JCTOI 30 MARTIE. ANUL III. 1878. I, amentele IN TOATa romAnia IN STRĂINĂTATE : ţjl -ERŢIUMI ŞI RECLAME : ijl litere petit, puţina II', 30 bani. . III. 80 bani, pe pafţ. II, 2 lei noi. .fl declame 2 Iei noi linia, ill , *fcimâr In capitală 10 bani. AisTXJi^CltTnx Se priim-iie In utrftinatate : La D-sil Haatfn-jtrin e acela de 60,000 eul*te pentru transformarea puştilor ghintuite fran-cese. Dacă „Românul* ar fi avut respect de cititorii săi şi oare-care con-sideraţiune pentru public, ar 6 trecut cel puţin peste trista amintire a operaţiunel acest-I triste transformări. In ad-vâr. cine nu ştie, că această operaţiune a costat pe ţarkpeste un milion, şi result.atul a fo-A â ■‘'afi stricat cu desăvârşiri 25 000 de puşti, trusforinându-se cu »c*-le cu-late? Şi, dacă nu a’a continuat cu transformarea şi a ahor 25 000 de puşti, trebue sft mulţămim generalului Florescu, care venind Ia minister, a oprit această lucrare, ce, peDtru orl-ce om cu cunoştinţă despre importanţa armâturel unei ţări, nu se poate c.ualifica altmintrelea de cât de crimă. Aţi uitat, d-lor radicali, interpelarea generalului Florescu. care trebuia să vă serve de avertisment; aţi uitat constatarea făcută chiar de către comisiunea majorităţii d-voastrâ din Cameră, din aceea e-pocâ! Dacă d-voastrâ le-aţi uitat pe toate acestea, meargă orl-ce om de bună credinţă, chiar azi, la Arsenalul nostru şi vadă acele culate, cu cari vă lăudaţi. Dară, Încă ceva şi mal mult: lntrebe-se cetăţenii din gardă, In mâinele cărora aţi pue acele arme transformate, şi vă veţi încredinţa, că nu s’ar putea servi de ele, de căt numai espunându-se ca să ’şl arzâ ochii. Eatâ un adevărat titlu de părinte al armatei, ce negreşit că puteţi invoca cu tot dreptul pentru d-nul colonel Adrian, ministrul d-voastrâ de reebel de atunci, susţinut In Cameră chiar de către d. I. Brătianu, cu ocaziuuea acestei transformări! Vă mal lăudaţr încă, că aţi adus 25,000 de puşti Peabody şi 20,000 puşti prusiane cu ac. Am dori să ne respundeţl: Dacă unele safi altele erafl mal bune, pentru ce nu le-aţT adus pe toate de acelaşi fel producând ast-fel confusia cea mal mare In armătură şi muniţiunl, ceea ce nu este de loc părintesc? Şi, acum In urmă. cu ocaziunea resbe-lelui, pentru ca confusiunea să fie şi mal mare, aţi mal adâogat Inrâ vre-o 25,000 puşti ruseşti Krinka, cari sunt condamnate chiar In Rusia, şi pe care nu aţi voit nici chiar să le menţionaţi, speriindu vă singuri de enormitatea acestui act şi de râul ce aţi făcut armatei! Venind acum la cestiunea aceea, de mare importanţă, a organizârel armatei, cualificaţl organizarea de la 1872 de „slutire a organizârel ce s’a făcut la 1868* sub d. I. Bră-tianu. In această privinţă lăsăm ca să vorbească d. C. Blaremberg. raportorul comitetului delegaţilor de Ia 1872, precum asemenea şi d. M. Cogălniceanu, ale cărui cuvinte trebue să aibă oare-care valoare, as-tă-zl, pentru cel de la Rom&kuI. Iată, Intr'adevăr, ce zicea d. Blaremberg. raportorul comitetului de- TI MPCTL legaţilor, In şedinţa Camerei de In 25 Februarie 1872 .Legea d in 1868 proclamil ma-.rele principiu al obligaţiune! ge-.nerale a serviciului militar. Din «nenorocire Insă, dispoziţiunile sale «conţin atâtea lacune. In cât pu-.tem zice cA, mArginitA la o enun-«ţare de princip, ea era destinata .a da o simpla sntisfacţiune plato-„ntcS ţârei, fără a fi susceptibile tle „afilicaţtune «In adevăr, In ziua chiar cAml .puterea esecutivA se încerca sA o .aplice, se simţi slăbiciunea acestei «opere, saft tnal bine zis sterilitatea „el. DivizAnd de esemplu, puterea «armatA In categorii, ea nu statua «nimic practic, o putem afirma, a «supra cadrelor miliţiilor; adicA chiar „a basel organizaţiunel militare ce .criea. căci nu se poate lua In se «rioasA consideraţiune dispositivul «legel, care pune In fie-care judeţ «cate doi oficiArl numai, pentru a «instrui zece sail opl-spre-zecc mit «oameni, lipsind tot de odatA «cest element numeros şi de auxi «barul sâd cel mal puternic, adicA «de artilerie. Venind la armata per «raanentA, suntem siliţi a mArturi-«si cA reducerea termenului de ser-.vicift activ la 3 ani. este una din «cansele principale ale slAbiciunel «de care ea sufere. Acest termen «este insuficient In ţara noastrA, «pentru a da o instrucţiune solidA «soldatului ; experienţa fAcntă nu «mal permite nici o IndoialA In spi «ritul unul om competintc... In pri-«vinţa organisaţiunel dorobanţilor, «primul efect al sâd a fost de a In-«troduce In acest element lucruri «nepomenite pânA atunci, deserţiu-«nea 1). Nu mal insist şi asupra al-«tor lacune, de mal puţinA impor-«tanţA, pentru a nu vâ obosi. A «ceasta esplicA, pentru ce modifica-«ţiunile fundamentale, propuse de • onorabilul ministru de resbel. aA .avut asentimentul tutulor secţiunilor .Adunărel.