70 » , 2* , , 12 ; OIsT -A. M E 3ST T E L IE IN TOATa ROmANIa ..........................L n. 48 ‘v___ IN STRĂINĂTATE : ..........................«0 INSERŢIUNI ŞI RECLAME: ■ * 30 Uter* petit, pajjina 17, 30 bani. ma JII, 80 bani, pe pag. II, 2 lei noi. Reclame 2 Iei noi linia. numâr In capitală 10 bani. MERCURI 29 "MARTIE. ESK IN TOATS ZILELE UE LUCRU. Biuroul .Redacţiei şi Administraţiei: Palatul ,Daoia.€ ANUE III. - 1878. Aisrxnsror rjRi; 8* pri\ro»ac In »trăin»tat^: D-nil f{tui*r*- §Uxn A VogUr In IOo, A Oppelik In Vi^nna, S oL*nLaa *i 2; Hudot/ Afn«M in Vicnna, 9«il*r*t*Ut« 2: Philipp Lâb in Vienov EicheoLachc ll : J,. Lang A Comp. In Peşti, Hac om- Laffits A Comp. In Pari*, C. Âdam 2, C*rrpft*r d , II , 108 50 împrumutul amtr, In bArtie . 61 50 » , , argint . 65 50 Renta aintriacâ In aur ... 73 25 Ix»e din 1866 .............. 110 75 Acţiunile blncel naţionale . . 798 — . . auitr. de credit 215 30 . „ ungare » 197 50 Argint.......................106 15 Ducatul....................... 5 70 Napoleonul.................. 971 100 mârel germane ..... 59 80 Cnntnl de Berlin, 8 Aprilie. Acţiunile C&ilor ferate române. 23 75 Obligaţiunile române 6o/, . . 73 25 Priorităţile C. fer. rom. 8»/* 71 25 împrumutul Oppenheim . . . 91 50 Napoleonul....................16 24 Viena, termen lung............ 20 28 Paris » scurt .... 20 40 Caloadirnl «filei M*rcurl 29 Martie. Patronul silei: Cus. Miros ji Chirii. Rds&ritul soarelui: 5 Ore 26 min. Apusul soarelui: 6 ore 37 min. Pasele lunel : Lună Nou<5. PLECAREA TRENURILOR Baeorescl -Sacasra Bucureicl . . . .8.15n 10.— d Ploescl.......... 9.50 0 12.00} Brhila .... ; 7.15} TecooiQ .... 11.10} Rom an , . . . 4.45} 3uceaTa,ioair« . .12.03} 9.55 n Baoareuc ---Vercloror* Buoarencl • . ... 8---d 6,05 a Piteşti . . . . . . . 11.21 1 10.15 n Slatina . . . . ... 2.-} Craiova................V17 J Vârciorora, sosire . . 9.01 n Suoeara — Bconrescl Suceava.........5.11} 6.46} Roman ..... 8 45 } 12 3'1 f TecuciS....12.30 n 5.10 } Brăila.....3.08 n 8.10 n 8.58 Ptoesel....7.12 d 2.45 Bucureicl, sosire 8.3o o 4.3o Verclorori — Hocurescl Verciorjra .... . . . 6.45} Craiora .... . . . n.44 4 Slatina...... Pite(ti ...... 7.15 Bucurearf, toiire . . . . 7.40 } 11.20 1 Uncarescl—Glar/la Bucureicl..............9 15 d 6 06 n Giurgiu, sosire........11.15 } 8.27 n G lorgl a—Bneurescl Giurgiu................. 9 26 } 4.45 n Bucureicl, sosire....... 9 48 } 7.17} Gala|l — Barliop G ,1 aţi............1.20 n 8 25 d 7.30 } Barboţl, sosire . . 1.55 n 9.— } 8.05 n Barbojl — Galaţi Btrbojl...........2.55 n 6.25 n 7.25 r Galaţi, sosire . . . 3.30 n 7.— n 8.— } tiJfŞRI TELEGRAFICE ALE .TIMPULUI* (Agenţi Hora,). Serviciul d* la 8 Aprilie, 4 ere seara. Viena, 8 Aprilie. ■Jiinatele esprimS io genere impresia, ii pentru moment sitnaţiunea a devenit klt mat pacinicB, mai cn seamă pentrn icabînetnl din Berlin pare a-ţl da toate Şţu!» pctincidiB peutrn a împiedeca is-pirea nnnl conflict. Berlin, 8 Aprilie. corespondenţă din Londra a >GazeteI .oale1 2 * 4 emite idea de-a se înlocui prin-be Qorciacoff cn contele Şnvaloff, ale li sentimente pacifice eunt cnnoscnte [ iglitera. Constantleopol, 8 Aprilie. Irele Dnce Nicolae va petrece zioa de • in Congtnntinopol. Se vorbeşte de ee-liiouă ale Roşilor in prevederea nnnî i.ăi Trupele egiptene se vor întoarce ■fcg ţxA. Unele trnpe din garda Jmpe-hlJ • ■ vor îmbarca la San-Stefano pen-p a se întoarce in Roşia. \ll P TID Q fM — martie U L U n Ii o li 1 9 aprilie atul de la San-Stefano, despre vorbiam In numărul nostru din 4, a părut câ surprinde ca un trâs-pe marii politici case ne guvernă. 3 toate acestea resuitatul era lesne jî prevăzut. Nimic mal uşor, mal .Jpprevăzător de cât purtarea a-jetor pretinşi oameni de Stat. Nu iii afi comis greşeli peste gre-dar chiar când a pârnt că a fi fine vre-o inspiraţiune sănă-4 In vre-o cestiune, modul cura afl pus’o In lucrare, departe a ’I face vre-un bine, afi com-mis’o cu desăvârşire. Aşa cu ches-nea Basarabiei. Pretenţiunile gu-,j|frou)uI rusesc In această privinţă ^IjistituiaO o dificultate pentru ori *} ! minister românesc. Soluţiunea era ii îndoită : Ori a se Învoi cu a- fc.stâ idee, şi a căuta a obţine a* - pici de la Kusia cele mal mari con-iif js-iunl posibile In schimbul acestui »(i l nânt, (suntem departe pentru uite considerante a recomanda a-iiistâ soluţiune); ori de a refusa caV Bioric şi neted de la Început, şi In I u acesta a nu lăsa guvemului Bsesc nişte iluzioni primejdioase. El ine ! nici una nici alta din aceste o ttâ soluţiunl nn pare a fi fost priit* ti tă de guvernul roşu. El a găsit Da a treia, care s’a arătat ca cea D ( rea prio resultatele ce a dat. El ji refuzat nici odată categoric pro-^«aerile făcute in mal multe rân- ■ iC ri de guvernul rusesc. Ori a con- li simţit verbal, ori cel puţin a tăcut 1) şi a lăsat guvernului rusesc multe speranţe, pe care la momentul dat n’a putut a i le satisface. Când In sfârşit a trebuit să iasă din sistemul reticenţelor, a consimţimintelor pe jumătate, şi a trebuit să se pronunţe categoric prin da sad nu. a-tuncia, speriaţi de respundere, cum fuseseră mal nainte ademeniţi de putere, el se văzură siliţi să îngâne un nu, pe care ţara 11 pronunţase Intr’un glas aproape unanim. El bine, cine nu vede inepţia unei asemenea politici? Guvernul rusesc, dacă ar fi Intămpinat de la Început un nu categoric, s’ar fi familiarisat cu încetul cu această idee. Când s'afl ivit nenorocirile din Asia, eşecurile de la Plevna, acel nu al guvernului românesc lua încă mal mare importanţă şi putea sâ devie basa unei noul Invoelf, In care fatala idee sâ fie părăsită de nişte diplomaţi aşa de finT şi înţelepţi ca prinţul Gor-ciacof şi generalul Ignatief. In orl-ce eas nu mal esista atunci cestiunea de mândrie, acea cestiune care a produs mal multe resboaie de cât interesele chiar ale naţiunilor. Dar cum procedă guvernul? Dupâ ce a legănat cu speranţe pe guvernul rusesc, după ce la familiarizat cu ideia câ retrocesiunea dorită nn este cu neputinţă, după ce i-a pus In cap câ In această ţară nu există onoare, independenţă, dor de ţară, spirit politic, şi că se face tot ce vor domnii Brâtianu-Cogâl-niceanu, 2) după ce l-a adus până a înscrie retrocesiunea In preliminariile de la Andrianopol, apoT d’odatâ, fără a-l prevesti de această bruscă schimbare la faţă, refusâ de a merge mal departe. Dar acest refuz cum ll face? Prin calea diplomatică? printr’o notă fermă, neteda In fond dar moderată In formă, cum se cuvine Intre guverne serioase? Nu câtuşi de puţin ! Prin forma cea mal brutală, cea mal anti-diplomaticft, cea mal demagogică. Prin voturi în Adunări, prin aclamaţiunl In public, prin manifeste din judeţe. Numai masalalele afl lipsit.