75.
MARŢI 4 APRILIE.
ANUL III. — 1 S78.
                                                                                                                                                                                                            T301ST A IVtEIST T ELE-
          IN TOATa ROMÂNIA
i «•  .......................L n. 48
   i ( luni..................... » 24
V t luni....................... , U
          IN STKAINATATE :
| li........................... » 80
'    INSERflUNI Şl RECLAME :
Hi, de 30 lit*r» petit, padina IV, 30 bani. I iflin» J11, 90 bani, pi pag. 11, 2 lei noi.
J      Reclame 2 lei noi linia.
                                                                                                                                                                                                          I Un numâr In capitală 10 bani.
                                                                                                      Ai>T'o-iNrait_TE,i.
8* priim»*#c In »trâinatnw: La D-nvl /{aasen-gU\n & Vogler in Vi«*nna, W al fi «chiţ a* t* 100. A. Oppelik io Vienna, 9nbPob;ul«i 2, Ruddf Moase in Vicnna , S»^i|er«tAtLe 2: Philipp Lob in Vienna, K^cheub-ichg.’tMP 11 : L. Lung <A Comp. in l’ffti&p JIacas-La/fiU <t Comp. In Pari», C. Adam 2, Cvrr»"fur de la Croix-Roinre 2, Pari*; Oruimf Comp. Hue Dronot 2 Pari»; Kuy. 3/icoud, 139—140. Kieet Street London.
ESE JN TOATE ZILELE UE LUClUJ.
Biuroul Iiedac Jiel şi Administraţiei: Palutul ,D:tcia.*
   Scriiorl nefrancaie nu se primesc. Articolele nepublicate ie vor arde.
Un număr In Districte 15 bani.
     .'«rsnl de BnenrencI,
     ■g. Rurale............
                                                                                                                                                                                                                                                                                    llomeniale .... Jit funciar rural . .
                                                                                                                                                                                                                                                                                          urban . . municipal al Capit.
     ţ. Penei!............
        Dacia..............
        Horn inia..........
     ■i. municipal cu premii
     ■ ta Roui&nft.........
     ii 3 luni ............
*4 »ra .      ............
N I
Si Martie.
91M. 9ll<4 871/,
821/4 7H/,
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                         St 135 150 55 22
871/4
82
71
83
135
60
2l‘.i
      Cursul d* Vlcna, 12 Aprilie. Renta ungari In aur .... 86 — Bonuri de teaaur ucg , 1 etnie. 119 —
II
109 — 61 i5 85 35 73 05 IU -796 —
lin
IOOI/4 100,/,
2525 2525 123j \    123'/,
împrumutul auetr. In hArtie .
     »          .   » argint .
Renta auatriacA in aor . . ,
Loee din 186d ............
Acţiunile b&ncet naţionale .
     .       . auetr. de credit 213 —
     .      „ ungare ,        194 50
Argint...................... 106  90
Ducatul....................... 5 74
Napoleonul.................... 9 75
100 mArcl germane.............60  —
     Carnal de Berlin. 12 Aprilie. Acţiunile Cailor ferate romAne. 23 90 Obligaţiunile rjniAne 6»/. . . PrioritAţile C. fer. rom. &>U împrumutul Oppeuheim . . .
Napoleonul...................
Viena, termen lung...........
Parie , ecurt ....
73 25 71 75 91 70 16 26
           Calendarul filei Marţi 4 Aprilie Patronul silei: Cur. Oeorgiu. RtM&ritul eoaretul: 5 ore 13 min. Apueul eoarelul: 6 ore 45 min. Panele lunel : LunA Pila»,
PLECAREA TRENURILOR
. 8.15 n 10.— J . 9.50 n 12.00 d . 1.53 n 5.46 4 7.15 d
                                                                                                                                   Uacarencl -Soceaia
Bucureeol . . . . 8.15 n 10.— <
Ploeecl . .
Brăila . ,
Tecuci J........4.38 n        11. Od
Roman...........9.05 d         4.45 <J
Suceara, eoeire . .12.03 4     9.55 n
                                                                                                                                  Bnoarenc—Verclemra
Bucireecl...............8.— j  6,05 n
Piteşti...............11.21 f 10.15 n
Slatina................2. — d
Craiova................4.17 4
Vârciorova, eoeire . . 9.01 □
                                                                                                                                                                                                                                                                 SuoeuT» —Bnearencl
Suceava........5.11 4    6.464
Roman.......... 8 45 4 12 3'.}
Tecucid. .... 12.30 n 5.10 ş
BriiU..........3.09 a 8.10 n
Ploeicl..........7.124
BucureicI, nonire 8.30 i
                                                                                                                                                                                                                                                                                          Vercloravi —Uacarencl
Verciorora.................6.45  4
Craiov.4 .................11.44 .1
Slatina.....................1.M ,j
Piteşti.................. 4.42    4 7.
58 4 45 J
.30 4
Buoucencl, toiire
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                           15 d 7.40 4 11.20 <J
                                                                                                                                     Uncarenel—(ilnrgla
BucureicI.........9.18 d        6.06 □
Giurgiu, toiire........Îl. <5 j 8.27 n
                                                                                                                                     W largi a—Baeurencl
Giurgiu............ 9.26     4  4.45 □
BucureicI, toiire....... 9 48 4 7.174
                                                                                                                                       Gila|l— Bărboşi
Galaţi.........1.20 n     8 25 d 7.30 4
Bărboşi, coiire . . 1.55 n 9.— 4 8-05 n
                                                                                                                                       Bărboşi —Galall
Bărboşi........2.55 □     8.25 n 7.25 n
Galaţi, «Mire . . . 3.30 n 7.— n  8.— 4
  SClItl TELEGRAFICE
                                                 ALE .TIMPULUI'
                                                                                                                                (Agenji Kavas).
      Serviciul de le 14 Aprilie 9 ore dimineaţ». —
nI
                                                                                                                                                                                                                                                              Berlin, 13 Aprilie.
I* Ştirea, cS o corespondenţă importantă se '•chimbă fi aenm intre împăratul Germa-tffliel şi iii Rusiei, este cn desăvârşire nefundaţi.
                                                                                                                                                                                                                                                                Pari», 11 Aprilie.
Nimic încă nn se canoaşte din regala-11 demers arilor conciliate ale Germaniei.
/q
i
                                                                                                                                                                                                                                                                   Viena, 13 Aprilie.
   ’Ji D. Brătianu a pornit astăzi da drepţi! i|» Bncnreştf.
      0a data de 12, ee vesteşte către .Poli-:he Corespondent următoarele din Con-ntinopol:
      ,Se crede că governnl va evita ori-ce venţie cn Rneia eaă cn Eoglitera, de timtomele arată că misiunea Gnglilerei e acum preponderantă.
                        Rlo-Janelro, 12 Aprilie. Illamera brazilian» s’a dieolvat.
                                                                                                                                                                                                                                                 — Serviciul de la 14 Aprilie, 8 ore eeera, — Atena, 14 Aprilie.
      Amiralul Abmed înlocoeşte pe Ho-irt-peşa, care a lnat nn congediil de trei lai epre a merge la Londra. — Un vas Iţesc transportând muniţinnl a făcnt Vrej lângă Cerigo, — La Volo se des-merefl Im pe turceşti. In Teealia # 5000 de tarei. Freea grecească atra-} atenţia gnvernnlnî asnpra acestei în-nnate concentrări. — D. Blnnt, consnlnl rglez la Salonic, a sosit la Volo spre a /■natitui o comisie de anchetă asnpra taeinatolnl d-lol Ogle.
                                                                                                                                                                                                                                             — Serviciul de U 15 Aprilie 9 ore dim. —
                                                                                                                                                                                                                                                                   Viena, 14 Aprilie.
       3e deeminte din isvor sigur, ca nefuudută ştirea de origină englezească, care spune /'im că contele Zicby ar fi cerat învoirea Porţii pentru ocuparea Bosniei şi Erţe-ovinel, pe cere ar fi arâtat-o ca necesară vederea oare-căror eventualităţi.
                                                                              BUCURESCl â APRILIE
      I). I. C. Brătianu se Întoarce din tiisiunea cu care a fost Însărcinat !din partea cabinetului Brătianu.
      Nu ne Îndoim, că ilustrul patriot Tomăn se întoarce In capitală cu un tmbet de mulţumire.
      Cum s’ar putea nlt-fel!?
      Nu ştie oare toată lumea, că şeful cabinetului actual este un om care ştie să facă trebile, un om de o capacitate universală.
      Dupâ-ce d. Lascâr Catargiu, ca om fără experienţe şi fără de cunoştinţe locale, Încurcase administraţia ţării, a venit d. I. C. Brâ-tianu, a luat frăul administraţiei interne tn măna sa de fer şi, după-ce d-sa a fost căte-va luni de zile
ministru de interne, astâ-zi ne aflăm faţă cu cea mal deplină des-curcătură.
   După-ce d. P. Mavrogheni, ca diletant tn materie de finanţe, Încurcase finanţele ţârii, avenitearâ-şi d. I. C. Brătianu şi le-a descurcat,
   După-ce generalul I. C. Flor6scu, ca om incompeutent In ale Spătăriei, desorganisase armata, In căt nu mal râmăsese din ea de căt căciulile găurite de molii, tot d. I. C. Brătianu a venit şi a făcut din .porecla Curcan un renume", a creat vitejia romănă şi a pus lumea in uimire.