* 2) SA vedem acum, ce zice şi d-nul Cogâlniceanu, tot In şedinţa de la 25 Fevrunrid 1872, relativ la acest proiect de lege al modificArel legel de organisare a putere! armate de la 1868: «Domnilor, declar de ma! ’nainte, ,cA voia vota pentru luarea In con-«sideraţiune a acestei legi. Mal de-«clar, ci aceastA l°ge este un pro-«greg mare şi IndreaptA multe abu-«surl din legile anterioare... Cea In-«tâifl lege, care s’a votat pentru or-«ganisarea puterel armate, a fost In ,1863 ; acea lege nu s'a putut a, plică, pentru cA era lovitA de un «viţift esenţial, eă<'l combina sisteme «diamentralmente opuse : era nu sis-«tema prusianA, ci sistema vechiA «strămoşească, sistemA IntemeiatA pe «trei elemente de forţA : armata per-.maneDtA sad. cum se zicea p'atunel, «armata plAtitA sad lefegii; armata .teritorialA, sad, cum se zicea p’a-«tuncl, armata de ţarA ; şi apoi .miliţiele, sâd ridicarea gloatelor, «sad landsturmul prusian. S’a adă-«ogit apoi la aceste trei elemente «şi un al patrulea element, garda «naţionalA, sistem frances. Aceasta «a fAcut cA legea din 1863, care a «fostvotatA de CamerA, n’afostsanc-«ţionatA; şi apoi a venit legea de «la 1864, care nn s’a aplicat. In , timpul ministerului Brătianu era un mcurent de a se desfiinţa grănicerii ţi .dorobanţii, insli/uţiuue vechili, reinoilă ,de marele bărbat Barbu Ştirbei în .România, şi întrodusA In Moldova «la 1854 ; era o tendinţa atunci de «a ’l desfiinţa; grAniceril nu esistad «de cat cu numele. «Adunarea de la 1867 s’a rostit «In contra acelei suprimArl, şi a «impus ministerului ca numai de cftt «sA înfiinţeze grAniceril, cu toate «cadrele lor; asemenea şi pentru «dorobanţi... Din nenorocire, dupft un «an de zile. Acelaşi minister, fiind «ministru de resbel d-nul colonel A-«drian, In loc sft presinte Camerei ,un fapt Îndeplinit, organisarea mi- I) I) Prin legea ds la 1876 (frJniceril »aB înlocuit prin reiţimeatele de dorobanţi, recrutaţi din to»t« comunele JÂSrel. J) >Monitorul oficial,* No, 6? I* 11 (Î8) Martie, 1371. «liţielor dupA legea de la 1864, a .venit cu un nod proiect de lege la ,1868. AceastA lege recunosc oft a «fost votatft de Camera de atunci şi .susţinutA şi de mine, numai ca sA .ajungem a avea o lege, iar nici de .cum cA aducea IndreptArl : şi. do-• vadA cA acea lege n a fost bunft. .este aceea cA toate ministerele, cari «s'ad succedat, aft gAsit Intr'ânsa la-«cnue şi ad cerut IndreptArl : do- «vadA este cA chiar ministerul ac-«tual InfAţişeazA modificftrl... Declar ,lnsA, cA proiectul In cestiune 11 cou-.sider ca o luare ameliorare.* 1) IntrebAm acum : unde a fost slu-tirea ? In legea de la 1868. prin care totul a râmas pe cliftrtie, dar nu s'a văzut nimic efectiv; sad In organisa-ţiunea de la 1872, cu ale cărei re-sultate, pe cftnipul de resbel, ne fălim astăzi toţi RomftuiI? Dea Dumnezeii să nu vâ puteţi realisa culpabilele intenţiunt, cu rari ameninţaţi armata, prin ziarele d-v. intenţiunl manifestate pftnă şi Iu CamerA, cu ocasinnea presentărel budgetului ministerului de resbel pe 878, despre care vom spune numai că un domn Grigorescu , raportorul comisiunel budgetare, ne promite abrogarea legii de la 1874, privitoara a artileria teritorială! Să vedem acum : ce valoare aii cuvintele «Romftnulul*. privitoare la arda naţionalA, la efectivele cor purilor şi la sinceritate a laudelor a duse M. S. Domnitorului? In privinţa gardel naţionale, orice om imparţial şi de bună credinţă poate spune, daca garda naţională, ca element serios al puterel armate aşa după cum s’a modificat prin le gea de la 1872, nu este preferat celei de azi; şi, spre a putea apre-ia cu înlesnire diferinţa, este In de-ajuns a specifica numai cele următoare : DupA legea de la 1S72 garda civică şi gloatele erall distincte de elementul miliţian ; azi, aceste douâ elemente se confundă în modul cel mal prejudiciabil mecanismului mi litar. Prin lpgea de la 1872, gardiştii erad conduşi de ofiţeri experimentaţi din corpul ofiţerilor miliţieni, iar nu mprovizaţl după bunul plac al partidelor, cari se succed la putere. 0 asemenea stare de lucruri are Ancă ceva şi mat grav, adică aceea, că loveşte în prestigiul şi amorul propria al ofiţerilor din armată, cari urmează a face studii serioase, şi'şl consacră o viaţă întreagă, spre a obţine un grad, care, In garda civică, se obţine de odată , Intr’o zi de a-legerl. După legea din 1872, garda civică se afla sub ministerul de resbel şi era supusă la toate legile şi regulamentele militare; astăzi Insă. prin trecerea el la ministerul de interne, In rapnl căruia nu se va putea găsi In tot-d’a-una un om de capacitatea în eele militare a d-lul 1. Brătianu, pot resulta mari inconveniente, şi, ne mărginim a zice, că Franţa, care a inventat acest fel de gardă civică, l-a condamnat singură, acum In timpul Republicel. Ancă un cuvânt In privinţă gardel civice, de care lisează şi abusează cel de la „Românul*; acesta este motivul constituţional. Dar, In ce oare s’a călcat, la 1872, Constituţiunea ? In acea lege nu figurează