DUMINECA. 2 APRILIE. ANUL III. - 1878. IST AIvIElSIT ELE- IN TOATa ROmANIA . I. n. 48 24 12 > » 1 > » IN STRĂINĂTATE : ....................... • 60 NSEftţlUNI ŞI RECLAME : r 30 litere petit, puţina 17, 30 bani. i a JH> 80 bani, pe pa(j. II, 2 lei noi. Reclame 2 lei noi linia. ESE IN TOATE ZILELE DE LUCRU. număr In capitală 10 bani. Biuroul Redacţiei şi Administraţiei: Palatul ,Dacia.* A ISTTJlSrCXTJ Bl Se priim»eo In străinătate : La D-nil floatcn-stein d Vogler In Vienna. Walfi«eh(ja«»e 100. A. Opptlik In Vienna, 8*ub«nbaatei 2; Rudol/ Mau* in Vienna, Seileretitte 2: Phiiipp Ldb in Vienna, Eichenbacbga««e 1) : 7* Lang * în porturile germane. Donă ,stea-mere închiriate de Rnsia att plecat din Hamborg ca ordine sigilate.* —Serviciul ds la 12 Aprilis, 8 ore seara.— Atena, 22 Aprilie. Uu uiare număr de familii aă fost măcelărite la Platiţa in Macedonia de trapele lai Asaf-paşa. Cnirasata engleză ,Falcon* şi cnirasata americană ,Marion> aQ sosit la Volo şi vor merge pe "ccctsle de la Pelion şi Olimp pentrn a primi în ele familiile ameninţate de trapele tarceştl. — Serviciul de la 13 Aprilie 0 ore dim. — Viena, 12 Aprilie. ,CospondenţeI politice* i se vesteşte din Constantinopol: Ahmed-Vefik paşa a însărcinat pe Mnsaros-paşa, ambasador al Tnrciel la Londra, de-a felicita pe marchiza! de Salisbnry şi de a’i mulţumi in nnmele Porţii pentrn circolara sa. Marchizul de Salisbory a răspnns esprimând speranţa că Poarta va înlesni scopol politicei engleze. Londra, 11 Aprilie. Un consilia estraordinar s’a întrunit la lordnl Beaconsfield. Germania lncrează o-ficioa pentru a grăbi întrunirea congre-sulnl, dar succesul demarşelor şalele îndoielnic. Constantinopol, 12 Aprilie. Numeroşi bolnavi s’aB îmbarcat la San-Stefano şi se întorc în Rnsia. In puterea tratatului toţi Bulgarii şi toţi aceia ce fuseseră condamnaţi de consiliu de răsboiă. a fost graţiaţi. Trapele din Creta primesc ajutoare. Berlin, 11 Aprilie. •Norddeutsche Zeitnng, zice că apelul făcut la mediaţiunea Germaniei poate avea resultat numai daca Rnsia şi Englitera sunt gata de a face concesianl. Viena, 11 Aprilie. Jurnalele constata existenţa diferendelor intre Turcia şi Grecia. Tnreia a cernt revocarea consulul grecesc de la Salonic, care e jrivit ca antor al desordinelor, cari aQ iibncnit In Macedonia. Poarta ameninţă de a-I retrage esecnaturul. Grecia refnză de a-1 revoca şi ameninţă cn represalii tn caz rând i s'ar revoca consulului din Salonic esecnaturol. Berlin 12 April! e. Reichstagul a adoptat bndgstnl în întregimea lui. Totalul veniturilor şi acela al cheltoelilor se ridică la 536,500,000 de mărci. Reichstagnl s'a închis până la 30 Aprilie. BUCURESCI îl APRILIE DESAMAGIRI si DESAMAGITI Sunt abia cAte-va zile, de cftnd am comunicat In acest ziar o parte din broşura d-lui N. Blaramberg, şi anume tocmai partea In care d-aa zugrăveşte cu o adevărată dibăcie figura celui mai de frunte din urzitorii tragi-comedie prin care am trecut In cel din urmă doi ani. D. N. Blaremberg era Insă unul dintre patrioţii, care, alăturea cu d. I. C. Brătiauu şi cu d. C. A. Rosetti, combăteafi cu un zel vrednic de o mal bună causâ pe partidul conservator şi pe guvernul eşit din mijlocul acestui partid ; d-sa era unul dintre aceia, care credeafl a se lupta spre a stabili „domnirea virtuţii* In loc de aceea a .corupţiu-nel,‘ unul dintre aceia ce se cre-deaâ campioni al legalităţii şi al libertăţilor publice. Cu o Îndoită mulţumire citim deci broşura d-sale, de oare-ce lntr’ănsa găsim nu numai adevărul aşezat In cuvinte lămurite, ci mal găsim afară de aceasta şi mărturisirea ne-rezervatâ a unuia dintre oamenii, care, cel puţin indirect, afi fost a-măgiţl şi compromişi de către d. I. 0. Brătianu. Cu aceea-şl mulţumire trebue să privim şi atitudinea, ce de căte-va vreme alţi susţiitorl ai guvernului actual, şi lu deosebi d. D. Sturdza, observă faţă cu acela şl guvern. încetul cu Încetul toţi oamenii ce pretind a fi moderaţi şi de bun simţ In viaţa publică, vor trebui să se convingă, că oamenii de felul d-lor 1. C. Brătianu şi C. A Rosetti nu sunt un element capabil de a constitui un guvern normal. Le lipsesc pentru aceasta ideile lămurite şi prin urmare tăria de caracter; nu aA