Nr. 7. i>\ BONAMENTELE IN TOAT.v ROM ANI A I >d....................L ■>. 48 ■ luni..................... IA ■ .1 luni................ , 11 IN STRĂINĂTATE i un...................... * ' INŞKF-ÎIONI ŞI RECLAME: fjţ.n de 30 litere petit, padina IV, 30 bani. [pafpna JN, 80 bani, pe pa£. II, 1 lei noi. Reclame 2 lei noi linia. Un număr In capitală 10 bani. MERCURI 11 IANUARIE, ANUL III. — 1878. aktxj israiu- FIX- Se priimeie in străinătate: La D-nil JTaaitn-Klein e primeec. Articolele nepublicate «e ror arde. Riuroul Redacţiei şi Admiuistraţini: Palatul >Daoia.* Un număr In Districte 15 bani. ^.^de Bncarcscl. 9 Ianuarie. ............ t3't- L _ omeni ale .... 90 ft,,! funciar rural . . 88V. urban . . 711 a municipal al Capit 83 Lr. Penel!..........12b Dacia.............200 . Rominia ..... <0 lor. municipal ou premii — b u Rom&nA............. — £ n 3 luni...............lOOi/o i* im.................. 2520 »SI|. 89|/t 8SI), 71 2580 123' lt - tors'il de Vlena, 21 Ianuarie. Renta ungari In aur .... 92 «0 Bonuri de teeaur uig , I emie. 11» 50 . » , II , 106 25 Împrumutul auatr, In birtie . 03 8» * . » argint . «7 — Renta austriacă in aur ... 74 9.r Loie din 186u................114 &0 Acţiunile bincel naţionale . . — — . . au*tr. de credit 227 75 . , ungare , 208 80 Argint.......................108 15 Ducatul....................... 5 58 Napoleonul.................... 9 44 100 mire! germane............ 58 40 Cnrnnl de Berlin, 2l Ianuarie Acţiunile Cailor ferate romine. 24 55 Obligaţiunile riniine &>/■ . , 71 25 Priorităţile C. fer. rom. 8“/s 71 76 Împrumutul Oppenheiin ... 95 — Napoleonul....................18 20 Viena, termen lung.............— — Paris , ecurt .... — — Calendarul filei Mercur! 11 Ianuarie. Patronul iile!: Cut. Thnodoeie. Rosâritul soarelui: 7 ore 29 min. Apusul soarelui: 4 ore 58 min. Pasele lunei : Primul-Quart. PLECAREA TRENURILOR Bnenreeci Sn ceara Bucurescl .... 8.15 n 10.— d Ploeecl....9.60n 12.00 d Briilu.....!.U i 5.45 J 7.15,1 Tecuci 0.........4.X* a 11.10 4 Koman............9.05 f 4.45 I Sucrara, sosire . .12.03 d 9.66 3 Snceavn—Bnenreeci Suceava.........6.11 d 6.46 d Roman...........8.45 12.30 A Tecuda.........12.30 n 6.10 f Brii la.........8.08 n 8.18 d 8 68 d Ploeucl.......7,12 d 2.46 o Bucurescl, eoeire 8.30 cj 4.30 f Bucnrenel—Giurgiu Bucurescl..............B 5 d 8.06 d Giurgiu, sosire........11.35 fia Mohimetanilor din aceste provincii i ta cânta să le păstreze ţi averile bîao-icaţtf. Pentrn aceasta va Ina cn sine ţi « literatnl Torin. Ss vorbeşte, că, dnpe e vor fi primiee preliminările păcel, ca-îera va declara adesinnea ea în o adresă âtre Sultanul. Înainte de a fi plecat, Namik Paşa ţi erver Paşa aQ avut o lungă iutrevorbire u Lavard. Coastantlnnpel. 17 Ianuarie. La consiliul de miniştrii, care se va mea in cnreud spre a lua hotărâre asum condiţiunilor de pace ale Husisl va aa parte ţi prinţul HssaD, ori dacă el a fi împedicat, vre-un alt general egip- Tnlo, 17 Ianuarie. La Kl Ianuarie a debkrcat la Promini bandă de insurgenţi greci. Roma, 17 Ianuarie. La Kl Ianuarie. Prohodul a plecat ae-Ir.l la 10 cea sari din Uuirinal. Franţei ouductnlni se compunea din mai mnlte etaţamente de armată, dnpă acestea a urlat un număr de deputiţiunl, senatori, ►putaţl, preoţi, demnitari, repreaentanţil Ireini, Principii caselor domnitoare ţi pri- adiotant al reposatnluL Cjlţarile ginlgin-Ini le ţineaQ primai ministru, ministrul de interne, preşedintele senatutni ţi acela al camerei ţi afară de această de către doi cavaleri ai ordinului Anunciarilor. Dnpă eoscing a urmat maestrul de ceremonii cn coroana de fer ţi tnlnl de t?s-boiQ al Ini Victor Emanuel ţi drapelnrile cn escortele cuvenite. După acest sa aQ urmat representanţii municipiilor ţi a societăţilor. SCIRI TELEGRAFICE ALE .TIMPULUI* (Agenţ ■ Havts). — Serviciul, d« la 21 lanuarla 8 ora seara— Constantlnopol. 14 Ianuarie. O telegramă din Drama, oraş în vilae-tul Salonic anunţă sosirea a 3,000 răniţi ţi bolnavi din armata lui Soleiman-paşa. Dj aceea se crede că Soleiman-paţa se retrage io spre această direcţie. Roţii aQ intrat astăzi in AdriBnopol. Drumul de fier funcţionează nnmal până lăngă Cinrln. Na sânt ştiri despre negocierile delegaţilor ca marele Dace Nicolae. Constantlnopol, 21 Ianuarie. S’au primit astăzi ştiri da la delegaţi» de pe lângă marele Dace Nicolae. Delegaţii nn primiseră încă cele din urmă in-strucţil ce le duce Izzet-beî Ahmet-Ehiub-paţa va comanda oţtirile concentrate la Cinrln. Mnkhtar-paşa ţi Şefket-paşa vor «omanda oştirile concentrate la Ciat-Alagia ţi cari sunt menite a apăra capitala. BUC0RESCI g IANUARIE Posiţiunea României In faţa păcii. Mersul logic al faptelor omeneşti, pe care superstiţioşii ’1 numesc fatalitate, şi cugetătorii forţa lucrurilor, a adus ceea ce de atâţia ani se prevedea, ceea ce numai in acest secol era să se întâmple de trei ori, ceea ce n’a fost de cât întârziat cu vre duot-zecî d< anI prin resbelul CrimeeI adieft căderea putredei domnii a Islamului sub loviturile bine şi la timp Îndreptate ale împărăţiei ruseşti. Acea Împărăţie era cu atât mai de temut cu cât, forţa, energia ascultătoare, pasivă fără regret şi fârâ re-fiexiune, care constitue marea tărie a popoarelor primitive, este pusă In mâinele unul guvern şi unei clase dirigente din cele mal înţelepte, mal culte, mai patriotice. Pe lângă asta, dfcnsa a ştint să împrumute de la unele state mal Înaintate mijloacele