/V7 VINERI 31 MARTIE. ANUL III. - 1878. IGNAMENTELE- IN TOATa romAnia ...................L n. 48 ......................24 1................... îi IN STRĂINĂTATE : ....................«0 INSERţiaNI ŞI RECLAME: I ) 30 litere petit, pagina I?, 30 hani. I r na JH, 80 bani, pe pag. II, 2 Iei net Reclame 2 lei noi linia. număr In capitală 10 bani. FSE IN TOATE ZILELE DE LUCRU. Biuroul Rotlacţiel şi Adm i riis tr n I. iei: Palatul jvTsrxTJsrcitJ»-! : 8e priimeic In atrAinatate : La D-nil Hatuen-itein A Vogler in Hiene», Walflirhga»** 10O, A. Oppelîk io Vienna, 8‘nbeDbaitei 2; RudclJ Motse in Hicnna, Seilentitte 2: Philipp Lob In Vienna, EicheobvîhgaMe Îl : L. I.ang A Comp. in Pejta, Ilara*-La/fite A Comp. In Paris, C. Adam 3, Cirrefur de la Crois-Rooge 2, Paris; £uj. ilicoud, 139—140, Fleet Btreit London. Scrisori nefrancate nu se primesc. Artioolele nepublicate se ror arde. Un număr In Districte 15 bani. Aii de BncurescI, 29 Martie. Kirale..............9U/i 911 Bionicei alo .... 87 9, .(funciar rural . . 82'/i urban . . 711/, municipal al CapiL 8t Pensii...........133 2 ilaaia............150 lomânia.......... 55 mnicipal cn premii 22 liominA........... — 3 luni...........ÎOOV, , ........... 2525 871/s 82 71 83 1SS 60 2li a 100„, 2524 123;/, 1231/4 Careul de Vlons, 10 Aprilie. Renta nngara in aur .... 88 80 Bonuri de tesaur ung , I emis. 119 — . , , II , 109 73 împrumutul austr, in hArtie . 61 65 . , » argint . 75 50 Renta austriacă In sur ... 73 59 Ixiee din 1866 ..............111 — Acţiunii! băncel naţionale . . 797 — , . austr. de credit 214 75 . „ ungare , 191 60 Argint.................... 106 20 Ducatul.................... 5 72 Napoleonul................... 971 100 mărci germane......... 59 80 Conul ile Borlln, 9 Aprilie. Acţiunile Căilor ferate remine. 23 74 Obligaţiunile româno 8>/s . . 73 25 Priorităţile C. fer. rom. 8°/» 71 25 împrumutul Oppenheim . . . 91 50 Napoloonul......................16 24 Viena, termen lung...............— — Paris , «ourt .... — — Calendarul Jllel Vineri 31 Martie. Patronul silei: Sf. Ipatiu Episc’pul. Răsăritul soarelui: 5 ore 22 min. Apusul soar'lul: 6 ore 39 min. Faaele lunel: Lună Noi6. PLE3AREA TR,BISrTTH,XXuOR IJnenrescl Suceam Bucurescl . . . ,8.l5n 10.—d Pioescl..........9.40 n 12.00 1 Brăila............1.53 n 5.45 ) Tecuci3...........4.38 n 1 Roman.............9.05 d Suceava,sosire . .12.03) Baonresc — Vorc lorora Buc irescl Piteşti Slatina................2. - d Craiova................4-17 ) Vârciorova, sosire . . 9.01 n 7.15 1 l.iud 4.44 ' 9.55 n cl..............8.— ) 6,05 n ...............ll.il ) 10.15 Suoears—Bncnrescl Suceava........5.11 d 6.46 . Roman............8.45 ) 12.30 i Tecuciă.........12.30 n 5.10 Brăila...........3.08 n 8.10 b P'orscl. . Bucurescl, Verelorota -llncaresci Verciorov*.............6.45 ■ 9.15 ) 1.35 l • 7.12,1 ire 8.3o ,) Ut 2.45 430 Craiora SI aţin u......... Pi te jtl......... Bucurescl, sosire 11.44 ,i 1.S1 J . 4.42 ■] 7.40 J 11.20 , 7.15 ■ Ituco resel—Olarul o Bucurescl..............9 Giurgiu, sosire........11 Giurgiu—Bcenrescl Giurgiu.................9.26 ) Bucuresoi, sosire, .... 9 48 ) Haliţi—IJ.rboşI Galaţi...........1.20 n 8 25 d 7. BarboţI, sosire . , 1.55 n 9.— 8. Bărboşi —Galaţi Barbo|I.........2.55 n 6.25 a 7.25 n Galaţi, sosire . . . 3.30 n 7.— n 8.— ) 6.06 n 8.27 n 4.45 n 7.17) 30 ) 05 n [RI TELEGRAFICE ALE .TIMPULUI* (Agenţi Hsvas). arsiciul de la 10 Aprilie, 4 ore seara. Pesta 10 Aprilie. I lamera deputaţilor.— Ca ocazianea dis-liumi budgetului, Tisza, într’un lung re, a respins atacările îndreptate con->îiticeî eeterioare a guvsrnolul. Graba Inului, a zig el, este de a apera inte-nionarchieî pi a conserva pacea. E-isntele iml dafi convingerea că inte-Româniel şi ale Ungariei sunt iden-I î ele aQ de combătut pe acelaşi *tş: Panslavismul. Tot asemenea şi ■ ilte naţiuni vecine ee vor folosi de eeemplu şi se vor convinge, că nn iţea Bă'şî păstreze naţionalitatea de imai cn condiţie de a ţine legături l ie tenie cu monarchia habsbnrgică.* Berlin, 10 Aprilie. kzeta Germaniei de Nord* zice: L\uinnea lordului Beaconsfield, de a ei luVereseie ADgliei sunt as emenea inia te cestiunea BisarnL . se explică Ic&t-ra prin observaţiunile făcute nici Britiano corespondinţi'or de jurnale. Srătianu a espns dificultăţile create colini german prin căile ferate care Galiţia cu România, dificultăţi de jfită Anglia. D. Brătiann a promis epte/.a această stare de lucruri. Roma. 10 Aprilie. Inera deputaţilor. — Discnţinnea inflaţiilor asupra cestinnel Orientului ur-|iă. Mal mulţi oratori accentuiază ne-(titea de a lucra iu acord cn Austria* inistrul afacerilor străine recunoaşte Itajele de amiciţie ale Austriei şi con-Ifide că trebue să se evite disenţiunile cari tng cestinnile teritoriale, Negoţiările pen-Mte dafi speranţe că pacea va fi păstrată, •tisul când resbelul va deveni inevita--i Italia va remâQe strict imparţială, ^te interpelaţiile snnt retrase în urma Saraţiilor făcute de guvern. Londra, 10 Aprilie. f'amera Comunelor afi votat în unani-»ate adresa prin care se aprobă che-rea rezervelor. | gazetele englezeşti discută răspunsul «uţulnl Gorceacof. .Morning Post* zice j| Rusia caută să araujtze lucrurile pe JHa pacinică. ,Standard* sete de aceeaşi were; el adaogă că Anglia nu trebne să Jtmnleze contra propuneri. Europa, şi nu ^Ştglia, trebne să decidă aceea ce este ^**niaibil in locul tractatului de la San plano. i»Times* crede ci rSspnnsnl prinţului jc rceacoff araţi că Rusia are dorinţa de * jfciiscnta în mod legal şi a asigura o eo-kMii ane putincioasă cestinnei Orientalul, te congreeul este singurul judecător corn-fcsnt al cestiunel. Circulara marchizului '^'isburyşi reepunsnl prinţului Goroeacoff v Innepc depnse oongresnlul. » Sirvioiul de la 10 Aprilie, 8 ore sein, — Londra, 10 Aprilie. tispnnsal prinţnlnl Oorciacov la cir->*ra marchizului de Saliabnry se sileşte > combate din punct in pnnet. < ranjamentele ce tractatul de la Han ano stipulează in privinţa Bulgariei sunt desvolt&rea principiului pus de către conferinţa din Constintinopol. Afară de aceasta tractatul de la San Stefiuo nu’i de cât un tractat preliminar şi lesă loc pentru împăcarea totulor intereselor. Daca ocnparea Bulgariei de căire Roşia nu ar fi fost mărginită, s’ar fi patut bănui cum că Rnsia voieşte să şi-o anexeze. Confereuţa din Constantinopol atribuise Balgiriel porturile de pe Marea-Neagră şi porturile de pe MareaEgeică, cari i â’aii atribnit şi prin tractatul de la San Stefano, cari portari sunt destinate a’i mijloci comerţul. învoirea Porţii şi a Europei este trebuitoare peatrn alegerea guvernatorului Bulgariei. Daoa Rusia ar fi cerut autonomia Epirulni şi Tesaliei şi B’ar fi şi dat aceste ţinuturi Greciei, Rnsia ar fi fost învinovăţită că ocroteşte prea mult Elenismul tn potriva Slavismului, fi că dărâmă pe Turcia in Europa, Este exagerat a se crede că retrocedarea Basarabiei, întinderea Bulgariei până la Msrea-Neagră şi luarea Ba-tumnlui ar face ea voinţa Rusiei să fie în toată preajma Mării-Negre prepond- runtă. Achiziţiile teritoriale stipulata in Armenia In folosul Rusiei n’aO pentrn Rusia de cât o valoare defensivă. Daca Engli-tera a voit să îmţedice ori ce cesinr.e teritorială, trebuia să se unească cn Rnsia dintrn început. Prinţul Gorceacof constată cn mulţumire că marchizul de Saliibnrv exprimă dorinţa să vază asigurat bnnnl traiH al populaţiilor creştine in Orient. Situaţia se rezumează in «<*>?;♦ f..pt, că, de don5-zeci şi donî de ani, tractatele a3 fost unul dnpă altul călcate de către Turcia, de către Principatele-Unite, de către Franţa şi de către conferinţa de la Con-gtantinopol. Marchizul de Salisbnrv recunoaşte chiar şi dânsul nevoia de a ee să vârşi mari schimbări. Prinţul Gorceacov doreşte să ştie cnm adică înţelege marchi zul de Salisbury să împace tractatul de la San Stefano cn drepturile Engliteril şi ale puterilor europene, precum şi cu bunul traiă al populaţiilor creştine din Orient. Doreşte asemenea Bă ştie cum oare marchizul de Salisbury înţelege a atinge acest ecop, afară din tractatul de la San Stefano, ţinând în seBmă drepturile căpătate de Rusia prin sacrificiile ce dânsa a făcut. Mată nişte întrebări—închee răspunsul prinţului Gorciacov—la cari circulara marchizului de Salisbury nn dă nici nn răspuns.