88 SÂMBiTA. 25 MARTIE. ANUL III. - 1878. kNAMENTELE. P jf IN TOATn KOMXNIA ..............L n. 48 ............... . 24 .................12 IN STRAINATA.TE : 1 1.................. , «0 •■AjERTIUNI Şt RECLAME: jlS)- petit, pagina IV, 30 bani. ■I • l|t JII, 80 bani, pe pag. II, 2 lei noi. t n Reclame 2 lei noi linia. w , jmâr In capitală 10 bani. KSE IN TOATE ZILELE UE LUCRU. Hiuroul Redacţiei şi Ad m inin t rn ie I: Palatul ,l)acia.* AdSrTTJSTOIUTRI 8e priira^iC 1b atrlinatat* ; La D-nil Haaitn-gtrin argint . 64 45 Renta austriaca în aur ... 72 — I»oee din 1866...............110 — Acţiunile b&neel naţionale . , 794 — , . auttr. de credit 207 50 . » ungare , 193 — Argint....................... 106 65 Ducatul........................ 5 ,7 Napoleonul..................... 9 79 100 m&rcl germane............. 60 35 Careul de Iterlln, 4 Aprilie. Acţiunile Cailor ferate romane. Obligaţiunile romane 6°/> . . Priorităţile C. fer. rom. &>/« Imp-urautul Oppenheim . . . Napoleonul.................... Viena, termen lung............ Pari» , scurt . , . . 23 — 71 90 «9 -90 25 16 24 Calendarul ijilel SlmbUtă 25 Martie. Patronul tilel: Pir, Buna anunţare. Rusăritul soarelui: 5 ore 38 min. Apusul soarelui: 6 om 32 min. Pasele luael Luna plina. PLECAREA TBEISTUBILOB BucurescI Ploescl . . . . Br&ila , . . . Tecuci tt . . . . Roman . . . . Suceava, sosire , Bacnrencî Suoeara . 8.15 n 10.-<1 . 9.50 n 13.00 d . 1.53 n 5.45 d . 4.38 n . 9.05 4 .12.03 4 ■ I5d ,'0d .45] '.55 n Buouresc— Vercloror» Bucjrescî.............8.— Pitejtl ■ • 8.-4 . . 11.21.} Slatina................2. Craiova................4.17 4 VOroiorova, sosire . , 9.01 n ,05 n .15 n SuoeaTa—BucurescI 5.11 d 6.46 d 8.45 <] 12 37 d 12.30 D 5.10 ] 3.08 n 8.10 n 7.12 J Suceava. . Roman . TecuciB. BrAila . Ploescl. , BucurescI, sosire 8.30 ,J Vercloruva — BucurescI Verciorovt................6.45 .j Craiova .................11.44 ' Slatina..................î.Sl Pitejtl...................4.42 Bucuresol, sosire .... 7.40 ţ 8.58 4 2.45 ) 4.30 4 7.15/ 11.20 < BucurescI—tilurglu BucurescI...........9.15 d 6.06 u Giurgiu, sosire....11.35 ij 8.27 n «lurglo—Buenreacl Giurgiu............ 9.26 4 4.45 n Bueuretcl, sosire....... 9 48 4 7.174 Galaţi— Bărboşi Galaţi.........1.20 n 8 25 i 7.S0 4 Barboţl, sosire . , 1.55 n 9.— 4 8.05 u 8arbojl-Galatl Bărboşi..........2.55 n 6.25 u 7.25 n Galaţi, sosire . . . 3.30 n 7.— n 8.— d [RI TELEGRAFICE ALE .TIMPULUI" (Agetla Kavai). Ii-vloiul da ta 4 Aprilia 4 orc aeara, — Viena, 4 Aprilie. *fwni4enbkU, ia act despre ştirea, că la a oferit Turciei, în schimbai nneî iţe de defensivii ţi ofensivS, o insem-r îmblânzire a condiţiunilor de pace. idenblatt, relevă, c8 Rnsia invali-prin aceasta caracternl obligator al tilni de la St. Stefano. kşse» arată, că in depeşa lordnlni urv Eoglitera a vestit in termini e-lei, că, depărtândn-se de sfera polii teraselor sale egoiste , pnne capăt ei, care nn avea alt BCOp de cât a fi interesele proprii şi începe o po-i-nropeanâ. Ha Pressa Liberă* numeşte pe En-campion al dreptului ginţilor. ^nriciul de la 4 Aprilie. 8 ere seara. Atena, 4 Aprilie. înfrângerea, ce aii suferit la Mu-aiţa, insurgenţii s’aîl retras la Kephali, ’dep irte de graniţe. Vasele italieneşti şi I englezeşti aă primit de a adăposti fa» din Tesalia. Vasul amerioan «Ma-a plecat din Smirna la Volo. Es-iui Hobart paşa s’a depărtat de la destinaţinne necunoscută. Trupnl badentul ziarnlnl «Times, nn B’a Londra, 4 Aprilie. bera Comunelor.— D, Gladstone ves-că va întreba, dacă refaznl gnver-a discuta propunerile privitoare Intuirea unei conferenţe preliminare la Wn nn trebue să fie privit ca absolnt |Ucu, în acest cas, guvernul va arăta ij jvele acestui tefus. Londra, 4 Aprilie. •* on banchet dat in onoarea ea, Cross, Iind despre circulara marchisnlnî de bnry, zice: ,No dorim să câştigăm Nn avem să ne temeni de nimic luoe. Singura datorie a guvernului ie a asigura popoarelor din snd-ves-Inropel o pace statornică.* Londra, 4 Aprilie. imes, zice: Nn numai Austria îm-’şeşte părerea privitoare la tractatul t,-Stefano a guvernului englezesc, ci 1 motive de a crede că Franţa de a-n?a îl împărtăşeşte. Prin urmare Ramai isolată decât Englitera. Scopul rnnlni englezesc de acnm înainte tre să fie ds a menţine acordnl general acă Rnsia, prin uneltiri secrete, nn va 6ti să-l turbare, este greii a înţelege ea va putea să-şî păstreze poziţia de lin. v Serviciul ds la 5 Aprilie 9 ore dim. — Viena, 4 Aprilie. i&upă ştirile ce ,Polit. Corr.« primeşte ' Aprilie seara din Constantinopol, e Itbabil că in cărând se va petrece in pani Sultanului o schimbare favoritoare I* el şi contrarie influenţei englezeşti, ce * a fi învinsă. Această schimbare In dis-ţiunile Soltannlnl se va exprima prin mbârile ce vor trebui să se facâ in curând in Minister. Renf Paşa va fi numit Preşedinte al Coiisiliolni de miniştri, iară Osman-Paşa, care de la întoarcerea sa in Constantinopol trece de cel mal hotă-rit snsţiitor al alianţei rnseşti, va trebui să fie nnmit ministru de răsbol. • Paris, 4 Aprilie. Sgomotul că a'ar fi reincepnt negociă-rile privitoare la întrunirea congresului, e prematur. ,Temps* zice că până acnm nn s'a lnat nici dintr’o parte iniţiativa spre acest scop, dar că Austria este ho-târită a nn primi nici nn fel de compen-saţinne de la RaBia indeosebi, şi consideră sancţiunea Europei ca nn lucru indispen săbii. >Tempb« incheiă : ,Dnpă cuine atitudinea Austriei şi a Engliterel, Princi pele Gorciakoff va fi silit a face concesiuni.* Berlin, 4 Aprilie. La t> Mal flotila cnirasată Germană va eşi să se crucişeze in apole din Orient In diBpoBiţia împăratului a lnat nn care normal. Starea bolnavului e satisfăcătoare nn îl permite însă a eşi din casă. ,Post« desminte ştirea, că Principele Hohenlohe Langenbnrg ar fi designat pentrn postnl de ambasador la Viena. Constantinopol, 4 Aprilie. Nonă trape turceşti aQ fost trimise la Maslac. Patriarchnl armean a făcut de marşe pe lângă prima) ministra pentrn ca să nn se trimiţă cerchezi emigraţ (n Armenia. Ieri s’a ţinut la St.-Stefano anb preşedinţa marelui doce Nicolae nn mare consilii! de răsboiă. Lagărnl turcesc de la Mnslak, între Pera şi Bnincdere foarte retranşat. Trupele din Constantino pol fi împrejurime, fiind împărţite in patru corpuri, în toate zilele sunt inspectate de OBman-pnşa şi Muctar-paşa. Bol usvil rnseşti se imbarchează mere ii în mare număr la St.