* VINERI 24 MARTIE. ANUL III. - 1878. '\\T)Tm^n . . . . . 8.45 4 12.3 1 3 Br&iln .... 1.53 n 5.45 J 7.151 IVcuci'1 . . . . . 12.80 t> 5.io 4 IVciiciil .... 4.38 n LI. 0 .1 Brii la . . . . . 3.08 n 8.10 n 1.58 il Romin .... 9.05 4 4.45 4 P oem!. . . . 7.12.1 3.45 1 Suce.iv.i, «onire . 12.03 4 9.55 n BucurPicl, sosire 8.30 j L30 1) Bnourexc --- Vercliirova VsreloroY* -Bucarescl Bucjrotîcl . . . 8 --- il 0.05 d V<»rciori>va Piteşti . . . . . a .11.21 1 10.15 n CraiOTa 11.44 Shitfoi . . . . 2- - ' Slatina, . l.Sl Craiova . . . . 4.17 Piteşti. . Vdrciorovn, iosirfl . . 9.01 n Uucjrejct, •osirP , . . . 7.40 11.20 4 ..........9.15 4 ...........11.85 j Uaearciet—(ilnrgln Bucuresd Giurgiu, sosire Giurgiu—Baeareecl Giurgiu................. 9 20 j lîucurescl, sosire...... 9 48 4 Galnjl — Bărboşi Galaţi..........I 20 n 8 25 d 7.30 4 Birboşl, sosire . . 1.55 □ 6 06 n 8.27 n 4.45 n 7.174 [RI TELEGRAFICE ALE .TIMPULUI* I (Agenta Havaa). Marvielul da la 3 Aprilie 4 ere seara,— Viena, 3 Aprilie. (bate galetele vorbesc da circulara D-lnl 'bor. E'e aratfi, că există acord intre itera ţi Austria, iu privirea critice-aceste două puteri le fac tratuluî an-Stefano pi cori tind a-1 nimici, ea, pi în privirea pagilor, pe cari l< acestea ii cred necesari pentru a teresele lor. •.ele vieneze snnt încredinţate, că prin concesiuni ale Rusiei resboiu! jjl înconjurat. Buda-Pest*. 3 Aprilie. enhidv anunţă o interpelare pentrn |ba daca ministerial are de gând a o influenţă, cn scopul d'a se rnân-ategritatea teritoriului român. ii A«t»t de li 3 Aprilie, fi ore seara. Londra, 3 Aprilie. ndard‘ zice, că guvernul e hotărît ras pe Ducele de Edimbnrg din iraua. E probabil, că escadra din iicbe va pleca Ia PireQ. Snltanul a CI Ducelui de Sulherland cordena ii Osmanie gi-ail acordat tot ast-oraţiuul membrilor comitetului d ho o se. a adresat Porţii cererile urcări se consideră ca un ultima-ocupaţia prin Rugi a fartiflcaţiilor, p?ră cele două maluri ale Bosforului L a G&lipolei gi a Bulsculul; evada trupe tnrcegtl a locurilor Magi Maslak; Rugii să dispună liber s**Sstan.rme gi spitale, parele duce Nicolae a insistat ieri pe ţi ftenf-pega in privirea aceBtor cereri. t.JWor fi supuse consiliului de miniştri. Londra, 8 Aprilie. publică următoarele depegl. d. — După ordinul Rusiei Sârbii upa in curând Vidinul gi Ada-Kale. ■abil, că Austria va protesta contra riî acestui din urmă loc. oua. Contele de Beust a telegrafist ilni Andrassy, ca marchizul Salisbnry dul Beaconfield doresc pacea, dar daca dinea Rusiei va face necesar resboiu), ittra il va face cu persistenţă, până s fi sfărâmat orl-ce împrotivire. ___ — După cum spune o depegă pri- ' de Contele Zichy, Austria va sprijini #£-*ea Eogliterel relativă Îs discutarea IrtpletS a tratatnlul pentrn a introduce I ( modificaţiunnt însemnate. Londra, 3 Aprilie. limes arată că Austria gi Englitera sunt boord în vederile lor în privirea tra-blul de la Son Stefano, gi cu acesta e gurul mijloc de a ajnnge fără râsboifl dreptatea cererilor juste a celor-lalte ieri, apoi ziarul declară, că opinia pută în Europa e cu Austria gi cn Eu Arra gi, dacă aceste douâ puteri vor lo-1 In unire cn tărie gi realitate, Roşia ti adusă p6te să renunţe la poxiţia sa, “ un se pote ţinea. — Serviciul de la 4 Aprilie 9 are dim. — Viena, 3 Aprilie. D. BrfitiaDu a avut o lungă întrevedere cu contele Andrassy. Seara contele Andrassy a întors vizita d-lui Brătiann gi a conferit cu el o oră. Londra, 3 Aprilie. Lordul Granville gi marchizul de Har-tington »0 primit astăzi deputeţiunea a 120 asociaţinni liberale, cari voesc să protesteze contra chemării rezervelor. Londra 3 Aprilie. Lordul Granville primind deputaţiunea asocisţiunilor liberale , a zis că aprobă mal multe din principiile, cuprinse tu nota marchizului de Salisbury. Apoi a spus că opoziţia nu e in stare de e impedica res-boinl, daca guvernul ar fi hotănt n urma o politică retboinică, dar că el şi marchizul de Hartington sa vor sili să eviteze resboiu). Marchizul de Hartington , primind a-ceeagl depntsţiune, a zis, că vede cn mul-ţămire limbagial atât de franc al marchizului de Salisbury. Apoi declară, cu speră să vadă năsoându-ae un aranjament Satisfăcător şi că datoria opoziţiei ests de a se împotrivi Ia ori-ce act nerefiectat, care ar fi de natură a grăbi o coliziune imediată. Constantlnopol, 3 Aprilie. Ministrul de resboiă a întors ieri vizita marelui duce Nicolae, înainte de a fi plecat acesta la San-Stefano. Marele duce se va iutoarce mâine la Pura. Un detagaraant de trupe rusegti, făcând parte din escorta Împăratului, se va îmbarca la San-Stefano, pentru a se intoarce in Rusia. BUCURESCI 4 APRILIE Se ştie ci