   Mal poate oare să rămăie Îndoială, acum, după-ce d. M. Co-g&luiceanu a Încurcat iţele politicei externe, că nu tot d. I. C. Brătianu este omul care le va descurcai
   In adevăr, dacă nu ar fi I. C. Brătianu, energicul, consecuentul şi luminatul patriot, nu ştim ce s'ar alege de biata noastră ţară!
   In deosebi Insă In momentele de criză, cănd soarta Romăniel atărnâ mal mult ori mul puţin de Încrederea ce Romănil inspiră puterilor mari, d. I. C. Brătianu e, aşa zi-cănd, singurul bărbat politic romăn, care se poate presentn pretutindeni cu faţa curată, singurul om, care mal ales la Viena şi Berlin nu deşteaptă suveniri neplăcute, şi poate chiar jignitoare pentru interesele Romăniel.
   Este bine, foarte bine ca lumea să aibă motive de a crede, că eminentul şi cumpătatul bărbat politic d. I. C. Brătianu este omul care, prin activitatea sa politică, a dat es-presie adevăratelor sentimente ale Romănilor. Pentru aceea domnul loan C. Brătianu a dat dovadă de mult tact politic, de multă ab-negaţiuue patriotică, plecănd Însuşi la Berlin, şi ţara nu va avea de căt eă se feliciteze de bunele resultate ale misiunel cu care a fost Însărcinat din partea cabinetului Brătianu.
   Organul oficios ne spune, că d. I. C. Brătianu a ajuns la triumful ideilor pentru care s’a luptat toată viaţa.
   îl felicităm de acest triumf!
   Fericit omul, care în curs de numai doi ani de zile poate să des curca administraţia internă, să restabilească echilibrul In finanţe, să creeze o armată vitează şi să mal pună la cale şi politica externă a unei ţări.
   Fericiţi cel ce se pot crede capabili de toate !
   .Presa" de 2 Aprilie scrie:
   .Soarta cea rea, printr’o ironie amară, a reservat d-lnl I. Brătianu una din acele situaţiunl triste, ce nu se putea evita, de căt numai printr’un simţimănt de demnitate, de care capul radicalilor pare a fi cu totul lipsit. Pelerinul de la Li-vadia bate azi la porţile cabinetelor din Viena şi Berlin, şi aruncă, prin organele sale ministeriale, insulta şi Injuria contra aliaţilor săi de ieri.
   Dar, ce influenţă politică poate esercita pe lăngâ puterile străine ; ce Încredere poate inspira diplomaţilor Austriei şi Germaniei capul partidei radicale, care s’a Invărtit ca o sflrlitoare după toate vânturile, şi care, ca un adevărat cameleon politic, s’a Închinat pe rând la toate altarele pe care le batjo corise mal ’nainte?
   O espnnere pe scurt a cător-va fapte, relative la purtarea trecută a primului ministru, va demonstra, pe deplin, cititorilor noştri, că misiunea sa va fi stearpă, dacă nu chiar vătămătoare intereselor ţârei.
   La 1848, domnul Brătianu şi mentorul său C. A. Rosetti s’aO rescu-lat contra protectoratului rusesc, şi, esilaţl In străinătate, afl scris contra Rusiei broşuri, In cari violenţa şi injuria aQ ajuns la cel mai nedemn diapason.
   După ce se stabili în Paris d-nul Brătianu, puindu-se In raport cu co mitetele revoluţionare din acel oraş, conspiră contra lui Napoleon III, şi graţie unor influenţi bine-voitoare, fu trimis Intr’u casă de nebuni, In loc să fie aruncat In fundul unei temniţe.
   La 1868, domnul Brătianu deveni instrumentul Rusiei, şi agită ţara cu bandele bulgare şi cu veleităţi ridicule d’a lua Transilvania, ame-ninţănd tot-d’odatâ pe Turcia şi pe Austro Ungaria. Tot atunci, came leonul radicalilor noştri dete lut Strussberg oneroasa concesiune a drumului de fier, mulţumiudu-se pe parola de onoare a inginerilor pru-sianl.
   Căzând de la guvern, domnul Brătianu deveni inamicul neîmpăcat al Prusiei, şi aruncă, prin organele sale de publicitate, calomnii nedemne coDtra principilor germani ca asociaţi In Întreprinderea căii ferate; ba încă merse pănă a batjocori şi a vesteji probitatea principelui Antonio de Hohenzolern, părintele Domnitorului uostru.
   La 1870 şi 1871, d. Brătianu cercă In două rânduri să re9toarne pe Capul Statului, prin revoluţiunea de la Ploeştl şi prin mişcarea din
capitală, care era aproape să provoace abdicarea Măriei Sale."
    .Press»" arată apoi ce a făcut d. Brătianu de atunci lncoa.
  m CUVENT ÂL LUI AKSAKOF
   In şedinţa plenară a Comitetului slav din Moscva de la 17 alunei trecute, prezidentul acelui Comitet d. Aksakof a ţinut un cuvânt, care în resumat se află reprodus In Polilik (ziar pentru interese ceheşti, din Prrtga).
   Intre altele d. Aksakof zice : .Onoraţi Domni,
   .Activitate» Comitetului nostru slav e atăt de străns legată cu Întâmplările politice actuale din peninsula balcanică. In căt am intăr-ziat In adins cu convocarea şedinţelor plenare anuale; am aşteptat sfârşitul sângerosului râsboifi, botâ-rlrea definitivă a Împrejurărilor. La 31 Ianuarifi furtuna s’aO aşezat şi după ce a trecut o lună Întreagă de grea şi apesătoare nesiguranţă. Ia 3 Martie resâri In fine ziua de eliberare din servitute a milioane de supuşi ruseşti, acea zi a renaşterii noastre spirituale şi materiale, aceeaşi zi, In care prin semnarea tratatului de la San Stefano s’a dăruit libertatea şi drepturile omeneşti la alte milioane de oameni—fraţi după credinţă şi naţional itateşi In aceeaşi zi s’aO deşteptat la o nouă viaţa naţiuni şi ţări lutregi. E adevărat, că ces-tiunea Orientulm nu s’a rezolvat încă. Constantinopolul nu e curbii încă de pala asiatică ţi misiunea Rusiei nu e pe deplin realizată. Cu toate acestea a’aCi realizat lucruri, ce pluteau numai ca un ideal In fantaziele cele ma! vioae, lucruri, cari înainte de doul ani păreau âncă atăt de de parte de realizarea lor. Nu trebue s’o uităm aceasta apreţuind resul-tatele râsboiuluT.
   OrI-ce ar aduce viitorul cel mal apropiat, Însemnătatea biruinţelor noastre nu se poate contesta şi precum nu e cu putinţă a se face ca rîurile să curgă îndărăt, tot ast-fel nu e cu putinţă, ca opera cu eroism împlinită să sufere vre o schimbare. Dotnuia otomană In Europa e surpată pentru tot-d'a-una, deşi Poarta a mal păstrat un scurt termin de viaţă. Un 110O organism slav, chemat din nefiinţă la viaţă, este Bulgaria.
   Am avea cauză să ne bucurăm, dacă orizontul politic n'ar fi acoperit cu nori Intuuecoşt.
    Adevârat, că nu e nici o Îndoială, cum că Rusia are puterea de a măn-(ine eu sila respectarea ţi împlinirea condiţiilor păcii, dar daca ac°ste sunt In stare a aduce popoarelor Balcanulul pacea mult dorită şi atăt de necesară, e o Întrebare, despre a cărei răspuns nu putem fi pe deplin convinşi. Ar fi o greşalâ de a ne bucura faţă cu soarta încă nehotărită a Herţegovinei, Bosniei, Serhiel-vechl. a Macedoniei şi a provinciilor greceşti creştine, pe când aceste din urmă se află In sângeroasă luptă cu Poarta.
    Nu ne putem feri de ’ntristare gândind, că chiar aceia aă fost prea puţin mulţâmiţi, cari aQ ridicat cei d’ântâi flamura libertăţii şi aQ Început lupta 6fântă şi aceştia sunt : Bosnia, Herţegovina şi In fine principatul Sârbiel, care de două ori a Întreprins lupta şi lu anul 1876 a avut să sufere Întreaga greutate a puterii turceşti.
    Nu Rusia, ci o altă putere e de vină la toate acestea, dar In această Împrejurare e simburul unor nouă complicaţiuni.
    Ameninţările militare ale Austriei şi ale Angliei nu vor intimida pe Rusia, dar această din urmă nu poate rămâne indiferentă In faţa înfierbântatei invidii, care făureşte machinaţiunl şi intrigi cu scopul dea ştirbi libertatea slavă şi dreptul slav şi care aQ necontestatul scop de-a împărţi Turcia europeană şi de-a se pune in posesiunea Darda-nelelor. Diplomaţia voieşte un congres şi fiind-câ suntem hotâriţl a nu supune condiţiile noastre de pace nici unei ceusurl, resultitul maclii-naţiunilor diplomatice e necunoscut, ne vesteşte Insă o epocă nu prea Îmbucurătoare....
    Necontestabilă esteînsâ o impreju rare, că dacă o putere vecină va trece de la ameninţare la acţiune, va fi o nouă cestiune la ordinea zilei, cestiunea slavilor apuseni.