} RÎTrTTPIi’Qri — MART,E DUuUililiubl ii aprilie D. Prim-ministru Br&tianu, după c&te-va zile petrecute la Viena, se află acum ln Berlin. Scopul annme pentru care s’a dus s& se Înfăţişeze la Contele Andrassy II ştim tot aşa de puţin ca şi scopul vizitei făcută la Prinţul de Bismark. — Este adevărat că colegul Domniei Sale de la Externe a declarat erl ln Senat că: misiunea d-lut prim-ministru este de a apăra interesele [Srel;“ insă acest răspuns la Întrebarea domnului Boerescu nu ne luminează de loc ; prudenţa şi reserva ln care sa În- făşurat astă dată d-nul Cogâlniceanu, este probabil fructul învăţămintelor ce i s’a dat ln Cameră de domnul Niculae Lonescn, care. in acea Împrejurare, s’a arătat cel mal bun prietin al domniei sale.—Ori cum ar fi, oracolul Pitiel nu ne a lămurit de loc asupra călătoriilor domnulnl Brătiann, care, ca un al 2-lea Jerome Paturot, aleargă după aflarea unei poziţiunl politice. In necunoştinţa în care ne aflăm, să admitem că demnul Brătiann, preşedintele consiliului, a insărcinat pe domnul Brătiann ambasadorul cu o misiune în adevăr patriotică. — Ne întrebăm dacă aleg*-rea solului a fost nemerită şi ce perspectivă are de a duce misiunea sa la bun sfăr-şit. Val! mult ne temem că puţine, foarte puţine roade va putea culege diu încercările sale. Primul ministru al Imperiului aus-tro-ungar este un perfect gentleman; a primit pe d nul Brătiann cu toată curtenia posibilă, i-a întors vizita, i a făcut complimente, i-a vorbit cu a mabilitate. Dar atâta şi nimic mal mult. Corniţele Andrassy ocârmu eşte o monarhie aşezată pe principii de ordine şi de stabilitate; domnia-sa ştie cine este d. Brătiann şi nu credem că poate să găsească în şeful radicalismului din România garanţii îndes tulâtoare pentru a’l Îndemna a lua Iu mână apărarea intereselor noastre. Să ne inţelegem bine. Nu pretindem că Austria nu va sprijini nici una din chestiunile care ne interesează, dar pretindem că va sprijini numai acele cari ating tot dată şi interesele austro-ungare. Avem despre aceasta o dovadă puternică. Cine nu ştie, clei lucrul nu mat este astăzi o taină pentru nimeni, că la Intălnirea împăraţilor la Reiihstadt, Austria a dat consim-ţimăntul săă la retrocedarea Basarabiei, care de atunci deja se scosese la iveală de Rusia? Şi atunci nici nn era voroa de o despăgubire a se da tn schimb, ci numai de garantarea liberei plutiri a Dunărei. Pentru a schimba disposiţiuni le Austriei ln favoarea României, s’ar cere nişte garanţii pe care d. Brâtianu, chiar sincer daca ar fi, este osândit, prin trecutul săft mal mult safi mal puţin depărtat, a nu le putea oferi. Prinţul-cancelar al Germaniei o ştie aceasta foarte bine, şi, pornind din acea rea aplecare nemeritată ce are pentrn noi toţi Românii, se slujeşte cu păcntele proprii partidului radical pentru a nimici de mal Înainte orl-ce Încercare de a câştiga sprijinul Austripl. Citească-se un mic articol apărut ln . Norddeutsche All-gemeine Zeitung*, organul oficios din Berlin, şi se va vedea ce imputări ni se aruncă. 1 itâ acel articol: „Patern, fârS s remânea nejustificaţi să ne espriroăm cn fel de mirare, câud vedem ziarele vieneze desvoltând atât de puţioS adneere amiute în privinţa tspe-rienţelor Rasiei cu România. înainte de aceasta cn doi ani, România şi-ar fi cum-perat poate bucuros iudependinţa sa pe preţul Basarabiei, căci în România ştiafi de atunci incS prea binp, ce credinţă ar merita acele voci, cari voesc să desemne Basarabia ca nn obiect cu total preţios, ba chiar ca cn nerv de viaţă al României. Acnm România şi-a ajuns aproape neatârnarea ; ea va avea să mu'ţumeascH de acest succes, de cnm-va va avea parte de el, în prima linie sângelui ce afi vărsat Ruşii, şi când de o dată Basarabia e nn jnvaer tn coroana română, stilpnl paterei românei care nu poate fi cedată pe nici nn preţ, nici pe lâogă o desdaunare bogată aceluia în dauna căruia i-a fost dată înainte cn doB decenii. jO atare Rchimbare, dacă nn vrem să presupunem }nriurirl e.iferioarr, du poate să reznite de cât de însuşiri de caracter, cari nu dafi mult cnrsgifi celor ce vor a se interpune pentrn interesele române. Precum strigă azi România după Basarabia, fără care ea nu poate să esiste, aşa ar putea reclama odată ca necesare şi Bucovina sau alte părţi, cari s’afl ţinut odată de Moldova safi Valaehia... AtarI a-luziunT, pe cât ştim no), nn afi lipsit de cât în perioade rari din ziarele române.* După nişte asemenea asprimi inspirate, ne mal poate oare rămâne nădejde de a vede misiunea domnului Brătianu Încununată cu succes fie la Berlin, fie la Viena? Cât pentru noi, diu nefericire, nu o putem crede. Interesul egoistic va conduce singur desbaterea şi rezolvarea cestiunilor lu cari, pe lângă, interesele altor puteri, sunt la joc şi ale noastre. Insă simpatia şi buna voinţă vor lipsi cu totul acolo unde vor fi ln joc numai interese esclusiv române Guvernul radical culege astă-zf In paguba ţârei întregi , roadele aventurilor de tot felul şi de toate colorile, ln cari aft deprins pe Europa, II vede aruneându-se necontenit. Dea DumnezeO să eşim răQ profet ŢARA ŞI GUVERNUL Avem să întâmpinăm astăzi două deosebite bânuell, pe cari le-am văzut exprimate ln două din cele mal răspândite şi mal acreditate ziare din Germania : una, la adresa In-tregel ţări, ln .Norddeutsche Allge-ineine Zeitung*, iară cea-l-altă, la adresa partidului conservator In deosebi, în .Augsburger AUgemeine Zeitung*. Am comunicat In numărul de ieri apreţiările organului oficios din Ber- rele din Viena întru apărarea intereselor Româniel.(l) înainte de toate acest organ zice că, acum doul ani, Românii ar fi foct poate gata de a-şl cumpăra independenţa cu preţul Basarabiei. Dară ar fi vorba de guvernul român, ori de vre-unul din partidele din România, nu am avea nimic de întâmpinat; aplicată Insă la Români îndeobşte, aceasţâ apreţiare e lipsită de temei. Fără îndoială una din cele mal viî dorinţe ale poporului român este şi a fost neatârnarea; aceia insă , cari judecă despre disposiţiunile a-cestul popor, nu trebue să uite, că partidul conservator, care pusese in-dependinţa în programul sââ politic, era combătut cu deosebire pentru acest punct. Una din cele mal puternice arme ale oposiţiunel liberale a fost tocmai aceea, că zicea : ,NoI nu voim să aruncăm ţara în a-venturl primejdioase numai pentru ca să câştigăm independenţa." Aceasta dovedeşte, că independenţa era o dorinţă, nu Insă o idee politică populară, pentru care Românii ar fi fost gata să aducă jertfe mari. Partidul conservator, care, pe timpul răsboiulul ce isbucnise Intre Turci şi Sârbi, era aproape singurul sus-ţiitor zelos al ideii de neatârnare, era Insă, ca întru toate, foarte cumpătat. Am zis-o în mal multe rânduri şi o zicem şi acmm : noi nu am voit independenţa decât ca o consecinţă firească a situaţiunel, şi nu am voit-o decât In momentul, când ea va fi recunoscută şi garantată de marile puteri europene. Îndată dar ce guvernul ar fi voit să impnnâ ţârii sacrificii, numai de dragul independenţei, noi, ca oposiţie conservatoare, am fi isbutit a-1 resturna ori a-1 face să calce ingajamentele luate faţă cu vre-una dintre puteri, întocmai precum acum, după Inche-iarea păcii, am isbutit a deştepta ln ţară un curent, prin care l-am hotărlt să’şl calce ingajamentele luate faţă cu Rusia. .Asemenea /selilinbtire do front, zice ziarul din Berlin, dacă nu voim să presupunem Inrlurirl străine, nu poate resulta de căi din prO- (lispuucrc de caracter.