştigai, când perdeal câte ceva. Ca să vă amintesc mal bine cnm stăm chiar in timpurile mal recente, vă voi cita tratatul de la Balta-Limam. Domnitorii noştri! trai nnmiţi funcţionar1, şi puşi sub privegherea a dom comisari. Chiar şi adunarea naţională era snpnsă controlului acestor comisari. — A venit in urmă tratatnl de la Paris care a distrus principiul protectoratului esclusiv al nneia sal alteia din pnterile vecinie beligerante Rnsia şi Turcia, şi a stabilit in loc principiul ueintervenire! in afacerile noastre interioare şi protecţinnea colectivă a puterilor Europene. — Asta-zi încă suntem stb imperial acestui tratat, şi sa în- şeală aceia cari ansţin că noi l'am rapt. Nof, intrând in resbxl cuTnreia, am voit din contră să facem ca să s« respecte acest tractat. Când declaraţionca de resbel s'a făcut din partec Rnsiei, gnvernnl s’a ingrigiat de consecninţele le ar fi avat pentrn noi această rnpere din partea Rnsiei a tratu-tnlnî de Paris, şi tocmai p‘litru ca să nn avem aernl de a consimţi şi noi la aceatâ, s’a încheiat Convenţionea de la 4 Aprilie şi prin care Rnsia se obligă in termenii, cel mai categorici de a respecta intregri-trtea teritoriului nostru. Dnpă ce noi ne-ani făcut datoria—şi cum ne mu indeplinit'o toţi cn d-voastră sciţi, —Rnsia ne înnlţnmesce cn trutntnl de Ia San-Stefano ! Voi intra dar in esaminarea acestui tratat.—Cel d’Snteil articol relativ la noi este art. 5. Din disposiţinnile acestnl articol resnltă că nnmai Turcia ne recunoaşte independenţa, pe când Rnsia nn se pronunţă; espresiunea categorică întrebuinţată in articol este; .Turcia recunoasce independenţa României.. Tot aşa se esprimă şi in articolul privitor la Mnntenegru, şi nnmai la Serbia se esprimă ast-fel: .Serbia este recunoscută independentă.* Vedeţi dar că Sontem puşi intr’o posiţiune inferioară Serbiei. Mai departe prin acest articol se stipulează dreptul nostru la o despăgubire de resbel. Această despăgubire este deri-Borie şi ilnsorie, pentru că nu ni se dă mijloace de a o putea realisa, şi fiind-că nimeni dă cât Rnsia nn ne ar putea ajuta faţă cn Tmcia ca scenstă despăgubire să fie o realitate, de aceea Rusia 'şi reservă dreptnl de schimb al Basarabiei, şi ne zice vă vom ajuta a lua despăgubiri de resbel însă nnmai dacă veţi fi mai moi în ces-tinnea Basarabiei, dacă ne veţi ceda Basarabia. Vedeţi dar că promisiunea de despăgubire este o cnrată ilnsione. Articolul in urmă stipulează aceasta; că supnşii Români se vor bucura în Tnrcia de acelea şi drepturi ca cu-l’alţi străini. Această stipulaţinne este bonă pentrn noi in principie, dar Rnsia nn era In drept a o face Aceasta, căci a stipnla asnpra supuşilor noştri este un drept al nostru, şi când Rusia o face, ampietează asupra drepturilor noastre. Voi trece acnm la art. 8. AceBt articol stipulează trecerea prin ţară a trupelor ruse care vor ocupa Bulgaria în timp de doi ani. Aceasta nn era permis Rnsiei. In adevăr noi avem încheiată o convenţinne militară cn Rnsia, prin care se stipulează trecerea armatelor rnse prin ţară, iară no şi întoarcerea lor, şi dnpă dreptnl ginţilor tot ce nn e stipulat intr’nn mod categoric intr'nn trnetat, nn poate avea fiinţă. In puterea dar a convenlinnei Rusia nu trebuia a se întoarce priu ţară, şi mai aleB astă-zî când, Dunărea eliberă, marea neagră e liberă, prin urmare era în posiţiune de a se întoarce prin altă parte. Trecând la cestiunea Basarabiei, stipulată tot ia acest articol, oratorul deplânge pietenţinnea monstruoasă g Rnsiei, şi arată cnm Enrop o aîncepnt să înţeleagă că acesta este o cestiune de interes European, şi citează cuvintele rostite in parlamentul Englez de către lord Beaconsfield care afirmă că cestiunea Basarabiei este europeană şi trebue desbătntă în congresul internaţional.