    Şi fiind-că nici In peninsula balcanică nu s’a restabilit Încă liniştea şi având a aştepta Încă din partea Europei apusene pretenţiu-ni chiar In privirea margineior Bulgariei, de aceea, domnii mei, In faţa acestei nesiguranţe şi a poziţiei apăsătoare (care nu poate ţinea mult, paralisează Insă lu multe priviri activitatea patriei noastre) voiO face de o cauidatâ abstracţie de la Însemnarea programei atitudinel noastre viitoare şi ’mi voiQ permite a vâ convoca din noQ, când orizontul politic se va ti limpezit puţin."
TIMPUL
SCRISOARE ADRESATA
                                                                             timpului
     Domnule Redactor,
   Uz&ml de dreptul ce’mî acordă legea şi obiceiul recunoscnt de ziaristica Întreagă, v6 rog să bine-voiţl a Insera acest răspuns la un articol injurios pentru mine, publicat în numărul ziarului /Fiinpul* de la 30 Martie şi subscris de un lancu Meii nte, primar.
   Acest lancu Melinte, care are o conştiinţă atăt de gingaşă şi arată că demisionează pentru a nu săvârşi abuzuri de tot felul ce-I impun cu călăraşii ca sub-prefect şi arendaş, a fost dat de mine îu judecată pentru o serie de tăişuri şi de delapidări sâv£rj-ite cu o mare cutezanţă în paguba comunei Scurta, unde, adaug In treacăt, că sunt proprietar iar nu arendaş,
   O observaţie ciudată, de care vin a vă face parte, e că acest primar atăt de scrupulos şi de curajos, care scrie pe la ziare şi pe la toate autorităţile denunţări cu atăta vervă, şi care urmăreşte sub-prefecţil cui pabill, e un sătean care subscrie cu punerea deg tulul.
                 A. Brăiescu.
                                                                                                         CAMERA
                                                                                                        Şedinţa de la 1 Aprilie
   Şedinţa se deschide la ora 1 şi jura, d. a., flnb preşedinţa d-luî C. A. Rosetti, fiind pivBenţl 74 dd. deputaţi.
   Sumarul şedinţei precedente 9e aprobă.
   D. Rose Ştefâneaca cere a se face o rectificare în procesol-verbal al şedinţei precedente publicat îu «Monitorul oficial,.
   Se respinge concediul cerut de d. Şig-man.
   Se acorda concediă d-lor Margăriteacu şi Donicî.
   Se da citire unei petiţimu din part^ a mal multor locuitori din judeţul Vâlcea, ca în anul acesta să fie scutiţi de dările comunale şi fiscali.
   Se dă citire unei pet iţi an i din partea profesorilor săteşti din judeţul Gorj prin care cer, ca cn ocaziunea votării legii de gradaţiune, să se fixeze şi reraunerariele lor.
   D. ministru de resbel citeşte raesaginl domnesc prin care se înaidtează din nod la Cameră proiectnl de lege pentru eliberarea din armată a tinerilor înrolaţi ca voluntari în timpul reBbelului, care lege a fost modificată de Senat.
   Dapă o lunga discuţiune în privinţa ordine! zilei, se decide a se pune la ordinea zilei legea pentru regularea transportorilor d-lor deputaţi şi senatori, care a'* luat ip considerare în o şedinţă precedentă.
   D. Raportor Holban dă citire amenda-mentulul d-lul Bue9CO, primit de comi-
aiunea delegaţi'or şi de guvern şi care sună în felul următor: D-nii senatori şi d-nil deputaţi vor avea pe tot timpul sesiunilor ordinare şi extraordinare liber perenra pe liniele ferate, de la loonl de nnde sunt aleşi şi până la Bucuresci sad până la gara cea mnl aproape de reşedinţă.
    Amendamentul pus la vot se primesce
    Art. II se primesce nemodificat.
    Legea în total se primesce cn 53 bile albe pentrn, contra 13 negre din 71 votanţi.
    Se ia în d»sbatere verificarea alegerii colegiului I de Iaşi, făcută in persoana d-luî Titn Maiorescn.
    D. Raportor P. Ghica dă citire rapor-talnî comisiuneî de anchetă, care conchide la invalidarea alegere!.
    D. Mania combate raportul comifliuneî.
    D. Holban susţine invalidarea alegere!.
    Se pune la vot conclnzinnile raportului şi se resping cu 26 bile pentru invalidare şi 45 pentru validare din 71 votanţi.
                                                                                                                                                                                                                           D. preşedinte, în consecinţă cu votul, proclamă de deputat pe d. Titu Maiorescu.
    La ordinea zilei se pune verificarea a-legereî colegiului al 3 Boîgrad făcută în persoana d-luî Boldur Lăţescu.
    D. raportor Poenarn Bordea dă citire raportului comiBiuneî de anchetă însărcinată cu cercetarea alegere! la faţa locului şi care conchide la validare, nerespec-tându-se termenul de 21 zile pentru convocarea alegătorilor.
    D. Lăcnsteanu cere validarea alegere* arătând că şi d. Bonachi a fost primit de Cameră, ca bun ales, de şi nu s’a respectat termenul de convocare prescris de lege.
   Se pune la vot concluziunile raportului şi se respinge cn 9 voturi pentru invalidare şi 53 pentru validare, din 62 votanţi.
   D. preşedinte în consecuenţă cn votul proclamă de deputat pe d. Boldur Lăţescn.
   Se ia în desbatere verificarea alegere! colegiului al 2 de Cahul efectuată în persoana d-lul Aslan.
   D. raportor Vamali al comisiuneî de anchbtă, însărcinata cn facerea anchetei la faţa locului, dă citire raportului comisiu-nel care conchide la invalidarea alegere!, fiind ingerenţe în alegeri, făcute de d. Arbore, preşedinţele consiliului permanent, şi darea în judecata a d-luî Arbore şi a celor alţi, cari afl influenţat la alegere.
    D. Arbore combate raportul comisiuneî de anchetă apărândn-se pe d sa şi arătând că în acel raport se învinovăţeşte de d. Vamali din causa urelor personale între d-sa şi d. Vamali şi d. CrătnneBeu, şi că ingerinţe în alegeri a’a făcut de d. Sterie, candidatul opus a lui d. Aslan.
   Se pune la vot concluziunile raportului pentru invalidare şi votul se anulează.
   Şedinţa se ridică la ora 5.
                                                                                                      Un nou sistem de regiă introdus In Italia
   O problemă financiari, de ordine politică, s’a dezbătut şi se dezbate In căte-va state europene.
    fînvernele nu mal discută azi, cel puţin pentru tutunuri , cestiunea monopolului In principiu, ştiindu-se de mal nainte, că golul bugetar Jce ar lăsa abolirea monopolului, ar fi cu anevoiDţă de umplut, dacă nu şi imposibil, In starea presantă a economiei finanţelor publice.
    Cestiunea cea mal arz&tore stă In modul cum s’ar Îndestula mal biue aviditatea bănească, ce deşteaptă statelor această vâuâ de venituri, care se numeşte impositul indirect pe fumul şi cenuşa ce fac robii tutunului.
    Problema aceasta a fost agitată şi rezolvată de acţionarii regiei i-taliane In unire cil statul.
    Credem de interes pentru financiarii noştri, şi pentru luminarea combinaţiunilor ce vor urma In monopolului tutunilor la noi, estră-gOnd următoarele linii, ca să se aibă In ştire şi tn vedere, la timp oportun:
, .Acţionarii regiei tutunurilor din Italia, Întruniţi In şedinţă generală estraordinară, la 2 Fevrnarie trecut, atl aprobat noua convenţiune dintre acţionari şi stat, resumată In următoarele puncte: 1 modificarea tarifel preţurilor tutunurilor, 2. fixarea arenzil monopolului, pentru Italia şi Sardinia, la 93,600,000 fr. a) 3. a se calcula produsul monopolului, adică venitul nelo, după scoaterea cheltuielilor regiei, pe un period de şase ani, în seria ţifrelor ce urmează :
Pentru 1873. . . . 93,300,000  fr. 
  >    1879. . . . 102,000,000 >   
  »    1880. . . . 105,000.000 •   
       1881. . . . 107.700,000 »   
  >    1882. . . . 110,700,000 >   
  »    1883. . . . 113,700,000     
   ,Din aceste sume, se va estrage „mal ănteiu. arenda; escedentul va fi „împărţit pe din doi cu statul.
   ,Din orî-ce alt excedent, peste suinele previzute, stalul va lua mal „imit iii 66 la suta. Restul de 34 va „fi iară. divisatpe din doi cu statul...* In acest chip, regia devine tovarăşa statului şi formează tn Italia un monopol pe bază de interesare bilaterală {regie cointeresez).
/ Combinaţiunea financiară este, tn adevăr, ingenioasă.
   Financiarii Italiei se pot, cn drept cuvfint, mândri că afl găsit solu-ţiunea cea mat spornică pentru finanţele publice.
                          (Rom. Lit.j
                                                        ŞTIRI OFICIALE
    .Monitorul* publică următoarea lege pentru fixarea bndgetnlal de venituri şi chel-tneli pe exerciţiul 1878:
                                                                                                                       TITLUL 1.