lor puternice precum diumurile de fer şi armele perfecţionate , arta militară fără a le lua tot de odatA şi instituţiu-nile lor anarhice şi sfâşierile lor interne care anulează forţele cele mal înfricoşate, aduce vrajba înăuntru, neputinţa In afară şi umple de bucurie ochiul pătrunzător al străinului. Ca să luăm un singur esemplu, pe când Franţa se divigeazâ astăzi Intre Mac-Mahon şi Gambetta, mâine poate intre Gambetta şi Louis Blanc, pe când discută de ani ce este mal nemerit spre a guverna, o monarhie cu instituţiunl republicane safi o republică cu instituţiunl monarhice, Prusia sub mâna puternică a domnului de Bismark mistuieşte elementul german pe care l’a sorbit, păşeşte la germanisarea provinciilor franceze cucerite, şi se pregăteşte In tăcere la noul Întreprinderi; Rusia, rezemată şi adăpostită de pavăza acestei amiciţii, este In ajunul a plimba stindardele sale pănă la Bosfor şi a privi Iu fine mândrele turnuri ale S tel Sofia. — Mâine, dupft oare care repaos, amândoi Statele întrunite din nofl, mal gătesc Europei uimite şi pasivă Încă vre o colosală surprindere. Pentru momentul de faţă Turcia Învinsă, după Încercarea desperată care se resumâ în duofi nume: Plevna şi Osman-paşa, capitulează ea Însăşi cu ultimul el apferâtor şi ultimul el bulevard. împinşi de acel fatalism care este semnul caracteristic al fanatismului maboraetan, Turcii nu mal sunt în stare a lupta mal multă vreme contra aceea ce li se pare de acum judecata Iul Dumnezeii. Şipca, apărată cu atăta tncâpăţt-nare a9tâ-varâ, se predă mal fără luptă şi 41 batalioane depun armele. Sofia «e ia fârâ resistenţă, trecâtorile Balcanilor sunt deschise ; Adrianopolul ne-apftrat a picat asemenea In mâinele Rusiei; drumul In fine către vechia capitală a imperiului bizantin este deschis, şi astăzi, după pctlru sute ş/ doui-zecl ş?' cinci de ani de la moartea ultimului Constantin, armatele creştine afl se intre poate In Oraşul primului împărat creştin. Istoria se repetă. Precum Turcii victorioşi cuceriseră aproape tot imperiul de Resărit şi aşezaseră la Adrianopol, capitala lor Înainte de a lua cetatea lui Costantin, unde mal vieţuia o umbră de impărâ-ţie, ast-fel şi astăzi Constantino-polul va fi poate ultimul punct care ll vor mat ocupa Turcii In Europa. Peste puţin Bulgaria care, după pre-tenţiunea Rusiei încalecă Balcanii, va veni poate până In porţile Con-stantinopolulul, coprinzănd, afară de Bulgaria proprio zisă dintre Balcani şi Dunăre, cea mal mare parte din Rumelia şi Macedonia. Pe când se pot petrece aeeste colosale schimbări, pe când unele popoare pot să dispară—ca aglomera- ţinnl politice,—şi altele să se ridice şi la trebuinţă să se şi inventeze, care este soarta care ne aşteptă pe noi Românii, mic stat Intre atâtea ImpărâţiI, mică naţionalitate latină Intre atâţia Slavr, dar care până acum ne am păstrat neatinse şi fiinţa noastră ca Stat şi invidualitatea noastră ca naţiune ? Noi, pe care torentul Islamismului biruitor ne-a cruţat, noi, care de şi separaţi In doă State, am ştiut a feri naţionalitatea noastră In contra Turcilor lui Amu-rat şi Baiazid, In contra Ungurilor şi Polonilor In toată puterea lor, fi-vom mal puţin fericiţi astăzi şi des-membrarea noastră, început al ane-îârel, fi-va oare opera armatelor creştine pe care In astă luptă le-am ajutat cu sângele şi cn bunurile noastre l Trei popoare s’all luptat alăturea cu Ruşii In acest resbel al creştinismului şi al civili9aţiune! In contra barbariei şi fanatismului Semi-Lu-nef: Românii Sărbil şi Muntenegrenii. Românii afl venit tn ajutorul armatelor imperiale In timpul cel mal greO Iu care orJ-cine lşî punea Întrebarea, nu de sigur dacă Turcia va eşi învingătoare, dară cel puţin dacă campania anului 1877 nu va fi cu totul compromisă şi nu trebuia reîncepută ? El bine, două luni de resistenţă mal mult a Plevnel şi acea campanie trebuia reîncepută de sigur; cu câte sacrificiurl, lăsăm a se presupune ! Românii dară, sosind la timp cu mica şi viteaza lor armată, afl înaintat cusu’cesele strălucite care le vedem. Sărbil s'aO ridicat mal târziă ; iar Muntenegrenii, de şi 9e luptaă ca eroi de doi ani de zile, Insă micul lor număr, posiţiunea lor cu totul isolată a făcut ca concursul lor sâ nu esercite aproape nici o Inrlurire asupra re-sultatulul campaniei. Astâ-zi este ajunul păcel. Astă-zl Turcia, biruită şi părăsită, se predă biruitorului săd şi va priirai orî-ce condiţiunl i se vor impune. Care va fi partea fie-câruiaî Careva fi răs-plnta sângelui vărsat, ruinei suferite, sacrificiilor făcute de către aceste trei state creştine care aO participat la resbel î Lucru neauzit ! Pe când nu se pune mal la nici o îndoială, o importantă creştere de teritoriu pentru Serbia şi Muntenegru, pe când se vorbeşte pentru Serbia de cedarea tn orî-ce cas a veche! Serbii şi poate a unei părţi din Bosnia ; pe când Muntenegrul va dobândi cel puţin o parte a Albaniei cu portul Antivari şi accesul la Marea Adriatică ; pe când Bulgarii aO două perspective : safi de a eşi diu cea mal cruntă rooie pen- tru a forma un stat independent in care neamul lor de sigur va domina şi peste turc! şi peste sutele de mit de romani care locuesc dincolo de Dunăre, saâ de a fi menţinuţi în imperiul turcesc dară In ast-fel de condiţii In cât sâ devie er, încetul cu Încetul, acest imperiu turcesc, pentru Români ce se pregăteşte î Nu este vorba, se zice, de nimic alt de cât de a li se cionti