MERCURI 5 APRILIE. ANUL III. - 1S7S A M ENT ELE iy toata romAnia îs StUATNATATK : li. U . . M > » li .....................> . «0 sERţICNI ŞI RKCLAME: I litere petit, pagina IV, 30 hani. JII, 80 hani, pe pag. If, 3 lei noi. I leelamo 3 lei noi linia. jimâr In capitală 10 bani. ALTXJlSJ'aiTTPlI . 8* priim^fic In itrâin&tat*: (<% D-nil H/vuen* ttein ă Vogltr In Vienna, WalfhehiraM- 100, A. Oppdik Io Vi^nn.i, 8 ob*nb;M‘<*i 2, Hudulj Mosu in VicDnri, SeilprttAtte 2 . Vhilipp Lcb m Vifnnn, RicheDbtchsfVH*’ li * />. hang & Comp. In Ppjta, Haca$-LaffUe 1 Bucurescl, sosire 8.30 if Ve rclorora —llucnresci Verciorora................6.46 I Craiora .................11.44 t ălatimu...................l.M | Pi teşii..................4.42 |. 7.15. Bucurescl, sosire .... 7.40 j 11.20 < IRI telegrafice ii L K .TIMPULUI* (Agenţi Havas). oul da ti 15 Aprilie. — 4 ere teara. Galaţi, 15 Aprilie raţiunea Dunărei cute cn desăver-stabilită atât in jos cat ţi in sus piedicile sunt ridicate în toate pnne-Vapoare venind din Vieua snnt aş-fără întârziere. Conslantlnopol, 14 Aprilie, e dote Nicolae, cn statul săfi ma-urcat eri Bosforul până la Buink-a străbătut poziţionile ocopate 11. Patriarchnl grec a adresat o ii ţie Porţii, marelui dace Nicolae leiţi Ambasadori pentrn a ee plânge lipoziţiunilor bis ricclor greceşti de îlgari în diferite oraşe ale Bnlgn-fincipele H&ssan se va întoarce in pe la sfârşitul săptemânei. Ruşii toate dispoziţiunile spre a ocnpa Constsntinopolea fi inălţimele Boala cel d'snteid senina), in coznl n cn Eugliteru. Tiena. 15 Aprilie. loca Press» Liberii* zice: spnnsul Rusiei la obiecţinnile Ans-ntra tractatului de la Sau Stefano El a fost comunicat confidenţial d. de Novicov. Acest răspuns este pacinltor. El face a spera ca po-transformare a tratatului de la tno în senenl Austriei, r Llovd* primeţle informaţiuni ge. El adaogS : ,Rusia acordS ca a Bă tr.tin/ă inrîurirea sa asupra ţel apusene a peninsulei balcanice spnsă de a mieforn dnr.ita oenpa-jBilgarieî ţi a’I rectifica graniţele. Londra, 16 Aprilie. stil zi ziarele consideră situaţia ca mal •n favorabilă. di1 imee, zice că nu este nici o schim-ţ,m atitudinea poterilor europene. Per-ra întrunirii congresului fi a unni fsment pacinic este asemenea m*I de-ca totdeanna. Domnefte în Engli-gl în Rnsia nn curent tare de o-ni, cari cngclă că resbelol a devenit itnrabil. Cu toate acestea *T?fnes, nn rfi âncS de intervenirea nnel soln-. paclnice, care va resnlta din elemente istă. Datoria diplomaţiei este d’a în-t.inţa aceste elemente. Dacă lipsa de l-voinţă a Rusiei, de a eupnne trata-4*,lit!e la San Stefano celorlalte pateri nn JisrS nici nn gând ascuns, dacă esistă 4fal o deosebire de formă, nn sranjn-i Ib nn este pe*te pntinţă. Cu toate a-t a Rusia trebne să se prepare a face 4 mai mult decât a supune tratatul la San Stefano representanţilor pnte-ânefi a modifica acel t jSilinţele Germani i poare că nu vor sbuti «a aducă o conferinţă preliminar^.— Se crude că acuma guvernul englezesc este mai fivorab 1 ta o asemenea propunere.* ItagEza. 14 Aprilie. Capii insnrgenţilor din Er/.egovinn aQ sosit astn-zi intorcâodn-se de la C-ttinge, nnde fuseseră chemaţi. A3 plecat iară la Soporo. El se dnc să ia armele snb steagul muntenegrean, fiind hotăriţi a nn se Bnpune Turciei. Londra, 15 Aprilie. Se telegrafinză din Belgrad, cn data de 1 t, către .Times*: «Rnsia se silefte să câftige alianţa Şerbilor pentrn eventualitatea nnul noă răs-boiă. Prinţul Milan este favorabil acestei alianţe; cabinetul i se opune. Colonelnl Lesjanin a plecat la Petersbnrg pentrn a-ceastn. Pregătirile ae urmează necontenit fi fără preget. O criza ministerială este probabilă.* — Serviciul de la Îs Aprilie 9 ore dim. — Vlena, 15 Aprilie. Cătră .Polîtische Correspondenz* se ves-tefte : ,Contraria vesinniî publicată de unele jurnale, Rnsia ancă n'a răspuns la observaţiile AnstrieT, pe cari generalul IguHtiev le-a făcut cunoscute la Peterrburg.* Paris, 15 Aprilie. Nifte ştiri din Pera, cn data dela 15 aprilie, spnn că se transportea/.ă la Scu-tari multe lucruri preţioase. In cazul nnni resboiQ, guvernul otoman se va strămuta la Scntari. Jj.î », căci i ee cere Â* Cnriernl de Iaşi» nn s'u putut efectua, din cansa sărbătorilor annlni noG , decât la 6 Ianuarie, data când a apărut acel ziar. Aci comisinnea d-voastră se crede datoare a vă supune la cunoştinţă, că nici primăria, nici prefectura nn pot fi responsabile de nerespectarea t6rmennlni de 21 de zile şi că din contră, atât d. primar al comunei Iaşi, cât şi d. prefect al districtului. sunt foarte corecţi in Incrăriie d-lor, şi aQ făcut mai mult decât eraQ datori a face, căci aQ atras atenţia d-lul ministru asnpra imposibilităţii in care se afia de a pntea convoca colegiul iu termenul de 21 zile. Ast-fel, la dosar găsim o telegramă a d-lni prefect de Iaşi, prin care d-sa relatează ministerului că afiptele poartă data de 2 Ianuarie, iară publicaţinnea prin foaia oficială a publicărilor comunei poartă data de fi Ianuarie, ast-fel că alegătorii cari afl locuinţa în district nn se pot considera ca convocaţi în termen. Asemenea există la dosar două telegrame ale d-lnî primar către ministerul de interne. Prin cea d'ântâiQ d. primar arntă d-lnî ministru că de la data publicăreî de couvocare chiar prin ‘Monitorul