şi nici nu pot avea un program bine definit şi prin urmare nu ne daă nici o garanţie despre cele ce vor face ori nu vor face. Sunt Insă doul ani de zile de când, graţie sprijinului ce li s'a dat din partea unor oameni vrednici de tot respectul , d-nil I. C. Bratianu C. A. Rosetti, Misail, Pâtârlâgeanu etc„ pot să dispună după placul lor de Romănia . dacă tocmai In timpurile de .grea cumpănă* Romănia a putut să aibă nn guvern anormal, causâ e numai aceea, că d. I. C. Bră- tianu a ştiut să inspire Încredere chiar şi unor oameni mal maturi. Rugăm Insă pe aceia, cari aft crezut de cuviinţă a se coalisa cu elementele extreme contra partidului conservator, să citească programul asupra căruia s’aă înţeles toţi membrii coaliţiunel şi să-şi dea seamă, dacă d I. C. Brătianu a rfimas credincios chiar şi numai unul singur din angajamintele luate faţă cu coa-lisaţil săi şi, Împreună cu aceşti coa-zaţl, faţă cu ţara. Din cuvGnt In cuvGnt acest program a fost călcat; coalizaţii s’aă înşelat unii pe alţii şi cu toţii Impreuuă, unii cu bună, alţii cu rea credinţă aă Înşelat ţara. Nu ne indoim, că In cur&nd grupul politic representat de d-nil C. A. Rosetti şi 1. C. Brătianu va rămânea isolat şi toţi oamenii politici mal serioşi se vor pătrunde de adevărul, că acest grup politic, atât prin trecutul săfl. cât şi prin ati tudinea sa actuală, nu poate de cât să compromită interesele ţării. D. N. Blaremberg ni-a făcut această mărturisire In broşura sa; d. Ma-nolache Costache Epureanu s'a rostit mal de mult; ear d-nil I. Ghica şi D. Sturza s'aâ putut încredinţa cu ocasiunea petrecerel lor In Viena şi Festa, că nu este de loc In interesul României ca In cercurile ho-tărîtoare din Austro-Ungaria d. I. C. Brătianu să fie luat drept un om, ale cărui idei sunt populare In România. Cine Insă, cine e vinovat, dacâ s'ar Intămpla ca străinătatea sâ iea pe d. I. C. Brătianu drept oglinda ţării ? Cine e vinovat, dacâ astâ-zl ţara va trebui să suferă pentru lipsa de maturitate politică a unul om şi a unul grup politic, care nici o-datâ nu s'a bucurat de o adevărată popularitate ? Fără Îndoiala numai aceia, care l’afi rădicat la treapta In care se afiâ. Nu vom face Insă din aceaata un punt de acusaţinne contra foştilor susţiitorl al d-lul I. C. Brătianu, de oare-ce suntem convinşi că l'aO susţinut tocmai spre a-1 putea hotărî să urmeze o politică mal înţeleaptă : voim Insă a constata, că d. I. C. Brătianu, dimpreună cu grupul politic representat de d-sa, nu a'aQ putut susţine de cât sprijinit fiind de către nişte oameni capabili şi moderaţi ; voim a constata, că d. I. C. Brătianu nu e capabil chiar nici de a primi sfaturile bune ale amicilor sil politici; voim In sflr-şit a constata că d. I. C. Brătianu este şi rămâne un om al extremităţilor, chiar şi atunci când ar trebui să simţă, că atârnă de la votul unor oameni moderaţi. Astâ-zl orl-cine trebue să simţă, că d. 1. C. Brătianu nu are destulă capacitate şi nu destulă tărie de caracter spre a putea sâ dea, In ciuda trecutului săli, faţă cu situaţia , D-nil I. Ghica, D. Sturdza, M. Costachi. N. Blaramberg şi alţii trebue Insă sâ simţă tot-odată, că politica ha-sardatâ a acestui d. I. C. Brătianu ne-a dus atât de departe, în cât numai anevoie vom putea sâ ne Întoarcem earâ şl In egaşul bunel chibzuinţe. Astâ-zl, dupâ-ce am vă2nt cu toţii faptele adversarilor noştri politici atât In administraţia internă cât şi în politica externă, putem sâ ne ră-fuitn cu aceia, care combâtead politica guvernului conservator. Este sub guvernul actual administraţia mal bună. sunt alegerile mal libere, e politica externă mal înţeleaptă de cât cum era pe când conservatorii eraft la putere ? Nu vom respunde Înşine la a-ceastâ întrebare. Domnii sus citaţi ati dat, cel puţin impiicit, înşişi respunsul la ea. Aceia inse, care ne combăteafi, nn ar fi trebuit sâ uite, că, pe lângă toată buna-voinţa, administrarea cu desevîrşire bună nu este cu putinţă In o ţară, In care lipsesc atât con-diţiunile pe care le preved legile, cât şi organele Inferioare In număr Îndestulător pentru aplicarea lor. Tot atât de puţin ar fi trebuit sâ uite, ci guvernul conservator era silit să administreze faţă cn o opoziţie tot-d'auna gata de a recurge la mijloace revoluţionare; câtă vreme guvernul actual se poate făli cu succesul de a nu fi fost silit sâ jignească libertăţile publice, de oare-ce putea să administreze faţă cu o o-posiţiune, care contribue la mănţi-nerea ordine! publice chiar mal mult de cât guvernul. Cu toate aceste, aceia care ne combăteafi sâ compare administraţia de astă-zl cu aceea de pe timpul, când pretindea!! că domnea „corup-ţiunea şi demoralisarea.