oare garda civică ca un element serios al puterel armate? Şi Constituţiunea nu lasă amănuntele organizărel gardel civice unor legi speciale? Ce fel? La 1872 s'a urmat conform cu Constituţiunea, şi d-voastră continuaţi a striga că ea a fost călcată? Ară-taţi-ne anume articolul din Consti-tuţiune, care interzice legiuitorului dreptul de a face o lege specială, privitoare la garda civică, şi atunci numai vom crede că acuzările d-v. n’ad avut şi n’aO scopul de a induce pe cel naivi In eroare I Acuzaţi că s’ar fi desfiinţat corpuri create ue d-voastră, precum al 3-lea batalion din fie-care regiment de linie, un regiment de cavalerie şi un batalion de geniO, şi vâ Iftu- 1) «Monitorul oficial,* No. 68, din 13 (ai) Martie, 1872. daţi că. In 1877 aţi mal creat 81 respunde la nota circulară a Mar-regimente de dorobanţi şi 2 regi-1 chisulul Salisbury şi a Întreba care are anume sunt In tractatul de pace d« la St.-Stefano punctele pe care Knglitera voieşte să le modifice. Asupra acestei Întrebări ee vor putea reîncepe negoţiările şi această reîncepere e cu atât mal probabilă, cu cftt ziarele oficioase din Londra arată că guvernul englezesc e dispus a lua în consideraţie propunerile cabinetului din Viena, privitoare la o nouă Încercare de Înţelegere cu Rusia. De asemenea dis-posiţiunl par a predomni şi In En-glitera, de unde se depeşa la 5 Aprilie următoarele: .Campbell arată că Luni va propune la adresă un amendament. In care regina este rugată a primi con-ferenţa prealabilă propusă de Germania, şi cftt pentru cestiunea Basarabiei — a se abţine de la o acţiune isolată In o cestiune ce nu priveşte de cftt indirect interesele Engliterel, arătând Insă celor-lalte puteri, că guvernul e gata a sprijini o acţiune comună, ce ar avea scopul de a Intlmpina actele de perfidie şi spoliaţiune ale Rusiei faţă cu România.* Ziarele din Viena, din contra, pun cestiunea Basarabiei mal presus de cele-lalte şi apăra interesele Romă' niel ca fiind indentice cu ale Austriei. Luând act despre aceasta, organul principelui Bismarck, «Nordd. AUg. Ztng.* face următoarele apre-ciârl: mente de artilerie. Generalul Florescu, preocupat cu drept cuvânt de senositatea ce tre-bue să esiste intr'un corp de trupă, a desfiinţat pe acelea ce partidul radical le înfiinţase cu cea mal mare uşurinţă, fără a se întreba dacă suntem în posesiunea elementelor necesare şi dacA ne permit mijloacele financiare de a le mânţine. Cine nu şt aduce aminte lipsa de oficerl şi înaintările necugetate ale regimului d-lul I. Brătianu! Şi cum se puteaft adăposti prin casarme alte corpuri, când aceste casarme erad insufici ente chiar pentru corpurile acelea ce esistad pftnă atunci ? Osebit de aceasta, generalul Fio rescu a susţinut In tot-d’auna că numai prin şcoale am putut avea desvoltarea armatei noastre de azi şi că tot prin şcoale vom putea merge şi mal departe. D. Ioan Brătianu Insă chiar in anul 1876, chiar In ajunul râsboiulul, şi pe când cugeta la imulţirea corpurilor armatei, a per mis a se desfiinţa şcoala de cavale rie şi aceea a cadrelor de dorobanţi fără care armata noastră teritorială nu va putea nici o dată să progreseze. S’afi adăogat 8 regimente de dorobanţi, şi 2 regimente de arti lerie ; — dar unde aţi găsit cadre pentru aceste regimente? Aţi des doit pe ale celor ce esistad, şi, prin urmare, le-aţi slăbit pe toate! In cftt pentru batalionul de genid, ge neralul Florescu a găsit, la 1871, douâ asemenea batalioane; darnici unul din ele nu merita numele de batalion de geniu, căci nu erad mal mult de cftt cele de linie, fiind lip site de tot ce constitue o trupă de gen d A mâuţinut, este adevSrat, numai un singur batalion de genid; dar l’a pus în posiţiune, prin şcoală şi prin materialul complect de tot felul, să ridice acele întăriri în gin-rul Plevnel, care l a făcut să merite laudele oamenilor competinţl, ca generalul Totleben. Toate acestea Insă sunt nimicuri pentru cel de la „Românul*; noi insâ, ceştl-alţl, şi cel d’întâift generalul Florescu, avem conştiinţa datoriei împlinite, şi nu ne turburăm de criticele pasionate ale radicalilor. Terminând, să zicem câte-va cuvinte şi In privinţa tradivelor laude, aduse, de cel de la „Romanul,* M. Sale Domnitorului. Generalul Florescu şi-a consacrat viaţa întreagă la desvoltarea insti-tuţiunel noastre militare. In această ungă carieră s'a bucurat în tot-d’auna de încrederea diferiţilor Domnitori, şi a luptat necontenit In contra radicalilor, ceea ce era foarte natural, de vreme ce lucrările d-sale se basad pe principie de ordine, pe când radicalii pregătead In tot-d’auna anarhia şi voiad să o introducă până chiar şi Intre rândurile armatei. Tot asemenea, şi sub M. S. Domnitorul Carol, generalul Florescu n’a avut de cftt a se lăuda de sprijinul ce a găsit In tot-d’a-una In M. S., ori de cftte-orl a fost vorba de desvoltarea şi soliditatea ce lua pe toată zioa puterea noastră armată. Ce făcead Insă pe acele tim puri organele demagogiei? Mal râ-măsese ceva In vocabularul injurie-lor, care să nu se fi prodigat M. Sale Domnitorului Carol ? VS urăm, d-lor radicali, ca transformarea ce ne arătaţi să fie durabilă, şi să nu vS vedem, In curând, alergând la acelaşi vocabular, spre a vS servi iarăşi cu dânsul In contra M. Sale Domnitorului, pe care II linguşiţi atât de mult astăzi ! . . . DOMENIILE STATl DIN AFARA întrunirea congresului european a devenit din nod probabilă.' Atftt In Londra şi Viena, cât şi In St.