micul teritoriu care le a rămas din vechiile lor posesiuni şi a li se recunoasce independenţa pe care o posedau de mult, absolută complecţi afară de o nominală supremaţie a Turciei, a-ceastâ iudependinţV chiar şi lipsită de garanţia Europei, adică lipsită de realitate şi de viitor. Şi care este partea de teritoriu care li s'ar lua tn aceste arangiamente despre care se sună î Nimic mal puţin de cât Basarabia, adică gurile Dunărei şi ţărmurile Mârel-Negre, această arteră de viaţă a României, adică tot viitorul acestui nenorocit pă-mănt’, acea poziţiuue de ţară pentru care însuşi .Românul* a declarat că nu poate fi nici o compensa-(iu ne. Gurile Dunărei In mâinele unei puteri stâine este cheia casei noastre tn mâinele altuia , este Dunărea robită, este marea închisă, este porturile noaste greO lovite este unioul nostiu comerţ, adică cerealele la discreţiunea unul puternic vecin care, ee este ma! grav, este totdeodată şi concurentul nostru firesc, căci nu are alte producţiunl nici alt comerţ de cât al nostru. lată soarta ce radicalismul care ne guvernă pregăteşte nenorocitei noastre patrii! Trebue să credem aceste lucruri de necrezut? Nu trebue sâ strigăm cu .Românul:* /nvenliune! calomnie ! scorniri ale adversarilor politici. Facă cerul să fie aşa! facă cerul ca, pentru prima oară (in viaţa lor politică, să fi spus adevărul o-datâ, facă cerul sâ aibă dreptate. Dară din nenorocire totul face sâ se presupuie contrariul. Csl de la .Românul,* Însuşi cum am arâtat'o noi mai întâi, şi cum a desvelit’o .Pressa* mal pe larg. aO fost el întâi care afl vorbit despre această trădătoare combinaţiune înainte chiar de Î9bucnirea resbelulul, combinaţii!-ne despre care guvernele conservatoare n'afl avut nici odată cunosein-,ă. Din două una: ori .Românul* a invent&t'o atunci ca o armă nelealâ, ca o neagră calomnie şi a dat idee despre posibilitatea el la cine nici chiar se gândia la dănsi , ori acea combinaţiune era serioasă şi dOaşii o cunosceafl şi ea a fost preţul a nu seim care odioase şi obscure tomnell. De la isbucnirea rebelului , această TIMPUL opstiunf* <1p rare nu fusese nici o-ilatft vorbă decAt tn coloanele . Ro-mAnultiI* ia o consiatenţA mal serioasă. Nu a «părut o dată o razA de pai e, n'a fost o datA vorhA de tratArl , fArA sA vedem la ziarele germane cele iua[ bine infirmate . cA acest nor se ridicA pe cerul României. Acum patru cinci luni. In timpul chiar eşecurilor Rusiei, o depeşe a Agenftti ilavas reprodusă de toate ziarele, punea cesiunea Rasa-sabiel Rusiei lu primul rAnd Intre condiţiunile pAcel. Astăzi aceleaşi «gomote se repetă şi devin din ce In ce mal neliniştitoare. Ceea ce Insă este AncA mal Îngrijitor, este cA .Românul*, cu toatA imprudenţa sa obicInuitA. nu mal tndrAsneşte a lngAna cuvântul de calomnie, nici a acusa rea'ţiu nea de a rAspAndi sgomote falşe. Tactica s a schimbat. Cu machiavelismul ce caracteriseazA aceastA bandA. căci nu mal credem cA poate merita alt nume. dânşii cautA a se servi de setea de portofoliurt care fac injuria de a prfsnpnne cAtor-va conservatori pentru a lrapArtăşi aceastA groasnicA răspundere. Pe cAnd partidul conservator, graţie alegerilor făcute de d-lor, numără In CamerA rre o 2 ssO 4 deputaţi şi tn Senat vre-o ţase locuri care pe flecare zi se tmpnţineazA prin demi-siunl, el cred opinia pnblicA destul de stupidă pentru a imputa conservatorilor solidaritate cu dănşil, In caR cAnd ar gAsi vre-o lepădătură a partidului (cum ah mal găsit). vre un om ruinat prin !nx şi desfrftnftrl spre a intra In guvern cu dânşii, şi a iscAli ImpreunA cu el acea cesiune despre care II va blestema posteritatea cea mal depărtată Cu toate astea, ca la începutul ministerului lor, ea In ajunul trecerii Dunării, d. I. RrAtianu căută cu lu-mAnarea un conservator spre a-1 tArt In ministerul d-lul. Acesta este foarte răQ semn Amorul de putere al roşiilor, setea lor de dominaţinne es-clusivă este aşa de mare, IncAt n’afl voit nici o dată a împărţi puterea decAt, sad pentru a înlesni o res-turnare, sad pentru a Împărţi o res-pundere. 0 dată scopul atins, s’ad grăbit a depărta pe acel rari le servise drept oarbe instrumente. Aşa făcură In 1866 cAnd asociară pe conservatori la revoluţiune In contra Domnitorului Cuza. Un an mal tărzift, conservatorii eraft goniţi din ministere, Cameră M1HAIL STROGOFF SAD CURIERUL ŢARULUI iu. (ITrmarsa 6-a). Prizonierii aduşi de Iran OgsrefTafl fost paşi la un loc cn aceia pe care Emirul 'I avea in lagărul tartar. Ao< şti naferieiţi roşi sad liberian!, militari aaO civili, erafl in nunăr de vre-o cite-va mii, şi fur mut o coloană care ae întindea pe o lungime de mal mnlte verste. Printre el, eraQ noii cari, aocotiţl de cal mal primejdiuşl fuseseră legaţi tn şir de an lanţ lnng, Ersfl asemenea femei, copil, legaţi saQ dnşl de cal şi târiţl fără milă pe dramuri. II daoeaO ea pe nişte vite. Călăreţii care ’I păzea B, I silea să ţie un şir oarc-care, şi na rimâneaB îndărăt de eăt aceea care cădeaQ ci să no aa mal scoale. Din .Această sş-zsre, reanlta acest lacre: că Mibsil Strogotf, pas intre cele d'ăntM şiruri de nceia cirl părăsiseră lagăral tartar, adică printre prieonieril da la Koli-van, n'avea să fie amastacat ca prieoBÎeril veniţi in nrmă de )■ Om-k. Nn putea deel bănni enm că in acest convoiQ s’ar a da maică-aa şi Nadia, şi nici sla un pnteafi bănni eă al a'ar afla aci. Această călătorie, de la lagăr la Tomsk, şi Senat, şi d-nil