* Vom vedea In urmă, care este situaţia financiară ce ne-a creat cabinetul Brătianu cu creditele sale extraordinare — şi fără îndoială ne vom Încredinţa, că situaţia pe care o crease guvernul conservator era o urmare fatală a Inprejurărilor şi a organisaţiel noastre politice. Cât, In sflrşit, pentru politica externă, guvernul conservator avea un merit, pe care astă-zl nimeni nu va cuteza să-l discute : el nu luase nici un angajament şi păstrase ţării libertatea de acţiune ; şi dacâ succesorii guvernului conservator ar fi ştiut sâ tragă foloase din această atitudine reservată, astâ-zl situaţia României nu ar fi aşa > cum este. Dar, In sflrşit, d-nil J.C. Brătianu, r i iurm C. A. Roseti, Fleva, Misail, Pătâr lăgeanu etc. ah arfitat ce ştia şi ce pot, şi-ati făcut politica de predi lecţie la umbra numelel unor oa meni politici, ce inspiră încredere ii tăt In ţară, căt şi în strfiinetate, ţi acum, cănd această mistificare e a proape a se risipi cu desevlrşire, nu ne remftne alta de căt să dorim ca cele petrecute să le fie tuturora de învăţătură pentru viitor. Citim in „Ies Dăbats* : Printre toate incidentele rădicate de desfăşurarea lucrurilor in Orient nefericirile României ţin astăzi locul de frunte In atenţia obştească. Bărbaţi aproape cu totul străini de po litică, femeile chiar, toţi sunt mişcaţi de soarta acelor sărmani Romani, cari erl aâ mers în ajutorul Ruşilor şi cari astăzi sunt aşa de crud ameninţaţi de dănşil. Cocosttrcul din fabulă, care a scos cu atăta dibă cie un ciolan din gura lupului, tot a fost mal bine tratat de căt România. căci lupul se mulţumi de a’l zice: Pâzeşte-te să nn'mî mal cazi sub labă, — pe cănd Rusia pretinde a ţine în curgere de doi ani România într'un fel de şerbire prin mijlocul unei căi militare şi a'l smulge de pe acum o bucată din pămăntul el, Basarabia. Fără îndoială Romănia este foarte de plăns, şi atitudinea el de faţă merită nu numai interesul ci şi respectul. Trebue În3â să recunoaştem că dănsa nu este cu totul nevinovată, şi că însăşi a atras furtuna care pare aproape de a cădea pe capul el. — Istoria cănd o studiâm câtuşi de puţin şi fără a ne opri la un amănunt care poate să ne înşele, istoria are in logica el o morală care nu inmlădiâ, şi ast-fel ea devine un mare Invăţămănt. De multă vreme România se leagănă cu visuri ambiţioase. «Patrioţii* din Bucureşti vorbeaâ de un imperiă daco-român care ar fi coprins Moldova, Valahia. Basarabia, Bucovina şi Transilvania. Partidul înaintat se acâţase de această ideâ de viitor, şi făcuse din-tr’ănsa programul săO;nu rămânea da cât ase găsi mijloacele de apune în lucrare. Pe cine trebuia a sesprijini spre a ajunge la menirile şi la pământurile făgăduite? Era lucru firesc de a se gândi la Rusia, pe rare o credeau chemată a surpa pe rând pe Turcia şi pe Austria, şi către dânsa în adevăr s’aă şi adresat. Domnul Bră-lianu, care fusese odinioară, împreună Cu Mazzini fi Ledru-Rolin, membru al comitetului rroolutionar cosmopolit, ajunse la putere, şi prinţul Gorciacoff nu înlărztă a deveni aliatul stil. Încă de la 1808, este în fiinţă o Înţelegere tainică Intre Româuia şi Rusia, 1) şi Întâiul efect al acestei înţelegeri au fost de a rădica şi de a arunca In lume chestiunea bulgară, care de atunci a înaintat aşa de mult. D-nul Brălianu are o parte foarte mare în naşterea acestei chestiuni. El a fost care a lăsat să se Înfiinţeze la Bucureşti şi prin toată România comitete slave, menite a aprinde reseoala dincolo (le Dunăre, şi diplomaţia europeană nu s'a înşelat atunci asupra scopului şi asupra urmărilor acelei mişcări. Guvernul austriac mal ales avea să fie Ingrijat de dânsa. Ageutul Austriei In Principate, Baronul de Eder In-ştiiţa regulat pe contele de Beust despre tot ce se petrecea sad se pregătea. .Este