oficial, până la termenul fixat peutrn alegere, nu snnt decât 18 zile, fi prin cea de a dona că termeuul de 21 zile, indicat prin art 1(5 din legea electorală, nn s’a pntnt respecta cn toată expediţinnea ce a pns peu trn a face publicaţinnile îndată ce i s’a notificat formal, căci deşi placardele snnt făcnte la 2 Ianuarie, publicaţiunile prin ‘Curierul de Iaşi, nu a pntnt apare de cât la (j Iaunarie. Cn toate astea însă ministerul nu a dat nici o soluţiane acestor telegrame şi a menţinut termenul. In cât priveşte regalele şi formele prescrise de lege pentrn modul de convocare, comisinnea a constatat asemenea, că nn snnt îndeplinite. Convocarea nu s’a făcnt de către d. primar al comunei Iaşi prin înţelegere cu rimaril celor-alte comune din jndeţ. In dosarul primăriei de Iaşi nn găsim nici asemenea lucrare, şi dnpă cercetările făcnte de comisinne s’a convins că a-fipte şi publicaţiqî nu afl fost făcute pen tru convocarea alegătorilor din acele co-legia, la nici o primărie din comunele rurale a judeţulnî I işî, aşa că în privinţa acestei formalităţi esenţiale cerută delege există o complectă omisiune. Această omisiune se constată chiar din nota d-luî primar al comunei Iaşi adresată d-lni president al comisinneî, notă snb Nr. 4,103 de la 10 Februarie, prin care d. primar afirmă că s’a făcnt numai a-fipt şi pnblicaţiunl prin foaia ,Curierul de Isşî.‘ Justificarea primăriei în privinţa neîn-deplinirel acestei formalităţi este cn total legitimă; ea susţine că din momentul în care prin doe telegrame a raportat ministerului imposibilitatea de a se respeeta termenul de 21 zile, primăria credea că ministerul va schimba acel termen, şi după ce a venit respnnsul ministerului, era târziii, ast-fel că deacă ar fi convocat primarii din jndeţ, saă ar fi trămis pnblica-tinnî şi afipte şi la primăriile rurale, termenul ar fi fost şi mai scurtat, aşa în cât era materialmente imposibil de a îndeplini această formalitate. Inconvenientele isvorîte din neîndepli-nirea acestei formalităţi, preenm şi din nerespectarea termenului de 21' zile, snnt foarte grave, pentrn că pe de o parte s’a privat nn număr de 31 alegători de facultatea de a'şi esercita drepturile lor, trei din cei înscrişi fiind morţi, pe de alta se poate cn drept cnvent presuma că daca toţi alegătorii înscrişi pe listă nr fi fost pnşî în poziţinne a’şi exercita drepturile, ar fi schimbat faţa majorităţeî, şi in ori ce cas alegerea ar fi fost adevărata ex-presinne acolegiului. In adtvăr. Din 102 alegători cari snnt însemnaţi pe lista definitivă a acestnl co legiQ, aă votat nunini 08, aşa că alegă torit, saă din cansa că un nă avut cn noştinţă de termen legalmeute, saă din cansă că nu aă avut timpul material de a se înţelege cn partidul ori cu fracţiune partidului lor, asnpra candidatului, aă fost privaţi de eserciţinl dreptului ce Ie conservă legea ; neapărat că dacă ei ar fi participat la alegere, un mărul nlegăto rilor fiind mult mai mare, căci dacă nn toţi dar mare parte din ei ar fi votat nn se mai ştie in ce parte ar fi fost ade vărntn majoritate, mai cu seamă când este bine constatat că în 0 voturi care aă forrnnt majoritntea in favoarea d-lnî Maio resen, snnt şi acele persoane care nn eraă in drept de a fi alegători în acel colegi. Afară de acestea din învestigaţiunile făcnte de comisinne ea 'şi-a format cea mai deplină convincţinne, că 19 alegători u'aă votat numai pentrn că, necitind nici ,Monitorul* nici „Curierul de laşi* publicaţinnl ne fiind făcnte la primăriele lor, ei nu a avet cunoştinţa de termen Dacă acei 19 alegători nr fi votat, nu mai rămâne dnbiă că majoritatea s’ar fi schimbat, în ori-ce cas majoritatea ar fi fost cn totnl alta, şi ar fi devenit adevărata expresinne a colegiului tn legalitate, ear nn o majoritate factice, formată în azard, şi constituită cn violarea formalităţilor esenţiale indicate de lege. O neregnlaritate incă, nn mat pnţin serioasă, este acea semnalată şi de corni-sinnea de verificare a titlurilor, a cărei president a fost D. G. Vernescn ; aceea că în procesnl-verbal pentrn constituirea binronlni nn snnt snb semnaţi 25 alegă torî, aşa în cât nn se poate constata dacă coleginl s’a deschis in adevăr cn 25 alegători presenţî, aşa precum cere legea, saă dacă aă fost mai puţini ceea ce ar fi cn totnl în contra legeî; fie-cine înţelege ce autoritate dă nn colegiă în care la deschiderea Ini nn esistă nici a patra parte din numeral alegătorilor, şi ce garanţii poate presenta nn biuroQ ales în asemenea condiţinni. Peste aceste violări de formalităţi, ne mal credem datori a atrage atenţiunea onorabilei Camere legiuitoare şi asnpra neregnlarităţii foarte importantă, că majoritatea a fost constituită cn persoane care nn aveaă drept de a vota in acel colegiB, — ast-fel; D. P. P. Carp afirmă însuşi, — prin o declaraţiune scrisă ce a trămis comisinneî, — că dnpă lista din 1877 d-sa ’şi-a esercitat drepturile de alegător la Vaslni pentrn alegerea de senator, şi la 1878 tot dnpă listele din 1877 la Iaşi pentrn alegerea de deputat. D. P. P. Carp sfârşeşte declarnţinnea d-sale prin o mărtn-rire care, de şi a părut comisinneî facti-oasă, tutu-şl trebneşte să fie 6npnsă apreciere! d-voastră, căci ea pare a fi o recunoaştere că alesul d-sale a desmeritat încrederea ce’i-a dat; D. P. P. Carp zice