—Cea mai mare călcare insă a in- dependenţei noastre este disposiţionea prin care se prevede ca noi să fim datori a încheia până intr’nn an o convenţinne pentru pescuitei in Dunăre. Se tratează dar cn o a treia pntere asupra dreptului nostru de a incheia convenţinnl numai când vom voi şi cu cine vom voi. Art. 28 prevede dărâmarea fortăreţelor turceşti de pe mâini Dunărei şi să nn se poată înfiinţa şi altele de noi in ţara noastră. Aceasta este iarăşi o impietare bbu-pra drepturilor noastre; noi nn pntern primi o asemenea stipulaţinne de cât nnmai când ar fi propnsă de areopagul European. Venind la articolele privitoare la navi-gabilitatea Dunărei d. Stnrdza arată câte disposiţiunl vătămătoare pentrn noi conţin aceste articole, şi conchide că Rnsia cn Bcop a tratat aşa de puţin serios cestiunea Dunărei, căci interesai ei este ca navigaţin-nea pe Dnnăre si nn exÎBte saO cel pnţin să se împuţineze din ce in ce pentrn ca să ’şl poată ABt-fei desvolta porturile sale din marea neagră şi mai ales portal 0-desei. In nrma acesta! tractat am anzit că gnvernnl nostrn a protestat, dar aşi fi dorit ca aceBt protest să se facă in scris, pentru ca Europa să cunoască că noi respingem din toate pnterile acel tractat încheiat de RnBÎa, pentrn noi şi fără noi, de către aceia Rusie eare ne promitea că vine aici numai pentrn creştinătate şi pentrn liberaren popoarelor! (aplanse). Poziţinnea devine din zi în zi mai grea, pentrn că Rnsia a şi incepnt să pnnă in nplicaţinne acest tractat. Âst-fel a pas mal înteiă in apiicaţinne art. 8, căci introduce pe fie-care zi trnpe rnse de ocupaţinnein ţară, cari ocnpă poziţinni strategice. Faptele merg incă şi mai departe şi ocnpaţi-nnea degenerează in fapte de violenţă. Ast-fel sa întâmplat zilele treente că nd-ministraţinnea rusă a voit să impedice de a pleca Ia destinaţie nn tren cu mnniţi-nui de ale noastre. De aci s’a născut nn scandal îngrozitor şi a trebuit nnmai energia şi presenţa de spirit e ofiţerilor noştri! ca să se opnnă pretenţinnilor rnse şi să pnnă trennl în ciruulaţinne. Ast-fel de rezultate produce pretsnţinnea neîmpăcată a Rnsiei de a le ceda Basarabia. Şi ori câtă desminţire ar da principele Gorciacoff că generalul Chica nn l’a înţeles bine, efi cred din contra că agenta! nostrn a ascultat foarte bine şi cn zece urechi ameninţările ce continuu ni ae fac. Este nn sistem întreg din partea Rnsiei, aceste acte de violenţă. Vă adne aminte de cele ce a făcut c&ud afi intrat în ţară. S’aă învoit ca să nn intre in ţară de cât dnpă ce Convenţionea va fi votată de Corpurile Legiuitoare, şi că nu va face nici o proclamaţinne către poporul nostru, proclamaţinnea trebuind să fie făcută de către guvernul român. Cn toate astea Rnsia a intrat şi înainte de a se vota de Corpurile Legiuitoare Convenţinnea şi tot de odatăafăcnto proclamaţinne către Români, o proclamaţinne in care snntera tratat! de ţară dependentă, o proclamaţinne cum aii făcnt’o către Bulgari când aă treent Dunărea. Ecă care este sistemul şî lealitatea Rusiei. Ni se zice acnm, căci sceasta este vorba ce s’a răspândit de câte-va zile, că Rnsia vocşte să încheia cn noi o convenţinne pentrn regularei trecerei armatelor prin fi eh aici. aţi păţi voi şi mal râfi decât aşa. Aduceţi-mi degrabă o putină, o pele de câne şi doâ beţe, să fac o jucârlcă , cnm ştiă eă, şi acuş vi-1 mătur de aici, — Şi atunci îndată i se aduc cele cerut**, şi tăl-poiul face iute o darabană; şi apoi furişfiudu-se de Ivan, ese cu dânsa afară şi Începe a o bate ca de răs-boifi : brr... brr... Lvnn atunci îşi vine in simţire şi Intr’nn buc ese afară cu puşca la umăr, să vadă ce este ? Talpa iadului atunci face, ţuştl! In lăuntrn, şi dracii tronc! Închid poarta după [van, şi pilind zăvoarele bine, bucuria lor că aă scăpat de turbincă. Bate el Ivan In poartă, cât poate, se râcâdueşte el cu puşca, dar aă prins el acum dracii la minte. — El las, c.ornoraţilor! De mi-ţl mal pica vr'odatâ In mână. turbinca are să vă ştie de ştire. Văzând Ivan că porţile iadului I sunt fereacte In toate părţile, şi că dracii n’aă gând sâ’I deschidă, se lehămeteşte el acum şi de lăutari, şi de tabacioc, şide votebi, şi de tot, şi porneşte ear la raid, să slujească pe Dumnezeii. Şi cum ajunge la poarta raiului, dinafară, se şi pune acolo de strajă şi stă neadormit zi şi noapte, tot intru una, fără să se clintească din loc. Şi nu mult după aceasta, numai eaca ce vine şi moartea şi vrea numai decât să intre la Dumnezeă, ca să primească porunci. Ivan atunci 11 pune şpanga In pept şi zice: .