-Stefano ca să fie transpor taţi la Odesa, Mal multe trupe rnseşti afi fost trimise spre golful de Saros. Atena, 4 Aprilie. La Agrafa s’a dat o luptă serioasă intra insurgenţi şi turci. Ea a ţinnt două zile. Resnltatnl e necunoscut. Insurgenţii şi-aii păstrat ieri posiţiile lor. Paris, 4 Aprilie. Un ordin opreşte importai de rimutorî din Rusia, România, Serbia şi Turcia, precum şi importai de bol din Anstria. l£ BUCURESCI 5 APRILIE Odinioară, de mult acum, tocmai prin anul 1877, după-ce isbucnise resboiul Intre Turci şi Ruşi, şi arma ta română trecuse, la porunca guvernului aliat cu Rusia, Dunărea lată şi se lupta pentru sfîtnta causă o libertăţii popoarelor creştine din fosta Turcie, atunci, pe cănd maghiarii se mângâiaţi cu manifestaţiuni turco-file şi secuii din Ardeal fâceaft toate pregătirile spre a năvăli In ţară, pentru-ca sâ dea ajutor lui Osman Paşa,—atunci protivnicil noştri politici ne bănuiaţi de a fi vânduţi Austro-Ongariel, de a ne alia In Înţelegere cu guvernul din Pesta, şi monitorul sibariţilor da mereă lumel sâ Înţeleagă, că partidul conservator este complice al secuilor resvrătitori. De atunci până acum aă trecut zile şi earâ-şi zile, săptămâni şi iară-şi sfiptâmânl, luni şi eară-şi luni, aproape un întreg an a trecut, şi Iu curgerea rremilor, lmpregiu-rârile şi oamenii s'aă schimbat. Astâ-zi d. I. C. Brâtianu petrece la Viena, ca sâ mijlocească Intre Austro-Ungaria şi aliaţii sel; astâ-zi d. I. C. Bratianu, călcând In urmele Principelui Bismark şi făcând pe samsarul onest Între Corniţele Andrassy şi Principele Gorciacoff, are nevoie de bune reiaţi uni cu cabinetul din Viena; astâ-zi maghiarii Işi Interpelează guvernul, dacă este hotârit să intervie pentru intregi-tatea teritoriului român; astâ-zi monitorul sibariţilor Îşi aduce aminte trecutul şi începe a fraternisa cu iubiţii noştri vecini de la apus. Cum re mâne cu partidul conservatori Ce-i drept; a trecut aproape un întreg an de zile decând acest par tid era bănuit de buna înţelegere cu Austro-Ungaria; nu s’a dovedit însă, că In curgerea acestui an de zile buna Înţelegerea încetat. Acest partid era chiar osândit pentru a ceastâ bună înţelegere şi p&r'câ nu am putea pricepe, cum adică d, I C. Brâtianu Îşi dă silinţă sâ pună la cale un lucru, pentru-care protiv nicil săi erafi vrednici de osândă. Lucrul e foarte lămurit. Conservatorii erafl rel patrioţi fiind-că nu înjuraO pe Corniţele An-drassy, nu oeărafl pe maghiari, nu ţipah contra Austro-Ungariel; conservatorii erail osândiţi, pentru-câ ziceaţi, că este In interesul României să întreţinem bune relaţiuni cu împărăţia de la apus. Cum remâne cu d. I. C. Brâtianu, care astâ-zi a Început a lucra după tipicul conservatorilor 1 E d. I. C. Brâtianu un răfi patriot! e vrednic de osândă! Da! fără îndoială d. I. C. Bră-tianu este un răh patriot şi este uu om vrednic de cea mal aspră osândă I Vrednic e de osândă atât pentru ceea-ce a făcut, cât şi pentru ceea-ce face! Astâ-zi protivnicil noştri politici recunosc prin faptele lor netăgăduite, că afl urmat o politică greşită şi că răâ afl făcut, când şi-ab dat silinţă să agiteze ţara contra împărăţiei de la apus spre a se pune În graţiile împărăţiei de la miazănoapte; astă zi el recunosc prin faptele lor netăgăduite, că bine am făcut noi, când, fără de a voi să ne stricăm cu împărăţia de la miază- noapte , ne-am dat Bilinţâ sâ păstrăm Încrederea împărăţie! de la apus. Şi dacă aatâ-zl d. I. C. Brâ-tianu se va bucura de o bună primire la Viena, noă are 3â ne mulţumească, care am inspirat, prin cumpătul nostru, Încredere popoarelor din Împărăţia Habsburgilor; iar dacă va fi primit răh, nu va avea sâ se plăngâ de cât de sine Însuşi şi de lipsa de cumpăt a partidului săfl. Tocmai pentru aceea Insă, nu d. I. C. Brâtianu trebuia să meargă la Viena şi nu credem de cuviinţă a califica fapta petrecerel d-sale In Viena. Dintre două lucruri unul: ori cercurile hotârltoare din Viena nu ati încredere In d. I. C. Brâtianu, şi atunci este răfi că tocmai d-sa petrece la Viena; ori ele aft Încredere şi atunci plecarea d-sale la Viena este o satisfacţie prea mare pentru aceste cercuri. Aşa ori aşa, d. I. C. Brâtianu joarâ la noroc şi a aruncat In joc până şi cel din urmă gologan. Dar sâ avem răbdare ! Dacă pe vremea, când d. I. C. Brâtianu făcea politică rusească, noi eram bănuiţi de a fi vănduţî Austro-Ungariel; astă-zl când tot acel d. I. C. Bră-tianu Îşi dă aerul de a face politică anti-ruseascâ, noi am Început a fi şi tot mal mult vom fi bănuiţi că suntem vănduţî Rusiei. Acesta e tipicul politicei ce se dospeşte tn Strada Doamnei. Prea bin6 ! Am dori numai să-I a ducem d-lul I. C. Brâtianu aminte un lucru : că, după cum se zice, Bis» marck aştepta sftrşitul luptei de la Kdnigsgrâtz cu revolverul In buzunar, fiind-că Bismarck, după toate celelalte , mal e şi un bărbat politic oneBt. CORESPONDENŢA PART1C0LARA a TXTVIFTTILTTl- InşI, 22 Msrtif. De când v’am anunţat alegerea d-lul T. Maiorescu, m’am ferit de a vă mal scrie despre impresiunea produsă la noi prin uneltirile radicalilor din Adunare pentru invalidarea acestei alegeri. Nu v’am mal scris, fiind-că de adoua-zi după săvărşirea alegerii, am fost informaţi că frac-ţioniştil noştri cu nici un preţ nu vor încuviinţa validarea alegerii, şi că vor face toate chipurile de a scăpa de primejdia cea mare, sâ aibă pe d. Maiorescu alăturea cu dănşi! tn Adunare. La această Încercare joritatea Adunării actuale. Speram Insă că nu se vor întruni două treimi pentru pronunţarea invalidării. Tocmai lucrul la care ne aşteptam B’a Întâmplat. Invalidarea a fost propusă, dar n'a întrunit două treimi, prin urmare d. Maiorescu trebuia proclamat deputat. Pentru a înlătura aceasta, s’a propus numirea u-nel comisiunl de anchetă. Această comisiune nu a lucrat timp de două luni, şi la urmă, când alegătorii co-legiulal I de la noi afi protestat In contra unei asemenea urmări contrarie şi regulamentului Adunării şi echităţii, comisiunea a plecat tn sfârşit din Bucureşti şi a venit la Iaşi. — Ce a făcut aici! S’a plimbat ântăifl câte-va zile cu birjele pe uliţe In sns şi In jos, şi la urmă a poftit pe 2 safi 3 alegători la primărie ca sâ le dea in-formaţiunl. Curios este Insă că nu ad cerut informaţiunl despre alegere, ci despre petiţiunea trimisă din Iaşi la adunare. După săvârşirea câtorva