sfârşind declaraţiauen d-sale, că nn ar fi votat pentrn d. Maiorescu, dacă ’i-ar fi cunoscut teoriile filosofice. D. doctor Emil Max a figurat ilegal-mente in listele colegialul l-ifl pe anul 1877, de oare-ce d-sa nn a dobândit indigenatul, promulgat şi sancţionat, de cât nnmai la Decembre al acelni au. D. Dumitru ltosetti plăteşte annal 9 lei pe aD, imposit foncinr urban în co-mnna Iaşi. D. Antouiade Toma eBte înscris pe a-uul 1877 şi in listele electorale de Roman, nude şi d-sa a votat pentrn alegerea de renatorl. D. Locmanu nn s’a pntnt constata de comisinne că ’şi-a primit indigenatnl. D. Panait Rada, este şi d-sa înscris tot odată şi in lista districtului Bârlad pe 1877, şi până la acenstă ocaBinne d-sa nn ’şl-a esercitat nici odată drepturile electorale în coleginl jndeţnlni Iaşl.l Aşa că cunoscând ilegalitatea acestor voturi , d-1 Maiorescu nn nnmai că re-mâne şi d-sa ca şi d. Corjescu cn 31 voturi, adică cn paritate între d-sa şi candidatul opns, dar îucă onor. Cameră se poate convinge in ce condiţinni s’a constituit maioritatea in această ocasinne. Pe lângă toate aceste neregnlarităţi şl lipse de forme, mai atragem atenţiunea d-voastră că în această alegere snnt bă-nneli că ar fi esistat şi presiune. Din informaţiuni date in particular, dar de persoane demne de credinţă şi de stimă, şi chiar de către donl coreligionari politici ai d-lni Maiorescu, preenm şi de alţi alegători din alte partide , se pretinde că d. Mârzesen, — care atunci era încă comisar al guvernului Român pe lângă armatele imperiale Ruse, — supărat în urma esclndereî d-sale din Cameră, certat cn d. ministrn de care depindea , şi fn-rios de a vedea că nn mai avea şansă să fie ales, sărind din partidnl liberal în o-posiţinne, (prin nuni din acele salturi primejdioase pentrn ori-care alt om , mai pnţin obicinnit cn schimbările fn credinţele politice) , abdică la candidatură şi face a se propnne congtdiG d-Iul Petrn Mavrogheni, cari nn primeşte a fi ales astă-dată. Atunci d. Murgescu — funcţionar a[ guvernului actnal, — arnncă voturile d-sale, — pnţin în adevăr, căci se zice de nnil şapte, de alţii trei, — asnpra d-lni Maio-resen, făcând indirect, prin amicii şi radele d-sale care vorbeaQ in numele săă, propaganda în favoarea candidatnlnl opo-siţinnei. Căci de şi d-sa lipsea, însă amicii şi rndele d-sale IncraG în nnmele săă, şi tot indirect susţinând cn putere şi dibăcie această candidatură. O asemenea presiune nu 88 poate nnmi nnmai morală, din contra, ea dobândeşte o faţă imorală tocmai pentrn că este cn desăvârşire materială, când ea se eseentă in nnmele nnni funcţionar şi mat cu seamă a nnnî funcţionar de încredere al gnvernnlnî. Este de notorietate publică, şi d-voastră ştiţi toţi că prin circumstanţele şi relaţiunile prin care cn ocasinnea reebelnlni aă trecut şi săteni şi proprietari mari şi mici şi toate clasele societăţel cn armatele raBiene, câtă patere, câtă iufluenţâ puteaQ să aibă şi să esercite aceşti comisari, însărcinaţi cn re-gnlarea intereselor dintre cei în drept şi autorităţile rnsiene; rechisiţinnile de cereale şi acele de transport pentrn armatele rnsiene, pentrn care Românii eraQ ca să zicem aşa la discreţinnea acestor comisari, da acestor o armă primejdioasă de care pntea nsa şi abnsa, şi nn atârnă uşor In balanţa unei majorităţi o asemeuea influenţă esercitntă in numele nnnî funcţionar 'nalt şi estraordinar, mai cn seamă când pentrn acel funcţionar s’e creat nu post de încredere, care nn esistă în orga-nisaţinnea comună a Statuia! în stare normală, şi când tocmai ca nn funcţionar înalt şi estraordinar le este presumat că vor- i l beşte in nnmele, dacă nn al intregnln vern, dar a parte din gnvern, şi ci espresinnea regimului la patere. Acestea snnt, d-lor depntaţi, condiţie; in care s’a efectuat alegerea de depntj coleginl I de Iaşi, comisinnea a mal i mit o petiţinne a câtor-va persoane privesc moralitatea chiar a alesnlnl, lnat cunoştinţă de o acnsaţinne de in' ţinne în contra bunelor moravnrî ce păeat in justiţie la Iaşi în contra ilz.k Maiorescn, pe cănd era profesor şi re1 de scoale; comisinnea insă a crezut do viinţă a nn cerceta aceste acnsaţinn căror dosare le-ar fi pntnt lua de lai hiva judecătorească, spre a le pnne iz derea d-voastră; comisinnea a crezn-i. este mal demn de a trece peste aceste ie sideraţiunî, şi a nu mai provoca nn m dai inutil. Aşa dar în faţa violărilor de leg lipsei de formalităţi, a neregnlarităţn care îngrădesc alegerea coleginlnll de ta pe care am avnt onoare a le snpunii la cnnoştinţs d-voastră şi care snnt : . I. Nerespectarea temennlni de 21 I cernt de art. 4G din legea electorală pi trn convocarea colegiului. II. Nelndeplinirea formalităţel es. ţială de a se fi convocat colegial prin ţelegere ca primarii comunelor rnrale ti district. III. Neexistenţa de publicaţiuni şi fipte la primăriile comunelor rnrale judeţ. IV. Pnnerea in posiţinnea3I alegăl de a nn-şi fi pntnt esercita drepturi! electorale, număr considerabil, căci pa ai nnmai din aceşti 31 dacă ar fi votat greşit s’ar fi schimbat faţă majorităţeî. V. Constituirea majorităţeî cn vota cari fare drept şi în contra lege! aO vo‘ in coleginl I de Jaşî. VI. Neesistenţa a 25 alegători subscr in procesnl-verbal pentrn constituirea bil ronlul. Lăsând la o parte şi ingerinţa