Ştoti, Vidraa! Unde vrei să te duci ? — La Dumnezeă, Ivane, să vedem ce mi a mal porunci. ,Nu-I voe, zise Ivan; las că mă duc eă să-ţi aduc răspuns. — Ba, nu, Ivane, trebue să m& duc eă. Ivan atunci, văzând că Moartea dă chioară peste dânsul, se stropşeşte la ea zicând : „Paşol, Vidma, na turbinca! Moartea atauncl neavând încotro, se bagă In turbincă, şi acuş icneşte, acuş suspină, de-ţl venea să-I plângi de m lâ. Iară Ivan leagă turbinca la gură. cu nepăsare, ş'o anină Intr’-un copac. Apoi Începe a bate In poartă. Sfântul Petre atunci deşchide, şi când colo, se trezeşte cu Ivan. — EI, Ivane, doar te al săturat acum de umblat prin lume, după crancallcurl ? »M am săturat şi rn’am prea săturat, sfinte Petre. — El, şi ce vrei acum ? ,Ia vreă să mă duc la Dumnezeă, sâ-I spun ceva. — Bine Ivane, du-te; uu ţi-e oprită calea. De-a puterea fi, acum «şti de casa noastră. Ivan atunci se duce de-a dreptul înaintea lui Dumnezeă şi zice : 1 ţară, ţi că chiar nn agent s’a t Bncnrişti pentrn acest scop. V alte cuvinte Rnsia ca singuri b3 ţim la mina noastră, la subjugai, desArmaren noastră. EB nn ro'ani s >eriat de amesn cancelarului Gorciacoff, pentrn că s de tare ar fi Rnsia, este ce-va mâlc . cât dânsa, este dreptul nostrn şi i întreagă care ne va susţine (aplan* Ce ni’a îngrijat însă a fost pro| 11 ce a făcut’o generalul Ghica ca E trateze cn noi despre cestiunea oc neî, Această a fost fâcatâ posta c mod necngetAt şi spontanen din i d-lni Ghica ; dară ea regret fjar acesie spontanăitcţl din partea unnr diplomatic care repreeintă o ţară. Rog dar pe gnvern ca b£ ne re> la interpelarea ce am anunţat şi i cial la câte-şi trele punctele ce ai ţionat. D. ministru de externe. D-lor ci tnaţinnea este atât de grea, cred: veţi cere de la gnvernnl d-vsasfc agrava şi mal râB făcândn-vă nişto raţiuni inprndente. Mi s’a făcnt i i pelare particulară şi acam văd că • r dza ia in dezbatere tractatul de ■ Stefano în întregnl |seB. Acea» o pntern face noi. Poziţinnea d-ai • mnl mai facilă ; d-sa a pntnt să 1 stodifi politic destul de profand şi vi'l desvoltad-stre. Gnvernul insă ti fie în rezervă. Si mai întăid sS’mi teţi a eensa condnita prinţului I care este nnnl din cei mai demni inteligenţi din agenţii noştrii din i tate. D. Dim. Ghica nn nnmai că nn vocat nici de cnm propunerea nai i menea convenţinni de care ni vorbi Stnrdza, dar cbiar când noi g> i’am fi propns nn asemenea Incrn, să ştiţi că fini Ini Grigore Ghica, Telul domn al Moldovei, şi ar fi c misiunea mai bine de cât să pr, această însărcinare. Acestea zise, voi răspunde foarte şi foarte categoric la cele trei pane nterpelarel d-lni Stnrdza. AntâiB s’a făcnt propuneri din partea Rnsi' tru o convenţinne, aceasta nn est-vârât. Nn ni s'a făcnt dîcI o pro oficială ci nnmai nişte Încercări fi Bemnătate, şi pentrn cari nn pnţj via să sezisez parlamentele. Pentru alte done pnnete voi răspunde as negativ ; nici agentul nostrn nn a cat o asemenea propunere, nici sal vărat că vre nn agent rns rine fn rişti pentrn acest scop. D. Stnrdza. Nn mă declar câtn pnţin satisfăcut de d. ministru de < şi aşi voi ca şi d. prim-ministra spnnă cnventnl aîB. D. Cogălnicean acnsat că am făcnt din chestiunea » nn stndifi literaro-politic şi politihi dic. Se poate ca d-lni să nn’f p r*-! menea piese literare cnm le nnmţ> dar gnstni d-voastre, d-le Oogimio nn mă va împedica de a'mi face d către ţară. Dacă ar fi trebnit să interpelare a şea de seacă cnm a foit puneai d.voastri de substanţial, ■ nn aşi mai fi făcnt'o. Dacă insă ai o desvolta re mai mare tractatnlni de Stefano, ii roi răspnnd9 că şi 24 di nn snnt de ajnng a se disenta intră menea chestiune. .Doamne nu ştih dacă ai li inţâ ori ba, dar eă slujesc la pţ raiului de multă vreme. Şi act venit Moartea şi întreabă, ce porunciţi ? — Spune-I, Ivane, din partea că poruncesc să moară trei at zile de-a rândul numai oameni trânl, aşa ca tine ... zise Dumi zimbind cu bunătate. .Bine, Doamne, zise Ivan, ui du-se cam lung la Dumnezeă. duc să-l spun cum al poruncii Şi ducăndu-sa el, scoate Mat de Ia închisoare, şi-I zice : — Dumnezeă a poroncit, oi mănânci trei ani de zile deari numai pădure bătrână; de cea nâră să nu te-atingl ! Inţelei Hal, porneşte şi-ţi fă datoria ! I Mortea atunci porneşte prin ■ supărată ca val de ea, şi !nce| roade la copaci bătrâni, de-I pooi fălcile. Şi după ce se Împlinesc trei rel s 31 - M.. Ac TIMPUL i»rrt dar ca declnraţiunile d-lul miv tr *ţj urmitoarea moţiune: MOŢIUNE *i [.lerând că tratatul de Sau-Slefano t intre Rusia şi Turci» dispune de ei politică yi de drepturile şi in-României; k îderând că prin acest tractat Ru-autorisarea şi fără mandat a Roşi af«*ră de concertul European