convorbiri academice şi amicale cu aceşti doi trei alegători, comisiunea s’a încuiat In casă cu comitetul fracţionist şi a încheiat raportul tul pentru invalidarea alegerii d-lul Maiorescu. — Aşa suntem informaţi şi avem cuvânt a crede că suntem bine informaţi. Câte-va persoane mal naive se vor mira poate pentru ce comisiunea a venit în Iaşr ca sâ-şl facâ raportul şi nu l’aă făcut In BucurpştI. Noi tnsâ care cunoaştem bine pe adversarii noştri politici, nu ne mirăm de loc. Mal ăntâiă numirea comisiunil şi lucrarea sa prelungea pentru un timp oare-care votul definitiv al Adunării. Acest restimp, împreună cu acel ce va mal trece până Ia convocarea din nofl a colegiului va fi de 5 safi chiar 6 luni, ceea ce le părea un folos. Căci până In şase luni se pot petrece multe. Al doilea, istoria comisiunilorpar-lamentare înfăţoşează avantaje de diurne speciale pentru membrii numiţi, cheltuell de drum, călătorii pe socoteala statului etc. lucruri ce nu sunt de despreţuit, după părerea radicalilor noştri. De aceea vedeţi că astăzi mal nu este alegere fără comisiunl de anchetă: deputaţii cel tufă tn pungă Işt dail cuvântul sâ se numească unii pe alţii succesiv In deosebitele comisiunl, şi ast-fel toţi de-a rândul gustă din dulcele pom al diurnelor speciale. Unirea aceasta e foarte practică, căci are douâ scopuri plăcute tot-d’o-dată. Pe de o parte radicalii lovesc In adversarii lor politici, pe de altă mal afi şi oare-care profituri personale, şi ast-fel se uneşte utilul cu a lor ne aşteptam, precum ne aştep- plăcutul. tam şi la sprijinul ce la va da ma- A se indigna astâ-zl de asemenea I'l M I' U L fapte, este de prisos. Ş’apof şi indignarea are raargiuele sale. Trebue sft luăm pe oameni cum sunt. Aşteptăm dar convocarea din nod a colegiului nostru pentru a ne face datoria- Veţi fi luat seama că conservatorii de aici sunt şi răbdători şi cam Îndărătnici. Alegând la consiliul judeţean pe d-nitCerehez, Ne-grnzzi şi Constantini», el ad văzut de trei sad patru ori In şir alegerea ' r casată şi de atăte ori ad ales pe aceleaşi persoane. Antăl majoritatea era mal mică, apoi mal mare, după aceea şi mal mare şi la urmă candidaţii conservatori ad avut unanimitatea colegiului, căci fracţioniştil, părăsiţi cu desăvârşire , ad fugit din sală. Ast-fel, după un an de zile, consiliul şi prefectul ad plecat capul şi ad primit pe aleşii colegiului lntăifl In representaţia judeţului. Deci dacă, pănă la noua convocare a colegiului nostru, împrejurările nu ar aduce cum-va necesitatea unor alegeri generale In ţară, puteţi să vă faceţi o idee despre ceea-ce are să urmeze la o nouă alegere parţială. Urmarea ce adunarea a păzit In alegerile d-lor Florescu şi Maiorescu este tot o-dată foarte instructivă, cel puţin pentru cel care tot poate Îşi fac iluzii despre liberalismul partidului radical. — Radicalii, de pretutindinea, iubesc libertatea, dar numai pentru dânşii. El respecteazâ voinţa suverană a alegătorilor, dar numai Intru căt această voinţă convine partidului radical. Dacă această voinţă a alegătorilor suverani nu le place, atunci alegătorii ad călcat libeitatea, egalitatea etc., şi nu trebue ţinută In seamă. — Pe lăngâ aceste principii de dreptate şi libertate, radicalilor le mai place mult şi budgetul Statului. Cănd nu pot intra cu toţi de adreptul, el intră piezişi pe calea diurnelor, gratiScărilor, snbvenţiunilor etc. Ce fel? El să nu guste de loc din budgetul Statului? Apoi atunci, unde rămân libertatea şi suveranitatea naţiunii ? B. B. DIN AFARA După plecarea Generalului Ignatieff de la Viena, — situaţinuea s’a schimbat. In cele din urmă zece zile diplomaţia rusească Işl da silinţă de a isola pe Englitera, stabilind cu cabinetul din Viena o Înţelegere, In MIHAIL SIROGOFF SAD CURIERUL ŢARULUI XIV. (Urmarea 3l-a). Imn Ognrvff, in picinnre In o fereastra. Aştepta să sosească ciapul. Fireşte că sem-nelnl era sa ’1 dea d.tnsnl. Şi dnpfi ce era «X dea semnalai, cri m ai mulţi epuratori ai bknţkulnî fiind chemaţi a apăra pnnctele atacate de Tătari, el avea de gând nă iasă din palat şi să 'şi îndeplinească ecopnl. Aş'eptn prin nrmare in iutnnerec cum îşi aşteaptă o fiară preda. Ca căte-va minute înainte de ceaenriie doă, marele dace trimine să cheme pe Mi-hail Strogoff—numai cn acest nome il ştiaQ toţi. — Un adiotant veni până la odaia lol, a cărei nşo era închisă. II chemă. Ogareff, nemişcnt lângă fereastră, nn se putea vedea In nmhră, şi tăcu fără să se mişte măcar. AdiotaDtu! merse şi spuse marelui dace că curiernl împărătesc un se oflăiu palat. Snnară ceaenriie doă. Venise momentn) virtutea căreia Rusia şi-ar fi asigurat neutralitatea Anstro-Ungariel In caşul unul resboî cu Englitera. După ce d. Ignatiefl n'a isluitit In misiunea sa şi corniţele Andrassy nu s'a pronunţat nici pentru cooperarea cu Englitera, uicl pentru neutralitate, atât din Berlin, căt şi din St. Pe-tersburg soseşte ştirea, că In curând cabinetul rusesc va face paşi hotârlţl spre a se Înţelege cu En-glitera, pentru-ca să isoleze pe Aus-tro-Uugaria. Cestiuneaedar pusă ast fel : dacă Rusia isbuteşte să se Inţelegâ cu Eu-glitera, va face râsboiO contra Austriei isolate; iară dacă nu va isbuti să se înţeleagă nici cu Austro-Un-garia, nici cu Englitera, se crede că se va supune. Ziarele din Viena şi cu deosebire cele oficioase, constată comunitatea de vederi Intre Austro-Ungaria şi Englitera. şi dad espresie speranţei , că faţă cu această comunitate de vederi Rusia va găsi de cuviinţă a face concesiunile ce i se cer, şi a evita un râsboid, care ar putea să ajungă a fi foarte fatal pentru dSnsa. Cu toate acestea, cu deosebire .N. W. Tagblatt*, crede că Austro-Ungaria trebue să fie pregătită de a purta isolată un râsboid contra Rusiei. Acest ziar vienez presupune, că d. I. C. Brâtianu a plecat la Viena spre a cere protecţia Austro-Ungariel pentru România şi e de părere, că, dacă România ar face anumite concesiuni economice imperiului, o luptă pentru interesele României ar fi populară in ambele părţi ale imperiului şi ar avea şanse de isbutire. Numai anevoie s’ar putea Insă crede, că guvernul rusesc va isbuti să isoleze pe Austro-Ungaria. Dupâ-ce a făcut toate pregătirile şt mal ales după-ce a hotărit a mobilisa reservele, cabinetul de St.