şi co sideraţinnile morale pe care le-am me ţionat, nnmai pentrn ca d-voastră să fi lămnrit puşi in curentai tator cirran stanţelor. Comisinnea având regretai de a nn pntea pronunţa în favoarea alegere!, co chide pentrn invalidarea sa. Raportor, Pantazi Ghica. D. B. Mania. D-lor depntaţi, fac cd> plimentele mele pentrn zelnl şi elegan de stil, care s’a pns tn raportul d-1-Pantazi Ghicii, dar tocmai acest zel < la nn timp încoace pe mine mă ingrijeşt multul zel mă îngrijeşte, tocmai ca cât tnl sirenei, mă tem să nn mă rapeasci Snnt in contra acestor conclnsinni şi voi zice că onor. D. raportor, aducând o acri zaţinne guvernului în ceea-ce priveşte pul blicaţinnea convocării alegătorilor, este i mare eroare, pentrn că dacă ne adn aminte de explicaţinoile ce ni s’aQ date ocazinnea primei cercetări a acestei ale geri, d. Brătiann a învederat intr'nn mo imposibil de a fi contrazis că convocare s'a făcnt esact la termen dnpă litera. Z> spiritul legri. D. P. Ghica. Luaţi .Monitorul*, D. B. Manin. Nn nnmai atât, dar ni" us constant a venit în favoarea d-ln prim-ministrn. In tot timpul s’a arma ast-fel, căci dacă am merge cn scrupulele cn severitatea până la extremele unde nr î IVAN TURBINCA ) l ’ovesto de IO AN CREANGA Boerul, in sgomotul astă, se scoală şi el şi întreabă; Ce vuet e acolo prin ogradă! — Ce să fie cucoane, răspunde o slugă, la mal toată noaptea nu neam putut odihni de răul rusului celuia. Dracul ştie ce are ... Ci că a pri na nişte epurof, şi vrea să-I jumulească, să ertaţi d-voastră! In vorbele aceste, numai iacă ce se înfăţişează şi Ivan înaintea boe-rulul cu turbinca plină de draci ca e se bâteaU ca peştii in vlrşă. „Eacă, gospodin, cu cine m’am ven-jolit toată noaptea .. . dar încaltea ţi-atn curăţit şi eU casa de draci şi vi - f aduc poclon dis de dimineaţă. 1) Din .Convorbiri Literare* No. de la 1 Aprilie. Porunceşte să-ru! aducă nişte palce, că am sâ-I bat la stroiU, să pomenească ef cât or trăi, că att dat peste Ivan robul lui Dumnezeii. Boerul, văzănd aceasta, pe de-o parte l’a cuprins spaimă, iară pe de alta nu mal ştiea ce să facă de bucurie ; căci multe sărindare mal dăduse el până atunci, pe la popi în toate părţile, ca să I poată isgoni dracii de la casă, şi nici că fusese chip Dar se vede că păn' acum le-a fost şi lor veleatul. Cu Ivan şi-aU găsit popa. — Bine. Ivane, zise boerul cu mulţămire. Să-ţi aducă palce către vrei, şi fă-ţl datoria cum ştii; c’apol om oiil fi şi eU, helbet! lnsfărşit nu trece mult la mijloc iacă se pomeneşte Ivan cu un car plin de palce cum II plăcea lui. Le ia el şi le leagă la un loc, tot câte doufi-trel, după cum Îşi ştiea meşteşugul. Dar până la vremea asta, se a- dunase împrejurul lui Ivan tot satul ca să vadă de patima dracilor. Căci lucru de mirare era acesta, nu şa gâ !—Atunci Ivan desleagâ turbinca In faţa tuturor, numai cât poate să încapă mâna, luând câte pe un drăcuşor de corniţe, mi-ţi’l ardea cu palcele, de-I crăpa pielea. Şi după ce-1 răfuia bine, II da drumul, cu tocmalâ să nu mal vie pe acolo altă dată. “N’oiU mal veni, Ivane; câte ziii-şoare-oiU avea eU, zicea ucigâ-1 cru cea, cuprins de usturime, şi se tot ducea împuşcat. Earâ oamenii ce priveaţi şi mal ales băeţil leşinaţi de rls. Dar mal la urmă urmelor, Ivan scoate de barbă şi pe Scaraoschi, şi-l trage un frecuş de cele moschiceşti, de-1 fuge sufletul. • — Poftim ! După bucluc umbli, peste bucluc al dat, măi jupâne Scaraoschi. Să te Înveţi tu de altă dată a mal bântui oamenii, sarsailă spurcat ce eşti! Şi apoi dandu-l drumul, „na!“ fuge şi Scaraoschi după ceilalţi, ca tăunul cu paiul .... . Dumnezeii sâ te inzilească, zise atunci boerul, cuprinzând pe Ivan tn braţe şi sârutându-1. De-acura rârnăl la mine Ivane , şi pentru Că ml-nl curăţit casa de draci, am să te ţin ca pe palmă. *Ba, nu, gospodin, zise Ivan. Mâ duc să slujesc pe Dumnezeu, Împăratul tuturor. Şi zicând aceste, se Încinge cu sabia, pune turbinca la şold, îşi ia raniţa în spate, şi puşca de-a umăr, şi pornind, se tot duce Înainte la DumnezaU. Earâ privitorii, cu câciulele In mână, âf uraQ drum bun, ori încotro s’a întoarce. .Călătorie sprincenatâ, zise boerul; de remâneal, iml erai ca un frate: eară de nu’lmî eşti ca doi.* Mi se pare mie, că şi boerul, cât era de boer, luase frica turbincă!, de nu-i păru aşa de rSU după Ivan, care-I făcuse atâta bine. Ivan însă nici nu se gândea asta : el Îşi câta acum de drum, întrebând din om în om, unde şade Dumnezeu ? Dar toţr pe câţi II In, treba, dădea din umere neştiind ce sâ respundâ la aşa întrebare ciudată. — Numai Sfântul Nicolae trebue să ştie asta, zise Ivan scoţând o iconiţă din sin şi sârutând-o pe dos şi pe faţă. — Şi atunci, ca prin minune, se şi trezeşte Ivan la poarta raiului! Şi nici una, nici două, o-datft începe a bate In poartă, cât ce putea. Atunci Sfântul Petre In- ■ treabă din lâuntru: „Cine-I acolo! — EU. .Cine eUi — EU Ivan. „Şi ce vrei ? — Tabacioc este t „Nu-I. — Votchi estet „Nu-I. i TIMPUL , wjrtul d-lnl P. Ghica, atonei tdi :I mnlţl dintre noi nn am S& nn nităm nu siu- v ^unn6- oi noi avem oare-c&rl dato-oul caro ne asculţi, care no re critici |i este în dreptnl toate faptele noastre; prin o aibi judecata noastri o , s'ar putea întoarce în con-| trsbue d-lor si salvăm |i I :i aparenţe. i isz in Re care membrn al A-< aitrre pe demnul representant 1 jtiQ coloare, nu ţtifl fracţi-nimic ; efl respecte?, opiniu lia; dar ponctnl privitor la :^stelor nn este nn punct destul i si poată atrage dnpi sine iei alegeri, fiind-ci, după cele de d. preşedinte al consilia-armat în tot-d'a-nna. mi-se pare ci acest rapot pi şi in amănuntele hainelor, că noi avem să ne ocnpim filosofice ale Ini Schopenhaner ci nn împărtăşesc credinţele ico, nici nn îl cunosc, nici prietin ; o spnn pe faţă, am venerat pe părintele rsăS şi rominii nn vor uita serviciile Irei acest venerabil om; dar Miioreecn n'am avat a face I.amicus Plato, amiens C ,to, sed âi;> veritas.