                                                                                                                    Budgetul general
                                                                                                                  § 7. Cheltueli autorisate
    Att. 1. Se deschide miniştrilor credite pentru cheltnelile ordinare şi extraordinare pe exerciţiul 1878, conform tabloului general anexat la această lege.
    Aceste credite se aplică la datoria pnblicS, lista civilă, dotaţionea Corpnrilor Legiuitoare, curtea de compturl şi eervi-ciele generale ale Miuieterilor, ast-fel precum rezultă diu budgetele speciale, constituind o sarcină pentru Stat de lei 92,835,889 bani, 27,
    Art. 2. Creditele suplimentare şi extraordinare ce governnl va fi nevoit a’şt deschide in cnrsnl anului 1878, pe baea art. 25 şi 29 din legea comptabilităţei generale, vor fi mărginite in sumă de 536,561 lei, 73 bani.
                                                                                                             § 2. Impoute şi venituri autorisate.
    Art. 3. Contribnţiunile directe şi indirecte, aren/.ile, chiriile, embaticurile, taxele poetale, telegrafice şi ale căilor ferate, venituri diverse şi extraordinare, annme trecute in bndgetnl de venituri, se vor împlini după legile speciale.
    Preţul aărei geme, destinată consoma-ţinnel inferioare, se fixează la 8 lei suta de kilograme.
    Pentrn export, guvernul este antorisat a face asupra acestui preţ redncţinnile cuvenite, conform lege! speciale a salinelor.
    Preţul sărel de mare se fixează la 4 Iei suta de kilograme, orl-care ar fi destinaţia ei.
    Art. 4. Mijloacele pentrn exerciţiul 1878 se evalnază la snma de iei 93,372,451, la care adăogândn-se valoarea biletelor ipotecare, după legea din 10 Iunie 1877, în snmă de lei 28,000,000, se însumează ţifra totală de 121,372,451 lei, aet-fel precum s’a trecut în tabloul veniturilor.
                                                                                                           § 3. Evaluaţiurua căilor si mijloacelor ţi resultatul generat al budgetului
    Art. 5. După creditele şi resursele acordate prin legea de faţă, resultatul ge narai al bndgetnlni pe exerciţiul 1878 se resnmă precum urmează:
    Resurse ordinare şi
extraordinare . . .      121,372,451 lei
    Cheltuelt ....       93,372,541 lei
    Excedent de resurse 28,000,000 provenind din valoarea biletelor ipotecare.
    Art. 6. Ministrnl financelor este antorisat a emite bonnrt de tesanr, in limitele creditelor deschise, pentrn plata de procente şi conform^legilor respective.
                                                                                                                       TITLUL n
                                                                                                         Venituri şi cheltuelt pentru servicii speciale
    Art. 7. Veniturile şi cheltnelile comitetului de lichidare, ale casei de depunere) şi consemnaţinnt şi ale comitetului pensiunilor, se vor efeetna conform budgetelor lor speciale.
                                                                   w
                                                                                                                TITLUL III
                                                                                                       Serviciul special al judeţelor
   Art. 8. Pentrn serviciul special i deţelor, se autoriză perceperea zes: votate de coneiliorile judeţene asupra cipaluiui contribuţiunilor directe, co budgetelor lor, aprobate de ministei interne, şi asemănat legilor cari regia /seimele judeţene.
                                                                                                               TITLUL IV.
                                                                                                      Serviciul camerelor de comere
   Art. 9. Pentru serviciul camereli comereiB se autorisă, conform lege s ciale, perceperea unei zecimi asnpra p nepalului taxelor de patente clasai şi i ' a celor fixe saă proporţionale.
                                                                                                                TITLUL V.
           SerTlcIul comunelor Art. 10. Pentrn serviciul comuneT autorisă perceperea zecimelor votate ţi văzute în budgetele lor asnpra pri’.i lnluî contribnţinnilor directe, confor gilor speciale.
                                                                                                               TITLUL VI.
                                                                                                    DlsposltlT generale Art. 11. Orî-ce contribnţiuni diAx
orî-ce taxe şi venituri, altele de cif<j    
trecute în bndgetnl veniturilor şi ara      
sate prin legea de faţă, sub ori-ce titn    
snb orî-ce nnmire s’ar împlini, sunt ctl    
formal, snb pedeapsă, pentru autoriză       
care le ar ordona, pentru funcţionarii *    
ar întocmi rolorile şi tarifele şi pentri*  
cari ar face împlinirea, de a fi nrn-       
conform legilor în vigoare.                 
        a). Venituri                  Le vj 
                                        ■ 1 
 ContribuţiunI directe . . .    25,449,78fc 
                indirecte. .      30,721,17 
     Venituri domeniale ....     17,749,51( 
    Posta şi telegraful .... 3,800,01       
Cil ferate.........             11,226,37 g 
Produsuri diverse.....            4,426,101 
                                  93,372,45 
  Venituri estraordinare din                
 biletele ipotecare după le-                
     gea din 10 IuniO 1877 . 29,000,00 |ţ   
                             121,372,45|    
       b). Cheltueli                        
Datoria publică......          45,686,29 §j 
Financie..........                7,169,48® 
Interne...........               7,202,74 U 
Justiţie..........             3,356.42-, k 
Esteme..........                   695,3211 
   Cancelaria consiliului de              J 
miniştri.........                   2«,90 | 
Resbel...........                 13,376,52 
Lucrări publice......           6,363,59 II 
Culte şi instrucţie publică.    8,929,76iţJ 
     Fondul pentru deschide¬                
    rea de credite suplimen-             {( 
   tare şi estraordinare . .        536,56% 
     c). Recapitulaţi*                    t 
Venituri..........              121 372,45$ 
Cheltueli.........,             93,372,4511 
                           1  28,001-,01» 1 
Escedent provenind din valoarea bilaje i    
ipotecare.                                h 
                                         .  
                 CRONICA                    
                                                                                                                                                                                                                          Rublele. — Ministerul de finanţe e'a format că, de câte-va zile, publicul rsf
IVAN TURBINCA )
                                                        I ’oveste de
                                                     IO A N CREANGA
   Era odată un rus, pe care 11 chema Ivan. Şi Rusul acela, din copilărie se trezise In oaste. Şi slujind el căteva soroace de-a rftndul, acuma era bătrăn. Şi mal marii lui văzân-du’l că şi-a făcut datoria de ostaş, l'aă slobozit din oaste, cu arme cu tot, să se ducă unde o vrea, dân-du-I şi dduă carboave de cheltuială.
   Ivan atunci mulţâmi mal marilor săi, şi apoi, luăndu’şl rămas bun de la tovarăşii Iul de oaste , cu care mal trase câte o duşcă două de rachiu, porneşte la drum cântând.
   Şi cum mergea ' van şovăind, când la o margine de drum. când la alta, fârâ să ştie unde se duce, puţin mal
1) Din .Convorbiri Lit«rare“ No. de la 1 Aprilie.
Înaintea lui, mergeai! din Întâmplare, pe o cărare lăturalnică, Dumnezeu şi cu Sfântul Petre , vorbind el ştiS ce. Sfântul Petre auzind pe cineva cântând din urmă, se uită Înapoi, şi când colo vede un ostaş mâtâhâind In toate părţile.
   .Doamne, zise atunci Sfântul Petre, speriat, ori hal să ne grăbim, ori să ne dăm Intr’o parte : nu cumva ostaşul ce vine sft aibă harţag, şi să ne găsim beleaoa cu dânsul. Ştii c’am mal mâncat efi odată de la unul ca acesta o chelfăn"ală.
   — N’al grijă Petre, zise Dumnezeu. De drumeţul care cântă, să nu te temi. Ostaşul acesta e un om bun la inimă şi milostiv. Vezi-l’âl? Are numai două carboave la sufletul sâO, şi drept cercare, hal, fâ-te tu cerşetor la capătul ăsta de pod, şi eO la celălalt. Şi să vezi cum are să ne dea amândouă carboavele de pomană, bietul om! Adu’ţi aminte, Petre, de câte-orl ţi-arn spus, că unii
ca aceştia aO să moştenească Împărăţia cerurilor.
   Atunci Sfântul Petre se pune jos la un capăt de pod, ear Dumnezeii la celălalt, şi Încep a cere de pomană.
   Ivan, cum ajunge In dreptul podului, scoate cel»' două carboave de unde le avea strînse şi dă una lui Sfântul Petre şi una lui Dumnezeii, zicănd :
   .Dar din dar se face raiul, Navă ! Dumnezeu mi-a dat, eh dat), şi Dumnezeu ear ml-a da, că are de unde. Şi apoi Ivan Începe ear a cânta şi se tot duce Înainte.
   Atunci Sfântul Petre zice cu mirare :
   — Doamne, cu adevărat, buu suflet de om e acesta, şi n’ar trebui să meargă ne răsplătit de la faţa ta.
   .Dar, Petre; las că am eU purtare de grijă pentru dânsul. Apoi Dumnezeu porneşte cu Sfântul Petre, şi cât ici cât colea ajung pe
Ivan, care-o ducea tot Intr’un cântec, de par’că era toată lumea a lui.
    —     Bună cale, Ivane, zise Dumnezeu. Dar cânţi, cânţi, nu te ’ncurcl.
    .Mulţămesc d-voastrâ, zise Ivan, tresărind. Dar de unde ştii aşa de bine, că mă chiamă Ivan?