-James nu mal poate renunţa la acţiune de cât cu preţul unor concesiuni atăt de mari şi atât de positive, In cât Rusia ar trebui să renunţe la cele mal însemnate resultate ale resbo-iulul spre a i le face. Afară de aceasta se vorbeşte despre o alianţă Intre Spania şi Englitera, şi din Constantinopol ne vine ştirea, că Layard urmează a aduna voluntari din imperiul otoman şi cu deosebire din Asia, şi chiar a adunat până acum 40.000 oameni. In sfârşit Rusia este isolată In lupta el diplomatică contra Engli-terel şi Austro-Ungariel. Italia s’a pronunţat contra resultatelor răs-boiulul; Frânţi se bănueşte chiar de Înţelegere cu Englitera. eară Germania este reservată ca tot dea-una, ziarele, chiar şi cele oficioase se pronunţă contra Rusiei. Toate aceste împregiurărl motivează speranţele de pace. de care ziarele din streinătate s aii umplut In zilele din urmă. Cel puţin pentru opt zile pacea Europei este a-siguratâ şi definitiva el asigurare a-târnâ de la hotărârile ce va lua cabinetul rusesc In aceste opt zile. CONCESIUNI ECONOMICE O telegramă a agenţiei Havas ne vesteşte sosirea d-lnl Brătianu In Viens, solicitarea sa pentru sprijinul Austriei In afacerile noastre şi răspunsul Austriei, care se zice că ar fi egal cu încuviinţarea acelui sprijin, daca i-se vor face concesiuni economice. Nu putem şti nici de ce natură pot fi acele concesiuni, nici Intru cât prim-ministrul nostru este în stare de a pricepe însemnătatea lor. Cu toate acestea tărâmul economiei politice fiind circumscris şi putăndu-se Împărţi In cele doă ramuri mari ale producţiei brute şi a celei industriale, e uşor de presupus, că Austria va fi cerănd a-vantage nouă pentru Înlesnirea des-facerel industriei sale In România, avantage, pe care In mare parte le posedă şi astăzi şi le-a avut de mult. Fără a prejudeea lucrurile vom premite numai următoarea întrebare: Are Austria interes politic, ca noi să existăm ? In decursul lungel şi mult Încercatei noastre vieţi istorice am putut observa un lucru. De eâte-va ori i-se propunea Poloniei să anexeze Moldova, de atâtea ori Polonia răspundea, că desfiinţarea statului moldovenesc ar fi un pericol, pentru că această perdea Intre Turcia şi Polonia era cel din tăid zid de apărare, cea dintâid stavilă de Înlăturat In Înaintarea armelor osmane. Pe atunci Turcia era cea dintăiO putere militară In Europa, neîntrecută de cât de Spania, care sub casa de Austria ajunsese la culmea mărirei sale. Polonia avea un interes, ca Moldova să existe, precum Ungaria avea unul, peDtru că Valahia să existe. Regii Ungariei şi al Poloniei a-veaO pentru domnii acestor ţări o deosebită bunâ-voinţâ. Cităm numai câte-va cazuri. Vladislav la-gello şi soţia sa Hedviga îl dăruesc pe Vlad Dracul fiul lui Mircea-cel-Bătrăft cu foarte Întinse posesiuni In Ungaria şi In Ardeal, Petru Mu-şat căpătă de la Poloni Pocuţia pe o cale cu totul prietenească, Movileşti! sunt principi egali In Polonia cu cel mal mari magnaţi al acestei ţări, lui Mtron de pe Bâmova (Bar-noschi VVod) i se daO , pentru-câ pierduse Moldova, câte-va mici principate în Polonia, pe cari el domneşte In acelaş mod semi-suveran ca şi cel-l'alţl principi, c’un cuvănt marele regat slav căuta să întărească pe Cât putea, prin simpatii, prin daruri, prin ajutoare contra Turcilor şi Tătarilor, perdeaua Moldovei şi a ţării româneşti contra puterii osmane. Cel ce vor să se Încredinţeze despre aceasta, pot cerceta tratatul de la Karlovitz şi anume stipula-ţiunile privitoare la Polonia şi la Moldova. Polonia îşi deschisese tot-odatâ o cale bătută şi sigură pentru comer-ciul săd cu lnfloritele oraşe italiane prin intermediul coloniilor genoveze din Cetatea Albă, Chilia şi Tighina. Această cale comercială se ramifica lângă Prut In doă drumuri, al Dunării şi al Mâril-Negre, respective a gurilor Nistrului. Dar pe acea vreme industria omenească era mărginită la lucru cu mâna, produsă cu unelte, care prefăceau In obiect de consumaţiune tot numai putere omenească. Căci res-boiul pănzarulul şi al postăvarului, ciocanul şi dalta, gelăul şi strugul sunt pârghii şi suprafeţe înclinate, care prefac la un capăt al lor In muncă industrială, puterea omenească aplicată la cel-l'alt capăt. Afară de aceea, lipsind drumurile de fier, transportul scumpea marfa manufacturată In mod considerabil şi o făcea acces bilă numai claselor bogate, încât alături cu industria subţire, care era pusă In schimb de o negustorime internaţională. alături cu lucrarea capetelor culte a industrialilor străinătăţii, aceleaşi instrumente, acelaşi râsboid, ciocan, daltă, gtlâd produceaţi la noi cu folos o industrie groasă pentru trebuinţele claselor de jos ale ţării, producţie care se dovedeşte prin organizarea medievală a breslelor din oraşe. Românii aveaţi o clasă de mijloc nu atât de puternică, ca cele din străinătate, dar In orl-ce caz populaţia oraşelor avea o piaţă In care să-ş( vănzâ munca, avea pâ-nea de toate zilele cu îndestulare. Dacă domnpa un deplin liber schimb Intre ţările noastre şi cele-l'alte, el scădea poate ceva din bună starea clasei noastre de mijloc , dar esis-tenţa el modestă, traiul cu îndestulare T era asigurat, încât zeci de mii de braţe eraţi pnse In I printr’o muncă folositoare i ferea In mod egal şi de r produsă prin prea mari b de istovirea şi imoralitatea ţ prin sărăcie şi lipsă. Anii" cător de unelte, precum Aristotel pe om, era un a; niştit şi neturburat de grij a doua-zi. In veacul nostru Insă luc: . o formă foarte ameninţător tru cel economiceşte slab, cel necult. când concurenţa} plin liberă. Nu aducem m nostru, dar pănzaril din S chiar băiaşil din Bohemia, t găurit pământul mult mal ii cât toţi băiaşil altor munţi munca lor să poată concurai greutatea el, cu munca let a altora, sunt o dovadă di plăns pentru tristele lmprejr se nasc, cănd i se ia unei ]> piaţa pe care să-şi desfacă 11 prin absoluta libertate de scit tre productele omeneşti. Al 2 economică de altă dată se j din nefericire In veacul n>ll esterminarea economică a a căruia locul unde munceşte, s velul său de cultură nu-I dad avantage ca vecinului săli mal Capătul pârghiei, care odt ridicat şi plecat de putere omn ie c i ent cu ■ ar iţ e astâ-zl pus In mişcare deci elementară. care nu ostet odată, care se hrăneşte cu asemenea cailor nesdrâvanr veste, care produce In minut ce omul singur ar produce In sad in zile. puterea oarbă a a întemniţată In cilindrul maş vapor, ridică pârghia la un iar acea ridicăturâ se preface l-alt capăt In rotaţiune, In