* •^vorbeşte şi de d. Carp in acel "dUlinte, cnm ci nn era în drept aton bine, dacă d. Carp sad era în drept să voteze, gnver ^*4 alegătorii nn aveaG de cât sa pe calea jnBtiţirl pe acei d-n na poate să fie invalidată euvent. Noi nn suntem in £nici chemaţi să criticăm o listă Ini ti vă, aceasta e treaba guver alegătorilor. -fel onor. d-nî, vă rog să bine-în contra conclusinnilor ra ind-că nu patern noi pentrn N Ca forme literare Bnnt foarte ir care ca motive juridice nu ll de serioase, nn putem, zîc, tu o alegere şi să privăm repreaentantnl sSQ în sinul [iuitoare. hiderea discuţioneî. — (Contra închidereî M). — D-lor, dacă d-voastră gân-raportnl acesta este suficient, dacă W raportul acesta dă destulă lu-Iptru ca să vă convingă fn votul atunci închideţi disccţiunea ; inşi, fiind-că am fost acela [4ul trecut am rădicat contes-4 acestei alegeri, să bine-voiţi ll cuvântai pentrn ca să arăt cari m’am întemeiat atunci, cari aii eşit în urma cerce-ia de ancheta parlamentară, care [fcropulositîte ţi ou atâta laboare ‘4 le culeagă la faţa locului, [yans la vot închiderea disenţin-reapinge. i, Holban. D-lor, vedeţi cit de u' * comisiunile cari se trimit In cer-ri «cale pentrn materii electorale. -ţî anchete rădici prestiginl Carne-,.Mt face, pentrn că dovedeac po-4 'finţa noastră de a minţino pari . I sinaeali representaţinnea ţirel: dovedesc dorinţa fermi de a nn lisa si falşifice sincera voinţă a alegătorilor, upă cnm in treent s'a dat atâtea triste esemple popornlni...... Aceste comisinnî rădici moralul alegătorilor, moral ol ţgrei logale. Mal eBte şi altă utilitate: de multe ori am putea si fim surprinşi în voturile noastre prin insuficienţii dosarelor in materie de alegeri; de multe ori am putea si alunecăm pe o cale greşită, efind numai din dosarele alegerilor ne-am forma convincţinnile noastre pe care le relevă azi raportul comieiunel. Vedeţi puuctele importante pe cari le relevă astă-zi raportul comisinnei şi pe care nn putea să le aibă în vedere nici comisiunea de verificare, nici Camera, daci nn se trămitea o anchetă la faţa locului. Mai mnltde cit atita, clapă năr-tnrisirea greţioaBu făcută din partea însăşi acelora cari ai fost factori principali la această alegere, 8e confirmă astăzi in totnl cele ce am avat onoare a vi le spnne in rândul treent, cu ocasinnea contestaţinnei ce am rădicat. Vedeţi, d-lor, am fost zis ci nnul din alegătorii principali in această alegere, onor d. P. Carp, senator, a votat în doă cole-ginrî, în Iaşi şi Vaslnifi, de şi era domiciliat săi la Vaslnii; vedeţi ci prin seri soarea sa, care s’a citit la tribuni şi care este olografă a d-lul P. Carp, d-sa vine şi afirmi ci in adevăr domiciliul săfi a fost la Vaslnii atunci când şi-a eeercitat dreptnl de alegător în puterea listelor cărora a votat şi astăzi... D. B. Maniu. Nu este aşa. D. A. Holban. D-le Mania ,bine-voiţî a nn face denegaţinnl, căci vorbesc cn fapte positive, ei nn fac frase. D. Carp a ales la 1877 la VaBlnii cn listele scelni an, şi a ales şi la Iaşi Iarăşi cn listele anulai 1877. D. B. Maniu. Mu este aşa. D. L. Eraclide. Aşa este. D. P. Ghica. Aşa este; noi am constatat aceasta in comisinne. D. B. Mania. Şi-a strămutat domiciliat. D. A. Holban. Şi-a etrimntat domiciliul peDtrn listele cari ai si aibă efectal lor ptntra .anul 1878, adică pentrn listele în pnterea cărora ee va face alegerea de acum înainte, daci se va casa această alegere. Repet dar ci pentru anal acesta şi-a schimbat domiciliul, iar nu pentru a-nnl trecut. (Coutestnţiunl din partea d-lol Maniu.) Aşi ruga pe d. Mania si ne lase si vorbim şi noi, căci l'am ascultat cn multă pacienţi. Prin armare d-lor,este constatat aceasta, că prin scrisoarea sa d. Carp declara singur că domiciliat săi pentrn listele analul 1878 era la Vaslui nnde şi-a esercitat dreptnl de alegător. Eete constatat ceva şi mal mult, ci chiar cn teoria d-sale nn se poate tmpăca; căci a alea în acelaşi an electoral la laş! nn senator, pe urmă a votat la Vaslnii tot pentrn senator şi a-po! a votat la I«şi acuma. Trei voturi consecutive B’a dat în puterea acelor liste de către nuni şi acelaşi domn alegător în doă judeţe : o dată la Iaşi, o iată la Va-sluiti şi o dată iarăşi la Iaşi. Aceasta să fie bine constatat. (întreruperi, sgomot). D le Maniu, pentrn aceea nn vorbiţi nici o dată în cunoştinţă de cansă, pentru că nu ascultaţi nici o dată pe cei ce vorbesc. tmel sunt i iutarl sunt! Ivane, ce m6 tot cikăeştl Iar unde să găsesc de aceste! iad, Ivane, nu aici. >ăl! Dar ce sărăcie lncie pe ,i la raitl, zise Ivan. Şi ne mal I vorba, îndată şi porneşte la el ştie pe unde cotigeşte, că Ihlă tocmai mult şi numai i