BrAt.ianu-RoseUi rămâneau stăpăni pe ţară. Aşa şi In I S76 ( Aed isbutiră -4 Inş le pe Dom! nitor şi aă restoarn* ministerul Oa-turgi. Dară acel co**ervnt,orI coali-Saţf. caro luptară şi rare pna ur-unaiti eraC ual slabf do^at ori cAnd, fură concediaţi după Jou? Iun! de ; alianţă înnnstruoasA. Astăzi insă lucrul este mal grav. Conservatorii nu *.al sunt invitaţi ^ ca In 1876 la resturnarea unul mi ’ ni-ter. ni I chiar ca in ISfif, la res-j turnarea unei domnii, dară N * meuibrarea chiir i i. la com- plicitatea nuci trădări, la Împărţire* unei crime, la ruşine eternă. Nu credem să se găsească un neghiob In t<»t. partidul destul de însetat o putere trecătoare jientru a primi această Înfricoşată propunere. întregul partid 11 leapădă şi II reneagă de pe ^cuiu. Dar au va hi Acel cari au comis crima, aO sA săvârşească singuri espiaţiunea. Blestemul viitorulnl să nu se poată ră ■ tăci, dispreţul istoriei să nu se poată înşela : să ştie pe ce capete are să atărne! IUN AFARA Armatele ruseşti înaintează spre ConstanUnopol şi răpezicium a, cu care se face această Înaintare, e cu atăta mal mare, cu cAt turcii ar fl renunţat la orl-şi ce resistenţA si parte capitulează, parte se retrag. Nu ştim Intrucăt această Înaintare este favorabilă păcii; ziarele din stre-înătate încep InsA a da expresie temere!, că Ruşii In conştiinţa noie-lor isbAndirf, vor dicta Turciei nişte condiţiunf, pe cAre Poarta nu le va putea primi şi astfel se va Începe, chiar la porţile Constantinopolulul o luptă desperată. Ziarul .Nordd. Allg. Ztng.* totdeauna bine informat, spunea In numărul dela 18 Ianuarie, că nimie In privinţa armistiţiului nu se hotit-rlse încă şi că Rusia nici nu va acorda Turcilor armistiţiul decăt după ce i se vor fl dat îndestulătoare garanţii militare, că acest armistiţifl nu va fi periculos pentru armatele ruseşti. Căci turcii tn eăte-va săptămAnl foarte lesne s'ar putea org»nisa. In-c&t să devie din uon o putere ameninţătoare, flcuti in aoesta coodiţiuui. «ab bici al soldaţilor a foit omoritoare pentru un mere număr şi grosznici pentru toţi. MsrgseB drept prin mijlocul «ţipe! pe nn drum nroplnt de pulbere, atât prin tr-'ierea E-nurnlnl cit şi a avant-gnrdai sal*. Se dade,e porunci ca eă meargă repede. Popo-airile, foarte «carte, erutt rare. Aceste o inti ciucl-zecl verste de stre-batnt pe un soare arzător, ori cât de repede ar fi foit etrebltnte, trebuia sX se pară efi n’al si se mal -lârşeescă. Este ia «devăr nn ţintit sterp aeela care aa întinde in dreapta 1 al Obi pAnl la marginile |nL D'tbia câţl-ra arburei uscaţi şi pirliţl strici ştiai oe ee întinde pini ande ’ţi vede oebin* 1. P'aict-a nn se cnltivi nimic, pentru ci nu e api, şi tocmai apa le-a fost de lipsi mal mult pri-sonierilor, laşmaţl de nn dram aaevoioe. Psatra ea ai dea da apă, n trebuit si meargi eu .V) rente spre răsărit piui la capitul ţinutalul unde se despart apele ea curg intra Obi şi lenisey. Aci, curge Tomul mie aduent al lui Obi, care trece pe 't Tomsk pini nu se pierde tntr'uoa din arterele de la misil-aoaple. Aei apt ar ti fost ori euai en trrbelşn-gare, pustia mal puţin stsarpi şi olldura mal puţin ariitoare. Dar, eele mal straşnice ordine te dedeseri cipttsniilor ilecou-voia ea el sjangi cit mei curând la Tomsk, clei Emirul putea ori clnd ai ae teami de a fi luat din lăture şi tiiat tn dnoă .Agenţi* g neralA rus-;iscA.* vorbi ad deapre pace, zice, cA, primin Inse bsst-le preliminare ale r>ă' *** va convoca un congres european, care va fac* ■< himbAriie d»flnitive In tractat°l« interniţiuiiale — Vorbim! deaj>r« ştirile privitoare Ia protestul Austro-Uugariei, .Freni-denblatt* zice. că guvernul Austro-TTngar a declarat nuin.il Porţii, că bâtei" prelinuinAre ale tiAi il sunt un lucru, oare nu ang -gmză la nume şi că \ustn> Ungaria Îşi reservă dreptul de a Interveni |>e h-isa tractatului lachia, Bulgărit, Serbia ş. e. I. aO â pentrn Rusia tot-deaena esnze de neliniş silinţe şi sacificil, fără a ne aduce m>i mic folos. .F-irarno da se*! îndată ee Tor m de tribut şi de injositoarra tratam ti ceaşcă, şi ne e indiferent, de ne vor mi ţnmi saB nu jentru eliberarea lor. babil e, ci nu oe ror mulţumi pen' aceasta. Dar aşs-i lumea aceasta, şi daca ar foLt vorba, ea ursul rnstsc ii «co tii pi tru ele castane po itice din foc, atol generalul Gurko n’ar fi trecut penii doua oară Balcanii ! Cum schimbi succesul pirerea asn| lucrurilor. Cea d'in’âiB trecem peste B canf, pe oare a fieat-o Gurko ram, i’ numit .clzioeasci* o luptă *n aer, o a te/.are ue mal ponseuiti. A doua trxai in mijlocul ierusl este po iţe iucepnt unui sfârşit glorios ! — o acţiune geuk o faptă eroici, *et e’est ainsi,qne le er cat acrit l'histoin.. Caca ce-I îndoielnic In nonele form# a micelor etate de !a Balcani, In privii arondării lor, a raporturilor dintre leită şi en Europa, va rămâne ineă ine ieinic, până se diplomaţia ra fi îacep şi sfârşit opera sa; dar in cestianen di pigabirel nn e îndoielnic, cel pnţiu pa tru noi Ruşii, ei ptcea de la Parii primi cu această ocazie uitiran! ,coup eanif*. Daca retboinl e scump pentru l de sigur, eă nici dorinţa de paee a Tir cirl nn ra fi tocmai itfeeni şi vorba ontrance* pentru retboifl se ra putea fig mula şi pentru dorinţele de pace. l)e mal multe ori v'am atras atenţi asupra celora ee st cred necesare şi ue pirat* |n cercurile compstinte de nici. In inte de toate trebne ti ne pâstrlm oue rea şi valoare» noastră politiei in Sirop deel trebne si oerem înapoi aeea parte litsarsbiri en gura Duniril de la Chiti cari ni s’aB luat prin tratatul de la Tai) numai pentru a umili Raţia. Dar asta nu ee poate face, firi a de pigubi pe România, eare luptă alit ursei noi. D-ri tn Constaatinopole şi Inul tale de fugi ere# mal peete putinţă d tmplinit iu aceste eoudiţienl, şi, nevoia si faci vr’un pas greşit, aştept! Noaptea aceea toati prisonieril tmhe si opetraerl ps marginile Tomului. K» rul in adevăr amânase pe » doua ii tarea trupelor sale la Tomsk. 