— Consecinţele n’ad Întârziat; Rusia, Înfuriată şi a tot puternică, ne respunde imediat prin tratatul de la San Stefano, care este o adevârâtă batjocură pentru noi. Preliminariile de la Andrianopol lăsase deschise cu multă abilitnte cestiu-nile cari ne privesc. Pacea de la San Stefano le resolvă, In ce mod se ştie. 1) A vsdfa In oo«*stA pritiD}& mărturisit»!* d-lor CoglIoicPiDU 5! I. Br&tianu in 8<>nst ţi Cameri- 2) „Vous le ferei si voo» le voulei tom Ies deui.* (Cavlntc antentice ale generalului Igna- tief către d-nil Br&tianu-Cogllniceanu). Durerea, indignaţiunea ţârei sunt mari. De sigur nici un român nu poate fi mulţumit de purtarea Rusiei. Este Insă drept a se uita partea de răspundere ce cade asupra guvernului român, care prin servili-tatea sa a Încurajat speranţele Rusiei, şi pe urmă şl-a întors In mod brusc tăcutele sale promisiuni? Prin aceste procedări nu B’a atins oare demnitatea unei puternici şi victorioase împărăţii? Acest mod de a trata cestiunile nu e3te oare contraria tutulor usurilor diplomatice? Se cuvenea oare a arunca, ca sâ zicem aşa, In discuţiunea pieţei publice o cestiune care trebuia tratată Intre cabinete cu toată energia In fond, dar tot-d’odatâ cu toată mo-deraţiunea In formă, ce trebue păzită Intre guverne regulate? Ce s’a Întâmplat, o ştim cu toţii — România putea fi părăsită urel şi resbunârel Rusiei. De astâ-datâ iarăşi întâmplarea ne-a scăpat pe jumătate. Această primejdie Insă nu este încă trecută, cu toată atitudinea nouă ce ad luat’o Austria şi Anglia. Da sigur vedem aci oarecare sanşa ca cestiunile care ne privesc sâ fie tratate Intr’un mod mal favorabil. Cuvintele simpatice şi asigurările, pe care le primim din afară Insă, nu trebue să ne facă sâdormim. Cine nu ştie câ, cât vor fi cestiunile neresol-vate, România putând fi o carte de jucat importantă In mâna puternicilor antagoniştl, care se ceartă pe împărţirea Europei, vom primi tot felul de asigurări şi de simpatice asigurări. Dar val ! sâ ajungă a se Înţelege Intre dânşii aceşti mari protivnicl, şi de sigur nu România va fi un obstacol la o pace aşa de general dorită. D. Brâtianu nu ştie un lucru. Cuvintele de politeţă In lumea bine crescută, mal cu seamă In lumea diplomatică, nu ingajază la nimic. Pentru ministrul nostru factotum aceste amabilităţi, dealtmintrelea măgulitoare pentru ţară, afl un inconvenient. Puţin obicinuit cu ele. dânsele ll îmbată, ll ameţesc, tl fac sâ se înşele asupra adevăratei greutăţi ce trebue să le acorde un a-devârat om de stat. Dacă prinţul Gorciacof i-a zimbit, de ce sâ nu rlză şi corniţele Andrassy? Visita i s’a Întors In aceea-şl zi. Era politeţa cea mal elementară. «Românul* Insă trâmbiţează faptul. Pentru dânsul şi pentru publicul sâă, Basarabia este ca şi scăpată. Val! ce deosebire Intre vorbe şi fapte, Intre aparenţe şi realitate. Când s a citit tratatul de la San-Stef.ino, miniştrii noştri pâreaă a fi nimiciţi. Prinţul Gorciacof! generalul Ignatief! oameni aşa de blânzr, aşa de puţin mândri, aşa de politi-coşl! D-nil Brâtianu-Cogâlniceanu se familiarizaseră cu totul. Se credeafi aproape egali, colegi şi camarazi Crudă decepţiune! — Nu glumim— Iu notele care s’aQ citit la Senat, miniştrii noştri prevestesc pe guvernul rusesc, cu gând de a’l influenţa, că dacă nu se face României condiţiunl favorabile, guvernul dumnealor este în primejdie de a câdeaW Se crede câ acest pericol de a vedea pe FundeştI şi Pâtărlâgenl perind după Pcena lumel, n’a mişcat Îndestul pe generalul Ignatief, căci nu l’a făcut să schimbe o iotă din tratatul de la San-Stefano. Supărarea radicalilor care ne guvernă In contra Rusiei a trebuit să fie mare; nu pentru câ interesele ţerel afi fost lovite, ci pentru câ Rusia le-a creat aceste mari dificultăţi interioare espuind preţioasa lor dominaţiune la şansele unei căderi sub indignaţiunea publică. Ce afi făcut In aceste grele Împrejurări? Sosise timpul ultimelor încercări. S’afi gândit în fine câ aveafi uitaţi pe vre-o laviţă şi poate acoperiţi de praf pe nişte foşti amici «I d-lor, turcofilf cunoscuţi, d-nil Ioan Ghica ţi Dimitrie Siurza, pe care In timpul intimi-tăţeL de la Parodin şi frăţietăţel de arme de la Plevna, II cam lăsaseră In Întuneric. Aceşti doi domni sunt aliaţi politici al d-lul I Brâtianu, cu carele, lucru ciudat, nu Împărtăşeşte nici ideile asupra politicei interioare, nici mal cu seamă Încrederea în politica rusească In Orient. Boerl mari din naştere, In fundul inimel el afi un profund despreţ pentru partidul In care s’afi rătăcit; proprietari mari, el nu pot să auză fără nelinişte oare care teorir asupra viitorului proprietâţef In România, ce d. C. A. Roseti lasă să’I scape câte o dată Intre intimi ; In fine. turcofiU Învechiţi, el nu pot aproba politica ce d. 1. Brâtianu u sprijinit de câte ori a fost la minister, fie In 1868 fie In 1877. Şi cu toate astea aceşti doi oa-menr politici se învârtesc de şapte ani de zile In orbita demagogo-autoritară şi slavo-revolnţionarâ a «1-lur 1. Brâtianu, Acest fenomen politic are esplic&ţiunea sa, pe care no dăm aci, căci ne ar lua prea mult timp. Aşa cum sunt, el afi servit minunat pe partidul Rosetti-firâtianu. De câte ori acest partid a fost cu drept cuvânt acuzat de proecte demagogice şi antisociale, el a pus înainte aceste nume zicând iată că boerl mari, proprietari însemnaţi sunt cu noi. De câte ori a fost bănuit câ prin instigaţiunile Rusiei Împinge la revoluţiune In Orient., el afi respuns diplomaţilor din Occident : Nu sunt In România alţi turcofiU de cât d-nil loh Ghica şi Dim. Sturza, şi dânşii sunt iarăşi cu noi. Opinia publică In străinătate, care nu poate pătrunde adese In toate culisele politicei intern» a unei ţâri şi mal cu seamă a uuel ţârT ca a noastră, care nu se prea bagă In seamă, se mulţumpşte cu aceste aparenţe. Diplomaţii chiar se lasă a fi Înşelaţi. Ast-fel In primăvara anului 1876, diplomaţii a mat multor puteri apusene afi făcut sforţări conştiinţioase spre a Împinge la minister pe d. I. Brâtianu şi pe partidul sâfi, garantall tur cojiţi, pacinicl, neutri etc. de către d. Ion Ghica, şi luaţi sub înaltul sâfi patronaj. Cine avea dreptul sâ ridă atunci şi ridea pe sub mustaţă? Era re-presentantul unei alte puteri mari, care Insă are obicei fi de a cunoaşte mult mal bine lucrurile şi oamenii de la noi, decât zeloşii săi colegi. Ori cum ar fi, când d nit I. Bră-tianu-Rosetti desfâşurară drapelul emaucipaţiunel popoarelor Orientului, işt umflarâ bucile cu trimbiţa resboinicâ, trecând Dunarea impre-ună cu armatele pravoslavnice, d-nil I6n Ghica şi D. Sturza, ne mal fiind In mişcarea zilei, fură lăsaţi In umbra discretă a consiliurilor de administraţiune de la compania căilor ferate safl de la creditul fon-ciar. Astăzi, după resultatele strălucite constatate prin tratatul de la San-Stefano, d-nul Rosetti socoteşte câ a sosit momentul spre a’l scoate iarăşi din umbră, II scutură. II spală niţel de rugină şi In fine II porneşte pe la împărăţiile din apus, spre a restabili repntaţiunea cam sdruncinatâ a partidului safi şi a’l curâţi de pfi;atul de panslavism şi de rusofilism. Isbuti-vor şi de astă dată oare aceşti iscusiţi avocaţi? Safi protejaţii lor s’aO compromis prea mult, şi nu mal pot fi crezuţi de nimenea? Viitorul ne va desveli aceste taine. Am putea insă, fără a fi indiscreţi, pune o întrebare acestor diplomaţi: Safi sunt cel mii naivi safi cel mal fini din oameni. D-tor sunt încredinţaţi, cusafi fără cuveot, câ politica rusă, panslavistâ. e9te fatală României. D-lor afi vezut In 1868 pe d. I. Brâ ianu organisând bandele bulgarilor, şi in 1877 pe acelaşi domn Brâtianu recomandat de d-lor ca omul Occidentului şi al neutralităţii, itnorcându-le spatele, puin-du-se In partea Rusiei, şi fftcâud pentru această putere mal inult de cât puteafi face cel mal bănuiţi şi retrograzi conservatori. Este adeverat TI MPUL că, pe când conservatorii ar fi trag cel puţin vre-un profit pentru ţară din această alianţă, d. L Drătianu n’a cules de căt tratatul de la San-Stefano.