dela Începutul crizei orientale, partida liberali din Engîi-tera a ţinut faţă cu împrejurările ce se desfăşurat! In peninsula balcanici o atitudine favorabili „misiunii creştine* cu care se Insircinase împărăţia Ruseasci. Pentru care cuvânt anume partida liberali englezi a urmat ast-fel, nu s’a desluşit mal nici odati, şi pare-se ci nu s’a purtat aşa, de cit pentru ci, fiind In opoziţie, trebuia si arate o pornire politici deosebiţi ba chiar contrari guvernului. Guvernul englezesc Inşi, ostil chiar de la început politicei ruseşti, Îşi Întemeia şi Îşi desluşea politica sa pe aceea, ci interesele engleze n’aQ si se aştepte la vre un bine In cazul ciud colosul Nordului ar strivi pe bolnavul de la Bosfor. Indirect, guvernul englezesc a şi lucrat spre a lmpedeca isbindele Ruşilor, pe citi vreme opoziţia liberali, consecenti pentru moment, ciuta din parte’l si impedece acţiunea guvernului. Inşi cu biruinţele Ruşilor, treptat, partida liberali din Englitera a Început si’şl cam schimbe sentimentele Intru ceea-ce priveşte afacerile Orientului, şi In sfârşit a ajuns a mirturisi ci politica pe care a adoptat-o guvernul nu este din punctul de vedere englezesc cea inal rea. In adevăr, mal zilele trecute d. Gladstone, a cirullnsemnitate personali In partitul liberal e netâgi-duiti, a mirturi3itci aprobi politica activi ce guvernul a crezut de cu-viinţi si ia In urma tractatului de pace. Apoi, agenţia Havas ne aduce azi o depeşă, unde ni se araţi cuvintele pe cari doi fruntaşi din cel mal însemnaţi al partitulul opoziţiei aft rostit citre o deputăţie, trimişi de 120 de asociaţii liberale, pentru a protesta in potriva chemării rezervelor. Lord Granville — ne spune depeşa — ah mărturisit solemn ci aprobi priucipiurile temeinice ale notei diplomatice trimisă de marchizul de Salisbury. Lordul Granville a spus ci opo3iţia nu poate împiedica resboiul, daca guvernul găseşte cu cale a urma o aşa politici, dar ci opoziţia ar dori să si-1 tnlitureze numai. Marchizul d’Hartington din parte’l a spus deputaţiunil, că a primit cu plăcere limbagiul făţiş a] marchizului de Salisbury, speră însă ci lucrurile vor ajunge la împăciuire; opoziţia nu face de cit a Încerca si lmpedice graba, pentru ca si mal Întârzie ciocnirea. Cu toate astea, deşi In Englitera guvern şi opoziţie sunt pentru o acţiune resboinicâ , Rusia îşi urmează din parte’l politica pe care şi-a ho-tirlt-o mal dinainte, lucrând ca bun stăpân In Orient: administrează pe Bulgari, regulează moştenirea Porţii, zugrăveşte charte, şi pentru a nu fi jignită In aceste lăudabile ocupaţii, grămădeşte In puncturile strategice de la miazi-zi ale fostei Împărăţii turceşti, oştiri multe şi material însemnat dc resboifl. Şi toate astea le face fără a se sfii, pe cât se vede, de a jicni din parteT pe vecini. Ast-fel, o depeşe din Belgrad către „Times* spune ci Rusia a dat porunci Serbiei— şi Sârbii se vor supune poruncii — ca si ocupe de îndată Vidinul şi insula Adacaleh. Vidinul este ocupat acum de aliaţii cu cari Rusia a isbutit si ia Plevna; nu face nimic : Rusia porunceşte Sârbilor si-l ocupe, ca şi cum ar fi deşert; — Adacaleh nu poate fi încălcată firi a se turbura Austria ; nu face nimic : Rusia porunceşte Sârbilor si ocupe insula, ca şi cum ar fi uitat ci există o tmpâriţie a Ilabs-burgilor. Pe semne ci In urma înfrângerii diplomatice ce generalul Ig-natief a suferit la Viena, Rusia crede de neapârati nevoie a ocupa aceste douâ puncte strategice. Sorţii de pace prin urmare tot mal tare se împuţinează, după cât 3e vede. Noi Insă credem ci Rusia, ori cât sar bizui iu puterile şi In norocul el, Işl va schimba până In sfârşit atitudinea, şi se va pleca înaintea areopagului european, pătrun-zându-se, ci daca nu era bine a Împinge pe Englitera la botirirl extreme, apoi nu e de loc cu minte a sili pe împăratul austro-ungar si meargă alături cu împărăteasa In diilor, chiar dacă cele doă punte strategice de pe Dunăre ar fi ocupate de Sârbi. DESPRE PARTIDELE POLITICEI* IV (Urinare gi fine) CicI acesta este principiul fundamental al partidului conservator! Şi conştiinţa lui imediaţi este ci organizaţiunea politică trebue întocmită ast-fel Jn cât mal Intâiti asupra fie-cirel chestiuni, sa fie chemaţi a se pronunţa nn toţi, ci numai cetăţenii cel mal competenţi, şi pe urmi soluţiunea dată de aceştia si fie controlată la lumina mare de alţi bărbaţi competinţi şi cu mal multă experienţă, şi toţi aceştia controlaţi de toată lumea! Această idee explică mechanis-mul aşa de complicat a guvernelor representative care, în sistemul demagogiei, n’are nici un cuvânt de a fi. Este vorba de puterea executivă: nu avem si căutăm pe cine vrea