    —     D’apol dacă n’ol şti eU, cine altularesă ştie? răspunse Dumnezeu,
    .Dar cine eşti tu, zise Ivan cam sborşit, de te lauzi că ştii toate?
    - Eu sunt cerşetorul pe care Par miluit colo la pod, Ivane. Şi cine dă săracilor, împrumută pe Dumnezeu, zice scriptura. Na-ţt Împrumutul Înapoi, căci noi nu avem trebuinţă de bani. Ia numai am vrut să dovedesc lui Petre, cât eşti tu milostiv. Află acum, Ivane, că eO sunt Dumnezeu şi pot să'ţt daU orî-ce I cere de la mine ; pentru că şi tu eşti om cu dreptate şi darnic.
                                                                                                                                                                                         Ivan atunci, cuprins de fiori, pe loc s’a desmeţit a căzut In genucht
dinaintea lui Dumnezeu şi a zt
    .Doamne, dacă eşti tu cu adev&iŞ DumnezeU, cum zici, rogu-te blag sloveşte-ml turbinca asta, că ori cine-oiU vrea eU, sâ-1 vlr intr’âns şi apoi să nu poată eşi de aici fă învoirea mea.
    DumnezeU atunci, zlmbind, blag slovi turbinca, după dorinţa lui Iva şi apoi zise :
    — Ivane, cănd t'el sătura tu i umblat prin lume, atunci să vil i slujeşti şi la poarta mea, că uu ţi i fl rău.
    .Cu toată bucuria, Doamne; ai să vin numai de cât, zise Ivan. Di| acum d’o-datâ, mă duc să văd, t mi-a pica ceva Ia turbincă? Şi s când aceste, apucă peste câmpl d dreptul, spre nişte curţi mari, cailţ d’abia se zăreau înaintea lui, p culmea unul deal. Şi merge Ivan, ţ merge, şi merge, până când pe insfl rate ajunge la curţile celea. Şi cuu ajunge intră In ogradă, se lnfăţ>
                                                                                                                                                                                                                           îl
                                                                  T I M P O L
        ,a da argint pentrn pe cnrBnl I jf I lai, pa motiv că gnvernnl tşnunl dearedoce cu 40 bani va-jirel pieea.
      r.l «a grăbeşte a da o formală v. 4 onor asemenea Bgomote cu to-de adevăr, de oare-ce ministe-,  1 avut vre-o dală intenţiunea a
      nenea reducţiune. (Comunicat,)
      i tul telegrafic de la TecuciQ a (■nerfa trecută o depişâ zirend că
J ---------------------
«ti căzăceştl. — Ni se spnne, că în tute nn detaşament de dragoDl a satul Bulbucata din Vlsşca şi a I l facă nişte excese, cari nu pot >ept dovezi despre disciplina ce in rindurile armatei imperiale.
   • mal spune, că pe şoseaua Bncu-rgifl cazacii aă bătut pe uu că I -»fl luat căruia cu patru cal. tpune, iu sfirşit, că, tot pe şo-currştî-Ginrgifl, un biet aăcelean and amarnic lângă trăsura sa, po trecătorilor că nişte cazaci i-aS caii şi s'aQ dos cu el. ită, ce se întoarce de pe câmpul tot-d'anna e dispusă a face ex-dem insă că comanda trupelor im* txAltrs destule şi destul de puternice «jitie a face ca asemenea disposiţiunl manifeste tocmai In ţara noastră «M|e de toate suntem în mijlocul Eu i: şi ttcedenţil se află fată cu una din ijial blajine popnlaţiuni de pe faţa pă-rlnl, şi nn conflict cn această popu-Tşu ar putea de cât să compromită âa cari n’aH avut destulă antoritate ' ftl evita. Sperăm dar, că adeverin fi **ptele de care vorbim, excedenţil ^pedepsiţi.
nui vre un pericol de şi îl ştia foarte violeut.
   Sâmbătă pa la 3 ore după araiazl, aflandu-se in locuinţa fratelui săfl numai ou cele doă surori, de o dată se tnfurisză, cerând seamă doamnei Goldenberg pentru ce s’a măritat cu altul şi n'a aşteptat intoar* cerea Ini. Nefericita femee il spnne, că aşa a fost voinţa famili.'I şi, prin urmare, n’a putut face altminterea.
   Furia lui ajunse în culme. Scoate din buzunar un pumnal şi’l înfige adânc in peptnl el. Rana fiind mortală, victima cade dând nn singur strigăt. Doamna Stade-cher, sora victimei atunci se aruncă asupra asasinatei ca s'o apere de alte lovituri, punând mâna pe peptnl el, pe locul ranel din care gâlgâia sângele. Asasinul inse nn se opreşte, şi urmează loviturile.
   Răni grav la mână şi pe doamna Sta-decher, care căuta să apere pe sora sa.
   Aci se deschise o luptă. Asasinul, văzând că nu poate înfige tot pumnalul în pept, l-a îndreptat spre pântece şi pulpe. După aceea el a trecut intr-o altă cameră, şi-a descoperit peptnl şi a încercat să se ucidă cu un alt pumnal; dar, după cum am aflat, rănile lui nu sunt grave. El are numai câte-va tăieturi uşoare la gât, cu care ocazie B'a rupt pumnalul.
   Din nefericire, tocmai după făptuirea crimei. aO venit alţi oameni, între cari membrii familiei, care aS chemat pe me dicl şi poliţia.
   Cadavrul d-nel Goldenberg a fost transportat tu locuinţa el din strada Craiovel, iar asasinul în spitalul Colţei de unde peste-noaple a încercat să fugă, dar n'a isbntit.
   D-na Goldenberg s'a înmormântat ieri. Ea este Jintr’o familie onorabilă. Părinţii el trăesc. Are doă snrori şi patru fraţi din cari unul, d-nnl doctor în drept A-dolf Stern, este vice-consul american şi acum locţiitor al consulul ni general d’aci.
                             (ResboiuT)
să facă tusdie mosic&le la Paris. Domnişoara Carlota Leria, protegiata Măriei 8ale Doamnei ElisabetB, s’a pregătit in timp de aproape patru ani cu celebra artistă d-na Panlina Viardot pentru cariera lirică.
   Toţi cel care a8 ascultat la Paris pe juna noastră compatnotă, a8 recunoscut mijloacele neinduioase şi de viitor a D rei C. Leria.
   întoarsă in România pentrn puţin timp, d-ra Leria se va face cunoscută publicului român prin un concert ce nu va întârzia a da şi a căreia zi o va determina un afiş special.
   Ni se spune că piesele ce d-ra Leria va cănts in acest concert vor da
   Grand air des Noces de Jeannete, Masau
   Cavatina din SemirBmi»..........Rossini
   Noces de Figaro..................Mozart
   Rinaldo........................  Hăndel
   Nn ne indoim că publicul va arăta, asistând nnmeros la acest concert, pe de o parte recunoştinţa sa Măriei Sale Doamnei protectoarea artei române, şi pe de alta va face ca resultatnl material al concertului se înlesnească mergerea d-rei C. Leria în Italia pentru a realiza debutul săO in ţara unde se consacră talentele şi aptitudinile artistice.
                                                NOTIŢE LITERARE
    ral din strada Şelari. — Junele Adecher, fratele d-lol W. Stade-isionar din strada Germană, ce im treî ani de soţie pe domnişoara tern, sora soţiei celnî din urmă (W Neconvenind familiei din dife-tive, mal cn seamă că d-ra Rahela (nici 17 ani, rodele eî nn coneim dorinţa acesta! june. Atonei el - (lătratele Ini cel mare, adică de ni W. bUdecher, se dose în străi-un an la Paris şi doi la Viena, Inoră in nişte case de comercifi. ilţămit de poeiţia sa, cern în lnna fratelui nSil ca sJH înlesnească în-i la Bucureşti, danda'I ocopaţie ferul m. Fratele săfl compăţişi speriind că         treent fritfu-
     □lol, îl trărnise o snmă de bani t se putea desface de ingajtmen-fşi a veni la Bncnreştî. t treentă junele M. Stadecher ajunge oreştî, nnde află că adorata Ini Ra-*t« măritată de patru lui cn nn d. b«rg.
                                                                                                                                                                                                   «Btă împrejurare aprinse într’ânsul in untul resbunăreî. El începu să im-i atât doamnei Rabel Goldemberg cât «ţ*el Stadecher, sora celei d’ântâiB şi sta lui. Indignarea lui părea că s’a potolit, aşa că familia nn putea bă-
    ,Revista sciinţifică', ziar penam vuiga risarea seanţelor natnrale şi fisice.