dă şi de poarta iadului. Şi 5 dată Începe a bate In poartă, îl: Tabacioc este! Iste, respunde cine-va din lă- > hi este! Iste. : ii sunt! (ar cum să nn fle! l ari sunt! |lo, ho! CăţI poftesc!, harayo, haraşo I Aici e de mine! Deschideţi iute, zise Ivan tropăind şi frecăndu-şl mânile. Dracul de la poartă, găndind că e vre-un muşteretl vechili de-a lor, deschide ; şi atunci numai iacă ce se trezesc dracii pe neaşteptate cu Ivan Turbincă! — Val de noi şi de noi 1 ziseră atunci dracii, scârmănăndu-se de cap In toate părţile. Aşa-I c’am păţit-o! —Ivan Insă porunceşte să-I aducă mal degrabă, vutchi, tabacioc, lăutari şi femei frumoase, că are gust să facă un guleaid. Se uită dracii unii la alţii, şi văzând că nu-I chip de stat impotriva Iul Ivan, Încep a I aduce care din cotro, rachid, tutun, lăutari şi tot ce-l poftea sufletul. Umblad dracii tn toate părţile, iute ca prâsnelul, şi-i intrad lui Ivan In voe cu toate cele, căci se temead de turbincă ca de nu ştid ce , poate mal rftd de căt de sfănta cruce. (v» urma) D. B. Maniu. Am să vă răspund ducă ziceţi că vorbesc fără să ascult. Cer capotul in cesliune personală. D. A. Holban. Ed văd ceea ce faceţi. Prin urmare, d-lor, teoria d-loi Carp nn se poate aplica ia nici nn cas ; căci d-sa zice: eG pot sil aleg U un coleg iG într’o localitate pentrn Senat şi la alt coîegiG, dîntr'altfC localitate, pentru Cambra Legiuitoare. Apoi chiar dacă am admite aeeaetă teorie, tot nu ştim nude eete domiciliul d-lul Carp, căci d-sa şi pentru senatori a ales în doe locuri; vedeţi că protestul care vi-rara citit iu rândul trecut era legitim în toate privirile. Trec acnm mal departe. Al doilea punct este în privirea terme-noluî. In aceasta vedeţi caro este reBulta-tnl minuţioaselor constatări ale comisiu-nei. Comisiunea constată chiar la faţa locului, din dosarele primăriei şi aleprefec-turei, acest neajuns al termenului şi că din capul locului B’a prevăzut consecinţele rele ce atrage după sioe pentru alegerea aceasta. De aci a urmat o mulţime de inoonse-cinţe; întâia că nn s'a putut face publi-Caţinnile în comune şi prin armare treizeci şi mal bine de alegători nn aG pntut să fie încunoştiinţaţl la timp ; în privinţa termenului dar, este constatat din toate lucrările oficiale că nu era aşa precum il prescrie legea ; se constata şi din însuşi lucrarea comision el. Comisiunea găseşte în dosarul primăriei reclamaţiunea primarului către guvern, prin care deşteaptă pe ministru că ast-fel cum s’a făcut convocarea, termenul nu este suficient. Aceasta se poate vedeu şi din însuşi publicaţiile fucute , atât în ^Monitor* cât şi în „foaia locală oficială. Deci o parte însemnată diq alegători de la ţară n’aă putut să fie, In nici un cae, incunoş-tiinţaţl legal mente şi la timp, chiar dacă am admite că cei din urbe &G avut tim-pnl să se vestească şi să se consulte. D-lor, este pe urmă a treia parte acontea-taţiuneî care sm adus’o şi care şi pentru aceasta a venit comisiunea şi a făcut evidenţa înaintea d-v. prin constatările el* I * * 4 5 Acest al treilea fapt este că eG am arătat trei alegători că aG votat fără drept pentru d. Maiorescu, şi comiiinnea după severe cercetări a găsit că nu trei ci sunt şase cel ce afl votat fură a avea dreptul de alegători. Vedeţi chiar calculul simplu resolve cestinnea, abstracţiune făcând de ori-ce alte împrejurări şi fapte. Prin urmare d. Maiorescu în nioi nn cas nu avea majoritatea votanţilor; acestea sunt lucruri evidente, positive, cari rees din lucrarea unanimă a oomisiunei eare se produce prin raportul sâG; sunt lucrări asupra cărora nu încape discuţiane, sunt lucrări asupra cărora contestaţiunile verbale nu aunt îndestulătoare, căci coroi-aiunea aceasta îndeplineşte toate coudiţiu-nile de onorabilitate: ea are toată încrederea Camerei care a îovestit’o cu drepturile sale înalte. D-lor, între consideraţiunile cari le-am adus ca pa combat această alegere, am a-dos şi oare-carl consideraţiunl morale, şi cred că ori de câte ori este vorba de o alegere de maodatnr al ţcrel şi de trămite-rea lui îutr’o cameră care se numeşte A-duuarea naţională a unul Stat, este bine de a şti daca credinţele lui sunt pentru menţinerea naţionalităţeî poporului în ces-tiune, căci este absurd a se admite că un client ş’ar alege nn advocat care să fie inamicul causel sale. EI bine; eG în privinţa aceasta mulţumesc onor. d-lul P. Carp, care, în patriotismul săfl, a fost nevoit &a declare că doctrinele d-lul Maiorescu sunt funeste eocietfiţel româneşti şi Statului nostru politic... căc* aceasta însemnează declaraţia sa, când zice ca dacă ar fi cunoscut mal înainte aceste doctrine u’ar fi votat pentru d. Maiorescu... D. Carp, ca om care ’şî iubeşte ţara, s’a găsit nevoit nă ne facă această declaraţi-une, care’i face onoare din toate punctele de vedere. EG în rândul trecut v’am indicat printr'o citnţiune care eraG doctrinele acelui candidat, şi acea indicare mi-a atras critioe şi graţiositate incivile din partea d-luî Maiorescu într’o foaie a sa,tac-8&ndn-m8 de ignorant. D-lor nu voifl să trec nici de filosof, nici de învăţat universal, dar ţin să constat că tot ceea oe r.ic este esact, ţin sa probez că am dat o interpretare justă, veridică înaintea d-v. în privirea doctrinei acestei scoale funeste, care în Moldova se nnmesce Nona