8e hotă ea o şerb tre milităreasel să .leoribeaa* iraugerars* cartierului general tartar I această însemnată cetate. Feofar-Khan r eupa deja cetatea, dar, grosul oşlirel ml tibira sub riduri, aşteptând momentul t intra eu paradi. Iran O ga re (f lisase pe Emir la Tomsk nude amândoi sjunseseri in ziua treeaf şi te Intorsme In te bir» de I* Zsbediero. Dl acest punct trebuia «i place a dona zi e oştrile ce compnaes coada armatei Emirul* I ti pregătise o casă ea ti petreacă ar noapte* A donaţi ’» răsăritul soarelei, ew comanda Iul, ellireţlşi pedestraşi avead ■ se pornească spre Tomsk, nnde Emin voie sl’i primească cn pompa obicine® ta suveranii asiaticL îndată ee poposirea se ficu, prison ier sfârşiţi prin aeeste trei zile da drum , i prada anei sete efâşietoare , putari si I răcorească in sfârşit, si se odihneasei pnţiş1 Soarele apuseee deja, dar herisnntl elipsa fu ei de luciri e amurgului, rli Nadia sprijinind pe Marpha StrogofT, e jnnte pe marginile Tomulel- A mindoul ■ putuseră pini atunci, «tribat* şirurile • celora care se grămideaB pe ripe, şi venk şi ele si bea la rândul lor. Arsa oamenii vor trebui să se obicinn-Ar cu gândul de a daspKşţobi România • Iru această retrocasiune catrS Itneia. ? şi Cum? ests treaba tratărilor de , cărora le dorim un sncces mal bun, ■rât renumitelor confnrenţe din Constan-n pole, ţinute înaintea resboiulnl, la sfîr-ftr I cărora reprasentanţiî tuturor puteri-ginuri aii fost invitaţi de miniştrii Porţii, 1 u pleca fără n fi făcnt nimic, ceea-ce ,.a şi făcnt cn cea mai mare grăbii. Cir-lr scrii acea proceduri diplomatica, me-«rabili pentru tot-d’auna, pentru c8 vor-I {nn|neascS .econduire* nn se poate tne’s«< 8I*& tradusă, sună nepoliticos. (, nfeture a acelei—,plecări* mal n’o p0t,jl presupune după cnm start lucrurile anaM' rnRî cu seamă nn din Adrianopole, jpi ('ar alege cnm-va acest ora; pentru Urile de pace—din canea înlesnirilor comunicaţie cn alte oraşe. înainte de te am recomanda flc-cărnl cititor stn-l sau r capitularea memorandului din Barlia, ptntru a vedea, care era minimul Atenţiunilor ce i se puneau Turciei pe păci. Mal puţiu folositoare ar fi reciti-ia protocoalelor, ce fixează decursul con-rinţelor din Constantinopol. Căci asupra '.ora nn vom revent—cel pnţin nu Rn-! Dar până atunci rămân âncâ două ■’.ete de resolvat : Kr zer urii şi Adriano-Cu cât «8 vor resolva mal curând, stat se va crnţa mal mult sânge şi J mulţi bani. Şi cine n’ar dori-o a-ika? Aici ca şi ori nnde, numai nn pe cteala onorii şi cseştiuătăţil noastre. REVISTA ZIARELOR t..................... fte asupra politicei esterioare a gu-irnulul. Voeşte guvernul s& susţie in itorul congres, ca neatârnarea Ro-ivniel să fie garantată in mod co-Ijctiv de toate puterile mari? Voeşte fim recunoscuţi de neutri? Voeşte ceară derămarea cetăţilor de pe ul drept I Lucra-vor să nn ni se Basarabia, ori care ar fi compen-a ce ni se propune ? Vor In fine acrediteze pe lăngă puteri agenţr :iall In \ocnl celor oficioşi de as-ăkzl ?* •RomAmil* In loc de a respunde rde Ja aceste Întrebări, coteşte rt-d’a-una, ironisează. acuză, Incun-& întrebările, deşi ar trebui să ţie ă de Îngrijirile, pe cari Însuşi B le-a făcut să se nască In public, ^rijirile despre retrocesiunea Ba-rabiel. Jurnale mari europene vor-de aceasta ca de nn lucru horit, şi dacă jurnalistica străină gă-şte răsunet in presa conservatoare, unei „Romănul* ne acuză că noi ventăm acele ştiri şi tace. Ar fi ireme—Incheiă ,Pressa*—ca să dis->tăra odată deschis şi pe faţă. Bătrâna Siberiana se plecă epre această recoritoare, şi Nadia, băgftndu-şi mâi-i in apă, o duse la buzele Marphei. Apoi acea se răcori şi ea la rândul el. rina femee şi fata regăsiră în adevăr •ţa in aceste ape binefăcătoare. De o-dată Nadia in momentul când se Mfărta de la ripă stete locului. Un ţipăt tîrS voia el 'I scăpase. Mihail StrogofT era acolo , la câţi va pişi de ea.........Er* el . . . Cele din Urmă luciri ale zilei ’1 luminau ancă. La ţipetul Nadiei Mihail StrogofT tre-ilrise. Dar avusese destulă putere pe sine usuşi să nu scoaţă nn singur covent care ar fi putut compromite. Si cu toate acestea ca şi Nadia, el 'şl mosense pe maica sa. Mihail StrogofT la această întâlnire neaşteptată neeimţinduse stăpân pe sine, îşi Inse mâna la ochi şi se depărta îndată. Nadia se repezise fără voia el să ’1 a-nngă, dar bătrâna Siberiană fi marmoră u iste cuvinte la nreche : —Opresce-te, fata mea. *— Dar este el, respnnse Nrdia cn o voce âlrernptă da emoţinne. Trăescs, mamă, izte el. —Este fini meu, răspunse Mupha Stro-■aff, este Mihail SrogofT, şi tu vezi că art M fac nici nn pas spre dănsul. Mihail StrogofT cercase nua din cele f al tari sgndnirl ce se poate da nnnl om. Ilaică-sa şi Nadia erau aci. Aceste donă frisouiere, care făceaH aproape o singură •România Liberă* arată, că prea puţină nădejde II mal r&măne Turciei de a se Împotrivi; ajutorul Angliei a eşit paie şi Ancă mucede cele-l’alte puteri asemenea nu se mişcă şi Întrebarea romane amin : int.ra-vor Ruşii In Constununopol, sad vor r&tuănea iu Aiirianopol, ca să Incheiă pacea acolo unde aii uial Incheiat-o o dată. „Roui. Lib.