    Numărul de la 1 Fevruarie conţine următoarele articole :—1) Cronica Bcienţifică de P. Murenanu.— 2) Rolul apei soiide in econonomia Planetei noastre de Cher Ln-poldy.— 3( Despre comeseni şi părăsiţi in rangnl animalic de St. St. Sihleanu — I) Consiliul General de instrncţinne. Sesiunea anului 1877.—5) Tablofi de observa-ţiuni meteorologice pe 1 Decemvrie 1877
   Resboinl oriental llnstrvt. — Sub ti-tlnl acesta editnra Ini Pani Cieelar în Graz (Austria) pnblică invitare de prencmera-ţinne la nn op compus de d-nii profesori dr. A. P. Alexi şi Macsim Pop. Lucrarea întreagă va tracta deepre toate luptele Românilor, Roşilor, Sârbilor şi a Muute-grenilor, purtate cn Turcii in anii 1876— 1878 ; apoi deepre luptele diplomatice, precum şi deepre lnptele popoarelor din Bulgaria, Bosnia şi Erţegovina. Toate aceste vor B precedate de o schiţă istorică şi de o scurtă descriere etnografică şi geografică. I Asemenea ee vor afla intr’lnsa şi notiţe biografice. Lucrarea întreagă va apare cam in 10 broşnre în octav de câte trei coaie. Fiă-care broşură va conţinea mal multe ilnstraţiunl, portrete şi tahlnm-r Preţul unei broşuri 40 cr., al celor zece broşuri 4 fl. Abonaţii vor căpăta ca premifl nn tablofl, care înfăţişează 'Ocuparea Plev-nei.> Cel ce va adnna 200 de abonaţi, va primi ca premifl şi nn alt tabloă : 'Asaltul Românilor asnpra redatei Griviţa., Opera s’a dedicat: Armatei române şi bravilor săi conducători.            (Familia).
   AS eşit de sub tipar volumele al VII-a din ,Documentele' privitoare la „Istoria Românilo,* cnlese de F.ndoxiH Hurmnzaki, şi volnmnl I dia .Fragmente zur Geschicbte di r Rumaenen' von Eudoxlos Freihorrn von Hurmuzaki.
   Preţul volumului dio Documente lei 40 eară al fragmentelor Istorice ... 15 Toate librăriile principale din ţară şi cele speciale din străinătate posedă eeem-plare la dispoziţiunea doritorilor pe a'şi apropia aceste publicaţiunl preţioase. Ori ce cereri directe Di e'ar face din orî-care | parte a ţăreT, se vor efeetna cn cea mni | mare promptitudine dacă vor fi însoţite de echivalentul respectiv.
   Nn spnnem ceva noH pentrn lectorii noştri vestindn-le că Măria Sa Doamna Românilor a mal ajutat pe o jună română
SOCIETATEA ACADEMICA EMANI
                                                                                                |Conlorm decisiunilor luate In sesiunile de pâni la anul 1877
                                                                                                                (Urmare şi fine)
  5. Cărţile premiate de Societatea Academică română din alte fondnrl ale sale, saO cele tipărite din iniţiativa şi cn spesele si nn pot intra la concnrs pentrn premiele Năstnrel din seria B.
   G. Premiele Năetnrel din seria B ee pot accordn, nn numai unor opuri complete, ci şi părţii unul op tipărit iu curBul anului, ci condiţiuue tuşă ca această parte să fie de valoarea şi de întinderea nnnl volum şi nn de ale unul simple fascioare. (minimum 400. form. 8, garmond).
   Preminrea unei părţi a unul op la un concurB anuale nn împedica premierea unei alte părţi a unul op la un concurs posterior.
   7. Opurile anonime şi pseudonime vor putea fi admise la concursul cărţilor tipărite, iar autorii lor, spre a primi pre-miele aceordate, vor trebui să justifice proprietatea lor.
                                                                                                    TABELĂ SUMARĂ
                                                                                          a Concursurilor de Societatea Academica Română.
   1)   Fondai Năstnrel. — Cea mai bună carte publicată in limba română de la 15 Angust 1877 până la 15 Angust 1878.— Termin 15 Angust 1878. Premiu : 4,000 eî noi.
   2)   Fondnl Zappa,—Tradncţinne română de pe Pliniu junior, Epiet. X. 4—01.— Termin 15 August 1878 Premiu 20 lei de fie-care coală.
   3)   Fondai Zappa. — Traducţiune de pe Plntarch, Vita C. Marii. Cap. I—XVIII.— Termin 14 August 1878. Premiu: 20 lei de coală.
   4)    Fondul Zappa.—Traducţiune română de pe Herodotu lib. IV, § 5—50.—Termin 15 August 1878. Premiu : 20 lei noi de coală.
   5)   Fondai Anastasia Făta şi economiste Societăţii.—Confecţionarea celei mal bnne charte geologice a doă districte din România, din care nnnl de dincoace şi altnl de dincolo de Milcov.—Termin 15 Angnst
1878. Premiu : 5,000 lei noi.
   6)    Acelaş fond.—Studiu geologic, cbi mic şi economic al principalelor localităţi, nnde se află petrolin şi cărbuni fosili, în districte Prahova şi Dâmboviţa,—Termin 15 Angnst 1878 Premia 3,000 lei noi.
   7. Acelaş fond.—Stndiarea şi analisarea apelor din 15 fântăDe ale ţârei.—Termin 15 Angnst 1878. Premia : 2,000 1. n.
   8)   Fondul Caza.—Disertaţia ne asupra Istoriei petrecerii Românilor în Dacia lui Traian de la Aurelian până la anul 1300 Termin 15 August 1878. Premiu: 3,000 lei noi.
    9)   Fondul Năsturel.—Ţăranul Român. Dieertaţinne asupra stării sale sociale, morale, politice şi economice din Principatul României, in treent şi prFsent.—Termin 15 Angnst 1878. Premiu 5,0o0 lei noi,
    10)   Acelaş fond.—Cea mal bună carte pnblicstă în limba română de Ia 15 Angust 1878 până la 15 1879.—Termin 15 AngnBt 1879. Premiu 4,000 lei noi.
    11)   Acelaş fond.—Studio asupra producerilor literare iu limba română din epoca lui Matbeifl Basarab (1633 —1G54).—Termin 15 August 1876. Premia 5,000 I. n.
    12)   Marele premiu Năsturel.—Cea mal buuă carte publicată in limba romănă, de la 15 AngnBt 1876 până la 15 Angnst 1880. PremiH: 12,000 1. n.
13)    Acelaş premia. Dieertaţinne asupra sufixelor guturale (k şi g) şi labiale (Îşi r) tn limba românească. Termin: 15 Augost 1880. Premiu 5,000.
                                                             BIBLIOGRAFIE
   A pşit de sub tipar şi se află de vftnznr la librăria Socec et Comp.
                                                                                                      LA l’LKVNA ! . .
                                                                                                  Dramă în 1 act (în vesrvrf).
Steaua României, Crucea Hoşie.
                                                                                                                de
                                                                                                            6. 3 I 0 M
                                                                                                 Membrul MOcietlfrel academice române.
   A eşit de sub tipar şi se află de vânzare la librăria Danielopolu, Pasajul român, cu preţul de 1 b*0 n. DESPRE PPRTIDELE POLITICE
                                                                                     D. Gr. G. PEUCESCU
                                                                                                                                                                        ROIANIA SI RESBELDL ACTUAL
                                                                                                   sa 3
GUVERNANŢII si GUVERNAŢII
                                                                                                    de
                                                                                             N. BL A RE M fi E R fi
                                                                                       fost senator alett deputat demisionat. Traducţiune din limba francesă.
                                                                                   Tipărită din iniţiativa unul iubitor de adevâr.
Se află de vânzare lâ librăria Szblldsy
  A eşit de sub tipar:
MUNCA SIFUNCTIONARISMtJL
conferinţă ţinută de d. Diin. P. Vio-reanu la Atheneă, şi 9e află de vânzare la toate librăriele.
  Preţul 30 de bani.
  A eşit de sub tipar şi se află pft vânzare la magasinele de musişe ale d-lor Gebauer şi Şandrovits , a la autor :
CÂNTECUL ROŞIORILOR
                                                                              IDE Ei A. VEDE.
                                                                                  Dedicat Măriei-Sale
                                                                                                                                                       DOMNITORULUI ROMANILOR CABOL L
                                                                                      Poesift de
Locotenent de stat major M. C. MANIULESCC
                                                                                 PENTRU YoCB SI PUN0
                                                                                         de
                                                                               C AROL P AŞILL jnn.
  Preţnll 1 eă bani 50.
                                                                                                                                                          V . .
  De vânzare Ia librăria Mihăleacn şi Laie:
  Geografia de Levassenr
                                                                          PEMTBD CL. IVjGIMNASIALl traducţie de
                                                                             F. CRAS8ANU
    înaintea boerulul şi cere gâz-Boerul acela ci-c& era cam Jfcit, dar vâzând că Ivan este jflmpftrâtesc, n’are ce să facă. Şi JLd-nevrând, porunceşte unei slugi ţţidea lut Ivan ceva de măncare, Mpoî să-l culce In nişte case ne-flite, unde culca pe toţi mosa-Nl care veneaO aşa nitam nisam Apa ascultănd porunca stăpănulnl, i-e Ivan, ăi dă ceva de măncare jltpol il duce la locul hotărlt să jtculce.
   — Las’ dacă nu i-a da odihna pe ' i, zise boerul In găndul sfifl, după orftndui cele de cuviinţă. Ştiti că să aibă de lucru la noapte. A-ai să vedem care pe care ? Ori el draci ori dracii pe dânsul.
IlăcI trebue să vâ spun, că boe-acela a^ea o păreche de case, il de o parte, In care se zice locnia necuratul. Şi tocmai ai) porunci să cnlce şi pe Ivan.