*, Fără îndoială, numai din prediB-punere de caracter poate resulta o asemene schimbare de front; această predispunere de caracter e Insă numai a unul mic număr de oameni, iar nu a tuturor Românilor. Poporul român nu a făcut nici o schimbare de front, şi nu este vina noastră dacă Principele Gorciakoff a crezut că poate pune temei pe cuvintele d-lul I. C. Brâtianu. Acea 1 (1) Şi la mal comunicar&m ţi ac«mt mal sus, # ţi; ţi i« mai comunicarăm ţi i lin MOprâ telului OO WlTOltA tlt* } la traducerea a Rom An ici Libere*. TIMPUL 1 ce d. I. C. Br&tianu declară ori nu declară, fără ca să ştie şi ţara. nu ne ingajază câtu-şl de puţin. Dacă înainte de isbucnirea reaboiulul Ro-mănil ar fi ştiut, că guvernul rusesc are intenţia de a cere să-I retrocedăm Basarabia, atitudinea lor ar fi fost aceea-şl care e şi astă-zl. Am spus-o In mal multe rânduri şi o spunem şi acum : disposiţiunile Romănilor faţă cu Rusia nu aâ fost şi nici nu sunt ostile: nu putem însă sacrifica nimic pentru păstrarea bunelor relaţiunl cu puternicul nostru vecin, şi nu putem sacrifica fiind-eă puţin avem. Dacă guvernul rusesc, la începutul resboiulul ori chiar mal nainte, ne-ar fi dat ocasie de a ne pronunţa, ne-am fi pronunţat fără de şovăire, cum ne-am pronunţat după incheiarea păcii;—atunci Insă cftnd .Timpul* şi representanţil partidului conservator în cameră şi senat făceai! obieeţiunl şi exprimai! temeri, guvernul răspundea prin ne-gaţiunl categorice. Nu a noastră e vina, dacă guvernul rusesc suferea să se facă aceste negaţiunl, cănd ştia că ele nu sunt întemeiate; noi ne-am pronunţat cănd am fost puşi In posiţie de a ne pronunţa, şi ast-fel nu am făcut nici un fel de schimbare de front. Guvernul negreşit a făcut o schimbare de front. Aceia însă cari trag consecenţe din această schimbare de front, nu trebue să uite că, în adevăr, acest guvern nu a făcut una, ci doă schimbări de front. Guvernul conservator fusese restur-nat, fiind-că era bănuit de prea multe simpatii pentru Rusia. In urmă s'a dovedit că această bănuială era neîntemeiată. că din contra politica de neutralitate fusese urmată de acest guvern, ca singura politică firească în împrejurările date. Stabilită odată a-cestă convingere, guvernul liberal era pus faţă cu alternativa de a se retrage ori de a accepta programul partidului conservator. El s’a hotârlt sâ-1 accepte. Ast-fel a făcut sub presiunea opiniei publice: cea d'ăntăiă schimbare de front. Nu este vina noastră, dacă d. I. C. Brătianu a mers în extremităţi cu programul partidulnl conservator, şi prin urmare nu noi suntem vinovaţi de desamâgirile principelui Gor-ciakotf. Armatele ruseşti trecuseră graniţele, cănd ni s’a pus cestiunea, dacă voim ori nu să încheiâm convenţia cu Rusia. Va să zică, am fost surprinşi. Şi astă politică de surprindere s’a urmat în tot cursul resboiulul faţă cu opinia publică din Ro-mănia ; nu a noastră e vina dacă, în sfirşit, Romănil şi-ah perdut răbdarea şi ah hotărît pe guvern la o nouă schimbare de front. Toate aceste dovedesc un singur lucru : că în Romănia sunt mărgini, peste care nimeni nu poate îndrăzni să treacă. .Precum astă-zl,— zice ziarul din Berlin,—Romănil strigă pentru Basarabia, fără de care Romănia nu poate exista, aşa vor putea odată reclama, ca neapărate, Bucovina sah alte părţi ale Moldovei ori Munteniei ...... Şi alusiunilc privitoare la aceasta numai în intervalurl foarte rare aii lipsit din ziarele romane.* Dacă organul oficios din Berlin ar fi zis .în unele din ziarele române’, ar fi grăit adevărul. Aşa este! ca In toate ţările, sunt şi în Romănia capete pline de a-iurărl, şi prin urmare sunt şi ziare, cari ah făcut şi vor mal face încă agitaţiuni nebuneşti. Dar pentru aceea, că d. I. C. Brătianu şi căţl-va dintre adepţii săi sunt capabili de a bate cămpil, ţara întreagă nu poate să fie osănditâ. Dacă sunt în ţară căte-va ziare, cari ah obiceiul de a face asemenea aluziuni, nu trebue să se uite că sunt mal multe alte ziare, cari combat cu toată asprimea. Opinia publică atăt în Romănia căt şi In cele-l’alte ţări locuite de RomănI este şi tot-d’a-una a fost lămurită asupra poziţiei noastre faţă cu monarchia Austro-Un-gară, şi dacă totu-şl d. I. C, Brătianu, din cănd în cănd, a putut să facă politică de predilecţie, e numai fiind-că unii nu’l credeah primejdios, eară alţii voiah sâ-1 lase a se face de rls. Şi nu îndrâsnim a crede că, după esperienţele făcute în cel din urmă doi ani, vre-un bărbat politic serios poate lua pe d. I. C. Brătianu drept un om care poate să fie primejdios pentru vre-o altă ţară, afară de Romănia. Este un om fără de idei şi fără tărie de caracter, care nici o-datâ nu va cuteza a se opune curentului pe care îl vor deştepta oamenii mal moderaţi din ţară, şi aceşti oameni moderaţi rid de aiurările ziarelor ce fac aluziuni privitoare la vre-o achiziţi-une teritorială. Monarchia Austro-Ungară este ra-zimul nostru firesc despre apus: aceasta am zis-o tot-d’a-una şi acum am silit chiar şi pe d. I. C. Brătianu să o recunoască. Tocmai pentru aceea suntem uimiţi de preocupările, ce vedem de cât-va timp ivindu-se în „Augsbur-ger-Allgemeine Zeitung* faţă cu atitudinea partidului conservator şi In deosebi a oamenilor al căror organ e .Timpul.* Tot-d’auna şi mal ales în cursul resboiulul, noi eram bănuiţi de tainică înţelegere cu guvernul Austro-Maghiar. Acum, după ce s’a dovedit că această înţelegere n’a existat, începem a fi bănuiţi de tainică înţelegere cu guvernul rusesc şi de dis-posiţiunl ostile faţă cu Austro-Un-garia. In deosebi .Augsburger Allge-meine Zeitung* crede de cuviinţă a spune cititorilor sel, că .noi mânăm apa la moara Rusiei şi combatem interesele Austro-Ungariel.* Spre a nu merge prea departe întru adunarea dovezilor pentru respingerea acestei bănuieli, punem în vederea orl-cârul om nepreocupat atitudinea ziarului „Timpul* şi discursurile rostite de deputaţii şi senatorii conservatori în cursul crizei orientale. In deosebi ne reze-măm pe cele patrujdiscursurl rostite de d. P. P. Carp în Senat şi publicate în urmă la un loc. In tot ceea ce s’a zis din partea partidului conservator, nu este un singur cuvânt, din care s’ar putea face con-clusia la care ajunge „Augsburger AUgemeine Zeitung.