un fapt constatat, scria el la 6 fevruarie 1868, că în Bucureşt-precum şi în osebitele oraşe de pe mal lurile Dunărei seaflă comitete bulgare scopul lor este de a stârni tulburări In Bulgaria, de a le sprijini şi de a ie da proporţiunl mal întinse de cât acele din anul trecut. Nu de mult încă lumea aici era incredinţată că la sosirea vremel frumoase încurcături însemnate eraţi să izbucnească in Europa de la apus, cari ar în lesni Rusiei de a declara resboid Turciei; şi In prevederea acestor întâmplări s'ad făcut pregătiri pentru înrluri cu tărie asupra rescoalel bulgare. .De şi guvernul Principatelor se află in mânele unul partid (radical) 2) tradiţional ostil Rusiei, el nu mal puţin are aplecare către această Putere de o vreme încoace, şi aşteaptă de la dânsa realizarea silinţelor şi a nâdejdelor sale. .Ziarele opoziţiunel (conservatdre) se luptă în potriva acestor tendinţe ruso file ale guvernului; ele II impută că lucrează în Înţelegere cu Prusia şi că pregăteşte greutăţi Austriei la Întâmplarea unei ciocniri între Franţa şi Prusia. Organele guvernului respund declarând că partidul naţional în principid nu este vrăjmaş nici unei puteri, şi că nu sunt motive de a combate pe Rusia de vreme ce această putere apără cauza dreptului şi a naţionalităţilor asuprite.* Am făcut această citaţinne, de şi cam lungă, fiind-că planul şi mij 1) Ziarul francez, aici şi in alte rânduri, eon-fandi pe Romtknia cu Radicalii. 2) Cuvintele din parenteze sunt ale ziarului francez. loaeele de punore în lucrare sun foarte neted expuse într’ânsa. Aus tria îuştiinţată s’iid simţit mişcată chiar Anglia simţi oare-care îngri .j i re. Cine a fost apărătorul guvernului român ? Prinţul Gorciakof, şi am fi durit să avem destul loc pentru a cita depeşa ce a îndreptat la 17 Decern vrie I86S către ambasadorul ruses la Londra şi in care apăra pe nouil spl prietini. Diu uefericire saă din fericire, nu este iertat fie-cărul de a se sluji cu revoluţiunea ca de o unealtă folositoare şi lesne de mă nuit ; şi aceasta afl păţit-o România. Isbucniud la 1870 resboiul între Franţa şi Prusia, România şi Rusia aâ crezut că a sosit momentul pentru a'şl îndeplini fie-care din ele speranţele lor particulare. Toată lumea credea că resboiul are să fie lung: armata franceză, râd pregătită şi şi-mal râd dirijată, a suferit din ântâiele zile pierderi nerepara-bile. Rusia n'a cugetat de cât la dânsa şi s'a mărginit pentru mo ment a denunţa clauza tractatului de Paris relativă la Marea-Neagră : restul a fost amânat pe mal târzid. şi România a trebuit să aştepte. A aşteptat până în toamna anului 1876. Râsboiul Serbiei începuse pe atunci; împăratul Alexandru era la Livadia, neliniştit şi chiar cam trist de caracterul ce resboiul luase. Se ştie că d. Brătianu s'a folosit de ace9t moment pentru a merge să se închine Czarulul, şi că a avut cu dânsul şi cu prinţul Gorciacov nişte conferinţe, fireşte secrete, însă destinate, ca toate secretele diplomatice în ziua de astă zi, să fie în curând cunoscute de lumea toată. In durerea şi iritaţia în care este acuma adâncit, guvernul românesc nu mal are nimic să ascunză Senatului şi Camerei deputaţilor ; spune tot ce are pe suflet sad în minte ; arată mulţime de documente în sprijinul alegaţiilor sale. Se înţelege că aceste şedinţe nu sunt publice; insă, de a doi zi chiar, mulţumită indiscreţiilor nelnlăturate, toate gazetele ştid şi spun ce s’a petrecut şi nu sunt desminţite. Presa austriacă culege aceste informaţii şi trage din ele foloase pentru dânsa: ne este dar şi noâ iertat să ne slujim cu ele la rândul nostru. Nu mal încape îndoială că, văzând cum s'ad întors lncrurile, România a Înţeles că Rusia era să intre în resboid, şi cea mal vie dorinţă a el era să ia şi dânsa parte la acest răsboin. In Ianuarie 1877, în vreme ce Conferinţa se afla la Constantinopol, un diplomat rus b a dus la Bucureşti ; acest diplomat era d. Nelidov, tot acela care a iscălit pacea Împreună cu generalul Igna-tief la San-Stefano. El aducea un proiect de convenţie privitoare In trecerea oştilor ruseşti prin România şi şederea lor In această ţară până să treacă Dunărea. Acest proiect conţinea o clauză destul de cu doâ înţelesuri, prin care integritatea teritoriului românesc era garantată „pentru cât va ţine resboiul.