ciocanul, In imprimări In me sbor de suveică — c'un cuvf terea individuală nu e mal faţă cu această neadormită care n are nevoie pentru kr. de cât de cărbuni şi de apă. apare productul fabricel de sad de pânză, resboiul postavai al pănzarulul Încetează. Ba tatea Sa aburul şi a creat nume popor In toate ţârii patra clasă, care datorindu ş ter^a unei puteri oarbe şi tare, ameninţă c’o elementai bire vechile clădiri ale ci omeneşti. N'avem nevoie a o mal că Romănia e asemenea In parte jertfa acestei iDtunecoas iestăţl. BreslaşiI, creştini şi şi-a svârlit uneltele la aproj lut, cu deosebirea că creştin' de a ne pune în mişcare deversînnen de asalt din partea Tătarilor. Iran Ogari fT deschise fvreastra odăii Ini şi merse in colţnl despre mi-iza-noapte al pr'spel laterale. La picioarele In», în umbră, curgeaţi npele Angara", nr ând şi sgndniud stâlpii desgrădiniţi al podurilor stricate. Iran Ogareff scoase din bnzunar un chibrit, «prinse nn fitil mniat in silistrn şi '1 arnncâ in rid. . In adevăr, prin ordinile Ini Ogareff se văraaeeră pe apele Angareî ondelede naft. Mai in sus de cetatea Irkutk se afliC isvoara şi pnţnri de naft, pe ţărmnl drept al Angareî intre târgul Posliksvsk şi Ir-kot/k. I»#n OgirefF hotărise a se iutre-bninţa ac»st mijloc îngrozitor spre a da foc Ircut/knlul. Pusese mâna pe magaziile unde era închis acel uleia primejdios şi pornneise să ’i dea drumul pe apă. Aceasta se şi făcuse în noaptea aceea cu câte-ra ceasuri mal nainte, şi ds aceea, pluta pe care 8« aflai! cnriernl adevărat al Czarnlnl, Nadia şi ceî-'-alţi fugari aluneca pe un rid de naft şi un de apă. Ast-fel inţ-legea Ivan Ogareff răsboinl! Aliat al Tătarilor, lncra ca un tătar şi In potriva chiar a compatrioţilor lui! Amânase fitilul în apă. Intr'o clipă, ca şi cum rinl ar fi fost de spirt, in sus şi în jos se aprinse. De la un ţărm la celălalt jncad flăcările nlbastre şi scotead nn fum gros şi fnninginos. SluiI cari mai curgeai! la vale se topeail cn ceara pe nn coptor, şi apa ne ridici in aburi cătte cer pârâind de flăcări. Chiar in acelaşi minut începură ptlşcile la miazănoapte şi la miazăzi. Bateriile din tabăra Angareî începură să tragă cn turbare. Mal multe mii de Tătari năvăliră aă iea cu asalt intăriturile. Casele de lemn de lângă ţărm se aprinseră. O lumină nemărginită risipi umbra nopţii. ,ln sfârşit!, zise Ivan Ogaref. Şi in ndevăr pe bun drept pateu să se laude! Diversiunea ce pnseHe la cale era îngrozitoare. Apărătorii cetăţii erafl pnşî între năvala Tătarilor şi grozăveniile flăcărilor. Clopotele sunai!, şi toată lumea in stare de a purta arme alergii la punctele atacate and la casele aprinse, cari a-meninţafl să arunce scântei şi foc rână in miezul oraşului. Poarta Bolchaia c ra aproape liberă, âbia mal rămăseseră câţt-va oameni s’O apere. Şi chiar prin insnflirea trădătorulni, care vrea ca împrejurarea să se explice fără a-meBtecul persoane! sale, prin €ure politice,, puţinii apărători al acestei porţi e-raiî dintre exilaţi. Ivan Ogaref reintră iu odaia lui, luminată printre ferestre de flicările de pe Angara, cari ss ridicai! mal sus de prispă. Voia să iasă afară din odaie. D’Hbia deschise uş*. V 0 femeie nS,rS,i în odnie, cn hainele sfâşiate fi cn p?ral deapl- tit. >San^araî< strigă Ivan, în cea d întâi clipii de mirare farîî «5’i treacă prin gând Cu putea ti alta d>* cât ţ'gunc». Na era ţiganca iasă, ci Nadia, In mo menta 1 când bo afl i pe si oi a 1 de ghiaţ& şi dăduse ţipetul vg/.âad că se aprinde rîul, Michail Strogof o luase în braţe şi se dăduse la fond cu ea, ca să cnnte in fundul ape! scăpare de fUcărl. Sloinl pe cari el se aflafi era depărtat ca vre-o cftţî-va stânjeni de cheal Ircatz-kulul. Mihail Strogof înotă cu Nadia, fi i*-bnti să o puo sdravănă pe cheii. Mihail Strogof âşi ajunsese în sfârşit scopul. Se afla la Ircutzk. .Aîdem la palatul guvernatorilor, zise dânsul NadieL In mal peţin de zece minute şi la intrarea palatului, care era ati temelii de flăcări, dar pj care nu’l apnea focal. Dincolo de palat, casele de lein f dt aii toate. Mihail Strogoff şi Nadia intrară f nşor în palat, care era deschiB. In local tnrbarăriî, nimin^a nn le luase 8 oq toate că haiaile le erai! nde şi i»fl i O mulţime de ofiţeri veuind a cer din*, şi o mulţime de Boldaţî pentrn dnoe la întăritori, pra8 grămădiţi în din catul de jo«. Acolo, Mihail St j şi fata, prin o mişcare repede a mal turburat*, se rătăciră unul de altul. Nadia alerga, pierdută, prin aale jos, chemândn’şl tovarăşul şi cerând dn»ă înaintea marelui dace. O nşe a un*î odăi luminată ge dea in faţa el. Intră şi se găsi fără dinaintea omului pe care *1 vărul Ichim, dinaintea aceluia a căra! n spurcată voia să dea cetatea în pal tătarilor. ,Ivan Ogaref!« strigă ea. Aozindn'şl numele roatit, nemen* tremură. Dacă i s’ar fi aflat numele t • planurile i se surpaţi. N’avea de cât I TIMPUL i, ţi ă, se sftşie şi se mănâncă el şi ridică în cer pe d. C. *iî >9etti. pe cAnd Evreii nial prac-jlşi mal os meni d« pace ştiu n .R.spăgubi de stingerea breslelor ţî precupeţirea Întinsă a obiecte-Aie consuinaţiuue, scumpind In jk artificiul traiul zilnic, ni m că acest soid de viaţă eco-|fe cil nu poate duce de etlt la M inpunerea deplina a societăţii mine nu mal poate fi Îndoială. 1 poate Insă o asemenea societate Urmeze renumita perdea polonă -• Austria şi . .. graţiosul nos-aliat ? u pomenim de căt un lucru. Îs *ea noastră economică ne-a oprit avea o armată mal mare ; a-tă istovire a făcut, ca cu toată jia şi cu tot patriotismul celei avem, ea să Îmbie goală şi iudă, In această campanie de i, in care răbdarea soldatului în a fost poate mal de admirat ât curajul săă. ol credem, că împărăţia lnveci-j care 'nţelege atăt de bine toate tea, ar trebui să chibzulască cu in această privire un modus vii, care pe de o parte să ne facă putinţă — nu zic să ne inles-asi ă —de a ne crea o piaţă pen-* Iu munca populaţiilor noastre din guri. Ltbtn und leben lassen este bun proverb german care se tăl-te .Trăieşte tu, dar lasă şi pe i să trăiască.. O deplină subju-economică in condiţiile de as-ale muncii, e egală cu sârâ-i, demoralizarea şi moartea, ucmal pentru că ştim preţui in-iune politică a oamenilor de din Împărăţia învecinată, de nici credem, că acele concesiuni te să fie de natură a cornpro-viitorul nostru economic. Adică d. Al. O lobescn şi d. B. P. Hău-dSă aB sa fie