* Ori poate se presupune, că şi partidul conservator a făcut o schimbare de front\ ar trebui însă să respingem o asemenea presupunere, de oare-ce trecutul bărbaţilor politici ce alcătuiesc partidul conservator nu dă nimenui dreptul de a-I crede capabili de o schimbare de front. Fără îndoială partidul conservator combate atitudinea sgomotoasă a adversarilor sâl, de oare-ce din aceea că trebue să ne opunem, nu urmează că e bine să fim insolenţi. Nici odată partidul conservator nu va consimţi, ca Romania să fie In-trebuiuţată ca o armă şi poate chiar o armă nedemnă contra Austro-Ungariel ; tot atât de puţin va putea consimţi, ca poporul român să fie luat drept o armă contra Rusiei. După judecata noastră, Rusia nu are în România de cât un singur interes, pe care 11 putem recunoaşte de legitim, interesul de avea la hotarele sale un stat, cu care poate să întreţie bune relaţiunl. Acest interes trebue sâ-1 recunoaştem şi să-l respectăm, şi în virtutea acestui interes, sperăm că In cele din urmă cabinetul din St. Petresburg va renunţa la pretensiunile sale faţă cu România. Monarchia Austro-Ungară are însă în Romania o mulţime de interese, pe care trebue să le recunoaştem de legitime şi pe care trebue să le respectăm cu atâta mal mult, cu cât ele sunt identice cu ale statului român. In virtutea acestor interese, ne simţim strlns legaţi cu monarchia Austro Ungariei şi numai întru cât aceste interese legitime ar fi ameninţate cu îndărătnicie de către Rusia, noi, statul Român, suntem gata de a ne pune la disposiţiunile Austro-Ungariel. înainte insă de a se fi lămurit situaţia ; Înainte de a şti Intru cât identitatea de interese e recunoscută In Viena şi întru cât Rnsia este hotărîtă a combate până în sfârşit interesele noastre indentice cu ale Austro- Ungariei; înainte de a şti lămurit la ce ne putem aştepta, ar fi o lipsă de bun simţ" politic de a ne pronunţa. Atitudinea partidului conservator e dar azi reservată faţă cu Austro-Ungaria, întocmai cum era reservată în tot cursul râsboiulul faţă cu Rusia... Şi aceasta reservă ni-o impune respectul faţă cu o mare putere: ar fi o lipsă de modestie, ori un act de făţărnicie de a ne pronunţa mal nainte de cât cel puternici. Iată dar atitudinea partidului conservator, şi nu ne sfiim a încredinţa pe ori-şi-cine, că acesta e tot-odată adevărata atitudine a întregel ţări. Ce-i drept, sunt câţi-va oameni cari ţipă; însă aceştia ’şl fac meseria. Ţara e hotărâtă, dar reservată şi plină de respect pentru toţi aceia cari se arată vrednici de a fi respectaţi. DIN AFARA Situaţia s’a întors cu desăvârşire spre pace. Din toate centrele de viaţă politică din Europa ne sosesc încredinţări de disposiţiunl paclnice. Cele mal importante din aceste ma-nifestaţiunl sunt însă acelea, pe cari le primim în o depeşă de la St. Pe-tersburg. După cum ne asigură „Jurnalul de St. Petersburg* , cabinetul rusesc e gata să facă puterilor cele mal întinse concesiuni, atât cu privire la întinderea Bulgariei, cât şi la cele-l-alte puncte din tractatul de la San Stefano. De asemenea cabinetul rusesc e dispus a face Austro-Ungariel în deosebi concesiuni, şi poate chiar concesiunile precizate cu ocazia petrecerii generalului Igna-tief la Viena. Perspectiva întrunirii congresului din ce în ce devine mal mare. Un ziar din St. Petersburg comunică, după date oficiale, o dare de seamă asupra cheltuielilor de ofi boih ale Rusiei. După această de seamă, suma cheltuită se la S50 milioane ruble , adică [ 3 miliarde lei noul, ast-fel încă' teresele nouelor datorii contrat c din pricina răsboiulul se urcă 1 proape 200 milioane lei noul p Protestul guvernului rotim • contra tractatului de San Stei î „Corespondenţa politică* puii in rezumat depeşa circulară, a misă de guvernul român cu j de 28 Martih st. n. ca protest,^ tra tractatului de pace de San it fano. Până când vom putea puii textul întreg, împărtăşim cititoi •.cest rezumat In traducerea mâniei Libere*: Domnule agent! ... Snb impulsul aceloraşi simţ in 1 de conservare fi de demnitate, gnvel român e dator azi sa declare, că p de San Stefano, din care maî multe -i pnlaţicnî ating drepturile şi interesai* 1 mâniei, nn pot să’l obliga in mod ros. Dacă ar fi să se dobîndeasea aceasta neatîrnarea naţiunei românei nn ar trebui să o mulţumească tnifi tnlnl de San Stefano, de care a riti străină, ci indi vidnalităţeî şi energiei ij tndineî sale în timpul rSsboinlnî. Cât ■§ tru recunoaşterea acestei independinţe>1 ar dori să se facă prin decisiunile congres, la care s’ar prezintă, şi car^ Rignr nn ar voî să favoriseze şi să î 1 meiezfl ca nn principii! de drept internai nai, ©scindarea părţilor beligeiante d*ti| şedinţele, în cari are să fie sUtoritâll mod definitiv pacea, ţinta cea raal îrli a silinţelor lor. Anumiţi articol! «tipii la San Stefano se raportă la ceşti ani I cari suntem părtaşi în mod direct şi el ţial. Acestea sunt ceslianile cari prii Basarabia, statorirea numai eveutr^ nnel desdannări de resboifl, ce e daţi României înalta Poartă, stipnlarea tr;i lor imperiale rese prin teritoriul Rod! Rigoarea dreptului cere, ca să fim i cultaţl asupra acestor deosebite punţ i începutul lucrărilor congresului, căci I ating, atât integritatea materială a t| torului nostru, cât şi integritatea m0 a suveranităţii noastre interne, precn starea noastră economică. Trebue să amintim în adevăr, că ţile turce de la Nicopoli până la Yidb căror dărâmare am cernt’o de la 22 i»1 1877, aă fost ocupate de trupele n urma chiămăreî categorice a cartieru l general rus, cn titlu de garanţie reală, cl să ne permită la timpul priincios, dea gocia cn înalta Poartă despre desdaunnl de resbel cuvenită României. Acordarea la Bulgaria a acestor for| reţe, urmată prin pacea de San Stefa nimiceşte realitatea garanţiei şi ne peşte orî-ce mijloc pentrn o revindic reală. Să amintim că strâmtorarea fim MIHAIL STROGQFF SAU CURIERUL TARULUI XIV. (Urmarea 32-a). Nadia, speriată şi încrezătoare tot-odată, privea cn an fel de admiraţie această scenă îngrozitoare. Părea ca liniştea Ini Mihail o coprinsese şi pe dânsa. Mihail StrogolT n’avea de cât nn cuţit siberian, şi nn vedea pe vrăjmaşul care avea sabie. Insă prin ce ajutor dumnezeesc tl biruia aşa de lesne? Cum, fără a se mişca din loc, înlătura vârful săbiei? Ivan OgarefF ţintea pe protivnicnl «8B ca o nerăbdare şi o nelinişte vădită. Liniştea supraomenească a Inf Mihail îl speria. In zadar se gândea că Inpta este nepotrivită, că tot avantajul este pentrn el. Nemişcarea orbului îl îmărmnrea. Căutase cu ochii locnl unde trtbnia Bă ’şl iubească victima. II găsise!.,. Ce’l maî oprea prin urmare ? In sfârşit, făcu o săritură şi ifl îndreptă vârfnl sabie! tocmai în pieptul In! Mihail StrogofL O mişcare repede a cuţitului orbuln! înlătură lovitura. Mihail nn fusese atins, fi sta rece şi aştepta al doilea atac. O sudoare îngheţată curgea pe fruntea luî Ivan Ogaref. Se trase înapoi nn pas, apoi se repezi din noă. Insă ca şi la coa d’ăntâii! încercare, a doa lovitură nn isbuti. O simplă întâmpinare a cuţitului fuse de ajuns pentru a înlătura sabia trădătorului. Ivan Ogaref, nebun de turbare şi de frică în faţa aceste! stătu! viî, âşi ţinti privirile în ochii deschişi mari a! orbului. Aceşti ochi, care păreai! că citesc până în fondul sufletului sSil şi car! nu vedeai!, cari nu puteai! vedea, aceşti ochi lucrafl asupră'l şi’l insuflaă o îngrozitoare fermecare. De o-dată, Ivan dete nn ţipăt. O lumină neaşteptată i se fă£u în mintea lui. jVede! — strigă Ogaref — vede!* Şi ca o fiară care cântă să se retragă în vizuina sa, încet încet, se trase până in fandai salel. Atunci statua se însufleţi, orbul merse drept în faţa Ini Ogaref, şi punândn’i-se dinainte, âî zise : ,Da, vgz! văz lovitura de cnut ca care te-am însemnat, trădătorul© şi mişelnle! v8z locnl nnde am să te iebesc ! apără’ţî viaţa ! Iţi fac cinstea să m8 bat cn tine. Mî-ajnnge cuţitul împotriva săbiei tale! — Vede! zise Nadia. Dumnezeule, oare oare să fie cu putinţă!