majoritatea cetăţenilor şi cum vrea majoritatea cetăţenilor; avem si căutăm mijlocul de a face ca admi-nistraţiunea si ajungi in mânile oamenilor celor mal competenţi şi ci măsurile administrative si fie cit se poate mal conforme cu bu nul traifi şi cu interesele cetăţeni' lor. Şi de aceea Încredinţăm puterea executivi unei persoane inviolabile. Ea alege miniştri care guvernează cu concursul si sub controlul puterii legiuitoare prin administratori numiţi de dănşil, şi care şi el lucrează sub controlul miniştrilor şi pe res-punderea lor şi sub controlul tuturor cetăţenilor. Este vorba de puterea judecătorească, nu avem si ne Îngrijim pe cine vrea numărul cel mare: ci cum să facem ca si Încredinţăm judecarea proceselor, celor mal competenţi de a judeca şi ci aceştia si judece •) Din ,Convorbiri Lit*rarf.€ firi temere, firi favoare, firi nici o consideraţie de persoane şi de a-ccia judecătorii sunt numiţi ear nu aleşi, şi de aceea e bine si 6e inamovibili şi de aceea trebue să judece, nu după cum vrea naţiunea, ci după lege şi după dreptate. Şi botăririle lor sunt supuse controlului altor judecători mal experimentaţi şi botirlrile tuturor se daO Ia lumină mare, ca si putem toţi si resplitim pe cel buni prin stima şi respectul nostru. Este vorba de puterea legislativii Aici s’a simţit trebuinţa de a consulta mal de a dreptul voinţa cetăţenilor pentru-ci, în facerea legilor, trebue să avem In vedere nu numai dreptatea, ci şi interesele şi chiar comoditatea cetăţenilor. Afară de aceasta corpurile legiuitoare afl Încă două mari misiuni de împlinit, aceea de a controla puterea executivi In aplicarea legilor şi de a consimţi la sarcinele ce fiecare trebue să-şi impună In interesul comun: şi este neapărat ca toţi si putem controla şi toţi si luăm parte Ia votarea impositelor şi budgetelor. Cu toate acestea nu trebue nici si perdem din vedere ideea cea mare a democraţiei, după care ţinta faptelor politice este dreptatea şi mijlocul de-a o atinge, este predom-nirea celor mal capabili şi cernerea ideilor. Şi de aceea trebue chiar In alegeri si asigurăm o parte de influenţi mari mare celor mal capabili, de unde Împărţirea corpului electoral în mal multe colegie după averea care este o presumpţiune de capacitate şi mal ales după averea fonciară, care interesează pe proprietari la proprietatea patriei. Votul este o funcţiune publici, nu un drept! Şi deaceea trebue ca cetăţenii si nu aleagă pe oamenii ce repre-sinti ideile lor, care căte odată sunt rele şi alte ori lipsesc cu totul, căci In acest înţeles nimeni nu-I va re-presenta mal bine de cât linguşitorii şi demagogii; ci pe bărbaţii cel mal capabili şi mal integri, şi aceştia trebue si aibă in vedere mal pe sus de toate de a da ţării legi drepte ţi îuţelepte. Şi pentru a ne asigura că aceste legi sunt drepte şi înţelepte, e bine ca după ce s’afl votat de un corp legiuitor să treacă şi prin alt corp legiuitor şi mal experimentat, şi ca capul puterii executive, care este aşezat mal pe9iis de pasiunile momentului se aibă dreptul de a le promulga imediat, saâ de a amâna promulgarea lor ca să dea cu aceasta timp cetăţenilor si mal cugete asupra lor. » 1 tu 1 Aceste sunt ideile, aceste sunt credinţele partidului conservator. Aceste idei sunt consacrate de mal toate constituţiunile Europei moderne şi tn special de constituj ţiunea noastrft. Pe ele vor sâ le conserve conservatorii! Progresiştii vor s& ineargâ înainte, vor sâ meargâ dincolo de aceste idei; dar inainte, dar dincolo, este demagogia, este prăpastia! Societatea să remănâ dar tn loc să nu mal progreseze! — Nu, fără Îndoială, societatea nici nu poate nici nu trebue să stea In loc! Ea trebue să meargă înainte, dar nu spre ţinta demagogică a numărului şi puterii brutale, ci spre ţinta de mocratică a meritului personal şi a raţiunii! In constituirea puterilor statului, să căutăm care sunt oamenii cel mal capabili şi mal integri şi lor să le dăm cea mal mare parte de Inrlu-rire, iar nu tuturor de o potrivă. Fie-care după meritul lui! Şi In exerciţiul suveranităţii, să căutăm ce este drept şi bine, ear nu ce place, pentru moment, mulţimii. Voinţa mulţimii, Întocmai ca şi voinţa unul singur, dacă nu e conformă cu raţiunea, este o tiranie. Gr. G. Peucescu. GUVERNUL SI TARA Nu de mult a eşit de sub tipar o broşură scrisă de d. N. Blarem-berg In limba franţuzească şi tradusă In urmă In cea romăneescă. întreaga broşură este un preţios material pentru aceia, cari vor voi să scrie odată istoria timpului nostru, şi se împarte In 4 capitole deosebite. Vom trece cu vederea capitolul I, In care autorul expune vederile sale asupra politicei orientale şi capitolul II, In care