—In două rlndurl dară d-lor aii fost inselaţl de d-10 Brătianu— Cine U încredinţează că nu vor fi inşelaţl şi acum? Cine poate să'I creadă, cănd merg din nod spre al da sub nobila d-lor subsemnâturâ un atestat de bune purtări ? D. Ion Ghica insă nu trece drept naiv. Cura să presupunem că un diplomat de ocasiune, un vier, un ţeran şiret cum este d. Brătianu să isbutească a trage de atâtea ori pe sfoară pe floarea dfplomaţiel orientale, pe betrănul beid de Saruos, care a supt la şcoala Aliilor şi Fuazilor măduva diplomaţiei bizantine? Ce este drept, nimenea nu crede că d. Ioan Ghica cel puţin poate să fie un înşelat. Dară ştiţi ce-a început să bănuiască publicul romăn? Dânsul a ajuns a crede in o asociaţiune secretă Intre d. Ioan Ghica şi d. Ioan Brătianu spre a’şl trece puterea la rând după timp şi împrejurări. Lumea de pildă este sub influenţa rusească. Iată d. Brătianu cu antecedentele sale bulgare se oferă spre a lua puterea. A-micil săi compromişi prin opinia contrară, ca d. Ioan Ghica etc., nu sunt uitaţi, deşi nu li se dad posturile politice şi situaţiunile active. Se face din contra o schimbare oare-care, Austria, Anglia iad preponderanţa, arunci este rândul constituţionalului!?) şi turcofilulul Ioan Ghica; d-nil Rosetti-Brătianu şi al dumnealor nu vor fi părăsiţi, insă vor eşi după scenă şi vor intra la rândul lor In culise. D. Rosetti, de esemplu, va trebui şi d-lul să se mulţumească cu direcţiunea teatrului. Aşa, mal departe. In adevăr, nu poate să fie societate de asigurare politică In contra capriţiurilor lntămplârel — mal bine organizată. Insă toate aceste experienţe, des-binârl, Imperechiârl, schimbări la faţă, resturnărl de principiurl, încercări de politică contrară, cănd rusă, cănd apuseană, fără logică, fără sinceritate , fără onestitate , nu poate să ne conducă decăt la resultatele cele mal desastroase. Ne-am amestecat lntr'nn resbel care nu ne privea şi care chiar s'a re-solvat In detrimentul intereselor noastre,—şi părem a fi Intre biruitori. Pentru a căpăta condiţiunile tratatului de la San Stefano, am jertfit 15,000 de vieţi omeneşti şi poate 200 la 300 milioane. Şi aceşti oameni cari ad obţinut asemenea re-sultate, ad neruşinarea a se oferi iarăşi ca conducătorii naţiunii pe o nouă cale la alte întâmplări şi la noul aventuri. El cred că oamenii şi evenimentele sunt mlădioase ca conştiinţa lor. Insă ad lucrat astfel, că orl-unde ne întoarcem nu mal avem decăt inimici. Dacă, ferească cerul, va fi un nod resbel, este mare primejdie ca să fim preţul promis biruitorului, orl-care ar fi el. Şi dacă va fi pace, se poate iarăşi ca toţi acel pe cari guvernul roşu i-a slujit fără demnitate şi i-a iritat fără prudenţă, să se împace In fine In paguba noastră. Acesta este resultatul sigur al orl-cărel politice lipsită de principiurl şi condusă de interese, mal cu seamă cănd acele interese sunt de categoria cea mal vilă şi de rândul cel mal jo-sorit. .Corespondenţa diplomatică* tipărită anume pentru parlamentul englez, cuprinde sub data de 13 Martie următoarea depeşă a lui Odo Rus- sel către lord Derby : .Bismarck m» roagă să vâ spun, că Germania nu va lua parte la conferinţă fără Eu-glitera şi că nici Înţelege, cum ar putea să se întrunească un congres pentru revizuirea dreptului european, fără ca să ia parte Anglia, unul din contractanţii de căpetenie.* O depeşă a lui Elliot cu data de 1 Aprilie către lord Derby II comunică o depeşă a lui Cogălniceanu către Bălăceanu, care spune, că după dorinţa lui Cogălniceanu , Ghica ar fi avut o convorbire cu Gorciacof asupra cestiunil Basarabiei şi asupra intenţiilor Rusiei. Gorciacof declară, că cu tot strigătul din lăuntru şi din afară, hotărtrea Rusiei e irevocabilă; el nu va aduce cestiuuea înaintea congresului, pentru că ar fi o insultă pentru împăratul ; iar dacă va voi s’o facă altă putere, Rusia nu se va învoi cu aceasta ; cu noi voeşte să trateze această cestiune, şi daca nu va isbuti să ne facă să cedăm, ne va lua Basarabia cu d'asila, şi daca am voi să ne opunem cu armele, aceasta ar fi fatal pentru România. Cu toate ameninţările acestea, Încheie depeşa lui Cogălniceanu , noi stăruim a refuza orl-ce tratare şi nu vom ceda. O depeşă a lui Elliot către Salis-bury de la 3 Aprilie comunică următoarea depeşă a agentului român din St. Petersburg: Azi dimineaţă Gorciacof m’a invitat să-l vizitez şi îmi adresă următoarea Întrebare : .Este adevărat, că guvernul d-v. voeşte să protesteze contra articolului VIII al tractatalul de la San Stefano, care autoriseazâ mânţine-rea comunicaţiei prin România a armatei noastre din Bulgaria cu Rusia ? împăratul, care ş'aşa e mânios asnpră vă din cauza atitudinel d-v. In privirea Basarabiei, ar pierde răbdarea, dacă s'ar face un asemenea protest. Maiestatea Sa mi-a ordonat, de a vă spune spre înştiinţarea guvernului d-v., că dacă aveţi intenţia de a protesta şi de a vă opune articolului VIII, va ordona ocuparea României şi desarmarea armatei române.* La replica mea (a lui Ghica) cum că Rusia ar fi trebuit să se înţeleagă cu România, nu cu Turcia asupra trecerii trupelor, Gorciacof zise : ,In urma atitudinel d-voastră nu mal voim să avem a face nimic cu d-voastră ; e destul pentru d-voastră ca să ştiţi, că stăruim de a avea trecere liberă prin ţara d-voastră; înştiinţaţi pe guvernul d-v. despre declaraţia împăratului : guvernul d-v. trebue să declare In mod categoric, dacă are sad nu intenţia de a protesta şi de a se opune contra dreptului, pe care ni’l reservâm prin art VIII.