* Ivan Ogaref se simţi pierdut. Insă, prin o opintire a voinţei sale, reluândn’şî curaj, se reprzi cu sabia înainte asupra nepăsătorului sSîi vrăjmaş. Cele do8 tăişuri se încrucişară ; insă la ciocnirea cuţitului lai Mihail, mănnit cn dibăcia vânătorului siberian, sabia sbura în ţăndări, şi nemernicul, îsbit la inimă, căzu fără simţire la pământ. In acest moment, aşa odăii, împinsă de dinafară, se deschise de perete. Marele-doce, însoţit de câţi-va ofiţeri, intră peste prag şi înaintă în odaie. Recunoscu jos pe scânduri pe acela pe care’l credea că’I curierul CzaruluT. Şi strigă atnncea ca glas ameninţător: »Cine a ucia pe omul 8sta ? — Efl ! răspunse Mihail Strogoff*. Unul din ofiţeri îndreptă gnra pistolu-uî săi! îu capnl lai Mihail. >Cura te chiamă pe tine ? întrebă marele dncâ înainte de a da ordin să I sdro-bească capul. — înălţimea voastră, răspunse Mihail, ar face mai bine să on8 întrebe mat bine cum chema pe otnnl lungit la picioarele sale ! — Pe omul acesta îl cunosc; este un servitor al lut frate-meO, un curier credincios al Czarnlnl. — Acest om, înălţime ! nn este curierul Ţarului! Este Ivan Ogaref! — Ivan Ogaref! strigă ducele. — Ds, Ivan Ogar. f, trădătorul 1 — Dar tu, tn cine eşti ? — EH — sunt Mihail Strogof!, XV. Mihail Strogof nn fusese nici cnnd orb. Un fenomen carat omenesc, în acelaşi timp moral şi fizic, neutralizase acţiunea ferului aprins pe care gâdele Ini Feofar i’I trecuse pe la ochi. Ştim că în momentul acela, Marfa Strogof era de fnţă, intinzând mâinile către fiul sSO. Mihail Strogoff o privea cum pri*» veşto un fifl pe muma lui desnădăjdui Îşî ţinea în zadar Mihail lacrimile, © ochii eî eratt înecaţi. Nu voia să plânj dar ochii lui isvoraa , şi acele lacrimi i scăpaseră vederea; căci apropi indn-i-se rul roşu de ochi, lacrimile se prefăcură abur şi apărnră luminele ochilor nimicii lucrarea ferbinţeliî ferului. Este un luG tot aşa de simplu ca şi ceea-ce se proîc când un lucrător ferar or faur, după 'şi îmoaie mâna în apă, poate apuca io o bucată de metal topit. Mihail Strogoff înţelesese pe dată prim* dia în care s’ar fi aflat daca s’ar fi şti taina lui de către cineva. Simţise asemen că din potrivă poate trage foloase din ti ceasta pentrn îndeplinirea scopurilor Ini Orezândn’l orb, aveai! să’l dea libertate! Trebuia prin ormare să fie orb penti toată lnmea, chiar şi pentru Nadia, pr tutindenl şi pentru toţi orb. fără ca t lase o mişcare, o vorbă, on semn cât < mic, care să facă pe ci ne-va a se îmi» cnm-va de sinceritatea rolului 983. t luase hotărire». Viaţa chiar trebuia ţ şi-o puie în primejdie pentru ca să dea dt vezi că e orb, şi ştim că în pdevăr şi-o| pusese în primejdie pentrn acest scop. Numai muma lui cuoojtea adevărul, | timpul ■(•riulul Otoman a fost constată in articolnl 20 al tratatnlnl ■ fano, ţi că de atonei indrep-. îrvată României în termini aţa in articolnl 5 pentru valoarea sale, aanpra unei desdaaniiri t între ambele părţi, a devenit UDefractiferS, de oare-ce ii lipseşte Trebue să mni însemnăm ca că o înţelegere premergătoare gnlarea reîntoarcerel armatelor lipă trecerea de doi ani e de prî— lomănia, şi ca se negociază n«n-I el reîntoarceri cn imperinl oto-« când se socotise de necesară Jiune in formă sărbătorească cn spre a regula trecerea momen-icestor armate. Trebne dovedit, inia na a fost nici o dată nmi-nn mod mai crnd in snverani internă, de cât prin această serie i se impnne prin acelaşi tratat re vorbeşte despre independinţa sa le cestinnea care priveşte Basara-nte nra esclnsiv locală, şi de aI • potrivită pentrn simple stipnla-literale; ea intră in comp tinţ» căci implică o modificare es**n-perei europene de la 1856, prin Ki unei puteri într’un ţinnt, nnde Europă are interese constante, i Întindere ar avea ca resultat prin-■nd rea importanţei atribuită până irlpumai gurilor Donări', şi asnpra i nu ui ce se întinde intre Reni şi Is- ară de aceasta, pacea de San Stefano .(■|ază stipulsţiuuile din 1856, relative lilniMunea permanentă dunăreană. Rele atornicit prin articolnl 17 al tra-de Paris este răsturnat. De o parte lirea unui principat autonom al li~î eliminează pe înalta Poartă din ■ imîsiunei, de altă parte achiziţin-|nrabieî prin Rusia care va deveni rit ţărmurean al Dunării, va intro-li noB factor in această comisinne, rul îq hotărîrl va fi, dacă nn ni-otuşî ameninţat, de oare-ce votu-Ivor împărţi in viitor ast-fel ; C* * Wtrn Germania (ca representantă Inel şi ăViirtembergnlni), unul pen-ustro-Ungaria, unnl pentrn Ro-unnl pentrn Rusin, nnnl pentrn LV cel din nrmă pentru Bulgaria, ni'i vauţa la Dunărea de jos va apar-[ 1n urma acesteia, în mod neevitabil, igrnp da state, cari vor putea fi con-prin împrejurări, de a se decide mai prin înrudirile de rase şi prin ^or particulară de nlianţele politice, prin foloasele comerţntni european IWle economice de un caracter ge- e un alt argument, care combate l pentrn conlucrarea tntnror celor •ţl la desbaterile şl rezoluţiunile vii-li congres. rişi cuviinţa vorbeşte pentrn noi,"căci I au re arbitrar, ca cauza noastră să fcintată, tratată şi judecată, fără ca fim coucbemaţi; căci dacă a’ar în-spln, ca Europa să ne esclndă de la con-l*i ţi "8 desbată şi decidă despre noi fără jl at unci ea va completa escluderea noa-Ib erUft căreia sunlem deja prin faptnl ^ulnl de San Stefano şi eontra căreia tuni a crezut de datorie ca să pro- SEN A-XTJXi Şedinţa de Marţî, 2!) Martie 1878. Şedinţa se deschide la 3 ore dnpă amia/.I snb preşedenţia d-lui D. Brătiann. Intre comunicări se citeşte următoarea adresa Preşedintelui Senatului Italiei ca r?s-pnns la adresa de condoleanţă trămisă de Senatul Român la moartea regelui Victor Emnnuel. KsccleitţeX Sale preşedinieltil SrnntuluX Jîotn (iniei. pe piaţa din Tomsk i-o spusese la [te, eând o ţinea in braţe şi o săruta 4 înţelege, prin nrmare, cum când Ivan -H (f, prin o cruda ironie, i-a pus ina-J*t ochilor pe cari îi credea stinşi, scrima » împărătească, Mihail Strogof pn-A citi, citise scrisoarea care îl arăta şocatele scopnii ale trădătorului. De aci ^jr a energia pe care o deevălise in «kt parte a călătoriei sale. De aci ve • acea ne’nfrânată voinţă de a ajunge Jrcnţk spre a’şl îndeplini miainnea prin I gTsin. Ştia Că este ameninţată viaţa ^talul dace. Scăparea fratelui impăratn , scăparea Siberiei erafi în irâinile'lnl, l i câte-va cuvinte, M'hi.il povesti ma rl dnce toată istoria Ini şi arată cn •t e destnlă partea ce lnase Nadia în a ^ •« întâmplări. •Cine este această fată? întrebi I -duce. I - Fiica nnnl exilat, anume Vasile Feo-I, răspunse Mihail. ♦ - Fiica comandantului Feodor, zise ma ţ-dnee, a încetat de a mal fi fiica nnui {Ut. Nn mai snnt exilaţi in Ircnţk I, (Va urma). Excelenţă 1 îndată ce s’afl inaugurat noua sesiune legislativă şi a'a deschis Senatul, împlini plăcuta datorie comunicând adnnărei pe care am onoare să o presidez, durerea unanimă esprimatu de Senatul României pentrn moartea gloriosului nostru Rege Victor Emannel al II precum şi voturile cn care el a salntat suirea pe tron a Mnjes. Sale Humbert I. Senatul Italian primi cu cea mai vie satisfacţiuue nobilele sentimente esprimate de Senatul Român in această dureroasă ocasie, şi mă însărcina să mulţumesc prin mijlocirea Escelenţei Voaetre acelei Ilastre Adunări. Italia perzend prematur pe fnndatoru nnităţei şi independenţei sale, a fost lovită de o dură încercare ; şi daca ceva a pntnt eă’i micşoreze dnrerea aceasta a fost manifestările de condoleanţă şi de simpatii priiruite din toată F.nropa, între care aB fost foarte bine priimite cele trimese de acel popor al României care prin demnitatea anticei sale origine şi prin valoarea cn care ’şî a Câştigat independenţa sa, merită din partea noastră schimbai unei strinse amiciţii. Increz8ndn-me că Escelenţa Voastră va împărtăşi Senatnlnl Român aceste sentimente de recunoştinţă ale Senatnlnl Italian vă rog a priimi asigurarea devotatei mele consideraţiani. Preşedinte Tecchio. Senatul primeşte iu aplanse citirea a-cestel adrese. D. vice-preşedinte comunică ordinea zilei. Se procede la votarea amendamentnlul d-lniStnrza, propus la art. 53 din legea electorale ca carta să poarte şi fotografia alegătorului respectiv, amendament asnpra căruia votul se