Direcţie şi al căria d. Maiorescu este şi fondatorul şi marele profet. Iată am aicea evanghelia acestei şcoale, ,ConTorbirele literare4, unde sunt traduse şi propagate de d. Maiorescu principiile Iul Bebopenhauer^. D-nul preşedinte. Nu sciG dacă este bine să discutăm aci opiniunile filosofice ale a-lesulul. D. A. llolban. La această observaţiune a d-Iuî preşedinte aş voi să HciG un lucru: dacă in ţara Românească ar fi o localitate care să se numească >Le Lac sale4 şi dacă acolo ar trăi o sectă de mormoni ca în America, şi dacă prin rătăcire un colegiG electoral ar alege un mormon, s’ar găsi loc pentru el în Camera noastră, când parlamentul Statului celuî mai liberal, în Camera Statelor-Unite, n’a putptsă intre nici odată un mormon ?.. D. preşedinte. Să ’ml dea voe d. ora-tore a-i atrage atenţiunea, că, daca ne vom pune pe tărâmul acesta, ne am putea pe toată zioa eaclude unii pe alţii sub pretextai opiniunilor ce profesăm, (sgomot). Voci. Prea bine. D. preşedinte. Nu este permis, mai cu seamă unni partid democratic, să atace o alegere pentru opiniunile filosofice ale candidatului, şi protestez din parte-mL Voci. Poarte bine, protestăm şi noi. D. A. Holban. înainte de toate, partidul naţional democratic şi liberal are de cea întâie datorie să apere *propietatea, onorea şi castitatee familiei, patria. . are de datorie să propage in popor ţouoa-rea, moralitatea, virtutea . . .< «ară nn materialismul abjectului Sohopenh&uer, care propagă concabinatul, dreptul bătăii cu biciul, dispreţal amorului de patrie şi sentimentelor de onoare.. . Aceste lucrări sunt bnne la selbaticT, nn la noi. . . D. preşedinte. Şi noi am fost acusaţl ăc suntem contra proprietăţel, contra familiei, şi de mnlte alMe, şt cu toate acestea faptele uoastre aG desminţit acele acu-sărî. Eti protestez coutra acestei discuţiunî, protestez pentrn că se aduce la bara a-cestel Adunări opiniunile filosofice ale aleşilor. Cu toate acestea daca Adunarea pri-mesce discoţinnea pe acest tărâm, nn am de cât a mă supune. Vocî. Nu, nn, protestăm şi noi. D. preşedinte. Pun la vot, daca Camera primeşte să se discute opiniunile filosofice. D. A. Holban. No mai puneţi la vot d-le preşedinte, căci atunci renunţ la cuvânt. Se pune la vot închiderea discuţiunel şi se primeşte. Se pune la vot condusinnile raportului şi resnltatul scrntinulai este cel următor: Votanţi.........................71 Maioritate de doă treimi ... 48 Bile albe pentru conduşii . . 45 Bile negre contra..............26 D. preşedinte. Prin urmare. Adunarea respingând couclusiunile raportului, eG proclam de deputat al colegiului înteifi de Iaşi pe d. Titu Maiorescu. Voinov, se pune la vot Inerta tn coniide-raţinne şi se primesce. Legea iu total se adoptă cu 22 voturi contra a şoapte. Se ia îu desbatere pe articole legea pentru tA^ele oomunel Iaşi fi se adoptă cu suprimarea taxei asupra profitului caselor de asigurări. Ne mal fiind nimic la ordinea zilei şedinţa se ridică la orele 4 şi jura. p. xn. SENATUX Şedinţa de Luni 3 Aprilifi, 1878. Şedinţa se deschide la 2 ore p. a. sub preeidenţa d-luî D. Brătianu. Se votează prin bile legea pentru prelungirea termenului a dreptului de porto-franco pe doul ani a oraşelor Brăila, Galaţi şi Ismail şi legea prin care se anto-risă guvernul a satisface condîţiunile contractului încheiat cu d. Lemaître pentru spălatul rufelor. Se iafl desbatere legea electorală. Se procede la Totarea amendamentului d-lui Cămărăşescu pentru ca colegele 1 f» II să fie dispensate de cartea electorală. Resultatul votnlai este nul, neintrunind majoritate nici pentru nici contra. D. Ministru de esterne depune mesagiul relativ la legea pentru transportul d-lor Senatori şi deputaţi. D. Raportore Stnrdza citesce raportul asupra convenţiunel încheiat intre Statul român cn Germania. D. Voinov Întreabă dacă prin suprimarea din legea de faţă a alin, II de sub art. 1 din couvenţiuuea Austro-Română şi a alin IV de sub art. 1 din conven-ţiunea Buso-Romănă , se aprobă disposi-ţiunea prin care se recuuoasce statului român dreptnl de a legifera şi a reglementa îu materie de comercitL industrie, poliţie şi siguranţă publică. D. Ministru de esterne răspunde că aceasta nu B’a stipulat in convenţiunea ca Germania, nefiiad etate limitrofe, cum sunt Auetria şt Rusia cu care contractul supuşilor fiind mal freqoeut a trebuit a se lua măsuri şi a ee stipula aceasta în convenţinne. După oare oare eeplioaţiunl ale d-lul CAMERA Şedinţa de la 3 Aprilie Şedinţa se deschide la orele 2 d. a. sub preşedinţa d-lul Docan, fiind prezenţi 88 d ni deputaţi. Se respinge congediurile cerute de d-n iî C. Fleva, Miclescu şi Cozadin. D. P. Ghica arată că prin ziare circulă zgomote, cari dacă sunt adevărate ar fi pericoloaBe pentru esistenţa României, şi propune o şedinţă secretă pentru ca ga-vernul să dea esplicărl îu privinţa acestor zgomote. D. G. A. Hosetti combătând propunerea d-lnl P. Ghica, arată, că azi pe In 4 şi jumătate d. a. va sosi d. prim-ministru, care va oomunica impresiile sale din străinătate şi înaintea soeirel d-lnl prim-mi-mstru, d-Ba zice că nu înţelege ţinerea n-nel şedinţe secrete. Propurerea d-lul G. Chica se pune la vot şi cade. Se pune la vot din noG conclnziunile haportuluî comisinnei de verificare in privinţa alegereî colegiului al III de Cahul