supaşi la un examen riguros; d. Al. Odobescu va trebui să dovedească lămurit, că ştie nrcheulogiu, iar d. B. P. HăsdSfl, că ştie filologia comparată. Pentru aceaBta «se va constitui la timp un juria,, alcătuit fără îndoială din oameni «competenţi,, fără îndoială din profesori de la facultatea de litere din laşi. Da! Treboe să Be ştie o-dală că România eate o ţară, in care stăpâneşte legea şi numai legea şi pentru aceea d. Al. Odobescu trebne să dea seamă .jnriu-lnî« de la Iaşi despre cunoştinţele sale archeologice, ear d. B. P. Hăşd83 tot acelui savant ,juri3« despre cunoştinţele sale filologice. Din întâmplare însă, dia întâmplare, d. Al. OJobescn este, ca archeolog, cel pnţin la noi, româuii, o autoritate, pentrn ca să nu zicem — singura autoritate; şi tot din întâmplare, d. B. P. HlşdeB este aproape singurnl om, care s“ ocupă cu tot diu adinenl filologia comparată şi prin urmare deasemenea este autoritate: cu toate acestea .cerinţele legei« trebue să fie îndepliuite şi prin urmare aceste două autorităţi vor fi examinate de cătră un ,jnri8‘ compus din oameni, care nn sunt antorităţi. Este cn putiuţă, ca aceşti Onorabili cnren/l, (de oare-ce presupunem că nimeni nu va indrăzui a-l face concurenţi) este cn pntinţă ca d. Al. Odobescu şi d. B. P. Hăşdăfl să fie respinşi de cătră savantul juriB din Iaşi? — Dacă este cu putinţă, atunci legea este rea şi aplicarea ei o abeurdititc. Noi credem, că nu sete cu putinţă,'şi de mai nainte putem fi siguri, că nu se va putea constitui un juriB, fie el compus din ori-cât de Bavauţi oameni, care să aibă îudrăzneala de a contesta competenţa d-lul B. P. HăsdăB în filologiă şi cu atât mai puţin competenţa d. Al. Odobescu in materie de archeologie. Ast fel însă legea este absurdă şi aplicarea ei rea. Un asemenea respect al legii este cel mai deplin dispreţ al legii. Este o curată comedie ceea ce face onor. Minister al cultelor şi istrucţiei publice, şi Bavantul juriB din Iaşi va pune coroana acestei co medii ; legile însă, legile nn se fac, pentru ca îndeplinirea cerinţelor lor eă fie o comedie. Par insă că n’am înţelege nn lncrn : rolnl nedemn, ce joacă mnnea onestă şi ştiinţa In această comedie. D ALE ISSTRUCTIIJNEI btim în «Monitorul oficial, de la 22 |ie 1878: ktrn catedrele de archeologie şi anii şi de filologie comparată, înfiin-noB pe lăngă facnltatea de litere cnreştl, ministerul pe de o parte a finat cn predarea cnrenrilor acestor ^tre pe dd. Al. Odobeecn şi B. P. Hăs-ca mai competenţi, iară pe de alta, pud pe consiliul permanent al instroc-Usi şi spre a se îndeplini cerinţele le-înstrncţinnil, pnblică concurs pentrn .ji o putea aestor catedre pe zioa ,de 15 Jj ptemvre viitor. îjCoucnrsnl se va ţine la universitatea înaintea jnrinlni ce se va conţii la timp., SENATUL Şedinţa de la 22 Martie 1878. Preşedenţia d-lnl vice-prcşnilule D. Bră-tiann. Şedinţa se deschide la 4 ore p. m. fiind presanţi 38 d-ni senatori. Intre comnnicări se cit»şte adresa d-lnî Zisn, prin care arată că nn poate Ina parte, ca delegat al Senatului, la tragerea la sorţi a obligaţiunilor rnrale, în zioa de Aprilie. Se procede la tragerea la sorţi a nnn alt domn senator, şi este nnmit d. Şai-cară pentrn a asista la această operaţiune La ordinea zilei este continnarea des baterilor asnpra proiectnlol de lege pentrn modificarea lege! electorale. Se procels la votirsa am case. >Nn te teme de nimica, Nadi», zise el li endo-se între ea şi Tvan. A! strigă fata, ia seama, frn te ! Tră-fiornul e armat, şi el vede bine . ilvaD Ogareff se ridicase şi crezând că o I meargă lesne cn orbnl, se repezi la lliail. Cn o mană insă, orbnl apncăbrn-lnl Ivao şi cn cea-laltă dăndn'l de o par'e urma, îl restnrnă a doa oară la pământ. Ivan Ogaref, galben de rnşineşidemă nie, cş1 aduse aminte că poartă sabie. 0 scoase din teaca şi ae repezi din noB asnpra Ini Mihail. Rnounoacnae şi dânsul pe Mihail. Un orb! nn biet orb! Fireşte că nn pDtea sa ’l birne pe el. N'avea atace decât cn lin orb Era uşor luCrn. Nadia înspăimântată de primejdia Ce ameninţa pe tovarăşul e8B tu o lnpf? uşa de nepotrivită, ee repezi la nşe chemând a j u tor. .închide uşa, Nadia! zise Mihiail. Nn chema pe nimini. Lisă’l pe mâna mea! Curierul lmpâratnlul n’are teamă de nn ticălos ca ăsta; să vie asnpra mea, dacă îudrâsneşte! J| aştept! să vie!, Intre acestea Ivan OgarefT şedea ca nn tigm gata să se aronce, fără aă zică o vorbă măcar. Sgomotnt paşilor, rcanfiarea chiar vrea sa le aacnnză de auznl orbnlni. Voia aă l lovească fără aă ’î dea timp a prinde de veste, să ’l lovească la sigur. Trădătorul nn voia să se bată, ci aă a-sa ineze pe acela cărnia 'I fnrase nomele, pentrn a ’şi îndeplini nelegiuitele sale scopnrl. (Va urma). nisterinlnl de justiţie, privitor la jud»că-toriele de pace şi se admite. Se pnne la vot amend imentnl d-lnl Ni-coreacn, pentrn a ae aloca in bndget la a-c**at articol sama de 472,080 pentrn punerea în aplicaţie a iegei judecătorilor de pace modificat şi votnl se annlenză. D. Maori annnţă o interpelare d-lnl ministru de finanţe in privinţa iregularităţilor, ce ae aduc de către agenţii vămel de la Galaţi, prin punerea in aplicare a Iegei vamale Adorând piedici comerţnlni. D. Ministru de finanţe cere timpul material necesar pentrn studiere» acestei ce-stinul. D. P. Grădişteann întreabă pe d. ministru de resbel daca va priva oraşnl Bucureşti de a-şi manifesta sentimentele sale către armată, dupe cum şi le-a manifestat şi cele-lalte oraşe ca Craiova, Tornn-Se-verin etc. ? Şi când Be va adnee în capitală trofeele Inate in acest re*b°l ? D. Ministru de reebel respunde că M. S. Domnitorul, comandantul suprem al armatei, împreună cn gnvernnl nn va dee-concentra armata păuă când nu 'şl va face marşul triumfal in capitală cn trofeele Inate de la inimic, şi că s'a lnat nu şurile necesarii pentru aceasta. Se pune la ordinea zilei proiectai delege pentrn deschiderea nnni credit de 801,082 lei pe seama ministernlni de resbel, pentrn plata soldelor soldaţilor şi o6cerilor pe Inna Martie cn adaoenl di 5. Luarea ia considerare şi articolele se primesc fără disenţinne. PoDândn-se la vot legea în total, votai se anulează. D. Preşedinte ridică şedinţa la orele 4 şi nn sfert nemai fiind adunarea in nnniSr. CRONICA CAMERA Camera, eri 22 Martie, n'a ţinut şedinţă pnblică, nefiind prezenţi de cât 85 d-ni deputaţi. Şediuţa de la 23 Martie. Şedinţa