a cu Tarei» despre cestiuid cari statul Român şi anume: and mal multe relaţiunl de coi de navipaţiune dintre România ia şi dintre România şi Rusia, □ bire de resbd la care ponte avea România şi reîntoarcerea prisonie-0 resbel români şi turci la căminele irînd cesiuni eventuale a unei părţi torului Român, •tind teritornl Român la o Servituti trecere a armatei Ruseşti, |on6nd despre pământul şi apele Ro-prin hotărîrea ca nu se vor cons-fftăreţe pe malul stâne; al Dunărei ou vor fi bastimente de resboifl ro-in apele acestui flavifl, rând compunerea comisiunel Dauă-i atribuind modic» snmă de jnmă-‘‘B.ilion leî noi pentru restabilirea na-•biităţel canalului Salina şi desdau-|a pagubelor pe Danăre din causa H^ailo ui; foni Aerând mal presus de toate că sti-41 pţinnile tratatului de Snn-Stefmo privinţa Ia România formează un tot care »zS drepturile suverane ale României nea câştigată în dreptul giu-I «opoind-o intr'un mod latent la un SSrat protecterat ; moderând că Rusia aplică în acest ut în mod material tratatul de Snn |ro prin iatrarea recentă in România multor corpuri de armata rnseasca l\ce; li «iderând însă că prin aceste f.ipte interesele noastre materiale şi eco-■ţ sunt lovite. atul invită pe guvern a protesta în e tratatului de Paris, a dreptului or fi a dreptului suveran al Ro-î ia contra intră re! şipetrecsreî trn-* TTiwsţtl in România. [ D. Siurdia. prim ministru. Onor. d. Sturza s’a [it lovit de cuvintele colegalul med de rerne, pentru că i-ar fi zis că & făcut literară din interpelarea sa şi că bit dreptul de a vorbi în această Na ştid de unde a luat d. Sturza ty cuvinte, căci d. ministru de paterne tis decât că d. Stnrza a făcut un foarte serios al ceşti unei, pe care Inmunicat Seuatnlnî şi la care d-sa toate răspunde din punct in punct, şi MU pentru prudenţa şi reserva ce-i B me posiţiunea sa de ministru. Cred ! nu era loc de supărare din partea d-luî ft'.UT.a, fiind că colegul med a răspuns lea ce trebuia nă rătpunza. \jD. Cogălniceanu a protestat apoi contra zărilor ceseaduEHserud-luî general Ohica Is?e9stâ protestare nu a fac ut-o pentrn sturza care ’J cunoaşte destul de bine, ; pentru aceia cari nu-l cunosc fi i-ar putea pune in bănuială luminatul b8Q patriotism, S’a mal răspuns d-lul Sturza că guvernul nn are nici o propunere oficială pentru ceşti unea aceasta din partea Rusiei, fi aceasta este adevărat. Ce voeşte însă să facem d. Sturza? Voeşte ca îndată ce auzim ceva, tudată ce ni se propone oficios câte ceva, noi Ba venim şi să sesizăm parlamentele. Apoi atunci nn ar trebui să ne mal ocupăm de nimic. Care este dară scopul moţiune! d-lnî Sturza ? D-lui u’are încredere în guvern că va şti să Inert ze cum crede d-sa că este bine, şi a voit să ne dea o lecţinne şi să ne Irge prin moţiunea ce a depu9 V6 rog, d-lor, să isprăvim odată cu asemene» interpelări. Europa întreagă are ochii aţintiţi asupra noastră. Apoi ce va crede Europa despre Corpurile noastre legiuitoare? Ţine nn gnvern la putere şi cu toate astea nu are încredere în el, pentru că in toate zilele il apucă de socoteli şi-l hărţaeşte. Nu vg mulţumiţi cn declnraţiunile noastre verbale,'şi voiţi să facem aceste declaraţiunl înscris, voiţi să facem cate nn contract in toate zilele. D. prim ministru termină rugând pe d. Sturza ca în interesul causel române şi chiar al temerilor d-sale, să-şî retragă moţiune», căci prin ea s’ar ridica prestigiul guvernului. D. Sturza refuză de a-şl retrage moţiunea. D. Manolache Costache. Deşi nu sunt de opiniunea d-lnî prim ministrn că interpelarea d-luî Sturza este inoportună, cu toate acestea sunt de acord cu d-sa în-tr’on punct Sunt de părerea d-sale că prin aceste dese hărţuell, cum zice d-sa, ce se fac gQvernulnî, ss slăbeşte presti gini *8fl şi ceia ce este mai mult i se ridică responsabilitatea. Guvernai mâine ne poate zice, nu suntem responsabili d» ni mic, pentrn că tot ce am lucrat a fost conform cu voinţa d-vosstră exprimată prin desele moţiuni ce aţî votat. Efl am luat cuvâutul numai pentrn ca să cer amânarea pe mâine a discnţinnel, pentrn că centinnea s’a tratat numai in efectele sale, iară nn fi relativ la căuşele cari afl prodas*o. Voeac să fia maî espli-oit. Aţi iotrebU, d-le Sturza, pe guvern dacă voeşte să inchee o convenţiune pentru trecerea prin ţară a trupelor de ocu paţiune a Bulgariei; dar nu Taţî întrebat pentru ce a dat loc să ni se facă a semenea propuneri; pentru ce când Rusia ne*a chemat în ajutorul Băii nu s’a sti pulat avantajele ce noi trebuia să reclamăm pentru sacrificiele ce ni se cerea. 