-Petersburg disposiţiile aft devenit mal paclnice. In deosebi Be asigură că guvernul rusesc este hotărlt a «Nu vom fi cu totul nejustificaţi, dând expresie uimitei de care sun-fem cuprinşi, cftnd vedem cftt de lesne uită ziarele din Viena experienţele Rusiei faţă cu România. Acum doi ani România, şi-ar fi cum-perat poate foarte bucuros independenţa cu preţul Basarabiei, de oarece chiar şi atunci se ştia In România, ce temeid se poate pune pe fra-sele, care ne lnfăţişad Basarabia ca un obiect foarte preţios, ba chiar ca o arterie de viaţă a Românie). Acum România şi-a ajuns lndeplin independenţa şi, dacă va dobândi acest succes, II va ajunge. In prima linie, numai graţie sângelui rusesc vSrsat; de odată însă Basarabia devine un juvaer al coroanei române, care chiar nici pe preţul unei bogate resplătirl nu poate să fie cedat aceluia, cu a cărui pagubă s’a alipit acum două decenii către România. 0 asemenea s.chimbaro de front, dacă nu voim să presupunem înriu-Tiri streine, uu poate resulta de cât din prcdispunerc de caracter, o predispunere abia poate să fie privită ca una care ne Incurajazâ a fi prea zeloşi apărători al intereselor remâne. Precum astă-zl românii strigă pentru Basarabia, fără de care România nu poate exista, aşa vor putea odată reclama, ca neapărate. Bucovina saft alte părţi ale Moldovei ori Munteniei. ... Şi aluziunile privitoare la aceasta numai în intervalurl foarte rare aii lipsit în ziarele române.* Vom respunde la aceste grave a-cusaţiunl ale organului german ; d'o-cam-datâ ne mărginim însă a ne exprima părerea de râd, vâzând că predlspunerile de caracter ale d-lul I. C. Drilttanu, care petrecea la Berlin cftnd s'ad scris aceste rlndurl, şi aiurările organelor partidului radical sunt luate drept dovezi despre disposiţiunile naţiunel române. De câtă-va vreme Incoac niile statului* sunt obie< discuţiunl mal mult ori m animate. Unii arată că adm a lor nu e bună, alţii dovedi zurile ce se comit In paga w' iarăşi alţiî tşl daft silinţă i ,i murească asupra modulul,! statul român ar putea dri^ aceste «domenii* ast-fel, li f capra să nu rămâie flâmâi grădina vecinului să n’aibă 1 * - In sfârşit, cestiunea dou .ei este una dintre marile ceşti zilei, unul dintre lucrurile » pâcesc ţara. Din întâmplare ne cade ’ - un hrisov de la anul 1553, tt Voevodul Moldovei Ştefan, < monasticei Tâslăulul, «unde £ mul naşterel prea sfintei NâtM de Dumnezed*, un sat anu s topcanil pe Bistriţa cu mortţs Acest hrisov Domnesc se * prin cuvintele : «Iară după a viaţă şi Domnie, cine va fi ţârii acesteia să nu strice a danie şi lntăritură, ci mal.-să dea şi să întărească, iar c ispiti, unul ca acela să fie mat de Domnul Dumnezed şi sfinţii părinţi ce ad fost Ia 1 şi de toţi sfinţii ce bine ad lui, şi să fie asemenea Iudei |l torul, şi să aibă blâstemul lui şi să aibă parte cu jidovii ce.j strigat asupra Domnului Nostl Hristos, sângele lui asupra ioi supra feciorilor lor.* Precum ştim, aceasta e fo obicinuită In toate daniile Don şi boiereşti, şi cele mal multe tre domeniile statului sunt, ca moşii monastireştl, supuse la aj formulă magică. Şi In adevâr pare că blăst străbunilor zace asupra acesto menii, care, căzând In măna pi publice, ad devenit mijlocul sj crea In România o clasă de t parveniţi. Ar trebui sft ne ingn dacă ni-am da seama zi pe zi mii intră din rodul acestor m busunarile unei cete de oarnei zuţl ca din senin; ar trebui • ingrozim, dacă ne-am da sea*»-aceste moşii sunt cel mal leroit mijloc, pentru-ca aceia care nu ni cesc, să exploateze pe ţerannl r, citor şi în aceea-şl vreme să pană şi cel din urmă suc al păn* tulul. Şi toate aceste se fac pe o cu desevlrşire onestă. Statul Român are peste una de Domenii. Să presupunem că toate ace la un loc, ad o capacitate de iţ< ducţiune, ce echivalează cu mu 100 milioane lei noul. Din acest venit inainte de toi işl iad partea cuvenită deoseb administratori, advocaţi, ingineri, spectorl etc. etc.