şi se primesc cn 65 voturi pentrn invalidare şi 5 pentru validare din 70 votanţi. D. Preşedinte în consequenţa cu votnl dat declară vacant colegiul al III de Cahul. Se ia în desbatere nn credid de 1.471,951 lei 80 b. pe seama d-lul ministru de resr bel, pentrn trebuinţele armatei. Luarea în considerare se primesce după o mică discuţie. Articolele Be primesc fără discuţie. Creditul in total ae primesce cn 58 bile albe pentrn, contra 2 negre, din 69 votanţi fiind şi 9 abţineri. D. Sihleanu cere a se lua In desbatere verificările alegerilor, cari mal sunt neverificate; trimiţândc-se anchete parlamentare la faţa loc oloi. D. raportor Pătărlăgeanu dă citire raportului comisinnei parlamentare însărcinată cu cercetarea alegere! colegiului II-lea de Bacăfi efectuată în persoana domnului Morţnn, care conchide pentrn validarea a-legereî. D. preşedinte proclamă de deputat pe d. Morţnn, primind adunarea conclnziunile raportului. 9e ia în desbatere proectul de lege votat de Cameră şi amendat de Senat, ca tinerii ingajaţî în armata, pe diferite termene, ce a Inat parte la resbsl să se elibereze din armată, şi să treacă în miliţii, ear nu în reservă, după cum o votase Camera. Luarea în considerare şi art, unic se primesc fără desbatere, legea în total se primeşte cu 59 voturi peotTu, contra 1 din 60 votanţi fiind şi 10 abţineri. Se ia în desbatere proectnl de lege pentrn modificarea art. 2 şi 11 din legea biletelor ipotecare. Proectnl de lege se primeşte fără discuţia ne cn 46 bile albe pentru, coutra 4, din 50 votanţi fiind şi 14 abţineri. Şedinţa ee ridică la orele 4. CRONICA IndatA dup& venirea d-lul Prim -ministru s'a ţinut, erl searâ la 10 ceasuri un consiliu de miniştri la Palat. AstA-zI de dimineaţft s'a ţinut alt consiliu de miniştri la ministeriâ, earil pentru astă seară se prevede o şedinţă secretă a corpurilor legiuitoare. De vânzare la librăria Mihăleecn şi Laie: Geografia de Levasseur PENTRU CL. IViGIMNASULA traducţie de F. CRAS8ANU TIMPUL * * " » ■ - • i i i 1111 j 111 COMPTOIR DE COMMERCE ET DE CQMMISSION C7. A X» A M â Paris, 2 Carrefour de la Croix Rouge, 2- 11 se eharpe de tontrs le» commissiona commerciales et d'acbat de« ruarchan-dises am prii de fabriques, de la vente de» produit» etranger* en France; accompagne Ies voyageurs a visiter lexposition et lea curiositt's de Pan». On parle franţats, allemand, mu»» et polonai». 'TTf T l»K I.aHHaYK UI? I'KC.aMU (KHANCE) ESCELIN'TĂ TONICĂ, DIGESTIVĂ Şl U’EKITTIVA CK\ MAfltl N,\ DlNTwTE LICORILE A se cure lodeuna m josul ii fiecărei sticle, eticheta pătrată purul iul îi semnâlura directorului generale. Aticscruku ncJic Lituctii ţinu se gusesce imiiuu la. vâKtTABi.F. tiQitiK uaxKuirriNE Breviare cn Franc* ct â rtîrangcr. rra~J « ;\£— (m bucuretci lâd-uil Utbler WarUnoriU & Cp., agenţi g*n.; I. Athanaaiu .% I. gl*f, A. Kinlkowakl. I. Ot»w. J. K»iser. ncgocianţl; Toba Autoniu. I'imitrla Marin**cu. C. Strai. Fraţii U. A L). Tini*«Hicu, u. Con*untin**cu, U. Kiduloaco A I. Ion**cu. confiftrl; C. Răcoriţi. farmâcUt. ţi la tot® tirarl* mal renumit* io c«lrl*lU or*ţe. EPITROPIA SEMINARIULUI NIPHON MITROPOLITUL PUBLICAŢIA Epitropia roind o cumpăra obligaţiuni domeniale pentru o sumă de lei 10,000, a decis a ţine lioitaţiă pentru acesta in (Jioa de 10 Aprilie viitor in localul cancelarii Seminarului, Strada Filaretu No. 2, orele 12. Amatorii de a vinde asemenea nferte, ne vnr preuanta in arZlst» (i i ţi nră epre a concura la licitaţiă. (729—3) A vis Domnilor Medici. SIROPUL Doctorului FCKtiET. IJ ilH fll I Cel mai bun remedia pentru cnranşirea Guturaiului, Tusei,Tusei măgărescî. Insomniilor, Iritaţiun ilor nervos», ţi contra tutulor bdltlor de pept, satisfăcând atât dorinţa medicilor, cât ţi a bolnavilor; nă linguriţă este destnl. In Paris la D. CHABLE, rue Vivienne, 36, ;i în streiuState se află la toţi farmaciştii şi droghistii. Deposit la farmaciile D-lor Ziirenr, Ris-dorfer şi Eitel, şi la D. Ovessa drogistul. PROSPECTUS DE llnstitution Frangaise et Italieni Birigte par ME8DAME8 MAZZANTINJ 9, Place (l’Azeglio, FLORENCE. Ces Dames , ayant quitt6 la France leur patrie aprfcs la guei 9 70-71, ont fondtS ii Florence en 1873 une Institution Francaise < lienne qui jouit de l’estime generale, et oh Ies jennes fllles TW/Z une instruction aussi solide que briliante. Lea directrices 6tnnt r -dn diplome Slipurienr et second^es par des professeurs distinţ Dans cette Institution l’enseignement est divis^ en 2 conts: ^lemeutaire et cours sup^rieur. Chacun deces cours cotnprend 2 < et chaque classe est divis^e en plusieurs sections. Selon son ap i l’elbve peut changer de section 2 fois par an. Le prix de la pension pour Ies internes est de 1200 frs. par r compris la musique, le dessin et la dansp. Des renseignements on peut avoir ii l imprimerie Thiel & . qui ont visite l lnstitution personellement et ou on peut voir le > pectns dâbaihA aasf MARELE MAGASIN DE HAINE A. Ijlă. belle J O S U F CONFECŢIONATE Şl ARTICOLE DE MODA I <3c O0mP- < 21, Calea Mogoşioel 21; ris-â-Tis de cofetăria Capşa. 1 Se efectuează orî-ce fel de fotografie şi pictură, de ori-ce fel de mărime,! *n modnl cel mal nod şi elegant aprobat in cel mal înalt grad prin care M| oferă un Inorn solid frumos cn fidelitatea a natural. Typ. Thiel & Wiess, Palatul .Dacia*.