4pol când guvernul nn s’a gândit la aceasta, era natural să se aştepte că Rusia va pune în practică vechiul proverb român că : cine împarte partea’şî face. Dacă aţi lăsat pe Rusia ca Ba’jî împartă avan tagele victoriei ce armele creştine afl câştigat era natural că’şî va face această îm părţire în favoarea ga, iar noi vom da din buze. Aceasta cestiune dar, această negli-genţă a guvernului trebne discutată, fi pentru aceea propun a se amâna discu ţinnea pe mâne. D. preşedinte al ' consiliului. îmi pare bine că d. M. C. Epureanu a pus Gestiunea pe tărâm mai categoric. D-sa impută în termeni clari.gnvernnluî că nn a avut o conduită destul de cortctă când a bă- gat ţara iu resbel. Nu am alt răspuns maî elocÎDta să dafl onor. preopinent de cât acest fapt foart-* însemnător. M5 întorc de la curţile din Viena şi Berlin, am întâlnit pe toţi oamenii de stat ce am putnt să văd, şi cu toate sstea nici noul mi-a imputat, ceea ce *inT impută d. M. C. Epureanu. că conduita noastră nu a fost destul de demnă şi destul de bine calculată, A trebuit să auz asemenea imputări in ţara mea şi făcute de un compatriot al raefl. V? rog dar, d-lor, să no mal insistaţi în asemenea acosaţinnî, cari nu pot avea altă consecinţă de cât slăbirea causel noastre în afară. Am zis in atâtea rânduri »ă fim uniţi ca nn singur om în asemenea grave evenimente, şi dacă vre-odata am să unesc şi efl glasul mefl pentru a face apel la întrunirea partidelor, aceasta o fsc mal cu seamă astă-zl. Şi pfentru ca să probăm această înfrăţire, rog încă odată pe d-nul Sturdza a ’şl retrage moţiunea. D. V. Boerescu zice că şi d-sa a ficat apel la înfrăţirea partidelor, dar această înfrăţire nu o înţelege ca d-nu Brătianu, adică supunere pasivă fi oarbă. Nu tuţe-l*ge a nu ’şl păstra dreptul de control asupra acţiunilor guvernului, de aceea eate şi d-sa de părere ca să se amâne pentru mâne discuţinnea. Se cere închiderea discuţiunel. Se pune la vot prin bile închiderea dis-cuţioneî şi se primesce. D. preşedinte al consiliului. D-lor Senatori, avea să vă fac o declaraţinue care pentru mine este mântuitoare, pentrn că nu credeam prudent ca să o fac. In faţa îmă a stăruinţei d-lnî Sturdza, vă declar că guvernul nu numai nu va cccepta nici o convenţiune prin care să se recunoască dreptul de trecere al trupelor ruse prin ţară, dar că lucrează şi va lucra pentru a ne Bcăpa de flagelul unei ocupaţiuul militare din partea Rasieî. (aplause) D. D. Sturdza. Efl am făcut moţiunea tocmai în acest scop ; am voit r& aud pe guvern făcând această declaraţiune, pentru că numai prin asemenea protestări energice din partea gavernulul Europa va înţelege ceea ce voim noi. In faţa dar a de-claraţiane? preşedintelui cod silî alai ai, fiind că moţiunea mea nn mat are obiect, m8 declar satisfăcut şi o retrag, (aplause) Şedinţa este ridicată la 0 ore seara. CAMERA Şedinţa de la 4 Februariti. Şedinţa se deschide la orele 2 fără 20 m. d. a, sub presedinţa d-lul C. A. Rosetti, fiind presenţi 76 d. deputaţi* D. preşedinte lovită pe d-niî deputaţi a trece în secţii, până c&ud va veni vre nn d. minietru, cari se află întruniţi in consilifl. Şedinţa se redeshide la orele 2 şi jum. Se împlinesc formalităţile obişnuite. Se acordă concedii! d-lul Genescu. Se depune la biurofl raportul comitetului delegaţilor relativ la proectul de leg*, pentrn plata rechisiţilor amendate de Senat. D. I. Ghiea cere secţiuni unite pentru astă seară safl# pentrn mâine, ca d. prim- ;ap£t. iar porneşte la DumnezeO primeaseft porunci. Dar citnd ştiea i are să dea peste Ivan, i se tâ-L. picioarele ş’o strlngia In spate i frică. — Turbinca ! Afurisita de Irbincă, rnâ vlră In tote boalele, tea moartea, suspinând. De căt * mm Încotro: trebue să mâ duc, * kr ea oftănJ. Insfârşit merge ea, • merge, şi do la o vreme ajunge poarta raiului. D.’