* Românii ad crezut nendestulătoare această garanţie din punctul de vedere al duratei şi 9’«d şi cam speriat. Luna lui Fevruarid şi a lui Martie s'ad trecut numai în vorbe cu Ruşii, şi în încercări de nego-ţierl cu Europa. „Suntem ameninţaţi şi nu suntem în stare de a ne apăra, — zicead Românii către puteri;—aveţi de gând să veniţi in ajutorul nostru?* Nu era de trecut prin minte că Europa, care îngăduise resboiul Rusiei Împotriva Turciei, avea să ia foc pentru apărarea neutralităţii României. România ştia bine aceasta ; ÎI era uşor să arate că are o purtare corectă ; juca un joc îndoit, între Europa şi Rusia, vorbind celei d’ăntâid despre tractate şi arzând de dorinţă a le sfâşia cu cea d’a doa. In sfârşit, în luna lui Aprilie, momentul critic sosi. Rusia era în pbntul dea trece Rubiconul. adică cum am zice Prudul, şi dete ordin reprezentantului sâd de la Bucureşti, baronul Stuart, să iscâliascâ convenţia cât s’ar putea mal iute in termeni statorniciţi de către d. Brătianu, făgăduind adică întregimea teritorială a României fără restricţie ori reticenţă aparentă. Resboiul a început. Fe dată România şi-a proclamat neatârnarea şi a propus Rusiei să meargă cu dânsa Împotriva Porţii. Dacă a fost vre-odată o atârnare mal uşoară, desigur a fost atârnarea României în privinţa Turciei ; nu era alta de cât plata unul tribut foarte mic. Cu toate astea Românii s’aâ grăbit să rupă această slabă legătură, cu toate că nu ’l supâra mal de loc, şi Rusia s’a arâtatcam necăjită pentru aceasta. Ea voia să libereze ea insâşl pe România In urma râsboiulul, şi să facă o mare îndatorire Românilor fâcându-le un dar pe care singuri şi’l adjudecaseră fără veste. Cât despre punerile de cooperaţie militară. Ruşii le-aâ primit cu cea mal mare răceală. Păreaţi că privesc pe armata românească ca un calabalîc încurcător de ţinut pe urmele lor pe Români şi să'l facă a d In şirurile ruseşti. Prinţul ( împotrivea şi cerea o comat atârnată: lucrurile remaserâ până în momentul când R priţl în Asia dinaintea Karst Europa dinaintea Plevnel, s' zut pierduţi, cu iuţeala de tj rire a raselor slave, şi s'aâ J a cerşi ajutorul Românilor cu o zi mal nainte ÎI dispr; Mnrele duce Nicolae scrise li ţuzeşte către prinţul Carol c toare telegramă: „Veniţi în ajutorul noştri ceţl Dunărea unde voiţi, ev> iţi, cu orl-ce condiţii voiţi, ici niţl cât se poate mal în gr.)-ajutorul nostru. Turcit ne L dese; cauza creştinească este p dutâ.* Am spus adevărul asupra» cedentelor cestiunil române, j! rul este că In acel moment )*' nil aă arătat o generosita ‘ valerea3că şi numai de cât şi Ci jie care aCi pus în mirare p ropa. N’aâ cerut, n’aâ pretinB ca: aă alergat în ajutorul fi cu o armată de 40.000 oai bine disciplinată şi minunat & îngrijită cu unelte pentru luc de impresurare. Românii ad c buit foarte mult la căderea Pişi cu toate că este fapt com de Ruşi. chiar el afirmă că In nele Românilor s’a predat Oi paşa. Ori şi cum, ad făcut o s j de frunte Ruşilor. Şi cum sunt» plătiţi? Prinţul Gorciacov a ţinut cu A tul român de la Petersburg o vorbire ce a avut lu Europa un răsunet. „Este adevărat ţul protesteze împotriva art. 8 din tatul de pace, care autoriseazăo niţiile armatei din Bulgaria cn I prin România? împăratul care < este supărat pe dv. în urma a dinei dv. cu privire la retroi Basarabiei, şi-ar pierde râbd când s’ar face o asemenea pre taţie. Maiestatea Sa mi-a ord-să vă spun şi să vă Îndemn a munica această informaţie guvi Iul dv., că daca aveţi de gât» protestaţi şi să vă impotriv: îndeplinirea art. 8, M. Sa va V na ocuparea României şi des»m rea armatei române.