se deschide la orele 3 şi jum. d. a., snb preşedinţa d-lni C. A. Rosetti, fiind presenţi 73 d-nl deputaţi. Sumarnl şedinţei precedente se adoptă. Se ncordă concediB d-lor Fr.ncisc Mi-lescn, Carabatescn. Se respinge concedierile cerute de d-nil Nacn, Stnrzea, Nerone Lnpnşcu. Se depana la binroB proiectul de lege pentrn modificarea a mal uinltor articole, din bugetnl ministeriuluî de resbel. Se dă citire unei petiţiani din partea profesorilor de la şcoila centrală de fete din BucnreştI prin care se plâng in contra Iegei de grad ţîune ; căci prin această lege se pnnpeacelaş picior ca institntorii şi institutoarele şcoalelor primare. D. Ministrn al lucrărilor publice depnne mesagiu! pentrn deschiderea unni credit de 519,000 lei; mesagiu! pentrn deschiderea nnni credit de 78,588; mesagiul pentrn deschiderea nnni credit de 1,500; mesagiul pentrn deschiderea nnni credit de 15 milioane şi mesagiul pentrn sentires de plnta de import a pietrelor şi pietrişelor necesare pentrn construirea şoselelor şi pararea stradelor a mal multor oraşe. D. Ministrn de culte depnne mesagiu) pentrn deschiderea unni credit de 34,000 pentrn ministerul d-sale. Se pnne din noB la vot închiderea die-cnţinnil asupra art. 20 din bugetnl mi- Cetim In numărul A, de la 1-l Martie al .Monitorului Oaste!* următoarele r&ndurl. pe care ne grăbim a le reproduce cu viuâ mulţumire : .Căpitanii Murat George şi Bla-remberg Alexandru, precum şi locotenentul Lambrino Alexandru, din regimentul de roşiori, conducăndu-se In mod strălucit In afacerea de la Rahova, fac aceasta cunoscut pe armată. D.it la Verbiţa, la 23 Noemvrie, 1877. Din (nalt ordin, maior general, general de divizie. Cer»at.‘ Sosire. — D. Colonel Holban a sosit ieri de la Roma. Aflăm că D-sa a fost co deosebire bine primit atât de către Maiestatea Sa Regele, cât şi de către cercările oficiale ale Italiei şi că in genere dispo-siţiile poporulni Italian sunt foarte bnne in privirea noastră. D. Colonel adnee cn sine impresiile cele mai bane şi mai asigurătoare intrn cât prmşte atitudinea e-ventnală a Italiei, când va fi a se hotări cest ia mi noastră înaintea areopagului european. Rablele. — .Vocea Covnrlninlni* ne spune, că in Galaţi a incepnt a se face greutăţi în respectai admiterii rablelor. Malţi nn vor a le mai primi de cât pe preţnl d« 3 fr. 75, in prevederea că sB a scădea. Noi până ac om nn avem ştiinţă de nici o pnblicaţions oficială care să fi ecăznt cursul rablei. Ateneul român. — Sâmbătă la 25 Martie, 8 ore seara. d. Al. Odoboscu va ţinea o eonfrinţă asnpra luptelor de la Rahova şi ia deosebi asupra .luării li (horei.« SOCIETATEA ACADEMICA «OMAHA Confirm decifliunilor luate in sesiunile de pini la anul 1877 IV. Premie Nasturella (din aeria B. p»ntrn opere publicate). Cpnform decisionel SocietAţst Academice din eeeionea annlni I870t se pune tnon noştinţa pnblicalnl următoarele di«posi-ţinnl din condicele'e repunatulul intra fericire C. Nnstarelu H reacn : 7? Prrmir pentru opere publicate. In tot anul Societatea Acad-mică Rn-mănă va ave» a premia, din venitnri'e fondului N»«turel, o carte tipărită originale, In limba romănă, care ae va aocoti de cătră Societate ca cea mai pnblica-ţinoe apărată în cnrtnl anului. Aceste premie vor fi de donă specie. 1. In trei ani consecutivi, d'a rândul, se va decerne căte nn prnmifl de patrn mii lei. No. 4'iO L. n. minimum, la cea mai bană carte apărată in cnrsnl annlnî expirat. 2. Iar in a) pnv*chtl4, ele. FERRUGINOS Miir.Mlei mm de fer foarte tul-mlltbll*. Quina Laroch» devine anul din reconili-tuantl cei mai efflcacl Io contra aaraciei jjnpelut ţl adecoiorjfiuneiiui,* cblorotti, al^mpbaiumului, jleunn. * convaleaccntslor prea lunyi, ei e*cU *|i favortseaza dt^cifiunea, oic. I'IHIS, n. strada Drouol, ai la plianuaclall. CE SE POATE CAPATA PEVI’HH: £C FBA.ISCI LA DESFACEREA SPECIALITĂŢILOR IN PANZARIA LINGERIA DIN V1ENIA Cale» Mogoşoieî Palais „Dacia" Pentru Pentrn Pentr» Pentru 8 franci: I Pantalon eăD I Camieon de Pichet de ărnă. 8 franci 0 cămeşă de Oaford tnglea. 4 franci 80 bani: f pSreoh Ismene bărbăteşti. 5 franci: 6 perechi manchate ori ce taaon. Pentru 5 franci l Pentru 8 franci 8 franci: 8 franci: 5 franci: Pentru 6 franci: Pentru 8 franci: Pentru Pentru Pentru 6 gulere pentru bărbaţi dc olandă fină. 10 gulere engl.. In orl-care faaon fi mărime. 6 păreohl ciorapi patentate. 8 gulere modeme pentru dame, după alegere 12 batiate albe de p&mă adevărată. 11 batiste bine colorate tivite fi apălate. ______ _ _________ 8 proadpe de pănxă curată. Pentru 5 franol: 6 şervete da urnii de pănxă adevărată. Pentru 8 franol: 13 şervete albe de oeaifl. Pentru 8 franol: 1 c&mafă modernă, «implă aăfl brodată- Pentru 6 franci: 2 batiate cu monograme fin brodate. Pentru 5 franci: 1 batiată franceaă fin brodată ou dantele. Pentru 8—8 franci: 1 ooraet de damă Pentru S'/x franci: 0 cămaşă de nhpte de dame Pentrn 8 franci: 3 pepturl fin brodate pentru olmăfl de bărbaţi. 1 fustă de pichet de iarnă. 1 camiaon modern brodat, 1 faţă de maaă colorată ou ciucuri, pentru oafă. 1 cămaşă aăfl o pereche de îamene de damă, bogat brodate. 1 fuată coatum' pliaaă. 1 bucată Tulpan. Pentru 25 franci; 42 de coţi — I bucată Chifon Irenfuzeic. Pentru 10 Iranul: I bucali Robe d’erfants on laine oouleur. Pantru 18—24 Irancl: I bucată Tartan engleo de 6 coţi. Pentru 20 trancl: 24 coti Pichet. Pentru 5—12 franol -. 0 flanall teu o poreche do itmono de lină. Pentru 18— 18 franci : 1 bucată pănxă de Kumburg, de 36 - 48 coţi. Pentru 53— 68 franci: 1 bucată pântă de Belgia de 60 ooţf Pantru 78—108 franci: 1 bucată pănaă Corona de 88 coţi. Pentru llS—110 franci: 1 buoată Toile Batiate francei. Pentrn 12—35 franci. Plapilmă de lină forte fine. Miră de articolile menţionate ee găteşte tot-d’a.una trutouri complecte. Pentru 8 franci: Pentrn 5 franci: Pentru 5 franci: Pentru 5 franci: Pentru 5 franci: Pentru 5 franci ; Calea Mogoşdiel Paiaţei „I)aria“. Cumindiladln diatrict» însoţita cu pre|ul respectiv te vor olootoo foarte grabnio eonsoiinoios ►M4M MM OPERILE MUSICALE imprimate in ediţiunea ndatră THIEL eSc WEISS, TYPOGRAFI Strada Lipacanl, palatul .Dacia,* FR. C. CON8TANTINB8CO D., Bouvenir de Zixîn, Valae pour pianoforte ....... 2 CARL80N ... Qoatre morceaux Roumaina, pour pianoforte................... 2 FLECHTFNMCHER â., Muma lui Ştefan, pentrn o voce şi piano............... 