.r rftnd colo â iar cu ochii de Ivan ! ,Tot aici eşti, Ivane, tot ? — Ba bine că nu, zise Ivan, lâ-‘nd stănga ’n prejnr şi puindu-se rept In calea Morţii. Dar unde tndeal să fio, cănd asta mi-e slujbai ,Căndeam că te’l fi m.il dus priO ine, după berbantllcurl de-a tale. — Dacă doar de lume am fugit; i ştiO eO căt e de dulce şi de piară, bat’o pustia s'o bată. l's lase Iul Ivan urechile de dânsa. ► r ce al slăbit, Vidmăl ,pe bunătăţile tale, Ivane. Acum I cred că nu ţi'l mal face blâstem cu mine, mi-I da drumul să intru la Dumnezeii , că tare mare treabă mal am. — Da, cum nu; ia mal puneţi pofta la o parte, că doar nu piere lumea... nu cum-va al pofti oare să te pul la taifasuri cu Dumnezeii ? .Dar ştii că te prea Întrebi cu şaga, Lvaue. — Aşa ţi e treaba? Încă mă el la trei parale? Paşol na turbinca, Vidma ! Moartea atunci se vlră In turbincă. şi Ivbu o pune la pastramă, iXCAid : ■*\ ’ţjopărcal eu cine şopărcat, dar cu ’fvan nu şopărcal.* Dumnezpd Insă ştia de toate acestea, dar vo'a să mal facă şi pe cheful Iul Ivan, nu tot pe al Morţii; căci multe bunătăţi mal făcuse şi ea tn viaţa el ? — la deschide, sfinte Petie, zise Ivan, bătCnd apoi la poartă. Sfintul Petre deschide, şi Ivan se duce iar de se Înfăţişează înaintea lui Dumnezeii şi zice : .Doamne, Moartea întreabă ce mai porunciţi ? Şi să nu vfi supăraţi, dar tare e neastâmpărată şi avană drept să vă spun.; şade ca pe spini, şi vrea numai decât sa’l daţi res-puns, — Du’l respuns. Ivane, că poruncesc să moară deacum Înainte trei ani de zile dearftndul numai oameni tineri; şi nlţl trei ani de zile să moară numai copil obrasnict. .Bine, Doamne, zise Ivan lnchi-năndu-se până la pâmănt. M6 duc sâ'l spun cura al poruncit... şi cum ajunge Ivan dinafară de poartă scoate Moartea din turbincă, şi ’I zice : — DumnezeO a poruncit, ca de-acnm înainte să mănânci trei ani dearândul numai pădure tânără, şi alţi trei ani de zile, numai vlâstârl fragede : râchiţică, Bmicele. nuele şi altele de seama acestora . de pâ- ministrn să vis |i să spună care e situaţia ţSrel in aceate circumstanţa. D. C. A. Roaaetti canibale acaastâ cerere a d-lnî P. Ghica, pe motivele următoare, ca : Camera să constitne in şedinţă secretă; saă a face acuzări guvernului, saB cănd e vorba să vorbească de ceetionl din afară, care nn rs potreepândi in public, până când nn ee va consulta asupra lor în şedinţă secretă, d-sa cere a ee întreba d. prim-rainistrn mal intăiH, dacă voesce a reapunde în public siB în Recret. interpelării d-lni Fnrcnlescn, şi apoi Camera să ia o decesiune dacă Bă ee ţină şedinţă secretă or nu. D. Fleva N. zice că nu se poete ţine şedinţă nebind nimic la ordinea zilei de discutat in şedinţă Becretă, şi că d. P. Gbica are aă anuuţeo interpelare şi să ceară a'i răspunde in şedinţă secretă şi apoi Camera să decidă de a se ţine or nn şedinţă. Propunerea d-luî P. Ghica se respinge. Se iea tn desbatere proiectul de lege pentrn plata rechiziţiilor, votat de Cameră şi amendat de Senat. D. raportor Holban dă citire raportului comisiunel şi proiectului de lege. Luarea tn considerare se primeşte după o mică diecoţiune. Amendamentele introduse de Senat se primesc după o mică disenţiune. Votnl aBUpra legii în total se anulează. D. preşedinte ridică şedinţa la orele 4 ne mal fiind adunarea in număr. ULTIME S CIRI (Agenţii Naval). — Serviciul de Is 17 Aprilie 9 ore dlmineaţi. — Ylena, 16 Aprilie. ‘Politisrhe Correnpondeaz» comunică ca toată reserva din Kopenhaga ştirea, că guvernat englezesc ar fi făcut demarşe ir Stockolm, cn scopnl de a oţărî pe Svedia 8a-I permiţă a stabili pe insnla Farve, spre marea Biltică, o staţie maritimă şi nn deposit. Londra, Ie Aprilie. Se comnnică din Viena ziarnlnl .Timea*, că marele Dnce Nicolae va trebui să ee intoarcă la St. Petersbnrg. Generala! Tot-leben il va succede. Se crede că Rusia e dispusă a păşi pe calea oonciliaunel. Londra, 16 Aprilie. .Camera Comunelor.* Northcotereapnn-zând lui Forater, zice că nu eete oportun a intra in detainri asupra eitnaţiunel. Fără îndoială sunt greutăţi şi situaţia are nn caracter îngrijitor ; nu a intervenit insă uimic ce ar agrava situaţia ori ce ar slăbi speranţa nnnl aranjamânt satisfăcător. Northcote sperează că in curând Thesalia si Epirul vor fi pacificate, prin mijlocirea bunelor oficii ale Fngliterei. Nimic nn justifică expresia de isolare de care se servă Forster spre a caracterisa situaţia Engli-terei (Aplause.) Londra 12 Aprilie. .Camera com joelor*.'Northcote propune durea cea bătrână să nn te atingi, că 'I poznă! Auzit-al Vdimă , HbI porneşte pftnâ te vfid, şi'ţl fă datoria cu sfinţenie. Moartea