* Trei luni ad trecut de la dep plângătoare a archiducelul Nicc către prinţul României! Vedem c schimbări s ad făcut în aşa de seu vreme. Românii fără îndoială s -a întrebat -că guvernul dv. are de gâi i Voiad, în orl-ce caz, să imbrigadeze I pedepsiţi chiar prin aceea ce MIHAIL STROGOFF CURIERUL ŢARULUI XIV. (Urmare fi fine). Nadia, având mal puţină tărie pentru a indura bncuria pe câtă avusese pentru a îndura durerea, căzu în genuchi înaintea marelnl-doce, care o ridică cu o mânâ, întinzend pe cealaltă Ini Mibail. Dopa un ceas, Nadia era în braţele Ini tată-săii. Mihail Strogoff, Nadia fi Vasile Fedor erad cu toţii la un loc. Din o parte fi din alta era o deplină fericire. Tătarii fuseseră respinfl în amândoă a-tacnrile lor împotriva cetăţii. Vasile Fe-odor, cu mica lui oaBte, nimicise pe cel d’ântâifl năvălitori, cari se arătaseră la poartă Bolchaia crezând ca or să o găsească deschisă, şi al căreT apărător prin instinctivă presimţire el voise a-I fi apărător. In acelaşi timp pe când Tătarii He re-trăgeaG sdrobiţi, împresuraţi! domoliseră focnl din marginile cetăţii. Naftul arsese iote pe faţa Augarei, şi flăcările grămă- dita în casele de pe ţărm, lăsaseră neatinse celelalte părţi ale oraşoluî. Pană să nn se facă zio, oştile Ini Feo-far-han se retrăseseră in tabăra lor, lăsând o însemnată sumă de morţi şi răniţi la întăritori. In numărul morţilor se afla şi ţiganca Sangara, care in zadar încercase Băajungă până la Ogaref. Doă zile impreBurătoril nu maîîncercară nici nn alt asalt. Erad d**sbSrb2taţî de pierderea Ini Ivan Ogaref. Acest om fn^ese sufletul invaziei, şi numai densul, prin ur-zirea mişeliel şi trădării avusese destulă înrîurire asupra hanilor şi asupra gloatelor lor de a'l împinge să pornească cu bătălie spre a lua în stăpânire Rusia asiatică. Cu toate astea împresuraţi! tot se păzeai!, şi împresursrea nu slăbea de loc. Insă la 7 Octomvrie, din zori de zio, tunul începu să bubue în spre înălţimile din prenjma Lkuţkuluî. Armata de ajutor sosea sub ordinile generalului Kisselef şi ţşl vestea ast-fel sosirea pentru marele-duce. Tătarii nu mal aşteptară. Nn voiad Bă pe apuce la luptă între o armată de ajutor şi întăritnrile Irknţkulnî, şi îşi ridicară pe dală tabăra de pe Angara. Irkuţkul era scăpat. Dapă cei d’Sntâiu soldaţi rnşî, doi prieteni a Ini Mihail intraseră şi el în cetate, Erad nedespărţiţii Blount şi Jolivet. Trecând pe mnlnl drept al Angareî peste grămada sloi lor cari stăviliseră plntirea, putuseră scăpa împreună cn ceî-f-alţl fugari, înainte de a se aprinde undele de naft de pe apa TÎnlni. De aceea, Alcide Jolivet însemnase pe portofelol p?d următoarea notiţă : »Cât p’aci să ardem ca o lămâie într'nn castron de poncid aprins.* Bncuria le fn mare când găsiră sănătoşi pe Nadia şi pe Strogof, mai eles când «fiară că viteazul tovaroş nu era orb. Ceea ce făcu pe Harry Blonnt să însemneze această observaţie: "Ferul roşu poate fi ne’ndestulător pentru a strica simţirea nervnlnî optic,, Apoî, cel dFiica mea, zise Vasile Feodor, bneu-1 ria cea maî mare este de a vă numi amândoi copiii mei!* Cununia se şi făcn la catedrala din kuţk, MaltS lume fa de faţă, voind a r plăti pe cel do! neobosiţi tineri, d« cari se trăgea mântuirea cetăţii. Alcide Jolivet şi Harry Blount asii fi ti, voind să poată da seamă cititori lor şi despre această căsătorie. >Nu’ţl vine poftă să'l imitezl? între Jolivet pe confratele lui. — Aşi I par’că e3 am vre-o verişoi ca d-ta!... — Aşi I respnnse şi Jolivet; verişon mea nn mal e de măritat. — Atât mal bine, zise Blount, căci vorbeşte de oare-carl încaroSturî din! Londra şi Peking. N’ar fi oare bine a mergem să vedem ce se petrece pe «col — Tocmai vream Ră’ţl propun tasall^ petrecere, zise Alcide.* Şi iată cnm cel doi nedespărţiţi confrtti plecară în China. Cftte-va zile după nuntă, Mibail, Nai şi Vasile Feodor plecară spre Europa ; în nu era o călătorie de necazuri şi dureri, o călătorie de petrecere şi ferioire. Cil SAU TIMPUL lns& In adevfir sunt oare rea pedepsiţi. Inorl-ceeaz, oare ‘ ii tocmai trebuesc al pedepsi, şi * f cu atâta asprime ? Este grefl «ijvzut c& aceasta ar trebui na iţ. 4ineheiarea tristei aventuri a imnilor; este Încă şi mal grefi . 'fî înţelege cari sunt principiile ce ‘iii c diplomaţia ruseasca — diplo-i cea liberatoare şi creştineasca. vestit diplomat din veacul al rezecelea, d. de Thugut. poves-‘Scu plăcere ca trimis, la 1771 «icşanl pentru a negocia pacea '!