face o expunere despre .adevăratele sentimente ale naţiunii*; amăndouă aceste capitole sunt atăt de bine încheiate, încât ar trebui să le reproducem întregi. In capitolul III d. Blaremberg vorbeşte despre , Artisanil nenorocirilor noastre*. Inocenţa ţării dovedită până la evidenţă, zice d. Blaremberg, ne rămâne să facem partea oamenilor fără scrupulurl cari aâ condus România pe marginea prăpastiel. El singuri nu vor avea drept, ori ce 8’ar lntămpla, la nici o indul- genţă, nici la ochii contimporanilor, pe cari i-aâ Înşelat şi expiga-tat , nici la ochii posterităţii , cu drept cuvănt indignată de atâta duplicitate şi cutezare ; numai lor nu le va ti permis de a zice că a o cedat forţei majore, sad că aii fost amăgiţi şi lntrenaţl de evenimente. Din parte-le, totul a fost premeditat şi calculat mal dinainte; totul a fost pregătit de mult, şi, ca să zic aşa, la zi hot&rită. Iu van el vor nega conivenţa lor in toţi timpii cu Rusia, actele lor se vor dresa In contra lor, ca atâtea voci acusatoare, ca atâtea remuşcârl eterne. daca âncă este adevărat că mal sunt in stare de a resimţi unele. Vorbind despre d. M. Cogâlui-ceanu. d. N. Blaremberg zice : acest om, care se acomoda de toate politicele, care se pune . indiferent şi rând dupe rând , la serviciul reac-ţiunel şi al democraţiei, n^eâutând lu orl-ce lucru decât interesul săQ personal; acest om, In sfârşit, la care orl-ce atitudine politică nu este decât un nod mijloc de speculă, n'a cunoscut nici odată nici scrupule, nici .esitaţiunl, şi nu e partid sad cap de stat care să nu fi avut tariful acestei conştiinţe. Şi toate acestea nu doară fiind că natura i-a refuzat totul; departe de acolo : este înzestrat de inteligenţă şi de talent, şi posedă o instrucţiune din cele mal serioase. Ca om de litere. a făcut chiar oare-carl servicii ţării. Din nenorocire, totul este câptnşit de un suflet mic şi Înjosit. Este foarte decorat şi foarte bine văzut de diplomaţia străină. Mulţumită versalităţil bine cunoscută a d-lul Cogâlniceanu, nici un cabinet nu desesperă de a utilisa Intr’o zi mlădioşia sa şi talentul săd de intrigă, In profitul politicei sale. Dar daca ar fi permis de a căuta mobilul acţiunilor sale lntr'o convicţiune oare-care. l-am da bucuros această dreptate, că simpatiile sale ruseşti sunt cele mal vechi In date, şi că adoptând politica ce ne-a condus la Plevna, el nu făcea decât reveni la primul săd amor. Găsim dovada acestui lucru In pasagiul următor , extras din Istoria Vala-chieî ţi a Moldaviel, de Michail de Cogâlniceanu. Berlin; librăria lui B. Behr. ediţie franceză. ,A treia perioadă istorică, datează de la 1711, epocă a fugel principelui Cahtemir In Rusia, şi conţine timpul oeupaţiunfel tronului de familiele fanariote, până la venirea Angernlnl Tuteliir al Nordului, care, prin pacea de la Andnanopol. redete principatului vechile sale li bertăţl.... .Sa acuzat adesea Rusia, şi se a-cuzâ chiar astăzi, de ambiţiune pentru că a voit să se stabilească protectoare a Moldaviel şi a Valachiel. Dar pacea de la Andrianopol nu este oare cea mal mare dovadă de puritatea intenţiunilor sale ? In pro-toeţiunea Rusiei , eft nu văd decât justiţia şi un interes inspirat de a* morul creştinesc, pentru popoarele nenorocite. „De secolf, există o tradiţiune In Molduvia şi In Valachia, care zice că mântui rea noastră va veni de la Nord, Totul ne leagă de Ru sia; ea e muma neunirii. „Timpii aă trecut unde puteam să ne apărăm singuri contra Turcilor, Polonilor, Ungurilor, Tătarilor suntem prea slabi ; nu am putea face nimic fără ltussia, care a fost tol-ilauna bine ftUtlloarea noastră care ne-a Înapoiat drepturile noas tre, libertăţile noastre, care ne-a dat puţina civilisaţiune ce nosedâm.* (Pag. XI din prefaţă şi 403 din cor pul uvragiulul ce am citat mal sus) Să nu uităm, asemenea, faimoasa sa circulară (pe care orl-cine o poate citi Iu „Gazeta de Augsburg*) ela boratâ şi aruncată In lumea oficială, fără ştirea colegilor săi şi In mo mentul unde era deja isgonit din ca binet, de colegul devenit de atunci amicul sfiâ, d. I. C. Brâtianu. In acea circulară, el predica, încă din luna lui Iunie 1870. cruciata contra păgânilor, şi aceasta cu dispreţul voinţ“I formale a Camerilor, caro se pronunţase pentru neutralitatea absolută, lu conflictul turco-serb. Dar această reclam i, nu trebuia să fie pierdută pentru dăn^ul; căci ea se auzise la St. Petersburg. D aceea i s’a şi reservat onoarea de a pune semnătura sa pe convenţiu-nea ruso-română. El fu desaprobat, e adevărat, pentru moment, şi pentru culmea ironiei, viitorul seă complice, d. Brâtianu, se asociâ la această renegare, nemenagiându-I imputările, nici epitetul de