atunci înghiţind noduri, porneşte prin dumbrăvi, lunci şi hu-ceagurl, supărată ca val de capul el. Şi de voie de nevoie Începe când a roade la copaci tineri, când a for-feca smicele şi nnele de-I pârâiafl măselele, şi o dureaţi şelele şi gru-raajif, intinzându-se pe sus, la plopii cel înalţi, şi plecăndu-se atâta pe la rădăcinile celor tufarl, după mlădiţe fragede. Se zâmorea şi ea sărmana, cum putea. In sfârşit, s’a chinuit Moartea aşa trei ani de zile de -a rândul, şi âncă alţi trei anr, şi după ce i se împlinesc cel şase ani de o-sâudă, iar porneşte la DumnezeO, să vază ce porunci i-o mal da? Nu e vorbă că ştia Vidma ce-o aştepta, dar ce era să facă ? Camerei de a se amâna piuă la 6 Mai. Fawcett propune să nn amâne de rât piuă 1» 29 aprilie. Northcute respinge propunerea lui F»wc tt. Kl zice că eet« fără de nici nn folos şi primejdios » discuta cestiunea orientală. Scurtând vacanţele camerei, e’.tr da loc la presupunerea, că situaţia s foarte critică şi această mă«nră ar produce nn -fect răă. Northcote reprtă, că primul scop al gnvernulni e da a sjunge la o solnţinne pacinică şi mnlţumitoore a cbesliei orientale. Propunere» Ini Fawcett rr re-pinge cn 168 contra 10 voturi. Moţiunea Iul Northcote e adoptată. Camera Lor/.i'ors'a amânat până la 13 MaiQ. BIBLIOGRAFIE A eşit de sub tipar şi se nllâ de vânzare la librăria S >eec et Comp. LA PLKWA ! . . Dramă !n 1 act (re tu-Sz-urlj. Steaua României, Crucea Roşie. de G. S I 0 N Membrul «OcietAţel academ ce r.mln». A eşit de sub tipar şi se află de vânzare la librăria Danielopolu, Pasajul român, cu preţul de I led n. DESPRE PPRTIDELE POLITICE DE D. Gr. G. PEOCE3CU ROMÂNIA SI RESBELUL ACTUAL safl GUVERNANŢII si GUVERNAŢII de N. BIAREMBERG fost senator ales, deputat demisionat. Traducţiane din limba franccii. Tipărită din iniţiativa unul iubitor de adevăr. Se află de vânzare la librăria Szâllosy A eşit de sub tipar şi se află pâ vânzare la magasinele de musişe ale d-lor Qebauer şi Şandrovits , o la autor: CÂNTECUL ROŞIORILOR DE DA. VEDE. Dedicat Mărieî-Sale DOMfflrORDLUI ROMANILOR CAEOL L Poesia de Locotenent de stat major M. C. MAMCLKSCU PENTRU VOCE SI P1AN0 de C AROL PAŞILL jnn. Preţnll 1 e3 bani 50. .Turbinca! Mftnca-o-ar focul s'o mănânce, zice Moartea, ducându-se la raid, ca şi cum ar fi mers la spânzurătoare. — Nu ştiQ ce să mal zic şi despre DumnezeO, ra să nu greI şase. Păsemne c'a ajuns şi el In minI tea copiilor , Doamne iartă-mă , de i-a dat lui Ivan cel nebun atâta putere asupra mea. Bine mi-ar părea să-l văz şi pe DumnezeO lntr'o zi, cât e de mare şi puternic, In turbinca lui Ivan; ori de nu, raftear pe Sfântul Petrea; numai atunci mi-ar crede el mie. Şi mergând ea tot bodrogânind vrute şi nevrute, ajunge la poarta raiului, şi când dă iar de Ivan, i se Întunecă lumea înaintea ochilor şi zice oftând : (Va urma) 1 TIMPII* PRODUCTE SPECIALE rAHFP.MElilE M!\ VIOLETTES UE l'MIE ED. PINAUD Săpun . . . . OE Essenţa pentru batiste .... Apide toiletlft . Pomadft .... Oliu........... Praf tir orez . . Cosmetic . . . ■77, Jloulcvard Singurul Dcpoiit MICSIUNELE DE PARMA MICSIUNELE DE PARMA MlCSIUNELE DE PARMA MICSIUNELE DE PARMA MICSIUNELE DE PARMA MICSIUNELE DE PARMA MICSIUNELE OE PARMA rlc S/rasbottrg, '7. ailu Aspasinoî Mignot. EPITRDPIA SEMINAR,'ULUI NIPHON MITROPOLITUL I? TJ B L I O -A. T I A. Epitropia voind o cumpăra obligaţiuni doraeniala pentru o sumă de lei 10,000, a decis a ţine licitaţiă pentru acesta în şi oră spre a concura la licitaţiă. (729—2) FRUMUSEŢA! FRĂGEQIMEA TINEREŢE) A PELEl Ca mijloc neîntrecut pentru înfrumuseţarea pelel ■’nfi recunoscut de tote damele cea cercetată de autorităţi, escelenta, ncvât&m&tdrea ţi adevffrata RAVISSANTE de Dr. LEJOB8E, Paris. Acest mijloc da purllioa|iunea pelel recunoscut In I6ta lumea, n a ar&tat cn cel mal bun şi cel mal activ din t<5te mi jldoolc ,1p infrumusf'ţftre spre a drpurta sigur pete de sbre. coloritul şiretul, roşe|a pete galbene precum ţi Iile necurăţeniei» pelel. RAVIS SÂNTE pelel o (rAgeţtime a tine re|el torte frumisS rma-dcschisA şi ca ,te riitifi. f.m pelea şi minile alb-lucilor ji delicat, este recoritdre şi platru.jA pelea fragedă pină in vlrsla cea mat înaintată. NEFALSIFICAT ae guinee In Itucuaeael numai a d-nu BRUS, Farmacia la Speranţa PREŢUL: I tlccon mare B Ir., I llacon mic 5 fr. Deposit general