* Noi ne abţinem a aprecia mal de aproape modul, în care aliatul nostru de până ieri crede a se putea purta cu noi. Dăm numai opinia unul ziar din Viena : .Cel mal periculos moment al situaţiunil este conflictul ruso-român, care ia dimensiuni din ce în ce mal mari. Principele Gorceacoff a comis gre-şala, de care Talleyrand i-a sfătuit pe diplomaţi să se foreascâ Înainte de toate: el a desroltat prea mult zel. In tonul In care a vorbit can-celariul rus nu se mal vorbeşte astăzi în Europa cu representantul unul stat mal slab. Acesta-I limba-giul, pe care aveafl obiceiul sâ’l vorbească miniştrii lui Ludovic al XIV şl al Iul Napoleon I. De la el încoace nu l-am mal auzit. Dacă congresul va voi să discute cestiu-nea Basarabiei, Rusia se va opune; dacă România va refuza sc schimbe acea provincie pe Dobrogen, Rusia va lua Basarabia cu de-a sila; dacă guvernul român va protesta contra art. 8 al tratatului de la San Stefano, prin care teritoriul Român devine pentru doi ani drum cu popasuri pentru oştirea rusească, Rusia va ocupa România şi va desarma pe aliatul său de la Plevna. Un asemenea limbagiă n’ad mal cutezat să ţie nicâ un cabinet către un altul de la căderea lui Napoleon în coace. România apără Teimopilele dreptului european, dacă respinge cu curaj arogaţiunile Rusiei. Cabinetul din Bucureşti dând guvernului englez zi cu z! ştiinţă despre ameninţările Rusiei, arată, că caută sprijin contra neauzitei siluiri, iar cabinetul din Londra desvăluind înaintea continentului cu repejune politica de siluire a puternicilor Rusi-siel, arată iarăşi că cestiunea Română este punctul, In care trebue aşezată pârghia. ' Lordul Salisbury calculează cu greutatea opiniei publice, calculează ca va afla aprobarea şi acordul con tinentulul, dacă Anglia se va opune in mod activ contra unei politici de siluire, care numai voeşte fă recunoască o altă regulă de cât bunul plac al unul împărat, care ar voi să prăscrie vecinilor săi şi continentului întreg drept legi sentimentele sale. In România, In neatârnnarea şi integritatea .Bel piei Orientului* Anglia apără drep tul public al Europei şi libertatea naţiunilor. DIN AFARA Din camera Ungariei.—Ziarul .Telegraful Romăn* scrie: Primim avis, că în şedinţa de MercurI casei deputaţilor din Budapesta sunt anunţate doă interpelaţiunr, îndrep tate cătrâ ministrul president Tisza Una este interpelaţiunea dep. Ban hidy şi priveşte cestiunea Basarabiei. Alta este interpelaţiunea dep Iranyi şi priveşte tratatul de pace de la San-Slefano. Baronul Bela Banhidy zice în în troducerea interpelaţiunel, că este sciut că Rusia 'şl dă toată silinţa a reo cupa teritoriul aşa numitei Basarabie românesc), pe care a fost silită In urma tratatului dela Paris a’l ceda Româ niel, cu toate că Ţarul, cu ocasiunea declarărel resbelulul, a declarat so lemn, că nu voiesce să anecseze In Europa nici un palmac de pământ. După părerea interpelantuluf, nu se poate trage la Îndoială, că este în in teresul cel mal momentuos pentru monarhie, ca Rusia să nu-şl aşeze la gurile Dunărei punctul săă de gravitare şi să pericliteze navigaţi unea pe Dunăre şi comerciul din monarhie. Este dară şi în interesul monarhiei ca România să fie spri-ginitâ contra apucăturilor rusescl asigurându-se intregitatea teritoriului. Interpelantul se reţine dela a motivare mal pe larg şi se adresează câtră ministrul president cu următoarea interpelaţiune : .Are de cuget d. ministru president ca, în puterea influinţel date de lege, să lucre într'acolo, ca intregitatea teritoriului României să fie asigurată?* Interpelantul face după aceasta unele observări relative la schimbările de pe peninsula balcanică, In urma tratatului dela San-Stefano, şi recomandă a so paralisa acolo deoparte influinţa rusească, de altă parte însă Intinderel puterel rusescl a i se pune stavilă odată pentru totdeuna. Dacă cestiunea Basarabiei s'ar des-lega după placul Rusiei, interesele monarhiei ar fi adânc atacate. Interpelantul râspunde la întrebarea ce şi-o pune însuşi, pentru ce se ţermureşte numai la cestiunea Basarabiei, cam In următoarele : România a chiâmat monarhia In-tr'ajutor şi, In necasul el, a căutat simpatiele capitalei Ungariei. Atitudinea României s’a schimbat In zilele desamăgirilor. Interpelantul vede un fenomen îmbucurător in deşteptarea naţiunel române spre a cunoaşte, că un inimic comun ameninţă patria noastră şi pe România, şi că Românii numai de aici pot aştepta vre-un bine şi sunt avisaţl numai la noi. înţelepciunea pretinde a nu lăsa ca Ungaria să fie pustiă in care să re-sune glasul Românilor. De aceea, interpelantul se simte indreptăţit a apela la casă, ca şi de pe băncile el să se audă un glas de simpatie. România se simte motivată a se apropia de noi, continuă interpelantul, ar fi iraţional a ne îndoi de sin. ceritatea el şi a o respinge. Interpelaţiunea aceasta este subscrisă de 28 deputaţi, între cari, lucru memorabil, Români sunt numai George Stupă şi Iosif Nislor. Aşteptăm cu viu interes răspunsul la această interpelcţiune. Din răspunsul acestei interpelaţiunl se va vedea spiritul ce domneşte in cercuriLe guvernamentale în cât priveşte pe România. Despre misiunea ministerului Brâ-tianu In Viena se pronunţă telegramele foarte pe scurt. .Misiunea a succes,* este laconica frasă cu care caută telegramele a mulţumi pe publicul curios. In ce se coprinde succesul nu se spune. „ElIOnfir,* dacă ’I putem da crezâmânt, este in cât-va mai esplicit. Intre altele, zice, Brătianu are şi misiunea de a pregăti pe cercurile „dispunătoare din monarhia noastră pentru eventualitatea, că la cas când Rusia s'ar încerca a desarma armata română, aceasta sâ'şl caute scăparea pe teritoriul nostru. Cu alte cuvinte, aceasta mal însemnează, că România oferă din parte-şl alianţă armată. Mal departe zice .EU.* că dacă s’ar întâmpla o ruptură între Români şi Ruşi guvernul austro-unguresc ar privi cu totul altmintrelea presenţa Ruşilor în România, de cum a pri vit pe timpul convenţiunel între România şi Rusia. Este mal mult de cât probabil că vederea aceasta va avea o influenţă modificatoare asupra ţinutei noastre, termină. EU colţ de pământ, care de] a» inte va figura falnic pentru analele militare sub numelel viţa sa o Hafuz-Dey Tu bl Acest Ilafuz-Bey, care a . mele sefl acelei redute, esb Ionel, care. după ce regime după nişte lupte crâncene i redus la 300 soldaţi, şi du u primit însuşi trei răniri, din a la cap, ah fost prins rob de H I şi adus la Bucureşti. El a sosit zilele trecute i stantinopol în urma unul ci excepţional ce i s’a acordat: vernul român în considerări r lucitel sale purtări. Viteaz şi nepărtinitor, ci-Hafuz Bey, (zice ,1a Turquic clarii cil soldaţii şi oflţeii mâni s’au purtat tot d'ab o desevîrşitil vitejie, şi « mare parte, conlucrarea li împrcsnraren Plcvnel a au-derea acestei posiţiunl.