—parte câştigi prin o muncă onestă. După aceasta urmează deosebi arendaşi şi subarendaşi cu intrej lor aparat, oamenii care Îşi ang jază capitalele şi muncesc din zi de zi până In seara târzie. In sflrşit, din mijlocitorii de t felul, agenţii şi sub-agenţil, geşeft ril şi sub-geşeftaril, care deasement muncesc In mod onest. Făcându-8e toate aceste scâder remâne statul cu a treia ori poat| chiar a patra parte din intregul v< nit, să zicem cu 30 milioane. Di aceste 30 milioane se acoper ape o mulţime de cheltuieli menite i satisface mal ales trebuinţele aoe TIMPUL »H şi-ati imp&rţit cele 75 rni- |I e foarte lămurită: dar plăteşte, ul! in sflrşit, naţiunea e suve-naţiunea dispune !. ISOARE ADRESATA TirVEIPTTILiTTI jmnule redactor, id interesul ce purtaţi de a inul legilor viO respectos a a să bine voiţi a da loc In le ziarului d-voastră alătu-proces-verbal, prin care se tivele demisionărit din pos-primar al comunei rurale din plasa RăcăciunI judeţul Liţl vă rog Încredinţarea prea |t mele considaraţiunl. Iiicu Melinle 25. [,P R 0 C E S-V E R B A L îl ana mie opt-eote şapte-zeci şi ■ fina Martie în doue-zeci fi cinci zile. ţ Isncn Melinte, primarele comunei □rta, din plaea Răcăcinni, jude-a, In nrma sfaturilor, ameninţa-constringerilor prin călăraşi, ce rit astă-zl din partea d-lni sub-al acestei plăţi A. Brăesca, poseso-iel Scurta, pentru a’î face urmă-ubnsurî ţi ilegalităţi, a viola legea int, a face escrocherii etc. denii-in postul meii de primar pentru rele motive: ’am opuB de a introduce un vas clandestin ţi fără a plăti taxele comună, însă d-sa ameninţândn-ilăraşî, 1’aQ Introdus în comună ni impărţit pe cârciumari,, ast-fel H face complicele şed in a frn- A'i legaliza o obligaţiune, a snpnne ir, a plastografia semnăturele lor, a'I fiice pont ţi clacă, călcând legea ■165. au legaliza nici o obligaţiune propri-megieşiţî, Negri, Istrati, Buzdugan, Negri, Qalin, ce daQ locuitorii pe ieole. formalităţi falţe pe numele ane că ţine ocupările comu-in realitate, a le ţioe d-sa, neplăţi până aBtăzI, căţtul către comună, ceste considerente ţi fiind că snb-el Primar comunei rurale Scurta, 1 d-lnl Procurore, am cunoscinţă i astăzi In vigoare, demisionez din med de Primar, rugând pe înaltul a lua act de aceasta ; căci ser-l locuitori, aQ ajuns a deveni victi--^xd-lul snb-prefect Brăeecu, posesorul Scurta, injunghiindn-leboi, luăndu-iele de prin care ţi forţându’i prin |i a face pont. pentru care e’a încheiat presantul -TerEal in şase eBemplare, din care va înainta d-lul Prefect de Ju-anul d-lul Procuror G-ral, unul ţijMinistra de Justiţie, unul d-lnl Mi-de Interne, ţi câte unul jurnalelor ul€ ţi „Pressa.' Primar. Ion Melinte. SENATUL fiinţa de Marţi, 2S Martie 1878. flinta se deschide la 3 ore d. a., sub • 9 nţa d-lnl D. Brătianu, fiind pre-10 dd. senatori. | |>ă oare-oari discuţiunl asupra ordi-’ j llil, se decide a se lua în desbatere :?i Itnl pentru modificarea legii electo- s.une mal ântâifi la vot articolul 47, b la introducerea cărţilor electorale, ‘’j i nevotat din ţedinţa precedentă, ţi uneşte. botează apoi fără disenţiune artico-, I heeesive până la art. 53. . if f»ceet articol, d. Zieu propune un a-g. lAment, ca cărţile electorale să fie • dintr'un registru eu matcă. r Acest amendament se primeşte. D. Stnrza propune un amendament, ca cărţile să poarte fotografia alegătorului. După oare-cari discuţiunl se pune la vot amendamentul ţi votul este declarat nul, neintrnnind majoritate nici pentru nici contra. Se suspendă votarea legii electorale ţi se iea în debatere proiectul pentru plata rechiziţiunilor, rămas în deliberare la articolul 1. Proiectul de lege este primit cu maio-ritate de 26 voturi contra 4, cu o simplă modificare, prin care se suprimă diurna ce se acordase prin proiectnl votat de Cameră, membrilor comisiunilor districtuale, pentru revizuirea bonurilor de rechizi-ţiuni. Se acordă apoi cuvântul d-lul M. C. Ie-pureanu pentru a'ţi desvolta interpelarea relativă la navigaţinnea Prutului. D. M. C. lepureanu. Interpelarea mea nu are de cât un caracter pur economic. Fste vorba despre importanţa navigaţiunel Prutului de care se bucură mal ales patru districte diu Moldova. Graţie tractatului de la 1856, Prutul ţi-a câştigat o importanţă pe care înainte nu o avea. Cred dar că greutăţile care se aduc astu-zî nsviga-ţiunel acestui fluviu, dacă vor fi aduse la cunoştinţa guvernului rus central, vor putea fi înlăturate. Dacă guvernul nostru ar fi făcut această incunoţtiinţare guvernului rus, s'ar fi putut împedica multe pagube comerţului român. Am făcut dar această interpelare pentru a reclama de la guvern să nu mal întârzie a face demarţe in acest scop, ţi ţin mai cu seamă să se comunice guvernului rus această stare de locruri, mai ales în urma unui articol din 'Gazeta de Peter-sburg,, care pretinde că graţie ocupărei ţă-rel noastre de către trupele ruse, ţara noastră a fost acoperită de o ploaie de aur. Se poate în adevăr susţine că unele din capitalele ţărel afi avut oare-cari arantage comerciale, dar în comparaţie cu perderile ce aQ resimţit un număr mult mai însem-semnat de districte, cura sunt cele din lungul Dunărei ţi din lungul Prutului aceste avantaje se reduc la nimic pentru ţara întreagă. — Aci oratorul arată cât de animată era înainte de resbel mişcarea comercială pe