la H. SCH WARZ, B udapesta Mărie Vatleriegasse No. 9. TA„ ,rAn,ln»n casa din Strada Ue VGn^ldrO, Academii unde se află actualmente Comisia cnlorei de Roşia în apropiere de Theatrn şi Ministerul de snterne, compuinduse din cnrte mare, grajd, Iopron şi 12 odăi. Condtţinnî avantugiose. A se adresa la administrţia acestui jnrnal. H. IIO N1CII TIPISISe SI DECORATOR Strada Ştirbei-Voia, 3 In dosul Teatrului National, se recomandă pentru tote lucrările atin-gătore de meseria sa. A ADEVERATE INJECTIUNI SI CAPSULE R I C O R D FAVROT . Aceste Capsule posedă proprietăţile tonice a Gudronului adâogatc pe lângă acţiunea aiitîmeaornsrieâ de Copahu. Flc nu obosescu stoinahnl şi nu provocă nici (baroc nici crivţă ; constitnescu medicamentul prin escelenţă iu tratarea bălelor contagiose n ambelor secse, scurgeri vechi seu recente, calare a hcşicei şi cui ze-iva fără voie aurinului. I’e la linele tratamentului, şi când ori-cc durere a dispărut, usul IN.IECT1UNU K IC O UD tonice şi astringonte, esto inidiloce.l infailibil de a consolida vindecarea şi de a evita intercerea. ADEVERAT SIROP DEPURATIV I G O F A V R O T Acest sirop este ncâpart pentru a vin dcca cu deseverşire matadiole pelei şi pentru a sfirşi de a curaţi sângele după un tratamentu anti-si Cilitic Kt feresec de tote accidentele ce pot rosulta din sifilis constituţională. Publicul, trcbuc a lepăda, ca contra facere periculoşii tote medicamentele UtCOItl). care nu voru purta sigliulu C FAV1TOT. UI'.l'flfilTO (iFSF.RAL — F* Favrot, 10?. strada Richelieu, in Paris ; In lassy. liacovils. Fonia: /tucuresci. Rissdorfer. /.urner. Thvil: Halat:. Tatu-sc se p6te dirigea fără maşinist dnpă o singiu arătare, folositor pentm fie-care proriet . sunt de venijare la snb-semnatul. Unele din aceste maşine sunt în lucri-nnde fie-care se p6te încredinţa de pn - -tica lor. Em. Hoseutbal (751-0) Strada St. Vint No.er 17 adecă, Fra i I cesă, RqrsEţ Oi profesor U liiMe. Română, cunoscnt in BncurescI, oferă oc paţiunile ecls ca profesor, translator o redacţinne. şeolă saâ casă particnlai A se adresa la administraţinnea acest le 82 metri, cu preţul de 7, 12 pănă llIlWV l-,,,/->.'4+r Şervete de damasc, feţe de maaă, cercefurl ai rufărie pentru paturi» lUlM.; UULtiy prPţul 4 7> rraBct._____________________________________ 1()D0 bucltî ^ 'r ’ nuanţe, cu preţul de la 5 piuă li 10 franci 'j. Acostă desfacere colosală va dura numai 21 ţfile. adică până la 23 Aprilie viitor, din causă că fnchiriăndu-să localul de la SI. Gheorghe viitor, suntem nevoiţi a vinde în total sau în parte tote mărfurile sus notate cu preţurile cele mai neauzite de eftine. \z Magasiuul se află îu Otelul Oteteleşanu, No. 27 PROSPECTUS DE L lnstitution Frangaise et Italienne Dirigde par MESDANES MAZZa\.NTINI 9, Place d’AzetîIio, FLORENCE. Cea Dames , ayant quitt^ la France leur patrie aprf>B la guerre de 70-71, ont fond(5 ii Florence en 1873 une Institution Frantjaise et Italienne qui jouit de l’estime generale, et ou Ies jeunes filles re^oivent une instruction atissi solide que briliante. Les directrices 6tant muniea du diplome sup(*rieiir et secondees par des professeurs distingu^sie. Dans cette Institution l’enseignement est divis6 en 2 cours: cours 61cmeutaire et cours sup^rieur. Chacun deces cours comprend 2 classes et chaque classe est divis^e en plusieurs secţiona. Selon 9on aptitude l’^lbve peut changer de section 2 fois par an. Le prix de la pension potir les internes est de 1200 frs. par an, y pompris la musique, le dessin et la danse. Des renseignements on peut avoir ii Timprimerie Thiel & Weiss, qui ont visitâ 1 Institution personellement et ou on peut voir le pros-pectus dt5tailltS. gxxxxxxxxxxxxxttţ xxxxxxxxxxxxxr\ X^R^lIsTZ CZrXJJsTTttttTl X ă la VILLE DE BRUXELES g rodai Mogoşdift No. W d# Consolainl Rqssoac Reoomand& magazinul sefl asortat în fcot-d’a-una f6rte bine cu ruflrift de blrb&ţl ţi de W gulere, manchete, batiste de lino, olanda fi mâtas&, ciorapi pentru bftrbaţl ţi dame, danele fine (crOpe de tanti) camisdne, groţette, broderie dantele, cravate de bftrbaţl ţi to’n»'1 li cele mal noi forme ţi culori, umbrele de sdre ţi de pldie etc, etc. Atrftgdnd tot de-o-datft atenţiunea onor. Clientele c& din oausa crisel am redus fdrte m«lt preţurile WIXXXXXXXXXMXXXXXXXXXXXXXXXXX Typ. Thiel A WieeB, i’elfttul .beeia’.