* înregistrăm cu bucurie ct mărturisire venită din part* brav militar, care ieri încă fi cu bărbăţie în câmpul duşmll NAŢIONALI LIDERA Un Turc despre bravura românilor Găsim Intr’un ziar ce apare la Constantinopol, la Turquic, redactat sub inspiraţiunile oficiale, un articol din nnmârul sââ de la 15 (27) Martie care conţine o mărturisire din cele mal măgulitoare pentru armata română. împărtăşim cititorilor noştri nr* mătorul extract din acel articol care poartă titlul : Reduta Griviţa şi apărătorul el. .Această redută, a cărei nume aminteşte atâta vârsare de sânge, a jucat un rol însemnat In Impresu-rarea Plevnef. Numeroase regimente ruse şi române afl fost crud secerate disputând Turcilor acest mic Avem şi noi un partid, i| numeşte .naţional liberal* bine eă-1 avem, fiind-câ o ţar. se cade trebue să aibă cel pi I partid „naţional* şi cel pul* partid „liberal.* Ce e drept, noi nu ne puţi# cu un partid „naţional*, niclcl „liberal“, noi suntem o ţarăm.>1 de cât cum se cade şi avem u I tid „naţional liberal.* Pentru-ce tocmai „naţional-lill Fără îndoială oamenii ce [ tuiesc acest partid sunt libl acest merit, această virtute, a I calitate patriotică nimeni nu li-o u| disputa. Da, liberali sunt din ; tet până in câlcâe, liberali lij Înţelesul cuvântului românesc ] in zadar! cu minciuna nu o departe şi orl-ce cuvânt am i mal nainte ori mal târziu ajul a înţelege numai adevărul, era odinioară o numire, ce onoi acela care e purta ; „demagij odinioară un titlu la respecţi! cetăţenilor;.„liberal* era oifeu un cuvânt plin de farmec: as a fi „liberal* este o virtute f problematică. Dela anul 1848 în zilele noastre „liberalii* aQ I tit a discredita liberalismul, şi a ) e meritul pentru care trebue ti fim recunoscători, de oare-ce, jutorul bunului Dumnezeu, nul avem nevoie de cât de cftţt-v pentru-ca nimeni să nu mal fie | pus a trece de „liberal*. Cum remâne Insă cu „naţioi tatea* acestor „liberali*? încă vreme trebue să ne îngrădim, j tru-ca nu curn-va „liberalii* să crediteze şi naţionalismul, cum discreditat liberalismul. Să ne lă rim dar, pentru-ce aceşti liberal se mulţumesc de a fi liberali, caută să mal fie tot-odatâ şi „ ţionall.* Îndată ce auzim vorbindu-se naţionali-liberall*, trebue neapă să presupunem că acest partid e de cât fracţiunea liberală a u mare partid naţional, ori fracţim naţională a unul mare partid li. ral. E adevărat ceea ce presupu| numirea „naţional-liberalî* Exil In ţara aceasta un partid liba'| care nu este şi nu pretinde a naţional? ori există un partid nO TIMPUL [sare au este şi nu pretinde Un ' ţfc'oate partidele liberale din pretind a fi tot-o-datA şi V"', earft din partidul naţi-nu pretinde a fi liberal, |[ noştri-nnţionall* nu pot tie. fu-ce dar acest partid crede JnţA a se numi „naţional- lndoialA flind-cA voieşte sA & se deosebeşte atAt de par-naţional-eonservator*, cAt şi -lalte fracţiuni tnal puţin e ale partidului liberal, nţeles numirea „naţional-li* nu poate avea. ae deci, ca noi, .naţionalii atorl*, sA ne Întrebam, dacă procnm şi pentrn plata aoldei, on acelaşi adaos şi accesoriile oficiărilor şi asimilaţilor, sporiţi peste efectivul budgetar. CAMERA noştri liberali In adav&r sunt .11 ? dacă el, prin activitatea dovedit cA sunt vrednici de rt&şi cu noi numirea de par-ional 1 sunt faptele, prin care a-enl atl dovedit cA ţin la litatea roruAnA ? prin ce aii , c& scopul lor este de a face ivoltarea noastră sa fie po-cu firea particulara şi tra-Ae poporului roman ? Pentru ne-va si se poata pretinde na--tl-romAn, trebue sa fi dovedit, eşit din mijlocul poporului rolă este pâtruns de adevfira-irebuinţe şi cunoaşte adevărata biceiurile şi deprinderile, în-viaţă a acestui popor, şi să edit că tot-dea-una, In lu-sa politică, ţine seamă de alemente : ne-aâ dat libe-iţionall dovadă despre toate ll? i Domnului! nu suntem nici totul uituci. Ne aducem foarte minte, că mal ales dânşii aU t limba românească cu acel i%-Vwk\meş de păsărească, de care pâuă In ziua de astă-zl n’am it a scăpa literatura română, menea printr’ânşil ori In ur-ruinţelor lor necumpState, s’a Arat ţara cu o mulţime de o mulţime de aşezăminte, care loc a face cu trebuinţele, urile, tradiţiunile, nu afl ni-e cu firea poporului român, t, aceşti liberali sunt ele-•1, care a Împins ţara spre o tare cu desevtrşire nenaţio-şi ast-fel ne-a adus la zApA-ln care ne aflăm. * toate acestea el se numeşte »na-■ al-liberal.* !* nu fim naivi! Tocmai pentru tocmai simţind, că In viaţa J afi făcut nimic naţional, toc-imţind că nu cunosc pe popo-imftn şi nu sunt capabili de o e In adevSr naţională, tocmai că nu se simt a fi naţionali, I oameni se numesc aşa. vântul .naţional* este cuvântul iclamă In firma partidului .na-l-liberal.‘ berall sunt şi numai liberali; şi ■ sici sunt de a fi numiţi liberali, liberali In Înţelesul pe care itatea lor l a dat acestui cuvânt! Şedinţa da la 27 Martie. Şedinţa se deschide la orele 2 ffirii nn cnart d. a., sub preşedinţa d-luî 0. A. Ro-setti, fiind preneuţi 74 d-nl deputaţi. Snmarnl şedinţei precedentă se adopta. Se acordă concedii! d-lor Arbore şi Sache NicolaO. Se depnne la binron reportul comitetului judiciar însărcinat cu cercetarea a-legerel coleg I. de Iaşi, făcută in persoana d-lul Titu Maioresau. D. ministru de externe depane mesaginl pentru deschiderea unul credit de 90,000 lei, şi convenţiunea comercială şi de na-vigaţiune încheiată intre România şi Italia. Se pune la vot in total budgetul cancelariei consiliului de miniştri şi se primeşte cn G6 bile pentru, contra 2 din 68 votanţi. Se ia in discoţinne budgetul ministern-lui de resbel. D. Raportor P. Bneecu dă citire raportului comisinnel. Luarea in considerare se primesce in unanimitate, după o discn-ţinne. Budgetnl pe articole Be primesce fără desbatere. Budgetul in total se primesce cu 58 bile pentru, şi 4 abţineri din 62 votanţi. Se ia în desbatere proectul de lege pentrn chemarea snb arme a unui contigent de 18,000 tineri pe anul 1876. Luarea in considerare se primesce fără deabatere. Art I şi unic se acceptă asemenea fără desbatere. Votul asupra legii in total se anulează. D. Preşedinte ridică şedinţa ne mai fiind adunarea in număr. CRONICA ŞTIRI OFICIALE 8 deschis pe seama d-luLi ministru Tfesbel cn credit extraordinar de lei !>33, bani 50, asupra exerciţiului 1878, fu acoperirea cheltnelilor de tntreţine-hrmatel mobilisată, ce urmează a se • a in luna Martie 1878; şi un alt [t suplimentar de lei 801,063, bani 42, ir in luna Martie 1878, pentrn plata Şlj), cn adaosul de a 5 parte, şi a hra-jjînnenilor din corpurile puse pe picior llMbel, sporiţi peste efectivul budgetar, Uzura.