trădător- Ce contradicţiune! se va striga : nu, simplă rivalitate de meserie ! Cât pentru cel-lalt complice al a-cestel politice, cât pentru d. I. C, Brâtianu, d-sa pune obicinuit mal multă meşteşugire în palinodiile sale. De aceea a şi făcut mal mulţi a-măgiţl, şi a reuşit mal Îndelung a trece de un mare patriot şi un mare liberal. Soldat obscur al revoluţiunel de la 1848, şi chiar la acest titlu modest, suspect şefilor mişcârel, precum avem s’o dovedim îndată, şi, lucru şi mal grav, suspect Încă de la acea epocă, tocmai ca Înţeles cu ruşii; fără nici un titlu spre a personifica acea mişcare liberatoare, el reuşeşte, mulţumită unei societăţi de admira-ţiune mutuală, organisatâ de câţi va credincioşi In streinătate, şi mulţumită unul sistem de calomnii Îndreptate contra tutulor adevăraţilor iniţiatori al mişcârel şi respândite cu profusiune In numeroasele bro-şure, publicate sad Inspirate de dăuşil In streinătate, el reuşi a da schimbul opiniunel, mal ântăiO In afară, iar mal târziii, mulţumită lungului interval ce trecuse de la 1848 până la Întoarcerea sa In România, chiar in ţară. El profită cu dibăcie de oboseala şi desgustul pe care un lung exil îl lăsase la cel mal mulţi capi a mişcârel , de moartea a mulţi din-tr’ănşil; el denigra şi josorl aşa de bine tot restul, In cât se găsi cu-rănd singur In picioare cu amicul săd d. C. A. Rosetti, şi nu se mal jenă, de aci Înainte, spre a revendica numai pentru sine glorioasa moştenire a acelei revoluţiunl şi dreptul de a o personifica. El făcură atât, şi aşi de bine, unul cu condeiul, cel-lalt cu cuvăn-tul, in cât sflrşiri prin a face ilu-siunl chiar acelora care luase o parte activă la mişcarea regeneratoare. Ast-fel In cât, peste puţin, nu există in această privinţă de cât adevăruri convenţionale, şi legenda lui 1848 detrouâ istoria aceleiaşi epoce. Bonomia publicului merse aşa dp departe In cât, aceia chiar care o-boclnuit verifica un fapt Înainte de a'l admite, nu mal eraă chiar el surprinşi de a nu găsi numele acestor mari patrioţi In josul nici unuia din actele importante ce semualase ultima revoluţiune ; căci el sflrşise prin a puue însuşi această particularitate semnificativă pe seama a prea mare! modestii a acestor doi apostoli. Revoluţiunea din 1848 avănd un caracter, ca să zic aşa, cosmopolit şi universal , aceşti domni nu lipsiră de a pune la profit până şi a-ceastâ împrejurare, şi în numele unei rudenii de exil, el merserâ să bată la uşile tuturor celebrităţilor contimporane, şi sub pretextul onest de a pleda causa României şi aceea a revoluţiunel, dar In realitate cu in-tenţiunea de a face reclame pentru el Inşii şi de a exploata intr’o zi acest puternic patronagiâ, el procurară date, mal mult saă mal puţin fantasiste, la scrieri unde numele lor se găsea cu dibăcie împletite cu toate faptele glorioase ale istoriei noastre contimpurane , scrieri care trebuiaă lntr’o zi să fie oferite pu bliculut român 1), mulţumită numelor ilustre de care erati subsemnate, ca cuvinte de Evangelie. I Necutezând Încă să afişeze ainbi-iunea lor, el legară la început cu prudenţă norocul lor de acela al Go-leştilor, care el aveaţi In adevăr drepturi incontestabile la recunoştinţa şi stima publică, dar care erau, din nenorocire, tot aşa de mediocri ca inteligenţă, pe cât eraă de de-sinteresaţl ca caractar. El ştiau prin urmare, că lăsând acestor doi oameni onorurile comandamentului , el reservaă pe de altă parte puterea efectivă numai pentru el şi că, curând saă mal mal târziii, popularitatea acestor şefi va sflrşi prin a se răsfrânge asupra lor înşile. Aceasta era tocmai la epoca unde inimile in ţară eraţi des’hise la toate entusiasmurile şi la toate ilusiunile. El luară In mână drapelul de- nie ce ispirase şi ziarele loi ii treţineaâ cu grijă: el luări m drapel, nu ca scop, ci sim «a firmă, spre a asigura căuta I vâliel lor ; el supralicitară ii tutulor veritâţilor şi tutulor J piilor ; el făcură apel la tos •! timile cele rele. şi odată stă J acea opiniune dreasă. eldetew mul poftelor şi ambiţiunel h i a fost de ajuns d’o primă el la putere pentru ca farmecu risipească, şi pentru ca cuii şi autoritarul să se reveleze 1 idoarea sa. Să nu se crează că e una . din aceste aserţiuni. In sprijit ria să nu putem cita fapta 1 toare. Aşa. de exemplu, am spus, l In 1848, purtarea lor păruşi vocâ capilor revoluţiunel, cai cusarâ In gura mare de a fi lţ, cu ruşii. Se va găsi dovada lucru In memoriile unul om cr. nu numai unul din principali dar, ca să zicem aşa. sufl-tu cărei, şi mal târziă represirw oficial al Revoluţiunel, In ci de locotenent Domnesc, ales ih por şi recunoscut un minut de F . In fine, unul din regenerat*:» din cei mal mari oam-nl de 4 al României, Eliade Râdulesci’j Şi daca a fost mult timp j i de a esita d’a admite o acuş:, aşa de gravă după bandele bi| i din 1868, după LivaJia, după P cine ar cuteza a se Îndoi Int.l veracitatea ei? Nimic de cât c i plâ apropiere intre aceste d,. aceste fapte, ar fi de ajuns j i voie spre a forma convicţiunea decâtorului celui mar circumsjni Timitem dar, cât pentru bfta Iile a căror el eraâ obiectul liii 1848, la opera întitulatâ:„Mănr.i sur Thistoire de la Răgănăratioijf mâine ou sur Ies ăvenemenlj 1848 accomplis en Valachie, pf Heliade Rădulesco. Paris, Libil de la propagande dămocratiqij sociale europăene 1851, pag. ( 201, 302 şi 303.