   Ivan Insă habar n’avea de asta. EI cum a intrat In odaea unde l'a dus omul boerulul, şi-a pus armele la răndueală, s'a închinat după o-biceiă, şi apoi s’a tologit aşa îmbrăcat, cum era, pe un divan moale ca bumbacul, punfindu şt turbinca cu cele doufi carboave sub căpăteifl, şi aşternându-se pe somn , căci de-abia 11 ţineafi picioarele, de trudit ce era. — Dar poate bietul om să se odihnească? Căci cum a stins luminarea, odată se trezeşte că'I smun-ceşte cine-va perna de sub cap, şi i-o aruncă căt colo! — Ivan atunci, puind măna pe sabie, se scoală repede, aprinde luminarea şi Începe a căuta prin casă în toate părţile, dar nu găseşte pe nimene.
   „Măi! Dar acest pâcatî Ori casa asta nu-i curată, ori s'a cutremurat pământul, de mi-a sărit perna de sub cap, şi efl umblu bădădăind ca un nebun. Ce-or mal fl şi cutre-
murile astea! zise Ivan, mal făcând căte-va cruci până la pământ, şi apoi eară se culcă. Dar când să aţipească, deodată se aud prin casă o mulţime de glasuri, care de care mal uricioase: unele miorlâiu ca mâţa, altele guiţafl ca porcul, unele ocăeăiaă ca broasca, altele mormâiaâ ca ursul, mâ rog, fel de fel de glasuri schimonosite se an-zeau, de nu se mal ştiea ce mama dracului să fie acolo. — Ivan atunci se cam pricepe ce-ar fi asta.
   — Apoi stăi dar! Că are Chira socoteală, cum vâd eâ. Şi odată începe a striga puternic:
   „Paşol na turbinca ciorti\m
   Atunci ghinvolit odată încep a se cărăbăni unul peste altul In turbincă, de par’că-I aducea vântul. Şi după ce intră el cu toţii Inlâuntru, Ivan începe a-I ghigosi muscâleşte. După aceea leagă turbinca strlns la gură, o pune sub cap, mal trântindu-le
prin turbincă nişte ghionturl ruseşti, colea cum ştia el, de da inima din draci. Apoi se culcă cu capul pe dânşii, şi ne mal fiind supârat de nimeni, trage Ivan un somn de cele popeşti, de care trage popa în nopţile acele, cănd este nevoit a se pune In pooră cu dracii, din priuina citirei moliftelor Sfântului Vasile cel
Mare.... Dar când pe aproape de cftn-
tfttorl, Scaraoschi, căpetenia dracilor, vâzfind că parte din slugile lui se zăbovesc, porneşte cu grăbire la locul ştiut să le caute. Şi ajungând Intr’o clipă, se vlră, el ştie cum şi pe unde, In odae la Ivan, şi-I şterge o palmă, prin somn, căt poate. Ivan atunci sare ars, şi odată strigă:
   — Paşol na turbinca!
   Scaraoschi atunci intră şi el fără vorbă, şi selnghesueşte peste cel-l-alţl demoni, că n’are încotro.
   „El. las că vfi judec e(S acuş, necuraţilor ; voiâ scoate incul din voi,
zise Ivan tulburat. Cu mine v’aţl găsit de jucat? Am să vâ muştru-luesc, de ad să rldâ şi cănii de voi, Şi odată se îmbracă şi se înarmează Ivan cu toate ale lui, şi eşind afară, începe a face un tărăboifl, de s'a sculat toată ograda In gura lui.
   — Dar ce al păţit, mâ pahonţule, de te-al sculat cu noaptea In cap, şi faci aşa larmă, ziseră oamenii boerulul, care daţi chiori unul peste altul, de parc'-câ aveaţi orbul găinilor ?
   „Ce să păţesc, zise Ivan dârz. Ia am căptuşit nişte epurol, şi am de gănd să-I jumulesc.
                         (Va urma)
TIMPUI
MARELE MAGASIN DE HAINE CONFECŢIONATE Şl ARTICOLE DE MODA
                                        CTJ^ZRIDIIISriIELilR-IE
_A_ LJL BELL IE
 IOSEF
FUKNISORUL
                                                                                            20, COLTIUL BULEVARDULUI SI
                                                                                          'ace cunoscut onor. Clientele, că i a sosit pentru şoşonul actual mal moderne. lasdne elegante croite , dupo
     Costume complecte de Fantasie Kedingote Hardington Juquette Bospbore Sacco Coupe anglaise
Pardessus Renaissance si diferite alte fasdne
PREŢURILE CELE
priimeşte şi comrtmjl de tute felurile de haine care se efoetuedil cii mare promptitudine.
      . ... ......i - . » < »                                                            | *
                                                                                                                                                                                                                                                              . . . hvgieniqne, iufailli
ble ut preservative. L, La senin gnerinsant sans lui rien adjoin-
     ilrn. Se tronvu d ms tout^s Ies l'harmucies de 1’ Uni vers rt â Paris chsz Julcs < Ferre, Phaiinueieii 102 me Riohelien , succe*enr de Bron. Â Bucharest chrz * Mr J. IV. Ziirner, Pliarmacien.
UMI       *¥¥*¥¥¥»¥¥¥¥¥¥¥«*¥¥¥¥¥¥«¥¥¥¥¥*¥¥*¥¥¥¥¥¥¥¥»¥*¥¥¥¥¥»
LA TYPOGRAFIA THIEL & WEISS
                                                                                                         PALATOL,DACIA.*
şi la t6te librăriile din ţerâ
ae află de vânzare :
s METODI DE CURA NATURALA
                                                                                                        drept contriwt la
| VĂTÂ.MÂHILE PRACTICEI MEDICALE
■       Singura ţi sigura pază contra
^ morpl premature şi lănţezirel cronice de
                                                                                                       Aug. Wilh. Konig.
I       PREŢDL 3 LEI N 0 O I.
                                                                                                                                                 REGULILE
  CE T R E B U E P A ţ> I T E
                                                                             pentru a
AJONGE LA O BATRANETA ÎNAINTATA
                                                                           PRiqUL, SO CENTIM.
'■ 1
:2Q>rniSseurde plusieurs
                                                                                                      ftUF ununHE P
                                                                                                                                                        SprS a albi.
                                                                                                                                              indiilctşi Ha palei iranspannp». |j[ l*a*(rrzf> IVIU uâ necurmata juneţe di$t nigerulCl Mijirelfurilr.
F-'.-.'ir
« mnt Uî. P;k?j»'î?U-
    m perdnt şenaa cupoane Don-.enittle a 40 1«i tie-oftre cn No. 6,859, 6,941, 6,942, 6,943, 6,944 şi 6,945 plătibiie Ia 1 Ianuarie 1878.
                                                                                                                                                                                                                            Cel-ce le va fi găsit est« rngat a la adnee la snb-scrienl, Sf. Vineri, No. 8 şi va primi
O recompensă.
                           Moscu Ascher.
                                                                                                               a*»*.
£
£
                      LINGr EHIELE
CELE MAI EFTINE, PRACTICE ŞI DURABILE
B                                             ...
JJ                           se p6te cumpăra cn ocueinnaa liqnidjrer a
    FiBBICSI DE PAUZA SI UNGERII DIN TiENA I» DlfOSlTDL GENERAL IN BUCDBESCI
                                                           Calea Mogoşoieî, Palatul Dacia, vis-â-vis de magasia D-nel Carissi
                                                    unde se pot găsi încă următoreie mărfuri In alegerea cea mal strălucită şi bogată, pentru a cărora cualitate şi provenienţa se ia garanţia cea mal severă
I    Câmaşe da damă de ţjîua , de Olandă şi de Chiffon, brodate, simplă şi garnisite de fr. 4, 5, 8, II până la        18 fr.
1    Câmaşe de damă de nopte, de percal franţnse.sc şi de olandă, sernple şi brodate de fr. 6.50, P, 12, 16 până la    19 fr.
I    Câmaşe bârbâtescâ albâ semplâ, de Chiffon şi de Olandă, cn galere sefl fără gulere dc 4.59, 6, 9, 11 păaă la     16 fr.
I    Câmaşe bârbâtescâ colorată şi de Cretton de Oxford veritabile de 4.50, 6 până la 9 fr.
I   Camison de damă, de Percal france», du Baţistă şede Piqurtde ernă, semplo şi brodat în 100 de deaennrî, cele mal
      elegante de fri 3, 5, 7.50, 9 până la 16 fr.
I Pereche pantaloni de damă, de Chiffon, de Percal de Olandă şi de P quet de ern5, garnisite şi brodate de fr. 3.50, 5, 7. 8, până la 1 1 fr-
I Fustă de damă, de Percal şi de Pichet de ernS, semplă, garnisite Şt brodate, de fr. 4.50, 6.50, 9.75, 12, 18 până la 21 fr.
I Pereche pantaloni bărbătesc!, de Croise alb, de Pichet de ernă, şi de Olandă, de fr. 3.50, 5, 6.50, până la 9.50.
I Corset de damă diferite f.isonnrî de fr, 3, 4,50, 7 pâoă la 10 fr.
I Hăinuţă de lebte de Panel colorata de fr. 8, 10, până la 14 fr.
I Fustă de damă de flanelă colorate de fr. io, ]2, rână ta 15 fr.
I Câmaşe de f aneld albâ seu colorată de fr. 7, 9, 11, pâră la 11 fr.