* ţine şi ea seamă de temerea ţgril asupra Basarabiei şi doreşte, ca mal bine să rftmănem |eum suntem, decât să pierdem ceea c,e avem. ŞTIRI OFICIALE Prin înaltul deerpt sub No. 21, M. S. Domnitorul a bine-voit, In virtutea art. 10 din legea pentru instituirea ordinului .Steaon României, a conferi Crucea de mare o-ficiăr a acpstu! ordin d-lul general Magheru. Prin înaltul decret sub No. 1 9, M. S. Domnitorul a bine-voit, In virtutea art. 5 şi 10 din legea pentru instituirea ordinului .Steaua României,* a conferi acest ordin. In gradele .aci indicate d-lor medici streini, al căror nume urmează : Crucea de comandor eu spade. D-lnl Ctmirerer, medic general al corpului 9 din armata prnsienă. Crucea de ofeiilr cu spatie. D-loI Bnssenins, medic al regimealnlnî 4 din Tnringia, Nr. 72. D-lnî Gaehde, medic al garnisonei din Magdembonrg. Dlul Hahn, medic al regimentului do granadiri al gardei, Nr. 1. D-lnl Pelper, medic al regimeninlal <[U-rssierilor Prnsiel orientale, No. 3. D-lnl de Scheven, ataşat la ministerul de resbel regal. D-lal Valii, medic al batalionnlnl de sn-piori al gardei. D-lni Stricker, medic de batalion la regimentul grei adierilor gardei, No. 1. Crucea de oficer fără spade. D-luî Rruberger, medic nl institutului medico-chinirgical Frrderic Gnillaumc din Berliu. D-nilor doctori In medicină: Ilenriet, Miot, Plăteau, Iloudet de l'aris. şiMonod, din Francia. D-nilor doctori In medicină : Mac-Xaltv, Fraser, Canneler, Stewcns. Paterson, si Casev, din Anglia. D-lul doctor In medicină Lamson, din America. Prin Înaltul decret sub Nr. 20, M. S. Domnitorul a bine voit, In fiinţă In inima Ini, d-zsQ le dusese una spre alta Sn această nefericire comnnă. Nadia aflase dar cine era el? Nn, pentrn că văznse gestul Marphei StrogofT oprind-o în momentnl când ea era să se repeaz» spre dânsnl. Marpha StrogofT Înţelesese dec! totul şi 'şl păstrase taina pentrn sine. In noapta aceasta, Michail StrogofT a fost de doi zeci de ori in pnntnl de a cânta să ’şi întâlnească pe mnică-ea dar înţelese că trebuia să se ţie de la această dorinţă nemărginită d’a o stânge in braţele sale, d’a mal strânge incă o dată mâna jnnel sale tovarăşe. Cea mai mică nebăgare de seamă pntea să ’l pearză. S’apoî, el jurase d'a uu-şl vpdea mama . . . . nn avea să o vază, de bună voe. O dată ajungând la Tomsk, pentrn că nn pntea să fngă in noaptea aceasta, el evea să o apnee prin mijlocnl stepei fură a tmbră-cişa pe cele doni fiinţe In cari se coprinde toată viaţa Ini şi pe care le lăsa expnse la atâtea pericole. Mihail StrogofT pntea deci să spere că această none întâlnire in tabăra de la Zabediero nn va avea vr’o nrmare supărătoare nici pentrn maică-sa nici pentrn el. Dar el nn cnnoscea că câte-va aină-nnnte din astă scenă, ori cât de repede a’a petrecut, fuseseră apucate de Sangara, spioana lai Ivan OgavelT. Ţiganca era aci la câţl-ra puşi pe rîpă pândind ca în tot-d'anna pe bătrâna Siberiană şi fără ca aceasta să bănniască măcar. Ka nu putuse să zărească pe Mi- TIMPUL virtutea art. 9 şi 10 din legea pentru instituirea ordinului .Steoa Ro-mftniel,* a couferi acest ordin, In gradele aci indicate d lor medici şj altor persoane al căror nume urmează : Crurea de romanilor. D-Iiii doctor St. Capsa, director general .al serviciului '•unitar. Ci nci a de oftrulr. D-lor doctori: Al. M urm via, N. C.alcn-iloni, Fahririus, Feiix, Domotrescu Severă» u, T. Ciluek, Maldaresc.u. I’atzelt, C. Trianilaliride, Paul Petrim, D. Soma, N. Turiiescu, Serlioti, (irecescu. Crurea de rantltr. D-lor doctori: C. AronovicI , L Pumnii, D. Cantemir.1 Clicrnb.acli. N Coustantincscu, Ştefan Cristof, Ciure. L. Collin. Craciu-ncsca. Cremnitz, Darv.ari, Diamandi. 1 >mn-brăvenu. Drăgescu, Dimitriu, Kconoinu, Fial.a. lleişlcn, Friedinan, Friimuşenu. G.udeiu, Gavrilescu . M. Georgesni . Ilnhuddmi . R. Ionescu, N. Ioncscu, Isaac , 1 Ier mau. Capctzki, CalevicI . Cohstantiniu, Kercea, V. Klein, A. Libert, de Lapoincravc, Mi-cliael, Mihalescu. Meciilescu. Njcolaidi, Nicliita, Marini. Mawer. M.Pctrini (Galaţi), I’etni Pândele, N. Popcscn, Polilironie, ritisednu, Pruncii, Uacuvioenn, Rusei, llo-şianu, Serbescu, Locoşanu, Ştefanovicl, G. Stănescu, Stein. Steiner junior,' Stoicescu. R.itziu, Cbr. Teoliari. Hore Teodorescu, Th. Trandafirescu, Valiano, Z. Zamfircscu. D-lor licenţiaţi: Codrenu'şi Marculeseu. I>-lor doctori: I. Polizu (junior), G. Ilianu, V. Ylidescu, Telemak, Roşcovski. D-lul farmacist Th. Ficulescu, il-lui administrator de spitnl, IWropiu Gazoti. D-lul administrator de spital, căpitan Anghelesru. D-lui adminis. de spital, căpitan Xaituan. Prin Înaltul decret sub No. 3. de la 1 Ianuarie, M. S. Domnitorul, in urma raportului d lul ministru al afacerilor strfiine şi acela de resbel, sub No. 16,324. a bine-voit a conferi ordinul „Steaoa României* In gradele aci indicate, oficiârilor al căror nume urmează: Crucea de ojieiăr. D-!or Colonel! : Barozzi, Costa-Foru V.. Budiştănu Alexandru, loc.