• Poarta şi Rusia, găsi pe ple-enţiaril turci cufundaţi In ci-noulul testament. Musulmani ■ioşf, el se inspirai! din Coran In iile lor afaceri, deci căutab fi-ln Cartea Creştinilor principiile gulele artei diplomatice a aces-Cu toate ca Ruşii ab întreprins din urma rfisboib ca nişte cru şi nişte apostoli, totuşi nu vom ingenioasa naivitate a acelor de treabă. Nu vom cauta nici lîingelie, nici In faptele Apos-r esplicarea politicei ruseşti, unde să găsim esplicaţia câu-d In dreptul ginţilor ? Wattel, ns, Klueber, Helfer, Wheaton 3fcei-l-alţl nu ne-ar servi mal bine a) cat evangelia. Trebue să renun- ţ"t sale Ioan LApfidatu a desvoltat o activitate neobosita. Fiind Încă la gimnasiD el a publicat unele po>“sioare şi broşura sa edatâ la an. 1872 , încercări literare* conţine o colecţiune din cele mal bune poesil ale sale, compuse Incâ pe timpul când se aflase la g’im-nasid şi la universitate. Un zel ne-stlmpfirat II împingea a lucra şi a se face folositor naţiunei sale. Cu mare bucurie primise el a fi prim colaborator la foaia .Orie tul latin * ce apăruse In Braşov. Afarâ de be-letristi â a fost pop irul ţfiran şi 1n-vfiţămfintul temele sale de predilec-ţiune. Coloanele .Orientului latin* conţin un lung şir de articoll, eşiţl din pana Iul deprinsă, d spre aceste teme importante, ce dovedesc câ I. LApfidatu a Împreunat In sine cu zelul neobosit şi capabilitatea de a lucra. Unii articoll şi foişoare publicate In .Orientul latin*, LApfidatu le-a păstrat literaturef prin Droşura sa .Asupra situaţiunel* edatâ la a. 1877. Nu cu mult Înaintea boalel sale vedem pe I. LApfidatu ca redactor al foaie! beletristice .Albina Carpaţilor.* Este un adevfir mal presus de orl-ce Îndoială, că Românii nici dincoacl nici dincolo de Carpaţl, n'ab avut încă o foaie beletristică ilustrată, care atât In formă cât şi In coprins să corespundă a9t-fel, ca .Albina Carpaţilor.* I. LApfidatu a ajuns cu , Albina Carpaţilor* pe ade-vfiratul teren al activitâţel sale literare şi perderea ce o 9ufere foaia In deosebi şi jurnalistica In deobşte este astâ-zl ireparabilă. Prin moartea lui I LApfidatu, naţiunea a perdut un zeloB luptător, şcoala un brav profesor şi jurnalistica o pană desteră. ITeiegrafitl Româ«). ATHENEUL ROMAN S&robStă, 1 Aprilie, 8 ore seara, d-nnl C. Stlnceaca va ţine o conferinţă despre Artele plastice in România cel din nrmă doă-zecl ani. Duminică, 2 Aprilie, 8 ore seara, d-nnl Em. Creţnlesctl va ţine o conferinţă despre .geniol destructor şi genial prodnetor.* De vânzare la librăria Mihăleecn fi Lnis: Geografia de Levasseur PKSTRC CL. IV|(;iMSA9fALA traducţie de F. CRASSANC TIMPUL NOUA INVKN’l'IUNB PABF0MER1E 1X3114 BREONIE ED. PINAUD Săpun................ do IXOKA Eisenţn pontru bntisto . . do IXOKA A|>» 'le toiletu......do IXOKA Pornea................de IXOKA 01111.................do IXOKA Prof de orez..........de IXOKA Cosmetic...............le IXOIU "7, D'iiilevanl dc Strnshaurtj. .17. Singurul Deposit allu Aspasiel Jhgnot. Bonbrîne de plante CONTRA DUREREI PEPTULU1 (SP1TZSYEGERICH) pentru vindecarea botelor de plămâni şi de pept, tuşă, tusâ măgărescă, răgnşelâ şi fleg-mălâ bronchială. Piuita cca neprectnbi'fi, car» produce natura pentru binele 51 vindecarea diurnilor suferin.jl , conţine intr inia «apretul pini astăjl incă nelămurii, a da aii* nare grabnică si ... mffurA pelel id •£, . a.. . ,/ , fl imate ale flep- - — ~ meî, al no laiul pitlejulul 31 ftl sistemei eHlitrel, gi prin acesta rrftbpsce vindecarea cAt se ptfte mal iute a acestor organe Inhoinfivite. Fiind-cA noi garantai la fabricatul nostru pentru aiues-ecarea curatA de aah ir ji planta de pept (Spitz-weirericb)* rugim a observa bire marc* ndatră de comerciu înreeisfrată la autoritatea comercială isnVitura rdatrA pe cartonul, căci numai atunci va fi adevOrat noatru fabricat. Victor Schmiit & SShne. Fabricanţi e. r. priv. I ieno, H iCrlcu, AUrcgaese 48, Singurul deposit pentru Idtă Komânia la d-nu GUSTA V Kl£TZ, la Stig.i’nl alb, Strada Carol, in Bucurescţ. VERITABILA APA GERMANA u Compuşii do LESUFUR Această apă face a dispare ptlele roşii impudică ©bărcitnrile şi albeşte pelea. La Paris, la D Gastellier, parfunieur, 17, rne de la Chuusde d'Antiu. Deposit ia Bncureştl la farmacia D-luI I. \V. Ziirner, şi la I). Appel & C-ie MARE SUCCES. VE LO UIIN E este o FĂINĂ DE OREZ de o deosebită specialitate, fore fiu», n«-einiţibilă, preparată ca 7lismut, şi posedă calitatea cea fericită, a da feţei omului. FKES( ITATEA NATURALĂ a tiuereţel. CU. FAVj Parfumeur la Paris, 9, rue de Paix Deposit in BucnrescI la farmaciă d-lni F. W. Znrner, şi la d-nil Appel A C-ie, SUMA CEA ENORMA H. H0N1CH TAPISIEB SI DECORATOR Strada Ştirbei-Vodă, 3 In dosul Teatrului National, se recomanda pentru tote lucrările aţin' gatore de meseria sa. f 9Z£* l ii i, v c : a r i i »: încă de la 30 Martiu 1878, s'a deschis In OTELUL OTETELESIANU im- CALEA MOGOSOAX 3STO. î3V. Mare Desfacere de Albituri provenite din Fabricele cele mai renumite din străinătate şi care sunt următorele : Rufe fine din Belgia şi Olanda pentru Bărboi} şi Dame. PIRUETE, RATISTE, PROSOAPE si ŞERVETE se '’esfuc din causa nnor 1» >..!