—Sub titlul de Starea ucu ret in România, ‘Pressa, primeşte următoarea iuBerţiune : ‘Una din plagele care minează tntr’nn mod mal constant şi mal profund societatea română, incontestabil este .uzura*. In adevăr, acest răă este general tntulor naţiunilor, dar civilizaţiunea a ajuns a o reduce acolo, unde ea s’a devoitat în pro' porţiuni, incât nu mal turbură gândurile ce se ocupă cn asemenea ceBtiuni şi ale legislatorilor. *In România insă, dacă am progresat in alte ramuri ale civilisaţiei, în ceea ce priveşte uzura, nn numai că nn se simte o uşurare, dar din contra, acest răă a de venit mal mare într’o bună parte din diferitele clase ale societăţii. ‘Înfiinţarea creditelor fonciare a avut de efect a sustrage din gbiarele uzurei în proporţiune pe proprietarii urbani şi rurali, dar tocmai aceste credite, limitând prada uzurarilor, care era destul de mare până aici, pentru a nu şi-n disputa intre dânşii şi a le satisface lăcomia, a făcut ca această lăcomie să crească in proporţinni egale cu împuţinarea diferitelor clase asupra cărora se exersează uzura. ‘EI bine 1 In faţa unor asemenea con-diţiuni de a fi a societăţii noastre, misiunea acelora ce afi răpit o parte din materia esploatabila din mâna esploatatorilor, ere dom că nu este bine să se oprească aci, ci să caute a întinde bine-facerile e-mancipărel şi asupra acelora ce astăzi se svârcolesc In braţele vitrige ale nzura-rilor. ‘Din fericire, constatăm cu satisfacţie că aceasta este şi preocnpaţia oamenilor serioşi şi cari observă cn durere de inimă suferinţele societăţii. Proiectul de lege ce tinde la suprimarea dreptului de a se mal insera in contracte de împrumutare şi stipulaţiunl de acele ce legislatorul le califica prin denumirea de ‘clause penale,, fără a ne ocnpa, daca va atinge safi nu scopul, dovedeşte că legislatorul nu doarme, ci veghiază continuă la protecţiunen celor slabi. Ar fi asemenea o crudă injustiţie din partea acestuia, daca nu s’ar gândi şl la acele clase ce sunt minate astăzi fără frftfi nici măsură de uzurarl, privaţi de orl-ce sentiment uman. In realitate care din noi nn cunoaşte misera esploa-tare la cari sunt snpuşl pensionarii statului, armata de toate gradele, funcţionarii statului, şi, lucru şi mal imoral, chiar minorii saQ majorii fii de familie ce a3 in perspectivă vre-o avere de la părinţi safi rude? ‘Pensionarul care, odată sub presiunea unor necesităţi oare-care, adesea de moment, u intrat in relaţinne cu vre nn u-zurar, nu mal scapă nici odată, acesta îu-vălindu'l iu miile de laţe nle dobânzilor numite safi ne numite, ca musca căzută în aţele unul avid păiajen. Sunt pensionari cari, pentru o sumă minimă relativă pensiunii lor, nn pot să-şi rescnmpere libertatea cu 5 ani de pensiune, alţii in asemenea condiţiunl, găsindn-se într'un dedal de clauze penale de dobânzi, perzând ori-ce speranţă de scăpare şi cu totul descurajaţi, se laBă fără a mal lupta pentru tot-d’a-una in prada uzurei. Tactica acestor fiinţe se schimbă după felul inamicului ce aă în faţă. (Şi zicem inamic, pentrn că ori ce împrumutat e tratat ca un cucerit de imprumutătorul uşurări. ]n contra ofiţerilor din diferite grade, aceşti oameni, lipsiţi de orl-ce simţ moral, se înarmează cu cuvântul de onoare, spre a le înghiţi cu o rapiditate spăimân-tătoare modesta sold! acordată de Stat, Inserează chiar în chitanţele liberate de dânşii ca aceşti ofiţeri să se angagieze pe parola lor de onoare militară, că vor răspunde la toate ecsigeiţele lor. ,Funcţionarul, răii şi neesact plătit de stat, este prada naturală a dobânzilor acumulate şi transformata în capete din lună in lună. .Retribnţiunile lor zentru compensaţiile cn totul inegale suntescomptate pe o bună parte pentru timpuri Îndelungate, ast-fel că fructn! sudoarel lo' trece direct în lăzile uzurei, fără ca ei să auză sunetul sad să vază felul monedei cu care sunt plătiţi. .Când e vorba de minori şi chiar de majori, cari n’afi încă avutul la disposiţia lor, asupra acestora uzura pune in joc alte mijloace, spre a T atsge şi a ’I face să’şl devore grâul pe când eite iarbă; prin samsari de ambele sexe 1 se propun târguri ispititoare, şi aceste finţe neesperimentate sub presiunea pasiunihr juneţel, se aruncă in braţele lor, din cas adesea nn es de cât cu uu viitor con,rarifi de acela ce bieţii lor părinţi le pregitise printr'o muncă de toate zilele şi zilnhe economii şi pri vaţiunl. Mai este o clsă de oameni, cari sunt esploataţi intr'ur mod şi mai infam Această clasă, prin iiocinţa şi buna el credinţă, este şi mal îîîi esploatată. Voim să vorbim de locuitori' rurali. Ar fi mult de zis, dar ne oprim «ici, nevoind a a buza de răbdarea citit-rilor noştri. .Să venim dar la paga oraşelor şi să dăm esemplu un fapt: .Un nenorocit s’a inprumntat de la un cămătar bine cunoscut in Bucureşti, prin poliţă, cu 50 napoleon, cn dobândă compusă ce varia intre 57 70 pe lună, plus clauza penală de aceea! natură, plus comisioane (un alt terme cu care uznraril botează uzura, pentrn a ilusiona pe împrumutat); într’un timi de 3 ani, 4 luni şi 6 zile, suma de 50 lapoleonl se transformă in ceea de 7,56( napoleoni. Acest fapt, care no se va crde de cât de oameni ce ad cunoştinţă de cele ce se petrec, este destul spre i ne arăta cu culorile cele mal vil intesitatea răului. .Este evident că nunal ast-fel se es-plică, cum un domn, are este tipul u-zurarilor şi care eserser.ă fără scrupul această meserie cu o anplă prăvălie iu strada Lipscani, şl-a icumulat o stare destul de considerabilă lipsită de inteligenţă, fără muncă şi|print de orl-ce ştiinţă Infamia acestor cămătal este in unele cazuri şi mal mare. Nn se mnlţnmesc cu toate victimele manifese ce el lasă Bă moară de foame, dar a încă agenţi secreţi (pe cari II numeai Bamsari) şi care freenenteazâ toate feluile de locuri publice, având de misiunet face propagandă ostilă In contra proectvnl de lege depus pe biuroul Camerei, pivitor la clausele penale. .Unul din inspiratori cel mai fervenţi este vestitul evrefi Hali] care deja a frustrat pe 9tat cu mme enorme şl pentru care a fost condamnat in numai la îna-poiarea sumei frustrat; dar a şi şezut mal mnlţ timp in temiţa de la Văcăreşti. ,Grăbiţi-vă dar, d-lr miniştrii, d-lor deputaţi şi d-lor senatri, a vota legea pentru desfinţarea olane! penale, căci răul domneşte şi victimei; expiră. .Grăbiţi atât cu practul de lege depus pe biuroul Cameri, cât şi cn alte măsuri că vor avea de obiect a pune un frai! rapacităţel uzurarilor, măsuri bine susţinute de sancţiuni Bevere şi de o magistratură care să devie nn scurt pentru aceea cs diferite circumstanţe şi condiţiunl sociale ti aruncă in braţele acelora ce, o dată cu averea, le ridica de multe oii prin consecinţă şi viaţa.* Asasinat.