-colonel Carp L i. sub-intendenţl Basarabcscu, Balaban Ni-eolac. Crucea de cavaler. D-nilor: major Robescu Alexandru, major Maearovicl Georgc, adjunct clasa l-iu 0-prescu. căpitan Kustatiu Mihail, căpitan Iluescu Vasile, si căpitan Stătescu Paul. CRONICA Postii. — Biuroul central ne comunică că art căzut multăjzăpadă intre Câmpiua şi Predeal, şi circnlaţiunen poştală s’a in- hail StrogofT când ea se Întoarse; dar gestnl mamei care oprise pe Nadia, nn’i scăpase din vedere, şi o privire mal luminoasă a ochilor Marphei StrogofT o fâ-cnae să înţeleagă totul. Nn mai încăpea d'aci înainte îndoiala, că fiul Marphei StrogofT, cnriernl Ţarului se afla în ast moment la Zabsdiero in numărnl prisonierilor Ini Ivan Ogaret*1 Sangira nn’l cunoştea, dar ştia că era acolo. Nici nn căută deci să’l descopere cea-te ar fi fost peste putinţă In umbră şi în mijlocnl ncestei numeroase mulţimi. A msl spiona priu urmare din nort pe Nadia şi pe Marpha StrogulT, era ceva fără de fclo9. Era lămurit cu aceste două femei, avea să se ţie tu pază şi nr fi fost peste putinţă a apuca ceva de natură a compromite pe curierul Ţcrnlnl. Ţiganca n'a avut dar decât nu singur gând : să dea de veste lai Ivan O.rarefT. Ea eşi deci nnmal de cât din tabără. 11u qoart de oră dnpă aceea ajungea la /abediero şi era lăsată să intre lilură în caza ce ocnpa loco-ţiitorul Emirului. Ivan OgarefT priimi numai de cât pe ţiganca. — Ce mă vrei Singura ? o întrebă el. — Fini Marphei StrogofT este în tabără, respnnse ţiganca. — Prisonier ? — Prisonier!... — Ah!... strigă Ivan CgarefT, voiu afla... — Nn vel alia nimic Iran, răspunse trerupt. EepuMţinnea din Trnnsilvsnia până la restabilirea comunicaţii nu va sosi. Căina turbat — Sâmbătă pe la 3 ceasuri după an iază-zi un râne turbat a nmş-cat pe o f niee. Infeinplaaea e cu atât mal tristă, rfit ea s'a petrecut aproape d ■ centrul capitale], la depărtare de câte-va snts de puşi de la calea Moguşonel, in strada Isvoruluî. Dar să nn fie snpărnr ! Câinii din Bucureşti, cel puţin pe hârtie, în porunca pre-fdctulnî, poartă xgardă şi botniţă. NOTIŢE LITERARE CrneortiH literare în nomărnl de la 1 Ia-nnari» conţine următoarele: 1) Odă ostaşilor roiuâuî. Peneş Curcanul, S rgsntul, Păstorii şi Plugarii, po»sii de V. Alexandri. D spre partidele politice, stndiil de G. Păucescn. 2) Andreii! Fiores Cnroannl, novelă de N. Gine. Snfixele latinpşll, studiu de St. Stefurcn (sfirşit). Fantome, poesle do V. Hngo, trad. de P. V. Grigorin, 4) lima, De mult, Peulbnmul d-nel M... B... possiî de I. Mincn, ă) Notiţe. 0) Bibliografie. 7) Corespon euţe. Rr itt‘1 scinfifica, de la 1 Decemvrie conţine nrmătoarele : I) Cronica scienţifiră de P. Mureanu, 2) (Meteorologie. Prevederea timpnlnl, de P. Donicl. 3) Călătorii.—Es-pediţinnra căpătanuluT II iris la polul nord de Marin Gr. Stefănescn. 4) Zoologia despre părăsiţi in regnnl snimalic d. Stef. St. Sihleann. 5) Botanica, fructele de P. Mur ann. fi) Fapte şiinţ’fice diverse. 7) Meteorologie. — Tab'on de obsesvnţii pe lnnă Octomvrie st. n. 1877. A eşit de subt tipar In broşnru separată nn ertras din .Buletin de la Societe geologice de France. TroDeme serie. Tome ninguieme : ,Note sur la bissin tertiaire deBrhna (Ronmanie) par M. Steplianesco*. ULTIME SCIRI TELEGRAFICE (Agenţia Hsvai). — Serviciul de la 22 Ianuarie — 9 orc dimineaţă Roma, 21 Ianuarie. Regele şi Regina Italiei ad primit astă dimineaţă ne d. B.lăceann, agentul României, care era însărcinat de a presanta Maiestăţilor lor condo'eanţele Domnului şi Doamnei României. Regele şi Regina nil făcut d-lnl BălHcennn o primire din cele mal cordiale. ithcua. 21 Ianuarie. Poarta a adr. sat o notă Eugliterel relativ la atitudinea belicoasă a Greciei. An- ţigancs, căci tu nici nn '1 cnnoşti măcar. — Dsr tu ’l cunoşti. Tu l’al văzut Samara. - Nu l'am văzut... dnr am văzut pe mamă-sa dându se pe faţă printr’o mişcare ce m’a făcnt să inţeleg totul. — Nu te inşeli? — Nu mă înşel. — Tu ştii însemnătatea ce pun efl pe arestarea acfstu! curier, zise Ivnn Ogftreff. Pş\ dmteriie Ua capu provenite din rea digeatiao* di^parA AceasU dctino** licuce întrebuinţând ase, se «vilă adenaea vAraâlanle ce insoţeacâA ingreanare* bâirlml pere uni ţi convalescenţi! gâaeacfl In dânsa and elemenld repenlorA a conaereaiorft alA Unătâtiî Hepotitk 1 n principalele p Har mani HAPURI OE 10OUfl DE FER SI OE RANGANESA . Ineftiranlalea aţa de freqaeuiâ a hapunlorA de lodar de ferfl li! .DliFKK a 11 ^ \\j \ \L I provine din causâ ri no conţine mangane&A, ce se găsesc»* In ■ 1 ■ * 1 ’l-’l- >Ange imoţilA de ferO, dupe ram probea*Jâ câu- • ârile rhimiţnlorAA rellorfl mai rimnoşi. Hapurile de 1 odur de «epRCKrvtn na l «i.aukmib na wiDtci*K ’ manganent de Hurin du Buuson fmplineţie tcâsle rondiţiune ţi este an ceia ce cxplicâ e fii ca n la tea lorii minunii*. sigur* In U>lO d auna in aţfecftunU itmphatue, rrofu idaae, racketue fi tuberculos** ; nLjuş*ald% g>Uet, neregularUuisa In men siruaf im ne, in » 1 iV Miere sypAiiiiice conUxtutwneiU, «u mai aleşii In Iniâule periode ale maladuloHâ de p*rt{< br/iautu m principalele pbarmani PHARMACIA X-i A „SPERA NTIA" P 26, CALEA M000ŞOAEI, 16 f DEPOUL M E01UA M E MTEEOK FKWCKSF. J i » efectna P 26, CALEA M0G0ŞOAEI, Erou Obiecta da Canei ne fi Articol* de Toalete Aaamane.t se angajezi a efectoa P ori-ca comande din r. «ortul madical. BRUS. i CE SE TOATE CA TATA PKIWTRU « FBAMCI LA DESFACEREA SPECIALITĂŢILOR IN PANZARIA * LINGER1A DIN VIENA ‘alea MoţoylifaT Palii» „Daria** Paalra t traaal: 1 Panlala» a*4 I CiantM da Plehal da Arat. Pcilra A frânei: 0 simaşi da Oxford • ■gl«a Piatra 4 fraaai 80 baai ; I păreoh Itmono blrbâlafll. Piatra 8 lr#M<: 8 