Prut. Astă-zl in loc de 30 sad 40 şlepuri cari circulaţi in fie-care zi pe Prut, nu avem de cât un neînsemnat număr ţi acelea nu circulă de cât odată pe săptămână. Aceasta provine din causa unui pod care b'q construit peste acest fluvid,ţi care nu se deschide de cât odată pe săptămână, ţi acum am auzit că s’a luat disposiţiune de a nu se mal deschide de cât la două s ătămâni odată acel pod. înţelegeţi pagubele ce ne-ar causa consecinţele acestei disposi-ţinnl. Cu această ocasiune regret, că d. ministre de esterne nu s’a gândit a face cas de această stare de lncruri în nota ce a adresat puterilor. Şi aţi ragă pe d. ministru cel puţin să profiteacnm in viitoarea notă ce va face, ca să arate că navigarea Prutului este cestinne reglementată de tratatul de la 1856, ţi că ori ce obstacole ce se aduc liberei navigaţiuni sunt o călcare a numitului tractat. Terminând oratorul mal propune încă ca guvernul să facă demarşele necesare pentru ca podul de peste Prut să fie deB-chis comerciulni, cel puţin de trei ori pe săptămână. D. ministru de esterue declară că toatr cele zise de d. Epureanu sunt adevărate. Ce este mal mult, navigaţinnea întâmpină aBtă-zi un noQ obstacol prin construirea unui pod stătător mal jos de cel deja asistent. Pot încredinţa însă pe Senat ţi în special pe d. M. C. Epureanu că guvernul şi-a făcut datoria ţi în această cestiune. Navigaţinnea Prutului, prin ultimele tn-voeli internaţionale, este pusă snb controlul unei comision! internaţionale compusă dintr’nn delegat român, unul rus ţi unul austriac, ca puteri riverane. îndată ce am constatat abnsurile ce se comit de adroi-nistraţiunea rusă, iu această cestinne, eă am invitat pe Prefectul de Galaţi, a se întruni In comisiune cu delegatul austriao şi cel rusesc pentru a regula ţi a garanta libera navigaţiune, ţi D-voastră sciţi cât de mult ţine Anstria ţi prin urmare delegatul Austriac la interesele economice ale lor. Prefectul de Galaţi a ţi venit astăzi in persoană pentru a ’mi raporta de resnltat. EU cred însă, câţi d. Epureanu, că guvernul rusesc nu are cunoştinţă de această stare de lucruri, ţi că răni provine din causa escesniul de zel al funcţionarilor administrativi subalterni. Le am şifăcutcu- noscut aceasta, ţi sper că in curând voi ajunge la resnltate ţi mai bune de cât modesta cerere a d-lul Epnreauu, ţi că na-vigaţiunea se va restabili nu nunml de trei ori pe săptămână, ci in toate zilele. D. Epureanu. Din parte-ral mă declar complect satisfăcut de respunsul d-lnl ministru. D. Stnrdza. Şi eă am luat onvâutnl pentru n mulţumi guvernului pentru măsurile ce a luat în această privinţă. Profit insă de ocazinne pentru a vă atrage atenţiunea asupra acestui fapt: Cât de funest ar fi pentru uol când Rusia ar deveni putere riverană dunăreană dacă este atât de periculoasă numai ca vecină pe marginea Prutulni. Cred dar că guvernul vastărni în politica co i s'a însemnat de moţiunea votată de Corpurile Legiuitoare. Aceasta am voit să constat înaintea parlamentului ţi a ţârei. ( Aplause), — Ne mai cerând nimeni cuvântul incidental se declară închis. — Orele fiind înaintate d. v. preşedinte ridică ţedinţa la orele 5 ţi jnmâtnte p. m. CAMERA Şedinţa df la 28 Martie. Şedinţa se deschide la ora 1 ţi jom. d. a. snb precedenţis d-lnl C. A. llosetti, fiind presenţi 74 d-nl deputaţi. Snmarinl şedinţei preşedentă se adoptă. Se acordă concediă d-Ior Nerone Ln-paţcn şi Miclescn. Se trece la comisinnea de petiţinnî cererea de pensie a d-nei Aristiţa Plcţoiann. Se pnne la vot în total, din noă, proiectnl de lege pentru contigentnl tinerilor, ce se vor recruta pentrn anul 1876 ţi se primeşte cu 50 bile pentru, contra 3 bile negre din 62 votanţi. D. Docan roagă Adunarea a se ocnpa cât mal cărând cn eestiunea arendaşilor, căci snnt ameninţaţi cu mina. D. ministru finanţelor arată că dorinţa gnvernalnî e de a se vota bndgetnl mai îuteiu, ţi câte-va mici proiecte de lege foarte importante ţi apoi a se lua în desbatere cestinnen arendaşilor. Incidentul se închide. Se ia în desbatere proiectnl de lege, pentrn amânarea termenului de la 1 Ianuarie 1877, când porturile Brăila ţi Galaţi incetafi de a se mai lncra ou portari france, până la 1 Iannarie 1878. D. Cnmpinin vorbeşte in contra acestui proiect de lege ţi arată că se aduce pri-vilegiuri prin portari france nnmai pentrn o mică clasă de comercianţi si că se pnne piedici comercinlnl celui mic. D. ministru de Gnance răspunde că dupe opiniunea d-sale porturile france nu sunt nn sistem bun ţi această lege e o simplă lege de esperimentare, ca comercial să nu treacă pe malul drept al Dunărei. D. Holban combate argumentele adnse de d. Campinin şi cere a se primi acest proiect de lege. D. Campinin zice că nn mai e raţiune de a fi portnrl france, când comercianţii îţi comandă mărfurile de-a dreptul la fabrici ţi uu mai aQ trebuinţă de intermediari pentrn a'ţt adnee mărfurile, ţi de aceea cere