— La 22 c. noapte, unul din ofiţerii soldaţilor ce staţionează pe dealul Spirei, însărcinaţi fiind cu paza unei magazii, pe când se afla în casa de pe aceiaşi stradă, scriind la o masă, a fost împuşcat pe fereastră. Autorul nu se cunoaşte. Glonţul uemeri drept in pept, şi oficiarul căzu pe dată mort. Aflăm că procurorul Vlădoianu, venind să constate faptul, găsi glonţul in părete şi, esaminându’l mal de aproape, văzu că este de armă rusească. S’a procedat npol, împreună cn colonelul rus, la inspectarea armelor soldaţilor staţionaţi acolo, iar cadavrul ofiţerului a fost transportat la spitalul Colţea. (Pressa) Toast. — Citim in .Familia* toastul contelui Teleky, rostit româneşte la banchetul dat de generalul Tflrr în onoarea domnilor Ion Ghica şi Dimitrie Stuza, n’a fost lung, abia de vre-o 20 de vorbe. Oratorul l’a şi zis bine mai până in capăt. Când insă veni rândul să-l finească, închinând paharul in sănătatea oaspeţilor, nici de cum nu-I veni in minte, cum se zice româneşte oaspe ? Dar fiind că nu era mult timp de cugetat, incheiă aşa: — Să trăiască vindigii noştri I (vendeg ung. oaspe). Alegeri. — Colegiul I electoral pentrn deputaţi din judeţul RomanaţI este convocat, in zioa de 4 Mai fi 1878, spre a împlini, prin nonă alegere, vacanţa declarată in Adunare, in urma invalidâre! alegerel d-lui general Ioan Em. Florescu. Colegiul III electoral pentrn deputaţi din jndeţnl Gorjifi este convocat, in zioa de 6 Maifi 1878, spre a alege un deputat, in locul d-lul Ioan Carabatescn. Steaoa României. — Măria Sa Domnitorul a bine-voit a conferi ordinul .Steaoa României., în gradele aci indicate, persoanelor al căror nume urmează : Marea Cruce. Excelenţiel Sale d-lni Cavaler Agostino Depretis, deputat in parlamentul Italiei, fost preşedinte al consiliului de miniştri şi ministru al afacerilor străine. Excelenţiel Sale d-lul Cavaler Domenico Farini, preşedinte al Camerei deputaţilor Italiei. Excelenţei SbIb d-lul Comandor Cesare Correnti, deputat In parlamentul Italiei, prim-eecretar al Maiestăţii Sale Regelui, pentru ordinul ‘sânţilor Manricifi şi La-zăr., Escelenţiel Sale Comitelui Panissera de Veglio, prefect al palatului, mare maeBtru de ceremonii al Maiestăţii Sale Regelui Italiei. Marea cruce eu spade Excelenţei Sale d-lul general Giacomo Medici, senator al Regatului, ântâinl adin-tant al Maiestăţii Sale Regelui Italiei. Crucea de Comandare D-lui Baron Pompeo Schimnker, direc-tor-şef de divisiune la ministerul afacerilor străine al Italiei. D-lul Cavaler Domenico Bianchini, şeful divisiuaei consulare la ministerul afacerilor străine al Italiei. D-lul Comandor Luici Breganze, şefal abinetulni Excelenţei Sale. d-lui Jpreşe-dinte al consiliului. D-lui locotenent-colo-nel Marchianl de la Penne, ofiţer de ordonanţă, onorarifi al Majestăţel Sale Regelui Italiei. Crucea de Ofifcr. D-lui Cavaler Agosto Bazzoni, secretar la ministerul afacerilor străine ale Italiei. D-lul căpitan Caneva, ofiţer de stat-major in armata Majestăţel Sale Regelui Italiei. Exeqnatur. — Măria Sa Domnitorul, a bine-voit a da exequatornl de rigoare, pen- tru recunoaşterea oficială ad-lnide Laigne, in cualitate de Consul al Franciel la Galaţi. SOCIETATEA ACADEMICA ROMANA |Conlorm dncisiunilor luate in sesiunile de pini la anul 1877 IV. Premie Nasturelln (din seria B. pentru opere publicate). Spre îndeplinirea acestor disposiţiunl, societatea academică română a regulat cele următoare: 1. Primul sir de 4 ani prevăzut in dis-posiţinnile testatorului, atingătoare de aceste serie de premie, s’a început in anul trecat 1877, şi se va continua in 1878 şi 1879, ast-fel că fn anul 1880 se va presenta pentru prima oară caşul de a se decerne marele premii! Năsturel de 12,000 lei noi; iar în anii 1878 şi 1879, se va da neapărat câte un premifi de 4000 lei noi celei mal bune cărţi publicate, respectiv, în cursul fiă căruia din aceşti ani. 2. Toţi autorii cari vor dori să concurs la premiele anuali din această a doa serie de premie Năsturel, sunt antorisaţl şi invitaţi ca să trămită mal nainte de deschiderea sesiune! anuali a Socictăţel Academice române, un număr cel puţin de 12 exemplare typărite din cartea lor, la delegaţiunea societăţii, in Bucureşti (localul academici), osebit de exemplarele pe cari vor voi să le ofere deadreptul către unii safi toţi membrii actuali al Societăţii, fără ca această ultimă procedere să fie câtuşi de puţin obligătoare. NB. Să nu se piarză din vedere că operele propuse la concurs trebuia să fie publicate in restimpul anului curgător, adică cu începere de la ultima sesiune anuale a Societăţii Academice; ast-fel, spre exemplu, în sesiunea Societăţel din 1878, vor putea să intre la concurs numai cărţile publicate de la 15 August 1877 nainte, şi tot ast-fel pe viitor; era in sesiune din 1880, vor putea concura la marele premiu Năsturel, toate cărţile publicate de la 15 August 1876 până In ziua întrunirii membrilor la sesiunea din 1850. 3. La concurs se pot presenta şi opuri prelnoite in noi ediţiuni, cari se vor fi retipărit in cursul anului, insă numai de autori in viaţă. 4. După coprinderea chiar a testamentului, traducţinnile din limbe străine sunt esclose de la concurs; se va face insăes-cepţiune pentru acele traducţiunl de peo-pnri străine clasice, cari: 1. Safi prin dificultăţile învinse ale unei perfecte reproduceri in versuri româneşti, vor constitui adevărate opuri literare ale limbei române. 2. Safi prin anexarea de elucidări şi de note sciinţifice, cu totul proprii traducătorului, îşi vor fi însuşit meritele unor lucrări originale in limba română. ATHENEUL ROMÂN D. Grigore Vulturescu va ţine Marţi 28 Martie 8 ore seara o conferinţă despre. Eroii CIvilisttţiunil D. Emanoil Creţulescn va ţine Mercur! 29 Martie 8 ore seara va ţine o conferinţă despre. Geniul destructor şi genial prodnetor A eşit de sub tipar: MUNCA SIFONCTIONARISMUL conferinţa ţinuta de d. Dim. P. Vio-reauu la Athenetî, şi se afla de vânzare la toate librariele. Preţul 30 de bani. De vânzare la librăria Mihăleecn şi Lnie: Geografia de Levasseur PENTRtJ^CL. IV„GIMNA8IALA traducţie de F. CRASSANI I I I i TIMPUL — Xj _A- JOSEF GRUNBAUM B E L L E JARDIITIBRE •>(», Colţul Bulevardului şl Stradel Mogoşdiel, Casele Urecănu, 20 Aduc la cunoscinta ouor. Public că, mlam asortat Mairasinul cu | MENCICOAFFE, PALTOANE i la DERBY şi COSTUME C0MPLEC1 $ Pantaldne de fantasie din diverse Stoffe. Tot de o-dată înştiinţezi că am priimit CAMASl, FLANELE, CIORAPI, CRAVATE şi tot ce ecsistâ mai modern. Preţurile sunt cunoscute de cele mai moderate. JOSEF CRtMBAUM Furnieorul Curţii, „A LA BELLE JARDINIERE*, 20 Colţul Bulevardului, 20. 'ar'aotfWJy tamrxQgf**** -*suerzc*emM: -’i&sP'iiSăF’Ş&F .♦♦mp | CE CE SE POATE CAPATA mkivtbmlj ss | LA DESFACEREA SPECIALITĂŢILOR IN PANZARIA |i LINGERIA DIN V I E N !A Calea Mogoşoiel Palul» „Dacia“ Pentru Pentru Pentru Pentru Pentru Pentru Pentru Pentru Pentru Pentru Pentru Pentru Pentru Pentru ♦ franc! : ♦ franc!: & franc! : franci: franol: franci: franci: franci: franci: franci: 5 franci: I Pantalon st'u I Camison de Pichet de ârni. 5 franci: 0 cămaşă de Oxford englen. 4 franci 50 bani: I pâreah Ismene bărbăteşti. 5 înnoi: 6 perechi raanchete ori ce lason. Pentru 5 franci: 6 gulere pentru bărbaţi do olandă fini. Pentru i franci: 12 gulere engl., în orl-care faeon şi mirime. d părechl ciorapi patentata. 8 gulere moderne pentru dame, după alegere. 11 hatiste albe de pănză adevărată. 12 batiste bine colorate tivite ţi epălate. 6 proadpe de pănxă curată. 6 şervete da masă de pimă adevărată. 12 şervete albe de oeaifl. 1 cămaşă modernă, eimplă edil brodată. 2 batiste cu monograme fin brodate. 