* 1). 1) ,Ls întoarcerea lor in capilaJ». gaţătorii ce însoţise pe Odobescn) n icuri* celor-l’alţî bănnelile lor asnpiîl ceritSţel Ini Brătianu. Aceasta provo marmor vag printre locnitorii oraşoii Bupra pnrtărel pnţin reasigurate: re» cestul tînSr ; Incrnrile merserâ pân&. in cât se redactâ o petiţinne, semna] mai multe persoane, in care se cere pnlsiunea sa din ţară. La ce ar fi il de a da preţ xte reacţionarilor ţi el ţilor de a presinta pe Brătiann ca i t-imS a bănuelilor nedrepte ale p0| or Partarea sa nn desvelise caracterul f] .Când oamenii nrmenză o cale puţiij viincioasă, nn este nevoie de a prei căderea lor ; el aS grija laşii de a »1 inevitabilă prin impradenţa lor.‘(b Si mai departe : ,N. Bălceseo primise o altă scrisoare îl informa de ultimele evenimente iii ,. . . rolul Ini Brătianu în noa proclama.I mocratic, nu In numele istorici, CI a gnvernnlnl. adică, de silinţele sale I al legendei Iul 1848, pe care scrie- 1) A vedea io operilolul Michelet cpopen „Ro-aetti.* a face a ajunge la putere CâmpiueaM Creţulescn. Această noutate corespund:) cuvintele comunicate ănteia de Rosetti Bălcescu. Surprins de această cnlp:l coincidenţă, şi inainte de a sfârşi ci M1HA1L STROGOFF SAU CURIERUL ŢARULUI XIV. (Urmarea 30-a). Pionul lai Ivan Ogaref foseRe combinat cu cor mul mare gnje, şi af*ră de vre-o împrejurare neprobabilă , trebuia să izbutească. Era neapărat ca poaita Bolchaia na fie liberă in momentul când el era s’o dea Tătarilor. Ast-fel, in acel moment, era neapărat de neroie ca luarea aminte a împresorătorilor »ă fie atrasă în altă parte a cetăţii. De aci veni că Nan Ogaref ae înţelese cn emirul Tătarilor ca îrn-presurătorii să facă o diversiune. Diversiunea trebuia hh se fscă spre ţărmul drept al Angarel, în două părţi, în snsnl şi în josul riulnl. Atacul acestor două punctări trebuia făcut foarte snrioe, şi chiar trebuia în acelaşi timp să se facă o încercare de trecere peste apă pe ţărmul stâng. Atunci fireşte că toţi apărătorii cetăţii erafl să părăsească poarta Bolchaia, cu atât mal mult că posturile Tă- tarilor din ac«a parte ar fi fost ridicate cu totul din faţa acelei porţi. Era îu 7,10a de 5 Octombre. In mal puţin de douăzeci şi patru de ceaRurî capitala Siberiei Orientale treboia să cază în mâinile emirului, şi marele duce în mâinile lui Ivan Ogaref. In zioa aceea o mişcare neobicinuită se produse în tabăra tătărasoă de pe Angara. De la ferestrele palatnlui şi din case'e de pe ţetmnl drept se vedenii bine pregătirile însemnate ce 89 făceai! pe ţărmul din faţă. Nnmeroase despărţăminte de Tătari soseai! in tabără şi se grămădeai! la un loc cn oştile emirului. Se pregătea diversiune» şi într’un chip foarte vădit. Afară de asta Ivan Ogaref spuse marelui duce că se t^rne de un atac prin partea aceasta. Spunea chiar că ştie câni că are să se dea nealt prin două locuri în eusnl şi ’ii josul apel, şi povăţnîa pe marele dace de a reîntări aceste două puncte ameninţate mai mult ca celelalte. Pregătirile observate veniaQ în ajutorul spnselor lui Ogaref, şi era nevoie grabnică de a’l asculta. Ast-fel, după nn consilii! de resbel care Re întruni la palat, se deteia ordine de a concentra apărarf» pe ţărmul drept al Angarel, la cele doă capete ale oraşului, unde îutăriturile mer geail până în apă. Tocmai asta vrea şi Ogaref. El un gândea că poarta Holchaia o să rămtiie de tot fără apărători, insă apărătorii el or să fie puţini la număr. Pe urmă, Ivan avea de gând să dea diversiunii Tătarilor o însemnătate aşa de mare, in cât marele duce să fie silit a’l opnne toate puterile pecari le avea. In adevăr o împrejurare de o greutate rară, închipuită de Ivan Ogaref, trebuia au ajute mnlt împlinirea proiectelor sale. Chiar d*ca cetatea n’ar fi fost utacată prin nişte puente depărtate de poarta Bolchaia şi pe ţermul drept al rînluT, a-ceattă împrejnrare ar fi fost de ajuns pen-trn a atrage concnrsul tntulor apărătorilor acolo nude Ivan Ogaref voia să’î grămădească. El trebuia să