a nu se primi acest proiect de lege. D. Tiriachin zice că până la înfiinţarea antrcpositelor, nn se poate desfiinţa legea, care prevede portnri france ţi fiind că nn snnt în stare, din lipsa financiară, a înfiinţa antreposite, atnncl trebne a se menţine legea de consideram ca portari france a portarilor Brăila ţi Galaţi ţi d. ministru n'a făcut mal mult de cât aceasta. Discuţinnea se închide. Se pune la vot prin bile 1 narea in considerare ţi se primeşte cn 71 bile pentrn, contra 1 din 72 votanţi. Art. I ţi nnic se primeţte nemodificat. Legea în total se primeţte cn 58 bile albe pentru, contra nici nnul fiind ţi 2 abţineri. D. ministru al cultelor depnne mesagiu!, pentrn deschidere), nnnl credit de 1,471,560 pe seama ministerului de răs-boiţi. Se ia in desbatere budgetul ministrul ni lucrărilor publica. D. raportor Berendel dă citire raportului comisinnel. Discnţinnea generală e deschisă. D-nii P. Ghica ţi Ilolban declară că nn vor vota luarea în con tiderare, din causă că prin acest budget se fiice economii de la Bosele, carr sunt cu totul degradate ţi de la scoli. D. Mau iu zice, că luarea in considerare aă lie primită, insă să se aloccze in budget sumele necesari! pentru sosele ţi scoli. D. ministru al cultelor arată, că d. ministru al IncVărilor publice fiind bolnav a tnsărcinat pe d. ministru de finance a susţine budgetul, însă presenţa d-lni Câtn-pineanu fiind necesară la Senat n'a putut sta la Cameră ţi d-sa rămânând la Cameră nn poate răspunde la toate obiec-ţinnile ce s’aO ridicat în contra ministerului titular. D. Kraclido propune a se amâna disen-ţiunea asupra acestui budget până când va veni la Cameră ministrul titnlar sa8 d. ministra al financelor. D. C. Grădişteanu vorbeşte contra a-munărei. Se pune la vot amânarea ţi se respinge. Se cere închiderea disenţionii generale. D. Bnescn P. vorbeşte contra închideri. D. Grădişteanu P. vorbeşte pentrn Închidere. Se pnne la vot închiderea discuţiuniî şi se primeţte. St. pune la vot luarea în considerare prin bile ţi se primeţte cn 57 bile albe pentrn contra 4 din 61 votanţi. Se alege d. Eugeniîi Predescu în comi-siunea însărcinată cn tragerea Ia sorţ a obligaţinnilor rurale. La art. privitor la stipendiştii trimeşl în străinătate d. Fleva propune nn amendament de a se lăsa această sumă cnm a fost ţi in annl precedent. Acest art. se amână pentrn ţedinţa viitoare. 8e votează mal mnlte articole din acest budget. La orele 5 ţi jumătate ţedinţa se ridică. CRONICA Şi ziarele străine afi aflat cuvintele M. Sale Domnitorului, rostite ca respuns la ameninţările principelui (iorciacof. Aceste cuvinte, comunicate de sigur prin intermediul generalului loan Ghica, sunt: „Spune-ţl principelui Gorciacof, „că oştirea română poate fi nimicită , dar pe câtă vreme trăiesc „Efi, ea nu va fi desarmatâ.* Murele Duce Nicolae despre Bulgari. La 23 Martie Marele Dnce Nicolae a trimis cornitetnlnl tnfcqmfional de secours potir Ies rifitgics 2000 Poli imperiali. In nrma acestei ofrande s'a presintat o deputaţiune a cornitetnlnl spre a mulţumi Marelui Dnce. La cnvântnl de mulţumire, Marele Duce reepnnse felicitând pe Comitet pentrn misiunea sa umanitară, ţi apoi discută mijloacele cele mai bane pentrn a alina suferinţele sutelor de mii de refugiaţi; el protestă contra opiniei respăndite cum că armata rusească ar fi de vină la emigrarea populaţiei musulmane şi declarai că va face tot ce’i stă prin putinţă pentru a realiza repntriarea ţi dând tot o4 dată ordine D-lnl Nelidcf de-a se prns ’n înţelegere cn Poarta in această privire; apoi Marele-Dnce vorbi cn multă asprime despre Bnlgari, îi nnmi vicleni ţi indă rătnlci, incăt e nevoie de cea mal mar» asprime pentrn a impiedeca escese din par-i tea lor. In fine zise: „Soldaţii mei găsesc mult mai mnlte simpatii la Tarei, de căt la Bulgari. Tnrcnl imparte cn soldatul nostru cea din urmă bucăţică de pâine, pe care-o are, pe când Bnlgarnl nn vrea să facă cel mal mic sacrificiu chiar când hambarul săă e încărcat.' Această caracterizare a Bulgarilor nn e nonă, căci ofiţerii ruşi snnt nna in opinia lor despre, noul fi! adoptivi al Roşiei ţi-şî mani fes-: tează necazul in contra pur tării fără de. inimă ţi egoista a lor; vrednic de miratei e nnmai că însuţi comandantul şef al armatei ruseşti emite o asemenea părere fără de nici o reservă. ■ VARIETATl Armata Italiană. — Generalul Federica Torre a pnblloat mal de-nnăzi raportul săă annal asupra mişcărilor urnmtel italiene. Estragem din această pablicaţinne următoarele data: La 80 Septembre 1877, Italia nnmăra 919, 910 insrrişl cari ss'mpărţiaO ast-fel: Armata permaninte.................G50,615 Miliţia mobilă................... 200,525 Armata permanentă Infanteria....................... 246,813 Districtele militare..............215,517 Companiele alpine.................. 7,515 Bersaglierii...................... 42,557 Cavaleria......................... 