declarase nul în şedinţa precedentă, neîntrnnind majoritate nici pentrn nici contra. Resnltatul votnlnl erie earăşî nul — Se acordă cuventnl d-lui V. Boerescn pentru a desvolta interpelarea d-sale relativă la scopul mergerel d-lui ministru Brătiann la Viena. D. V. Boerescn. Interpelarea ce am nunţat se resnmă Jn aceste doă puncte: i care a fost scopul mergereî d-lui Brătiann Viena, 2 dacă gnvernul va persista in iitor in politica de neutralitate. Plecarea d-lul Brătiann la Viena şi mo dul cum g’a făcut ne autoriză a da < mare importauţă acestei plecări. Circumstanţele în care ne gărim asemenea sunt destul de grave şi ne dă dreptnl să întrebăm care a fost scopul acestei plecări. Călătoria unui Preşedinte de consi liB poate avea consecinţe mari, căci poate ca acel ministrn s& ia angagiamente care chiar dacă ar fi stipulate snb reserva aprobaţinnei corpurilor legiuitoare, totn'şi poate să angajeze ţara iu multe compli-Caţiuni. Dacă acum am atins în interpelarea mea şi chestiunea nentralităţeî, este pentrn că Be leagă cu cel d’ântâifi punct, şi nu am vrnt să inţeleg că guvernul să rămână nentru in acest sens ca să stea neactiv in împrejurările de faţă. Din contra politica sa să fie foarte activă, nn ensă agresivă; de aceasta trebne să ne temem şi să nn atacăm pe nimeni. Din cansa a-cesttl temeri am voit să vă întreb că dacă d. Brătiann are vre o misiune, să ni se declare sub şi tare că această misiune nn are un scop agresiv. D. Ministru de Eaterne. Orî-cine poate inţelege reserva ce ’i este impusă guvernului în asemenea cestinni în timpurile de azij; mai cn seamă poate înţelege aceasta d. Boerescn care a fost ministrn de aşterne atâta timp. Deci declar că tn privinţa mergerel d-lui Brătiann la Viena nn vă pot spune nimic până la întoarcerea d-sale, când atunci singur d-sa vă va face cunoscut resnltatul misiune; in care a plecai. Tot oe vă pot spnne de peacnm este că d. Brătiann s’a dua cn să lncrezo astfel rum vo’fte majoritatea aci stnl Senat ait-fel cnm voeşie ofosiţiunea chiar, ast- fel cum voeşte guvernul, cn alte cnvinte ast-fel cnm voeşte ţara întreagă, (aplanse) In privinţa nentralităţeî suntem asemenea de acord cn d. Boerescn. Şi guvernul na engetă ca să înceapă o politică agresivă ci din contra se ţine in cea mal mare reservă. Pot şi in această privinţă să asi-gnr că d. Brătiann nu se va întoarce în ţară cu angajamente luate şi cu fapte împlinite, cnm se teme d-sa. D. Stnrdza. OrI-câtă reservă este impusă ministerului astă-zl, totuşi cred că sunt şi nude cestinni cari trebuesc date lnminel : întrebarea ce a făcut d. Boerescn, dacă d. Brătiann s’a dnsen vre-o misiune la Viena, este zadarnică, pentrn-că toată lumea ştie că d. ministru a'a dus cu o misiune. Pe mine ce mă îngrijeşte este absenţa d-lni prim-ministrn de aici, căci ast-fel afacerile şi intereaele ţărei sufer, astă-zi mni cu seamă când in ţară şi în afară, totul tinde la o soluţiune a sitnaţinneî Doă fapte importante caracterisă sitna-ţinnea noastră. I) Este că in nrma tratatului de Sau-Stefauo, care ne sdrobesce tot dreptnl nostru public extern, Principele Gorciacof a chemat pe agentul român Ia Petersburg, şi s'a spus că dacă nn >se dă răspnns categoric din partea guvernului român asupra acestui tractat. Rusia va fi in poBiţiunc a desarma armata română şi a ocupa ţara milităresce. Astă-zl vedem că aceste amerinţări aB început să ia corp de oare-ce nu este un secret pentru nimeni că a XI divisinne a intrat in ţHră şi a ocnpat po-dţinni strategice pe N-ijlov. In faţa dară a acestor fapte nn este permis gnvernnlni a ne zice: tăceţi şi înghiţiţi-vă îngrijirea. In asemenea timpuri vedem insă că guvernul stă in inerţie şi aceasta din causa absenţei d-lnl prim-ministrn. Ori cât de însemnate ar fi cestiunile ce tratează d. Brătiann cu cancelarii Austriei şi Germaniei, cred că presenţa sa aici ar fi fost mnlt mai necesară decât la Viena ori Berlin. Dacă aşi şti că d. Brătiann acolo apără institutorilor şiineti tntricelor claselor primare; prin separarea clasei I de a II la 100 scoale primare. Lnarea in considerare ne primeşte fără deab te re. Art. I şi II ae primesc fără desbatere. Legea în total ne primeşte cn 58 bile albe pentrn, contra 2 din G7 votanţi, fiind şi 7 abţineri. Se ia în desbatere proectnl de lege pentru deschiderea unul credit de 76,561 lei 87 bani pe eeama d-lnl ministrn al lucrărilor publice, pentrn plata lefnrilor şi a mal mnltor lncrări efectuate. Lnarea în considerare se primesce fără desbatere. Art. I şi II se primesc fără desbatere. Creditai in total se primeşte cn 60 bile albe pentrn, cort re 2 şî 9 abţineri din 71 votanţi. Se ia în desbatere proectnl de lege pentrn deechiderea nnnl credit de 14,231 lei 47 bani pe seama d-lnl ministrn de fi-nance, p ntrn plătirea a mai mnltor snme acordate comunei Inşi drept deepăgnbire moşielor cedate şi pentru plătirea altor despăgubiri. Luarea in considerare se primeşte fără desbatere. Art. 1 şi nnic se primeşte fără desbatere. Creditul in total se primeşte cn 57 bile albe pentrn 7 contra şi 8 abţineri din 72 votanţi. Sa ia în dezbatere proectnl de lege, pentru darea de bilete membrilor ambelor parlamente române, pentrn a putea circnla liberi pe toată linia ferată a ţărei. D. raportor Holban dă citire raportului. D. D. Ghica vobeşte in contra acestnl proect^de lege arătând, că se creează pri-vilejii deputaţilor şi senatorilor şi că toţi vor abuza de biletele ce li se vor da. D. Sibleann vorbeşte in contra modi-ficaţinnilor întrodnBe de comisinnea delegaţilor şi cere a nn se lna in considerare contra-proectnl comisinnei ci pro- interesele noastre cnm înţeleg eB să le a- curn R fost pre8entftt de guvern pere, atanci a ’şî inăbnşi in mine această | ^ Holban combate dar când în inimă nn am această 1 îngrijire ; convincţinne, nn pot tăcea. Al doilea fapt de care avem să ne temem este acesta, care trebne eă.fie cunoscut de toţi, este că Rnsia are pretenţinnl să inchee cn noi o convenţinne pentrn ca să primim articolnl 8 din tractatul de San Stefano. Cn alte cnvinte, voeşte Rnsia ca ceea ce nn i-am acordat nici odată, adică protectoratul săB esclnsiv, astăzi să venim singuri de bnnă-voe şi să-l recunoaştem printr’o convenţinne. Voeşte cn alte cnvinte, ca câştigai no9trn din resbelal la care am lnat parte, să fie nnmal o schimbare de stăpân, adică, pe când inainte e ram snb suzeranitatea inofensivă a Tur ciel, astăzi să fim sub suzeranitatea esclu-sivă a Rusiei. D. ministru de esterne declară că nu poate răspunde d-lul Sturza, căci aceasta face obiectul unei noul interpelări, şi va răspunde nnmal conform regulamentului, dnpă trei zile dacă i se va comnnica D. Manolache Costacbe zice că este bine a se aştepta întoarcerea d-lnl Brătiann. care poate va veni cn noul inspiraţiunî de la Viena ori Berlin, dnpă cnm altădată a venit cn inspiraţiunî de la Livadia. Incidental se declară închis. Se suspendă şedinţa pentrn 10 minnte La redeschidere, d. Cămărăşescn citeşte raportnl asnpra legii pentrn înfiinţarea de nonî taxe în comuna laşi. Mai mulţi d-ni senatori cer amânarea desbateril acestei 'egî pentru mâine. Senatul adoptând, d. v.