1 batistă franceeă fin brodată ou dantele. Pentru 3—8 franci: 1 ooroet de damă Pentru t t franci: 0 cămaşă de nopte de dame. Pentru 5 franci: 3 pepturl fin brodate pentru cămăşi de bărbaţi. 1 fustă de pichet de iarnă, 1 camison modern brodat. 1 faţă de masă colorată cu ciucuri, pentru cafti. 1 cămaşă ştii o pereche de ismene de damă, bogat brodate. 1 fustă costum'pliase. 1 bucată Tulpan. Pentru 25 franci: 42 de coti I bucată Chllon fren|uzeec. Pentru 10 trincl: I bucată Robe d’entants en laine couleur. Pentru 18—24 Irancl : I bucată Tartan englea de 5 coti. Pentru 20 trancl : 24 coti Pichet. Pentru 5—12 Irancl: 0 llanală teu o pereche do ismene de lină. Pentru 18— 25 franci: 1 bucată pănxă de Kumburg, de 38—45 coţi. Pentru 55— 68 franci: 1 bucată pănxă de Belgia de 60 ooţf. Pentru 15—108 franci: 1 bucată plntă Corona de 58 coţi. Pentru 115—210 franci: 1 buoată Toile Batiste frances. Pentru 12—3’» franci. Flapămâ de lînil forte (Ine. Alară de articolile menţionate so găseşte tot-d’a-una trusouri complecte. Calea Mogoşoiel Palatul ,,Daeia“. | Camăn0iledln districte însoţite cu preţul respectiv ae vor efectua learte grabnio oonsoiinoioe •?mvb-“»*-mrrirrvT***mtHI II» i rrl t > ii : ■•>?•■!■■■*♦>■»* Pentru 8 franci: Pentru 5 franci: Pentru 5 franci: Pentru 5 franci: Pentru 5 franci: Pentru 5 franci: OPERILE MUSICALE imprimate in ©di ţi unea neutră, THIBL cfc WEI3S, TYPOQRAFI Strada Lipscani, palatul *Dacia.€ CARLSON C.f Quatre morceaux Roumains, pour pianofor FLECHTENMCHER A., Muma Iul Ştefan, pentru o voce şi pi ano . m 8ep, rounm. naţională, pentru o v oe cu piano KRATOCHWIL A. K.. Hora, Vieţa României penară puano MKDEK J. VV., România, Qoadrille de Concort oentru pian MUS1CESCO (J., Kânduiala cununiei pentr Bi’ERN L.g op. lO, Dei Wunch (Dorinţa) .op. ' » op. • op » op. 18. Durerea ml este mare, Valse bnl. pentru \ . op. 19. Visuri Ce de ccpil, Qurvlrille pentru piano , La Favorite, Schottisch pour piano 4. Grund© Etude CE.. Marche de Cavalerie pour piano ...................................t ...... . Tdte aceite se vând ou rabat de 95•/•• | IWO CJ K* ATFLIEB DE 4 4 î FOTOGRAFIE şi PICTURA [ T -cn -rv sr xX tvt x Ji ■ I. F. JVT YA JST3DI cte Comp 21, (’nlea JlogoşioeT 21; ris-A-tIs de cofetăria Capşn Se efectuează orî-ce fel de fotografie şi pictură , de orî-ce fel de in modnl cel mai nod şi elegant aprobat în cel mal înalt grad pri ofiriî nil Incrn solid frumos ca fidelitatea a natareî. i mărime, ■ ZJi NOUA 1NVENŢIUNE MM BREONIK ED. PINAUD Săpun........I........de IXORA Essenţă pentru bitiste ... de IXOKA Api de toiletta.......de IXOKA Pomadă...............de IXOKA Oliu.................do IXOKA Praf de orez . . . |..de IXORA Cosmetic..............de IXOKA •97, Boulevarl dc Slrasbourţf, 37. Singurul Depost allu Aspasieî Mignot. I i ÎV. —*--------L_. eu. din 'f radu L/t) V UUytll t?, Academii unde se află actualmente Comisia cnlorei de Roşiii în apropieie de Fheatrn şi Ministerul de Interne, compninlu.se din cnrte mare, grajd, şopron şi 12 oda. Condiţinnl avantagiose A se adresa la alministrţia acestui jurnal. (742-0) De închiriat, L, in Suburbia Mi-hal-Vodî Strada Corbu No. 1, aă apartamente compuse de C şi 4 cameB cu dependinţe precum şi alte trei de cite 2 camere şi dependinţe. Adresa: D-uuC. Dissescn, aceiaşi Suburbie, Strada Ivorn No. 39. (725.—0) An perdut şese cupoane Domeniale a 40 lei tie-care c No. 6,859, 6,941, 6,942, 6,913, 6,944 şi0,945 plătibila la 1 Ia-nnarie 1878. Ce!-ce le va fiţăsit este rugat a le aduce la snb-scrisul, S. Vineri, No. 8 şi vn primi o recompensă. Moscu Ascher. Tip vpnrlirA V cUytl t7. noi de presant fâuB, invenţiuuea cea mal nouă şi practica, care ae pdte diiigoa fâă maşinist după o sipgnră arătnre, folosito pentru fie-care prorietor, sunt de venijar la snb-semnsttil. Unele diu acete maşine snnt iu lucrare nude fle-care sepote încredinţa de practica lor. Em. ltosenllial (715 0) Strada St. Vineri No.. 17. I înr»Vli*int l)Casucu6incă- I/t) llitlillclL. peri pentrn slă- pânî, I pentrn stgl, grajd, şopron, pivniţe şi grădina — in trsda Primăvere! No. 11. 2) Casa cn 2 ’tagie, compusă din 9 carcere pentru stăpnî, 6 pentrn slugi, grajd, şopron şi ninge ii pentru lemne, să in-cliiriiujă *n total sad parţial cn etegiul, în Strada Bercii N. 122. (726 — 0). Un profGor din GormauiH, do- resca a preda Icţinnl iu tote mat<-riile gimnasiulni, sc6'l reale snil normale, atât pentru băeţl cfttşi pentrn fetiţe. A se u-dresa la admiDitxi.ţia acestei fot. AtIs Dimnilor Medici. SIROPUL Doctorului FCRfiET. Cel mai bun remediQ pentru uurunşirta Gntnraiuluî, Tusei, Tusei măgărescî, usumniilor, Iritaţiunilor nervose, şi contri tutulor boblor de pept, satisfăcând atât dorinţa medicilor, cât şi a bolnavilor; nă linguriţă este destul. in Paris la D.CHABLE, roe Vivienne, 36, şi iu streineate se află la toţi farmaciştii şi droghisti. Deposit la farnaciile D-lor Ziirenr, Ris-dorfer şi Eitel, ş la D. Ovessa drogistul. 1 i POMI RODITORI 1 Cu on«5re aduc Ia cunoscinţa amatorilor că am de tentjftre: O colerţiune de copaci roditori, toţi copaci altoiţi de jo# şi anume PERI, MERI din speciile cele mal alese şi nuoi din Francia şi Belgia, PERSrCI din cea mal renumită grădină din Ifunteruille şi de la producătorii cel mat vestiţi, mare parte din speciile ce am de vânzare nu f ste cunoscută în România şi a dat în grădina d-lul Pbilippescu resultate remarcabile. Plante de SMEDRÂ ROŞIE ŞI ADRIE mare, care fructifică până în tdmnă do mal multe ori. Plante de SPARANGEL fdrte producător© şi care aii produs SPARANGEL de o mărime, grosime şi guRt care a cflştigat admi-raţiunea amatorilor din Bucurescl şi care nu cede<|& cu nimic celor mal frumdae producţiunl din Krancia. FRAGI din -cele mal renumite specii engîege şi francese. Mărimea , mare fertilitatea şi parfumul lor a făcut admiraţianea amatorilor. TIONDAFIRI, ■ pecii alese din Franci» şi Belgia. 8ĂMÂNŢA DE CANTALUPI din vestitele specii ale acestei grădini, în paquete. GERANIQM, flori mari învăltă şi de colori alese. Acum fiind momentul plantaţiuntlor rog ase grăbi comandele. Pentru preţuri şi ori ce detaliurl a se adresa sub-semnatulul. JEAN VERMiXLLI.V Grădinarul d-lul G. C. Philippesci Strada Dionisie No. 42, Bucurescl. 4 — LA TYPOGRAFIA THIEL & WEIS1 PALATUL , DACIA.* şi la t6te librăriile din ţ^râ «e află de vSnŞare : METODI DE CDRA NATURALA drept contrast la VĂTĂMĂRILE PRACTICEI MEDICALE Singura şi sigura poză contra morţsl premature şi llngexirel cronice de Aug. Wilh. Konig. PREŢUL 2 LEI NUOI. REGULILE CE TREBUE P A ţ) IT I pentru a AJUNGE LA 0 BAMETA IHAlHtt TBEŢUL 10 CENTIM. ANU1TCIU IMPORT AUT. CEL HAI TICHiD SI RE80MIT0 MAGASIN la st^ua alba SUB FIRMA SfflESfP Strada Carol I No. î. (Curtea Veeltie) Tis-il-rls de Sig. Prager Strada Carol I No (Curtea Vechie) Tis-il-TÎs (Ie Sig. Prager, «I i I Am ondre a Jnsciinţa pe onor. PT. Public că mi-» sosit pentru eesonul