provoace în a-Celaşî timp o catastrofă înspăimântătoare. Toţi sorţii enul prin nrmare favorabili pentrn ca poarta Bolchaia la ora arătată să cază în mânile miilor de Tătarî, cari 6rat! ascunşi iu pădurea deasă de la re-sărit. Toata zioa aceea garnizoana cetăţii şi popnlaţia fură nencetat, găti de bătaie, cu arma la mână. Toate măsurile, pentru a lupta în potriva unul atac apropiat prin cele doă puncte arătate, fără luate. Marele duce şi generalul Voranzof vizitară postările reîntărite prin ordinile lor. Corpul de elită al Ini Yasilie Feodor ocupă partea despre miază-noapte a cetăţii, însă aşa ca să se şi poată transporta înrăită parte daca ar fi cerut trebuinţa. Ţermul drept al Angarei fusese adăpostit de câte-va tunuri câte se aflai! în cetate. Cq aceste măsnrî luate din vreme, mulţumită stăruinţelor Iul Ivan OgarefT, era speranţă că atAcul nn va pntea isbuti. In acest caz, Tătarii descurajaţi d’o-cam-dată or să lase pentra câte-va zile gândn! de a mul năvăli asupra întăritorilor. Şi ast-feî oştile aşteptate de marele duce puteai! sosi din-tr’un minut îutr’altul. Scăparea sad căderea Irkaţkului atârna de un fir de păr. Iu zio» *ce a, soarele care răsărise la ş*se ceasuri şi doă-zecî, apunea la cinci şi patrn-zecî de minute, după ce ’şl trăsese în vreme de un-spre-zece ceasuri şi ce-va arcul săQ zilnic pe cer. Lumina amurgului tot era să mai ţie încă vre-o doă ceasuri. Insa noaptea nu era lună, şi prin intu-nerecul nopţii adânc, plannl lut Ogert-fT se pntea uşor îndeplini. De vre-o câte-va zile, frigul creştea me- rsă şi arăta începuturile iernel siber îu seara aceea era foarte frig. Soldaţ şezaţi pe ţărmul drept al Angarel, sil se ascunde, nu puteai! face focuri cai încălzească, şi nst-fel sufereai! gro/.a-gerul car© se lăsase. La câto-vu pici mal la vale de dânşii treceai! aloiîdegb pe apă. Toată zioa curseseră pe apa mădiţi între cei doi ţărml. Această im. jurure, observată de marele duce şi de ţerl lui, fu privită ca de mare folos | trn apărare, căci cu grămezile de sloi cerea Angarel devenea aproape peste tinţă. Tătarii nn puteai! să treacă nic plute ni ol pe luntri. Iar că să treacă pe sloi chiar, daca ar ti îngheţat rînl p noapte, era cu totul peste putinţă, nici no putea fi vorbă ca în câte-va r suri să îngheţe apa aşa de tare în câi ţie atâta greutate. Această împrejurare însă, tocmai j aceea ce părea favorabil apărătorilor, păra pe Kan Ogaref. Ca toate astea mica nn se întâmplă. Trădătorul ştia t că Tătarii nu or să treacă rînl şi că f partea acee» or să se prefacă numai cl reped. Ca tonte astea, pe la zece ceasuri se* starea rîului se schimba foarte mult, s timpul sau. rând după rând, al po-şi al tronului, conspirând cu contra tronului, cAml nu cons-Ji tronul contra poporului, alt-orl de cate ori Domnii nu r de dansul. ca ministru, el Valorat faimoasa concesiune rg. spre a fi plăcut la Ber-ncasiune care a avut un aşa 6 resunet pAnă şi In presa eu-i. şi este asemenea el, care râ la noi. In vederea tocmai iconcesiuni, candidaturile ofi-i expedientul de baudc elec-starea de asedid, procesele de 1). s. c. 1. i a judeca despre scrupulele i politica, sa ne fie de ajuns Boţi, ca acest pretins apostol •rtăţel Împarte In acest mo-puterea cu autorul unei lovi-stat, pe care alta data a t-o singur; ci pretins liber tor, el a devenit evlavios la jl zilelor sale, şi ca face din «ie pârghia sa politică, ►dinţat câ absenţa singura ecialitate facea dintr insul un iversal, D. Bratianu, a in^er-n 1 după rând, şi fara mal succes, toate departamen ţjastre ministeriale: finanţe, interne s.c.l. s.c.l l)-sa crede in puterea Întinsei sale inte-nţl şi nu semnalează pretutin trecerea sa de cat prin greşeli i; ne şi mal adesea nerepara- iţTe putând, In timpi normali, ade insuficienţa sa şi absenţa kare-ce cunoştinţe technice, şi lionănd, chiar şi când, primii nu se complace de cat In |arl, sperând a trece oui mare nta. I ipabil de a fi un Suly sad un K el a crezut mult mal lesne I mal coinod, mat ales, de a In să fie un Cavur saO un Bis- Lfuttnd cere succesele sale nici felor sale, nici ştiinţei, ne a pe lauga aceasta nici un te [ist, nici pentru procedeurile pale, nici pentru lungile şi gre lele munci, el prefera sa ceară totul lndrăsnelel şi cnpriciurilor norocului, lntr'un cuvlnt, el se lasă cu totul la ursita sa, şi joacă va bane, fftră a se Îngriji că miza sa Tn acest moment, este Însuşi existenţa Uoiuăniel. Trebuia negreşit ă fi mare, chiar când n'ar trebui să fie de cat In felul lui Eros-trat! El a crezut că laurii cresc pe drumurile cele mari şi că -spre a ti un om mare este destul de voinţa de a deveni unul. El a crezut, In sfirşit, slab creer, că laurii