-preşedinte ridică şedinţa, anunţând pe cea viitonre pentru adoua-zi, 30 ale curantei. argumentele d-lni 1) Ghica, arătând că nn se creează pri-vileginrl prin acest proect de lege, şi că chiar in Italia ctrcularea membrilor parlamentelor italiano e liberă pe toate li-niele ferate italiane. C A. 4VI EK A Şedinţa de la 29 Martie. Şedinţa se deschide la ora 2 d. a., enb preşedinţa d-lul Docan, fiind preseţl 75 d-nii depntaţl. Snmaral şedinţei precedentă ee aprobă D. ministrn de culte cere ca mai îna inte de a ae lna în desbatere bndgetnl mi nisterninl lnsrărilor pnblice, să ss ia in desbatere nn mic credit necesar ministerului săB. D. Rosetti arătând că snnt mal mnlte legi urgente şi credite de votat propune a se ţine şedinţă şi seara. Propunerea d-lnl Roseti pnnflndn-se ]■ vot, se primeşte. Se ia în desbatere proectnl de lega pen trn deschiderea nnni credit de 31,572 lei 41 bani pe seim a d-lni ministrn de cnlte pentru acoperirea restnlol retribnţinnilo Pnnăndn-se la vot amendamentul d-l .i Holban se respinge. La art. 1G, retribnţinnile ţ aisonalnlnî, liniei ferate Ploeşti-Pr-deal , |>-ntrn control; d. Fleva zice că soma prevăzută in bndget de 78,600 e prea mare şi de ao-.i cere red acere» personala Ini. D. Ministrn al Cultelor arată că este imposibil a micşora personalnl ace-tnl ser-vicifi, căci atunci se va desorgnnizn şi cere sporirea same! de la aliniatnl d'ornelor pentrn in, p-oţinni de la 1,000 franci la 3,i >00 fr. Dnpe o mică disrnţinne la care ia partn d-nii BerendeiB şi Frunză in contra ] ro-punerel d. Fleva se pune 1» vot snma din budget şi se primeşte. La art. 18, şcoala de ngricnltnră şi de meseriă d. Fleva arată că personalnl şcoa-lei de meaeriă e foarte injnficient, nnmaî nn profesor dă tos te cursurile şi de aceea şcoala nn dă un reenllat srttisfăeător, D. Vnltnrescn propune a se adăoga la această şcoală nn profesor de pomo'ogio şi şi ca echilibrai budgetului să nn se desfacă să se şteargă diurnele pentrn birjî prevgznte in bndget pentrn profesori. D. Ministrn al Cultelor arată că diurnele acestea snnt indispensabile profesorilor, cari trebne să meargă tocmai la Herăstrău pentru a-şi face cnrsnri'e. D. Vnltnrescn depnne nn amendament ca aă şteargă snma de 4,000 fr. din bndget pentrn dinrne şi a se mări leforile profesorilor la 400 fr. pe an. D. Fleva depune nn amendament de a se înfiinţa din nou catedra de pomologie la şcoala de agricultură. Se pnne la vot amendam“ntul d-nnlnl Fleva şi se prim-şt*. Se pnne la vot amendamentul d-’nl Vul-tnrescu şi se respinge. D. Pană Bu-acn propune a se aloca in bndget enma necesari, pentrn a se ridica şcoa a de meserie din reana stare in care a căznt, alipindn-se pe lângă ateliernl de la şcoala de agricultură, nnde elevii car odată IncraB lucruri de artă astă-zi lucrează potcoave şi cnie. D. Vnltnrescn combate propnneiea d-lnl Bnescn. D. Preşedinte ridică şedinţa la orele 11 din noapte, ne mal fiind adnnarea in număr. D. Vernescu arată, că proectnl cum a fost modificat de comisinnea delegaţilor, nu e un contra proect, mănţinend idea din proectnl gnvernnlni, şi d’aceea să se ia in considerare proectnl cnm e presentat de comisinne. Discnţiunea se închide. Se pnne la vot prin bile luarea în considerare şi ge primesce cn 39 bile albe pentrn, contra 30 negre din 69 votanţi. Se dă citire articolului I. D. Furculescu cere a i se spnne, că acei d-ni deputaţi şi senatori cari Bunt de prin localităţile nnde eunt drumuri de fer vor primi transportul ca mal inainte, saB nu, şi atunci această lege Hduce privilegiu numai pentru cel priviligiaţi, adică pentru aceia cari du aB linie de drum de fer. D. ministru de finance vorbeşte în contra art. cum a fost presentat de comisinne arătând că costă prea mnlt biletele, ce se vor da membrilor parlamentelor pentrn a parcurge pe toată linia căilor ferate din România, şi cere de la d. Fnrcnlsscn a n dnce nn amendament pentrn a ee acorda transportul acelor deputaţi de prin localităţile nnde nn se află drumuri de fer. D. Bnescn propnne amendamentul, ca depntaţl şi senatori să poată lna bilete de bună circulare de la casieriele drumurilor de fer, pentru ducere şi întoarcere, numai in timpnl când camerite snnt convocate. Diecnţinnea se închide şi 90 suspendă şedinţa până la orele 3 seara. Şedinţa de seară de la 29 Martie. Şedinţa se redeschide la ora 9 seară. D. Preşedinte propnne a nrma disenţin-nea asnpra bngetnlni ministernlol lucrărilor pnblice. Propunerea d-lnl preşedinte se admite. La art. privitor la secţinnele de control a drumurilor de fer d. Holban depnne nn amendament pentrn mărirea nnmărulol secţiunilor de la 4 la nnniărnl de 7. D. Raportor ai stă că comisinnea bnd-getară a respins acest amendament pe motivai, dea nu se introduce in bndget sporire de same de cât pe o annme lege. D. Holban îşi susţine amendamentul a-rătdnd că inginerii azi dnpe secţiele cari snnt, nn pot avea nici odată timpnl in destnl den face inspecţionl şi control cuin rae cade. ULTIME S CIRI (Aganjia Havas). — Serviciul da la II Aprilie 9 ore dimineaţa. — Censtantlnopol, 10 Aprilie. O proclamaţie a guvernului rhiamă pa populaţiile din Epir şi Tasalia la credinţă către stat, şi le îndeamnă să gonească pa turburători. Guvernul a hotărît a întrebuinţa toate poterile pe cari la are apra a restatornici ordine» în acela ţinnlnrl. Proclamaţia numără reformele, îmbunătăţirile şi privilegiile de cari aa vor bncnra Eplrul şi Tasalia precum şi celelalte ţinuturi, potrivit trnctatnlnl de pace. Viena, 10 Aprilie. Se veataşta din Constantinopol către «Po-litiache Correspondenz,, cn data da ieri ; *D. Layard a isbntit «ă paralisaze în-riorirea rusească şi să capete prietenia Porţii. Se atribuieşte o mare îns^mnălata confarenţeî ce a avnt d. Lavard cn Ranf şi Osman-paş’., Berlin. 10 Aprilie. D. Brătiann a avnt ieri o lungă audienţă la prinţul moştenitor al Germaniei. Şi-a amânat plecarea tn nrma invitării ce i s’a adresat de a lna parte mâine la serata cnrţil. IrapSratnl şi-a reîneepnt plimbările o-bijnnite. 'Corepondenţa provincială, constată că sitnaţinnea nn este mal rea astăzi. Se fac merefi silinţe spre mănţinarea păcii europene. Constantinopol, 10 Aprilie. Snfat-paşa a comunicat Soltannlni o trs-dncţie a circnlăril marchizului Salisbnry.— Vechinl exarch al Bulgariei, exilat la An-gor» se reîntoarce la Constantinopol in nrma amnistiei proclamată prin tractatul de la San-Stefano. — 0 comunicaţie oficială vesteşte că s’afi dat ordin gnverna-tornlni din Vsn aă prinză şi să pedepsească intr’nn chip pildnitor pe acei Knrzî cari aB săvftrşit crnziml in preajma Monachn-lnl »n Armeni». JOSEF GKtTNBAUM L-A. EEXjXjE JAEDimEEB 20, Colbul llnlerai-dalol şl Stradel Mogoşfilel, Casele Urec6nu, 20 * Aduc la cunoscmţa onor. Public că. ml’am asortat Magasinul cu MENCICOAFFE, PALTOANE a la DERBY şi COSTUME COMPLECTA Pantalone de fantasie din diverse Stoffa « Tot de o-dată înştiinţe<| că am priimit CAMAŞl, FLANELE, CIORAPI, CRAVATE şi tot ce ecsistâ mai modern. Preţurile sunt cunoscute de cele mai moderate. Furnisorul Cărţii, „A LA BELLE JARDINIERE*, 20 Colţul Bulevardului, 20. ,tTT ---- . —r-r-r--i----------: : ---- CE SE POATE CAPATA MEUnTBălLJ » FB^lIVCI LA DESFACEREA SPECIALITĂŢILOR IN PANZARIA |i LINGERIA DIN VI E N \A Calea Mogoşoieî Palais „Daeia“ Pentru 5 franci: I Pantalon s£u I Camison de Pichet de ernă. Pentru 5 franci: 0 cămaşă de Oxford engles. Pentru 4 franci SO bani; I părech Ismene bărbăteşti. Pentru 6 franci: 6 perechi manphete ori ce tason. Pentru 5 franci: 6 gulere pentru bărbaţi dc olandă fină. Pentru i franci: lî gulere engl., in orl-care fason şi mărime. Pentru 5 franci: d părechl ciorapi patentate. Pentra 5 franci! 