paraehi manobata ari ea ♦•••■ Pantru 8 franci: 6 gulere pentru bărbaţi dc olandă fină. Pentru â franci : il gulere engrl„ \m orl-caro fnsoa şi mărime. Pentru I franci: 4 p&rechl ciorapi patentate. Pentra â franci: 6 guler# moderne peatra dame, dupA alegere Pentiu 8 franci: 12 beţiile albe de pieii adevărată. Peatra ft francii 11 batiste bine oolorale tivite fi spălate. Pentru 8 franci: 6 prnedpe de pinti curată. Pentru 8 franci: 6 şervete da mael de pinti adevăraţi. Pentru ft franci: II fervete albe de eeaiâ. Pentru ft franci : 1 ci moşi moderni, simpli «4fl brodată. Pentru ft franci: 2 batiste ou monograme fin brodate. Pentru ft franci: 1 batistă franeesi fin brodată eu daniele. Pentru S I franci: 1 00net de damă Pentru 8‘/* franci : 0 «â«sfâ fia nopţi da dame Pentru ft franci: S peptarl fie brodate pentru cămăşi da bărbaţi. 1 fustă de piebet de iarnă. 1 camiaoa modern brodat. 1 faţă de masă colorată cu ciucuri, pentru eafd. 1 cămaşă sefl o pereche de ismene de damă, bogat brodai*. 1 fustă coetum pliată. 1 bucată Tulpan. Ptitra Si franci: 42 da otU — I bucată Chifon Irenţnzstc Pantra 10 tranol: I bucată Raba d'anfaali an iama oouleur. Paatru 18 — 24 fraaci : I bucată Tartan oiigloo ăe 8 «aţi. Peatra 20 frânei; 24 eetl Pichet. Peatra 8—12 traaal: 0 flanală atu s piracha da ismana da llaă Pentru 18 28 franci : 1 bucată pănsă de Kamburg, de 86- 48 coţi Pentru 55— 68 frnm* 1: 1 bucată pănsă de Belgia de 60 ooţf. Pentru 75—lOfi franci : l bucali ninşi Corona de 58 coţi. Pentru 115 210 franci: 1 bucată Toile Batiste france*. Pentrn 1 i «V) franci PUpăinfl de linii forte tine. Afară da articehta manţianata sa găseşte tot-d a-una trusturi complecte Calea Jlogoş4itI Palatol „Ilarii11. CamAafiiladia districte Teşeşte au praţal respectiv sa vsr sfsslea taarta grabeic tonssiiaeias Pentru 8 franci: Peatra 5 franci: Pentru 5 franci: Pentru 5 franci; Peetru 5 franci: Pentru 5 franci MALAOfl DE PEPTlJ. — S.r»y{r 4c Um Effiejrilat»» icnlrT preptrtţinni .sie consuna de Ii (667, de titre meiiril cei mii celebri!. De •lanei, fdrl* multe imitsiiunY s’.fl produsA, losi nicî uni au pala pne ' I . • - ro produsul» presenuid de eilre cussa odo- . —----------“ "■'* sfâiuimfl cuu sierumţi he publwulfi «e ceiri 1°™** “‘“J* “‘■k'u »-rol’n •« "*■ de o «. semnitart ndatri Impreiarald Hăului, («h» influenţa ses, Ui..«s *e iapr»>i, .odrtres de nopie Inreleid» şi bolnivulfl revin repede la siniuie. Inirebninlsre. se» di iweinenes resnllalurile celle mii rrnmdse In rfauuaU. ratarrks rnil», irnlalmnl de peplu, elf. — Deposilfr in principalele ptisroucii. malawesdepo LildiCfH RSIROFbWKJI'HHSIMIITK afli in. 1 GBIMIIILT aC‘* «ÂM/MHSi mm sims CăPSULK VK.RTALK fim NtTIfiO Aceatr capanle aâ Invelişolfl de glulenâ, conţiofi balsamnltl de copehu aaaociaia esuenţel de Mauro (arbore din Pani) şi continue unfl remcdiâ contra gonorrbeil şi scurgeri lori de or! ce naturi. Elte încreadă fără a osieni stomschuTfl, vdeft mc! o dală greaţă §i alte neplicnte, cari te prodn ro- ti i pro . ed li U)cu o auuii prin cagule.r g**i4t uuwt cm conţioâ balaarmilâ de copanu In sure liquidi, şi afi avaniagiall de a nu comunica unoiloru mirosil In virinlea aceetorA differiie liUur! etle snntu anpendre capsolelorR de dbebâ, decopahu, ele , şi de aceia cea mai mare parte din medici! din Pana fi din itreinătai* ai reonoţaid la or! ce altă mediealiuoe. — Treboe cerută In loifl d’anoa semnâtara Gkimault el C* pe fia eara flaecofl — Depoeui m principalele vharmacu. V AURICA âe CUAUT1B MECUANICA de la ZARNESCI, LÂNGĂ braşov produce cliârtil de lipur in direrua cnli-tSţl in formate de cele nu.1 uiarl nalte te dentrn ^i*re A ac adree» la direcţiunea nmn tel fabrice in Braşov, Strada Catanna No. 402. Doctorul Cline IsvoraoD face cunoscut ouorub. public ci di c >nsulUţiunl medico chirurgicale la domiciliul sA& din stradi KâatA-ne! SI, la tote ^ile'e de la ora 5—8 dup* ames^f. Pentru cel fir* mijldce consn tiţiile ror 6 gratuite. 0 DAMA GERMANA g5si tu loc ca gavertrantâ de copil oaQ ea economi de o caii bani. NOI A PANORAMA sub den unii rea de GALERIE DE TABLOURI so iii acnma ţi aţeijati in Strada BeJve~ titre, A» iotul fotografiei d lui Mettr Halul Iile cele linul noue^şi in-iniiipliArile luniPl. Bătălia lângă Plevna. Luarea Griviţol. Luarea stogului turcescu prin v^nâtsrul Ion Grigorie. Kescola lucrătorilor căilor ferate in America etc. etc. intrarea este numai r>0 bani CU CADOU H. H0N1CH T4P1SIEB SI DICOBATOB Strada Stirtei-Voda, 3 In dosul Teatrului Naţional, se recomandft pentrn t<5te lucrările stin-gătore de meseria sa. A ey t de anb tipar pi ae sflU de rin-d»re la niagaeiile de moşiei Gahauer yi landa A Sandrovitz: DE^TfiPTATE ROMANE de Andrei Nareş^nn M Y IS/TTST EROIC pantru ptlra real au aaaeipaniament 4t pi*»» de LEOPLD STERN. Preţul i Led noO BTJCURKSai Tipotrrar-eilitorl Thiel A W»i»«, palatul ,Daeia.‘ A eyit yi ne află de vAnijvre la tote li brS riie : lMUCATOm L ALFAKKTIU al lejrel TIVIIHLMI SI IVIlfiliiSTRXIIKI de XD. X. GEORGIAN Preţul 1 Led nod ANUNGIU IMPORTANT. CIL 111 TICHID SI BÎKD1IT0 11G1SIN ij a st Lua alba 80B MUMA Strada Carol 1 No t (l'arlea Vechiei ria-A-rla de Slg. Prager Strada Carol I No •». {Cartea Vechie) rla-â-vla de Slg Praif t. fe|.J d pi Am oudra a inneiinţa p« onor. PT. Public ei nu-a ao.it peotr'. •«*800nl de iarui nn bogal aioriiment de Inoalţiminta pentru Birbafl Dame yi Copii, dnpS f».onele eele din armii, jir»