■ costul lor mai jos dopă triste impreginrări cn W* Im wUldl şi a căror desfacere nn va dura mai mult de 21 ZILE adică pană la 23 Aprilifl viitor. 200 buCiltt '*'n 0,aD^a ?' Be’gia, de SO metri cu prrţul 0. 112 ii 1200. 2;i lo.oon. 23:i lo,no0. etc. etc. 36.000. -1 ii 8,000. In contra trimiterd unui acompt de Franci 30 pentru un loa original întreg Franci 15 , u jumătate los original void trimite îoselo originale învestite cu sigiliul Statului. Planul tragerilor, lose de renovaţiune, listele tragerilor, sumele căsci-gftte etc. se vor remite prompt şi la t"»mp. Ofcrinda-se prin acăstă o ocaaiune rară spre a putea căpăta un capital însemnat prin o misă mică, depositul leselor insă, după eap^rienţa făcută trece fdrte repede, pentru rcditft să se adrereze direct şi cu încredere cât mal curând, cel mal tărtjiă însă până la 30 Aprilie a. c. st. n. către casa de bancă A. GOLDFARB llamburq, Germania. I MAMNUL DE MUZICA SI PIANO losef SandrovlcI et. Comp. (Calea Mogoşdiel, vis-a-vis de Consulatul Rusesc. Se aflla de lineare următoarele piese de mare succes : 1. Mdlo Cuadril, pentru piano, de Fr. Schipek fr. 2. 2. Rascazt, vestita romanţă rusdscă, pentru voce şi piano, arangiată de Fr. Şchipek fr. l 50. 3. O nupte in pădure, fantasie naţională de Schipek, fr. 2 50. 4. Nebuna vals, Lud. Wiest, 2. 60. 5. Nu te pot uita, arie cântată cu mare succes pe scenă, compună de d. Franchetti, fr. 2. C. Marşul Independin(ei, poesie de Orăşcnu oiu-sica de G. Brătiann dedicată M. S. Ddmnel fr. 1 50, 7. „Lacrima"(l spune", aria pentru voce şl piano dc d-na Baluţa, fr. 2. 8. Tramvays-galop, de Gobertz, fr. 2. 9. Schipek, Les adieux deVienne, vals, fr. 2 50. 10. Brdlianu Gr., Cătaiu ndpte printre stele, fr. 1 50. T)a vAn.darA Mki 01,1116 n’a’iDl vl , t?liy.dX v . noj preesat fanil. inveuţiunea cea mai uonS şi practică, care se |>6te dirigea fără maşinist după o singură arătare, folositor pentru fie-care prorietBr, sunt de venijare la sub-semnatul. Unele din aceste maşine snnt în lucrare® nnde fie-care se p6te încredinţa de prac tica lor. Em Rosenthal (751-0) Strada St. Vini No.er 17. De închiriat. pani, 4 pentrn slngî, grajd, şopron, pivniţe şi grădină — în strada Primăveref No. 11. 2) Casa cn 2 etsgie, compuaă din O camere pentru stăpâni, 6 pentrn slngî, grajd, şopron şi mngaijil pentrn lemne, să închiriată in total, saQ parţial cn etaginl, în ( Strada Bercii No. 122. (72G—0). adecă, Fran-I cesă, Rnssă şi I I fl N m I Strada Carol I No. •>. QW Strada Carol I No. «>. I (t’nrfea Vechie) FMl (Curtea Vechie) j. vIs-A-vis de Sig. Pi ager tIs-A-tIs de Sig. I’ragcr. U Aiu on6re a însciinţa pe onor. PT. Pnblic că mi-a aosit pentrn |lj aeaonnl de iarnă nn bogat asortiment de încălţăminte pentru Bărbaţi, , n Dame şi Copii, dnpă fasdnole cele din nrmă, — preentn şi nn mare rj i-y triinsport de Cisme lungi de Lak rnsesc, de Iucht şi de Vacs, ca şi i /■ Mantale de Cauciuc pentru ploe, prima calitate; asemenea şi Galoşi ^ ” de Gumi. WSiib-scmuatul adne mulţumirile mele onor. PT. Pnblic pentrn in- p—j credere ce a dat ni-inţio atei mele firme de nn interval de 12 ani L_J care pană acuma a depus probe snficiente de finn calitate a rnărfel I ' ă ca şi de cftinătatea preţurilor, sperând că şi de acnm înainte, va bille-voî ai da concursul SeH găsind tot-d’a-una atât m&rfnrl fine şi fasonate cât şi preţuri fdrte moderate. . Cu t6tă stima miuri» (JOLJKSTEIN. Do profesor fle limbela. . Romană, cunoscut in Bucurescî, oferă ocn-paţinnile scls ca profesor , translator la o redacţinne, şcolă sah casă particulară. A se adresa la administraţinnea acestui