6 gulere modeme pentru dame, după alegere. Pentru 5 franci: 12 batiste albe de pânză adevărată. Pentru 5 franci: 11 batiste bine colorate tivite |i spălate. Pentru 5 franci: 6 prosdpe de pânză curată. Pentru 5 franci: 6 şervete da masă de pânză adevărată. Pentru & franci: 12 şervete albe de ceaifi. Pentru 5 franci: 1 cămaşă modernă, simplă săfl brodată. Pentru & franci: 2 batiste cu monograme fin brodate. Pentru 5 franci: 1 batistă francesă fin brodată cu dantele. Pentru 3—8 franci: 1 corset de damă Pentru S1/? franci: 0 cămaşă de nopte de dame Pentru 6 franci; 3 pepturl fin brodate pentru cămăşi de bărbaţi. Pentru 8 franci: 1 fustă de pichet de iarna. Pentru 5 franci: 1 camison modern brodat. Pentru 5 franci: 1 faţă de masă colorată cu ciucuri, pentru cafe. Pentru 5 franci: 1 cămaşă şefi o pereche de ismene de damă, bogat brodate, Pentru 5 franci: 1 fustă costum plissâ. Pentru 5 franil; 1 bucată Tulpan. Pentru 25 franci: 42 de coţi — I bucali Chifon frenţuzesc. Pentru 10 franci: I bucată Robe d'entants en lame couleur. Pentru 18—24 franci : I bucată Tartan engles ds 5 00(1. Pentru 20 franci: 24 ooţl Pichel. Pentru 5—12 franci: 0 flanală seu o pereche de ismene de lină. Pentru 18— 25 franci : 1 bucată pânză de Kumburg, de 3b—45 coţi. Pentru 55— 08 franci : 1 bucată pânză de Belgia de 60 cnţT. Pentru 75—108 franci: 1 bucată pânză Corona de 58 coţi. Pentru 115—210 franci: 1 bucată Toile Batiste france*. Pentrn 12—35 francT. PlapămS de lină forte line. AlarJ de articolile menţionate ee găseşte tot-d’a-una trusouri complecte. Calea .Vogoşolel Palafol „Uacia“. Ceminţliledln districte Insolite eu pre|ul respectiv se vor efectua foarte grabnic consoiincioo ****** : : .WvrfTT»!: : : :-imtTa iii-;--rerr-:-r- wjâv-jT-j-.-iv "J r POMII RODITORI Cu ondre aduc la cunoştinţa amatorilor că am de vfimjare : O colerţiune de copaci roditori, toţi copaci altoiţi de jos şi anume PERI, MERI din speciile cele mal alrse şi nuol din Francia şi Belgia, PEBSICI din cea mal renumită gradină din Munteruille şi de la pr «ducătorii cel mal vestiţi, mare parte din speciile ce am de vânzare nu este cunoscută in Romăma şi a dat in grădina d-lul Philipp«*cu resultate remarcabile* ^ Plante de SMEURA ROŞIE Şl AURIE mare, care fructifică până în tdmnft de mal multe ori. Plante de 8PARANGEL ffirte producătdre şi care afi produs SPARANGEL de o mărime, grosime şi gust care a câştigat admi-raţiunea amatorilor din Bucureşti şi care nu cede^ă cu nimic celor mal frumfise producţiunl din Francia. FRAGI din cele mal renumite specii englese şi francese. Mărimea , mare fertilitatea şi parfumul lor a făcut admiraţiunea amatorilor. TR'NDAFIRI, specii alese din Francia şi Belgia, 8ĂMÂNŢA DE CANTALUPI din vestitele specii ale acestei grădini, în piuţuete. GERANT UM, fiori mari invdltă şi de colori alese. Acum fiind momentul plantaţiumlor rog ase grăbi comandele. Pentru preţuri şi cri ce dotaliurl a se adresa sub-semnatulul. JEAN YERMKL'LLIN. Grădinarul d-lul G. C. Philippeaca Strada Dionisie No. 42, Bucurescl. I I nrynn Curăţirea Săiigelul Cararisin Dartue, Coji, Bubele veneriere, co siropul depuratif al doctorului CUABLE, din Paris. Băile sale minerale, hapurile depu-rative, Pomada anti-dartroasaţVezî notiţa). TRINŞI (llemorroîdes) Pomada curari-sind în trei Şile. In Paris, la D. Chable, rue Vivienne, 36. PLUS DE COPAHli Fără Copahn. Sropnl cn citrate de kfer al Dr. CHABLE, vin-dîcă pe dată scnlamentu', s ibefte vîua canalului, precum Damelor POALA ALBA (Ies pertes blanchcs.) Injecţinnî pentru femei. In Paris, la D. Chable, rue Vivienne, 3G. Deposit la farmaciele D-lor Zurner, Ris-dorfer.V Eitel, fi Ia D. Ovessa, Drogistnl. MAGASINUL DS MUZICA SI PIANO losef Samlrovicl et. Comp. (Calea Mogoşdiel, vis-a-vis de Consulatul Rusesc. Se aflhl dc vvneare următoarele piese de mare succes: î. MiUo Ouadril, pentru piano, de Fr. Schipek fr. 2. 2. Rascazt, vestita romanţă ruăoscă. pentru voce şi piano, arangiată de Fr. Schipek fr. 1 50. 3. O nopte în pădure, fantasie naţională de Schipek, fr. 2 60. 4. Nebuna vals, Lud. Wiest, 2. 50. 5. Nu te pot uita, arie cântată cu mare succes pe scenă, compusă de d. Franchetti, fr. 2. C. Marşul Indcpendinţef, poes e de Orăşcnu mu-sica de G. Brătianu dedicată M. S. Dfimnel fr. I 50, 7. „Lacrima {l spune“, aria pentru voce şi piano de d-na Baluţa, fr. 2. 8. Tramvays-galop, de Gobertz, fr. 2. 9. Schijiek, Les adieux de Vienne, vals, fr. 2 50. 10. Brătianu Gr., Cătaifi nfipte printre stele, fr. 1 50. adecă, Fran-. lUlu, cesî, Russă fi Româna, cunoscut în Bncurescî, oferă ocn-paţiunile eeb ca profesor, translator la o redacţione, fcâlă sa& casă particulară, A se adresa la administratinnea acestui Şiar. Un profesor de la o RCRdemiă din Germania, do-resce a preda lecţiunl în t6te materiile gimnagiulnî, scolel reale sail normale, atât pentrn bSeţî cât ţi pentrn fetiţe. A ae adresa la administraţia acestei foT. A, m perdnt fease cupoane Domeniale a •10 lei fie-care cn No. 6,859, 6,941, 6,942, 0,913, 6,914 fi G,915 plătibile la 1 Ia-noaria 1878. Cel-ce le va fi găsit este rugat a le aduce la snb-scrisnl, Sf. Viuerî, No. 8 fi va primi o recompensă. Moscn Ascher. vpndnrA M‘l mB*inI Uţ} V t5LiycH t5. noj prensat fânâ, invenţinnea cea mai nonă fi practică, care se p6te dirigaa fără mafinist dnpă o singură arătare, folositor pentru fie-care prorietar, sunt de vemjare la snb-semnatul. Unele din aceste muşine sunt in lucrnre unde fie-care se p6te încredinţa de practica lor. . Ein. Uosenthal (715-0) Strada St. Vineri No. 17. De închiriat. ea s inel* pari pentrn stăpâni, 4 pentrn slugi, grajd, foprun, pivniţe fi grădină — în strnda l’rinmverel No. 11. 2) Casa cn 2 etugie, compusă din 9 camere pentrn stăp..nl, 0 pentrn alugT, grBjJ, fopron fi magaijil pentru lemne, aă in-chiria(jă în total, aaiT parţial cn etngiul, în Strada BertJiI No. 122. (72G—0). Numai 25 dile, adică pănă la 23 Aprilie MARE DESFACERII PODUL M03080I, UV la Otel Oteteleşanu, vis-A vis de casele Lahovary, • • de pânză, lingerie de masă şi de aşterni r* LIXGERIE pentru BĂRBAŢI şi DAME din primele şi cele mal mari FABRICI de PÂNZĂ şi LINGERIE X0XKT VIENA cari se vend cu ori-ce preţiu din causa mersului cel rău al comerciulî 1 LIST .A. PRBTIUBILOR Q/Arv \— - * a pânză cea mal fină din Belgia şi Rumb*rg, 60 coţi, ca câte franci, 60 franci, 75 până la 90 franci. - 1000 500 onn 1 « a.» cele mal fine şi brodate cămăşi, ismene şi camisdne de dame c^te 3 franci, 4 fr., 6 J|2 fr., 9 p&nă la 12 fr- 1 . * cele mal elegante fuste de dame, costume şi Peignoirs de dai UUCa-^1 Cli c4ţ,e 4 if2 fr-i 8 fr.} ]2 fr., 25 fr., până U 36 fr. hllpAfî pichet cu căte 12 şi 17 fr. ; stofele cele mal bune pentru i|t UUOrill nuţR şj atofe ordin.re pentru cămăşi cu căte 7 */_> fr. 30 eoţ 500 nir/îriD prosdpe, batiste, şervete de masă, se desfac cu cite 4 | U.U/slIlC franci şi 10 franci jumătatea duzină. Acostă desfacere durezi nuinaT 25 (Iile, adlci pâni la 23 Aprllia. eâcî la Gheorghie trebae deşertată prăvălia şi pănă atunci se va desface tot depositu] mârfm | cu orl-ce preţiîh DIRECŢIUNEA LINGEIREI Podul Mogoşdiel, Otelul Otetelrşa { PROSPECTUS DE L’instituţion Frangaise et Italiei Dirigic par MESDAMES MAZZANTINI 9, Place (l’Azetflio, FLORENCE. Ces Dames , ayant quitt^ la France leur patrie apr^s la guen-i, 70-71, ont fond6 Florence en 1873 une Institution Franşaise el lienne qui jouit de l’estiine g(5n6rale, et ou les jeunes fllles reşo une instruction aussi solide que briliante. Les directrices £tant m du (liploHIC supfricur et secondees par des professeurs distingi Dans cette Institution l’enseignement est divisiS en 2 cours: • ^lemeutaire et cours sup^rieur. Chacun de ces cours comprend 2 o ■ et chaque classe est divis^e en plusieurs sections. Selon son apt I l’^lfeve peut changer de section 2 fois par an. Le prix de la pension pour les internes est de 1200 frs. par l compris la musique, le dessin et la danse. ţMF Des renseignements on peut avoir A l'imprimerie Thiel <6 H qui ont visitd l'Institution personellement et ou on peut voir le I pectus dt5taillA 0PERILE MUSICALE imprimate in edlţiunea năstră THIEL