12 Gulere bârbâtescl de Percal şi de Olandă cele mal mod-rne fason-', de fr. 5, 7, 9 până la 1 I fr.
6 Perechi Mancliete fa-on după alegere de Percal şi de O andă de fr. 5.50, 7.59, până la 9 fr.
G Perechi Ciorapi bârbătesci ?i de dame, de bun,bac, de lină, de fild'ecosse şi mărase, de fr. 5, 8, n, ] |, pnuă U 26 fr.
I Plapumă de lină seu de mătasâ, de Ci. 12, 16, 19, 21 până la 35 fr.
I Tart n englesec de fr. ÎS 21 vână la 29 fr.
I Batistă de lini» cu Monograme brodate de fr. 3, 5, până la 7 fr.
6 Baitste a be cu bordure colorate tivite, de fr. 2, 3, 4 până Ia 8 fr.
6 Batiste de 01 ndâ curată da fr 3, 4, 6, 7, până la 11 fr.
G Prosope   de a\ă adevărată de fr. 5, 7,  8, 10  până la 13 fr.
6 Şarveto   de masă de Olandă curală, de   fr. 4, 6, 8,   11, până la 14 fr.
  Fată de   masă a'bă saâ colorată do inu   curat pentru    6 personc, de fr. 6, 8, 10 până la 12 fr.
  Faţă de   masă a'bă de inu curată pentru 12 persone       10, 13, 16 până  la 21 fr.
  Bucată   de Olandă  de Rumburg    36 de coţi, de fr. 17,    19. pâuă la 28 fr.
  Bucată   Olandă de Belgia 45 de cotf.de fr. 32, 38, 16 jână la 52      fr.
  Bucată de Olandă de Irlanda 58 de coţ1, de fr. 14, 53, 64 până 'a 86 fr.
  Bu atâ   de O'andâ de Rumburq     62 de coti,  de fr. 60, i>5, 76 până  la 92 fr.
  Bucată   Olandă de Bieleleld 62   de coţi, de fr. 71,  85  până la 115 fr.
  Toile do Batiste 60 de coţi, dH fr. 129 tină la 190 fr.
  Bucată de Olandă de Rumburg de cercel într'o foiâ21/J coţi de lăţime pentru 6 cercâfurl de fr. 42, 48 până la 56 fr. Bucată do Pichet de ernă 36 de coţi de fr. 26 31 pănă I# 46 fr.
ZESTRE COMPLECTE, LTNGERIE PENTRU OTELURI
cu preţuri mai ale» mluse.
Singurul Deposit general pentru România
                                                    llucmescl, lulea Moşoşoiel, Palatul Dacia, vis-â-vis de Magasia D-nel A. Carissi
«sifcimuiMi
Typ. Thiel & Wii-sa, Palatul .Dacia*
G U R X I KI
MOGOSIOAIEI, CASA a-EÎ,EC£nsrTJ, Î20
UN .MARE şi BOGAT asortiment de haine din stofele ti cele din urmii jurnale de Paris şi Londra.
   Cămăşi franţuzesc!, albe şi colorate
   Liugerie de tote felurile
   Cravatte Plastron, Regate etc. negre şi colori
   Umbrele şi objecte de fantasio
   Mânuşi şi t6te lucrurile de moda
MAI MODERATE
                                              JOSEP «SHCraBAIJM
Furnisorul Curţii, No. 20 Colţul Bulevardului şi Mogoşoieî, Casele Orecerj

iMmm
\
SUMA CEA ENORMA
de
                                                                                                                                       ▼ ine la plata sigură Ia cea mal nouă şi grnnduSsli loterie de capitaluri, aprobată şi garantată de statul H <imburg, care va avea loc in decursul de 5 luni şi se împarte la 49.600 câştiguri.
                                                                                   Câştigai generul e»t« e*.
375,000 mărci germ.
250.000.
                                                                                                                                                                                                                                                  125.000. 80,000.
  69.000.
  59.000.
  2 â 6000. 31 ii 5000. 74 a 4000. 200 â 2400. 412 â 1200. etc. «te.
                                                                                                                     şi m«l sunt câştiguri speciale de mire! germane:
              3 â 30,000.
                  25.000.
              5 â 20,000.
              6 â 15.000.
                  12.000.
2 ă 40,000. 23 a 10,000.
   36,000.   4 a 8,000.
  In contra trimit erei unul acompt de Franci 30 pentru un los original înlreg Franc! 15    , u- jumâtate los original
                                                                                                                    voiu trimite losele nrieinale investite cu •igiliul Statului. Planul tragprilor, lose de renovaţiune, lietele tragerilor, sumele cisci-gate etc. se vor remite prompt şi la timp. Ofcrindu-so prin «cestâ o ocasiune rara spre a putea r&p&ta un capital însemnat prin o misâ mica, deposit-.I leselor insă. dup& eBp'rienţa ficută trece fdrte repede, pentru rcdstft sâ se adrerese direct şi cu încredere cât mal curând, cel mal t&ri^ift inşi până la
30 Aprilie a. e. st. n.
                                                                                      către casa de bancă
         A. GOLDFARB
(7J8—8) Hambury , Germania.
                 Acel care cant nle purgative ale iutrebuiuţa iadat vea trebuinţă de Ele nu produc d< slăbiciune, căci, în contra celnw răţenil, acesta nu lucrezi bine c este luată cu alimente bune şi liM tăritore, precum: vin, cafea, cea ’şi aluge ora gi premiul când mal bine să le ia, in conformita's paţinnile sal». Ostendla purgaţimH deplin anulată prin efectul unei h I ea ee pote repeţi pe cât va fi de i Cutii de 5 şi 2 fr. 50 b. la Pai) torul Dehaut şi la tote farmacopt
                                                                                                                                                                                                                                                             cern cu fie-care cutie cărticica deţii
                                                                                                                                                                                                                                                                                                  Iii
care conţine instrncţiile in tdte 80 ceră şi manualul in limba frâu • torului Dehaut, volumul de400 jş DepOHÎt in BacuTescT, la farmt F. W. Ziirner, calea Mogoşoiel.ş Ovesea, drogistul.
| V t VÂTirlQT**}         ^1D
33^    ’ t-iUAdl C , Academii unde ne
află actualmente Comisia cnlorei de RoşiQ in Bpropiere de Theatru şi Ministerul de Interne, compuinduse din curte mare, grajd, şopron şi 12 odăi. Condiţinnl avantngiose. A te adre.-a la administrţia acestui jurnal.
                                                                                                                                                                                                                  f742-0)
   armatelor!! russo-romJ
          — «îtv     î |
BOUQUET DE PLEV
           DEDICAT M. S. Imperatnlnl ALEXA.VDJj DE
                                                                                                                                                      ED. PINAUD1
        PARFIMOR
37, Bouirvard de Stra.sbonrg,
Se află la Parfumort Coafori â. peria şi din România. Singurul Deposit allfl Aspaainel Mii
De Închiriat,
                                                                                                                                                                                                                                        în Sibatb
                      j hal-Toiă 1 Corba No. 1, do£ apartamente C de 6 şi 4 camere cn dependinţe şi alte trei de câte 2 camere şi deps Adresa: D-nn C. Disseecu, acei burbie, Strada Iavoru No. 39.  (7
fiKsr ni*i w. ic.% tm             |
      încă de la 30 Martin 1878, s’a deschis tn 1
                                                                                          OTELUL OTETELESÎANU15*'
CALEA MOGOSOAI TSTo. S*7.
Mare Desfacere de Albitul
provenite din Fabricele cele mal renumite din străinătate şi care sunt urmâtărt Rufe Jitie din Belgia şi Olanda pentru Bărbaţi şi Dame. PIRUETE, BATISTE, PROSOAPE şl ŞERVETE
   ,e lepfuc din ceusa unor RD 15 eu A- a coBtul lor met jos du triste imprcginrărl cn               1 ăl SUw3«şia căror desfacere un
                                                                                                       dura mai mult de 21 ZILE adică până la 23 Aprilift viitor.
200 bUCătî | ’ r*‘* Olanda şi Belgia, de 60 metri cu preţul de 40 60 şi
60
60 i
          hllGAtf Cămăşi pentru Dame fdrte fine ji frumos brdate, camis6nd fi pi ^________ - talon] pentru dame, cu preţul de 2 [\o, 5 pAnă Im IS franci.
           bllCâtl ^Ul,t'e               capdfce şi costume de ndpte ci valencien, cu prii*
_ .                 a 4 *{2 8 T &n& la 20 franci.                                             Js t
                        ^'0‘ieturl albe gi culorate fine de 32 metri, cu preţul de 7, 12]*I UUIUH |ft ]7 francl_ »                                          r 1
                         Şervete de damasc, feţe de masă, cercofurî şi rufărie pentru pata Muiaţi ţin>ţu| 4 ^ 7> ia_l8 frftPC^___________________________________________;
franci.
1000 bliCtltl             lc diferite nuasţe( fu preţul de la 5 pănă la 10 francTj
            Acesta desfacere colosală va dura numai 21 ţfile. adică pâră la l Aprilie viitor, din causâ că Inchiriându-să localul de la St. Gheorghe viitA suntem nevoiţi a vinde in total sau tn parte tote mărfurile sus notate cu pn ţurilc cele mai neauzite de eftine.
Magasiuul se ufU în Otelul Oteteleşanu, No, 27
li