1 QEORGESCC TH., Două auapine. rom. pentru o vooe aj piano................ 1 • • Sep, rounm. naţională, pentru o v.oe cu piano........... 1 SBATOCHWIL A. K. Bora, Yieţa României puntrn piano................... 1 MEDEK J. W., România, Quadrille de Concert pentru piano ......... 4 MUB1CESOO G., Rlnduiala cununiei pentru piano.......................... 5 STERN L., op. 10, Der Wunach (Dorinţa) f8r Singat. undClavierb. ...... 2 op. 11. Lebeurohl (Adio Moldova) Singat. und Clavierb.......... 1 op. 4. O rând e Etude pour pianoforte......................... 1 op. 17. Hora. Mariăra pentrn pianoforte........................ 1 op. 18. Durerea ml eate mare, Valae brii. pentru piano........ 2 op. 19. Viaurl Ce de ccpil, Quadrille pentru piano 2 La Favorite, Schottiach pour piano.............•............. 1 Iţik-Polka pentru piano......................1 op. 20. Apele de la Văcireacl, Sehottaich pour piano......... l Marche de Cavalerie pour piano .............................. 2 38 mui 50 Tdte aceate ae vănd cu rabat de 25 ■ Aee( care cunosc Hapurile puri/atire ale doctornlu! întrebuinţa îndată ce vor a vea trebuinţă de curăţenie Ele nu produc desgust nici slăbiciune, căci, în contra celor-slte curăţenii, acesta nu lncreză bine de cat când este luată cu alimente bune şi băuturi in-tăritorp, precum: vin, cafea, ceai. Fie-rnre ’şi alege ora şi prămjul când ’i convine mai bine să le is, în conformitate cu oca-puţinnile sale. Ostenela pnrgaţiunel fiind pe deplin anulată prin efectul unei hrane buue, ea Be pote repeţi pe cât va fi de trebuinţă. Cntiî de'5 şi 2 fr. 50 b. la Paris la doctorul Dehaut şi la tote farmacopi ele. Să se ceră cu fie-care cutie cărticida de 72 pagine, care conţine instmcţiile in tote limbele. Să se ceră şi manualul in limba francesă doctorului Oehaut, volumul de 400 pagine. Depozit in BucnrescI, la farmacia d-lui F. W. Ziiruer, calea Mogoşoieî, şi la d-nu Ovessa, drogistul. H. H0N1CII TAF1S1SK SI DECOB4TOR Strada Stirbei-Voda, 3 In dosul Teatrului Naţional, CU 1 FRANC MORIZ RECK la Piteşti. adecă, Fran-I cesă, Rnssă şi Du profesor do limielo, . . Konumă, cunoscut in BucurescI, oferă ocn-paţinnile seta ca profesor , translator la o redacţinne, şcolă saâ casă particulară. A se adresa la administraţiunea acestui ijiar. A, m perdut şease cupoane Domeuiale a 40 lei fie-care cu No. 0,859, 0,941, 0,942, 0,943, 0,944 şi 0,945 plătibile la 1 Ianuarie 1378. Cel-ce le va fi găsit este rugat a le aduce la snb-scrisul, Sf. Vineri, No. 8 şi va primi 0 recompensă. Moscu Ascher. Un profesor î. reşce a preda lecţiunî în t6te materiile gimnaziului, scolel reale sad normale, atât pentru băeţt cât şi pentrn fetiţe. A se adresa la administraţia acestei foi. De vând 9 re Maî multe maş.nl v noi de pres9at fană, inveuţiunea cea mal nonă şi practică, care se pote dirigea fără maşinist după o sir gură arătare, folositor pentru fie-care prorietar, sunt de vânzare la sub-semnatul. Unele din aceste maşine sunt in lucrare unde fie-care se pote încredinţa de practica lor. Em. Rosenthal (715 0) Strada St. Vineri No. 17. se recomandă pentru tdte lucrările atin-gătore de meseria sa. ocaoa sîrmă de fer, grosime 2 milimetri, vinde r POMI RODITORI Cu onăre aduc la cunoxeinţ» amatorilor că ara de vămjvro: O colecţiilor de copaci roditori, toţi copaci altmţl dej,» şi anume PERI. MF.RI din «peciile cele mal al>ie şi nuol din Francia ii Belgia, PERSICI din cea mal renumiţi grădină din Munteruille fi de Ia pr ducătorii cel mal vestiţi, mare parte din «peciile c« ara de vcni}are nu este cunoscută in România şi a dat in grădina d-Iul Phili ppetcii resaltate re mar abile. Plante ile SMEUR ROŞIE ŞI AURIE mare, oare fructifică până în t6mnă de mal multe ori. Plaote de Sl’ARANOEL fărte produeătbre şi care aă produ» SPAUANGF.L de o mărime, grosime şi gust care a câştigat admi-ratiunea amatorilor din BucurescI şi care nu cedăijă eu nimic cefor mal frumăse producţiunl din Francia, FRAGI din cele mul renumite specii engtese şi francese. Mărimea, mare fertilitatea şi parfumul lor a făcut odrairaţiunea amatorilor. " * TRANDAFIRI, «pecii alese din Francia şi Belgia. SĂMÂNŢA DE CANTALUPI din vestitele specii ale acestei grădini, inpaquete. GKUANIUM, flori mari invbltă şi de colori alese. Acum fiind momentul plantaţiumlor rog ase grăbi comandele. Tentru preţuri şi ori ce detaliurl a se adresa sub-semnatulul. U JEA> VERMFl LI.IN, Grădinarul d-tul G. C. Philippescn Strada Diosisie No. 42, BucurescI. ,r i (■ "0 AHUNCIU IMP0RTAITT. CEL MAI VECHIO SI REND9IITU MAGASIN l LA ST EU A ALBA SUI firma ÎEEO? «5®MS3SIB! Strada Carol I No. 5. (Curtea Vechie) vis-il-vis de Sig. Prager Strada Carol I No. 5. (Curtea Vechie) Tis-â-Tis de Sig. Prager. [S Am on6re a însciinţa pe onor. PT. Public câ mi-a sosit pentrn seaonnl de iarnă nn bogat asortiment de încălţăminte pentru Bărbaţi, Dame şi Copil, după fasonele cele din unuă, — preenm şi un mare transport de Cisme lungi de Lak rusesc, de Incht şi de Vacs, ca şi Mantale de Cauciuc pentru p!6e, prima calitate; asemenea şi Galoşi de Gumi. Sub-semnatul aduc mulţumirile mele onor. PT. Public pentrn încredere ce n dat menţio atei mele firme de un interval de 12 ani care pănă acuma a depus probe suficiente de fina calitate a mărfeî ca şi de eftinătatea preţurilor, sperând că şi de acum înainte, va bine-vol ai da concnrsul sed găsind tot-d’a-una atât mărfuri fine şi fasonate cât şi preţuri forte moderate. Cu totS stima FliLLLFP (JOLDSTEIX. t LA TYPOGRAFIA THIEL & WEISS PALATUL .DACIA.* şi la t6te librăriile din ţtYă se afi& de vânzare : MKTQDI DE CORA NATDRALA drept oontrast la VĂTĂMĂRILE PRACTICEI MEDICALE Singura şi sigura paxă contra morţsl premature şi llngexirel cronice de Aug. Wilh. KOnig. PREŢUL 2 LEI NUOI. REGULILE CE TRE BUE PApiTE 1 pentru a AJUNGE LA 0 BATRANETA ÎNAINTAI PREŢUL 50 CENTIM. JOSEF GRTJNBAUM L JtL. B E L L E JARDIITIERE 20, Colţul Bulevardului şl StradeT MogoşdieT, Casele Grecănu, 20 Aduc la cimoscinta onor. Public ca ml’am asortat Magasinul cu MENCIC0AFFE, PALTOANE â la OERBY şi COSTUME COMPLECTE PantalGne de fantasie din diverse Stoffa Tot de o-datâ în^tiinte^ că am priimit CAMAŞl, FLANELE, CIORAPI, CRAVATE şi tot ce ecsistâ mai modern. Preţurile sunt cunoscute de cele mai moderate. josgf cam Furni8orul Curţii, ,A LA BELLE JARDINIERE*, 20 Colţul Bulevardului, 20. Typ. Thiel & WieBS, Palatul .Dacia*.