28,218 Artileria......................... 59,932 Geninl......................... 11,228 Carabinerit regali................ 18,983 Scoale militare.................... 3,723 Invalizi ţi bătrâni................ 1,175 Doposite de armăsari................. 232 Companii de disciplina......... 1,395 închisori militare................... 353 Oficieri. .'................... 11,423 , complimentări............. 2,054 Total 659,015 Miliţia mobili Infanteria de linie ţi bersaglieri 243,050 Artileriă...........................12,446 Genifl.............................. 2,506 06cierl............................. 2,179 „ complimentări . . . 144 Adiogând la aceşti 919,940 oameni pe cei 2,109 oficieri din reservă ţi cei 290,513 oameni din miliţia teritarială, armata italiană număra 1,212,620 oameni. Miliţia teritorială numără: Supt oficieri . •.................. 4,384 Caporali.............................11,898 Soldaţi............................ 274,231 Total 260,513 Nnmărnl soldaţilor care bcîQ să citească ;i să scrie este de 44,71 la antă. (Ştafeta). ULTIME S CIRI (»!«n|l« HiviiJ. — Serviciul de Is 7 Aprilie 9 ore dimineaţa — I.ondra, 7 Aprilie. Dn membru al Camerei comunelor, apărând politica guvernului, zice că pacea oferită de Rnsia este plină de tnrbnrăr ţi de primejdia Atena, 5 Aprilie. Grecia a adresat către pnterî o notă spre a protesta in potriva grozăveniilor ţi măcelarilor săvârşite în ţinuturile greceşti din Tnrcia.—In Creta guvernai provizoriii a aşezat tribunale în cele patrn ţinntnrî. — Rămăşiţele d-lni Ogle vor sosi mâine în PireO. Capnl corespondentului ziarului 'Times, nn s’a mai găsit. lngTO-păcinnea se va face cn mare pompă de către populaţia din PireQ şi din’Atena. S&nt-Petenborg, 9 Aprilie. „ZiArnl de St. Petersbnrg, comentând articolul din „Revista de Lnnea' din Viena, articol semnalat prin telegraf, zice că curentul păcii provine din inrinrirea moderatoare şi ponderativă a Germaniei , care insuflă de o potrivă încredere ţi la Londra ţi la Viena ţi la Petersbnrg, fiindcă nn voieşte să umilească pe niminl. — Doă condiţii snnt trebuitoare spre a asigura isbânda: să se ţie în seamă faptele săvârşite, ţi avantajele căpătate de populaţiile creştine de la Tnrcia să fie garantate alt-fel de cât aQ fost prin stipulaţiile tratatului de la 1856.—Daca Congresul se va întrnni pentrn adisenta garanţii noni ţi serioase, Rusia le va examina cn dorinţa sinceră de a găsi echivalentul voit. Nn de la dânsa vor veni greutăţile. Daca unele puteri cer să ’şl ia măsuri pentrn viitor, n’ar fi drept de a opri numai pe Rusia să nn 'ţi gătească ţi ea un adăpost. Rnsia a dat o mal mare întindere Bulgariei, pentrn-că Bulgarii snnt d’a dreptul in canză; n'a nitat însă nici populaţiile greceşti, ţi nu se va opnne nici odată la desvoltarea Greciei snb institnţiunl libera ţi garanţii. 'Ziarul de St. Ptrsbg., încheie întrebând daca Enropa voeţte a atinge problemele cestinnil Orientului tntr'un scop de emancipare ţi impăcăcinne. Nn Rusia va face dificultăţi, daca aceste probleme vor fi tractate nu cu sentimente de ţicană ţi de gelozie, ci cn dorinţa sinceră de a găsi so-luţinni durabile. Ziarele ruseşti aQ luat toate un ton mol moderat. TIMPUL “ Bonbdne de plaute CONTRA DURERE! PEPTULUI (SPITZ WEGFRICH) pentru vindecarea botelor de plămâni şi de pept. tuşă, tuşă măgârescă, râgoşelă şi fleg-mela bronchialâ. Planta cea nepreciabilă, care produce natura pentru binele si vindecarea diurnilor suferinzi , conţine intr insa secretul piinA a^câdl incit nelămurit, a «la alinare irr.tbnică ii 6—r—• - - ~T~ : :Cur.i pelel in Zi'-Xt /£{.. Yd4..T Hiniate ale flpfif- - —1 - J . mei, al no laiul flitlcjulul 51 al *istemei gltliflel, 51 prin acesta crăbesee vin«lecarea cit «e pdte iute a acesb>r orcane inbolnAvite. Fiind-cA noi jrarantăr la fabricatul nostru pentru ames* ecarea curata de zahar ji planta de pept (Spiti-wejrerich), nuruni a observa bine marca ndstrft de romerciu inr ‘distrată la autoritatea comercială ise.Vitura noştri pe cartonul, căci numai atunci va fi adevrrat nostru fabricat. Victor Schmidt & Sohne, Fabricanţi c. r. pri rima, IVicden, AHetgant 48, Sinijurul deposit pentru Idtft România la d-nu GUSTA V Rit'JA, la Stogul al alb, Strada Caro!, in RucurescT. IIVGIEMA PELFI ^TEM-- S A V ON AU SUC DE LAITUE ED. PINAUD. PARIS —*»■-*.— Acest săpun se deosebeşte prin unctiositatea pastel sele şi prin fineţa mirosului «ou. El re-corejte pelea şi i comunică o frăgezime ne-precinită. Te timpurile de ger pe lângă acest săpun, trehuesce întrebuinţată şi pasta callidermiea. Singurul Deposit allu Aspasinel Mignot. S A PDIV ' MEDICAL DE PĂCURĂ al Iul BEFtGKER se întrebuinţară cu succes «iffur de nou£ enl la urma recomandărel atentatelor a d-lor : profejor Pr. Cnvaler ue Schrolf, profesor Heller, Dr. Melichar şi multor medici şi altor persdne ca remediu contra TUTULOR BOLELOR ALE PIELEI precum fi contra necurăţeniei /