nu se culeg ci se adună, şi că spre a fi acoperit de dlnşil, este destul a se apleca !... Sângeroasa aventură. In care el noa Emil Olivier. a Îmbrâncit, cu inima uşoara, România, nu este la dinsul resultatul unul ,entrainem“nt" d‘un moment; este, o repetăm, demnul curonament al carierei sale; este un vis pe care 11 măngăe pentru raţiunile ce am explicat mal sus. do mult. dar mal alns de cănd cu ultimul sâă minister care pusese lntr'un mod aşa de strălucitor Iu iveală nulitatea sa personală, imperturbabila sa suficienţă şi flexibilitatea convincţiunilor sale. El a sperat de atum-I că printr'o mare lovitură de teatru, printr'o întorsătură de roată a norocului, va face a se uita totul şi va intra cu un simplu salt In Panteonul istoriei. Serman ora, oare ia sgoinotul drept glorie şi adnlaţiunile interesate a căţl-va clienţi, saă a căţl va complici, drept judecăţile inexorabile ale posteritâţel... Eacă în puţine cuvinte tot secretul purtărel sale, pe care alţii mal indulgenţi, vor negreşit s'o a-tribue la intiuenţa pretinsă demoniacă a d-lut C. A. Rosetti, din care se voieşte a se face ţapul emisar al coteriei. Ar fi el care ar fi Ber-tramul acestui Robert, Mefistofelul acestui nc.ă f-aust. In scurt. In această opiniune, Bră-hanu umblă, dar e Roselti care il conduce. Fără a contesta niol ascendentul, uicl superioritatea, ca inte- «1 ce primise, Bai . eseu intra ia odae «pornind de indignaţinne şi de tnr-, sa repezi asupra lui Rosetti, fără a pronunţa an singar cnvent, ca epre îngăla ; resuflând in sfârşit, se anzi I din bazele sale naoiele de trădător. biţii na potenii iaţelege nimic la a-•chimbare bruscă. El, apărătorul (ti, pronunţa covcntnl pe care Teii, na ’l articolaşe încă. II crezn-nn, ne încercarăm a ’l readace la nlerogarăm, îl somarăm a sa ex- f citi scrisoarea ce premise, povesti I ce Rosetti ii spusese în cale; acnsă I setti de a fi înţeles cn Brătiann; Teii Dică şi scrisoarea ce priimise de la militai. Na mai românea nici o îndoială •' alegerea dintre aceşti doi camarazi şi ■oul ras şi rom&no-fanariot, al căror br Jgent era mitropolitul şi colegii s?î. p.R' setti, văzăadu-sefără apărător, pără- jp'roeesul Leresco, procesai redactorilor .Pre§-i p »I „Ţerel" «. c. I. * 1 sit de toţi, încercă încă odată a se disculpa şi laă cuvântai:—VSd, zise el, că aparin-ţele snnt toate contra mea şi a Ini Bră-tiann; na mai pot să mă aper, dar cn timpul, vă voii! dovedi că nu sânt culpabil. Cnrândsad mal târziu, mă voii! sili, prin actele mele, prin pnrtarea mea, de a vă dovedi că nn sunt un trădător. ,Acest limbngiO desarmă furia asistenţilor..., (p. 201—202). In sfârşit, la p. 302 şi 303, iacă ce citim : ,Tăcerea şi liniştea se restabiliră; Bră-tiauu işî perdnse cnmpătnl, şi Teii care ee aştepta la scene mal fartnnoase, văzead paloarea agresornlnl şi aerul de laşitate care caracteri iă pe ori ce intrigant deconcertat, îşi zise : , Aveam dreptate, e trădător, So-lomon n’a minţit,. Teii iii aminti propo-siţinnea sinistră pe care Brătiann ’i o fă-cnsa, şi din acea seară, lnă măsnrl serioase spre a dejoca şi paralisa intrigile acestui om până in momentul nnde locotenenţi domnească tşi va depune puterile şi va lăsa toată răspunderea nonlni comisar al Sn-bIimei-Porţî.‘ '►mirare a impresnraţilor şi spre rial astă-dete. Trecerea, nepracticabilă I alnncea, bs făcu d’o-dată limpede, t Angarei se cnrăţi de sloi, cari cură toată zioa, dar cari neam se rări-aşa că nn mai se vedeaS pe apă de câte doi trei nnmal. Şi s|0i[ de astă-nn eroii ca cei de mai nsinte colţn-şi mari, ci eraB nnmal nişte bncăţ! hiaţă rnpte pare că dintr’o ingrâmă-de gheţari mare, fără vârfuri şi col-tăiosse şi ascuţite. fiţerii roşi, cari constatară această ni bare a riuluî,'o făcnră cunoscută mai dace. Ea se explica prin aceea că in o parte de loc in sosul rinlnt, nnde 0 ii eraS apropiaţi tare, sloii trebuia să ti grămădit şi să fi făcnt o stavilă mare ghiaţă. 1 in adevăr, ştim că chiar aşa era. iJ'rocerea Angarei prin nrmare era deşii A impresnritorilor. De #. i năsen ne- i M pentrn Ruşi de a veghia cn luai să jre luare aminte asupra riulnî de cât * t de-ona. I î’icl o împrejuram nn se produse până | miază-zi. Din spre răsărit, dincolo de ' \ (urta Bolchaia, era linişte deplină. Nu f zărea nici nn foc tn desimea pădurilor I sa amestecai in zare cn norii de jos ernlol. ligenţă şi apucaturi a celui «le al doilea asupra celui d’tntlia, esitAm. cu toate acestea, cât pentru noi, a l face singur răspunzător de toate nelegiuirile pulul d’întliă. Credem a fi mult mal aproape de adevăr, susţinând (A areşti doi domni se completează de minune unul prin altul, şi că fie-care joacă un rol de convenţie, rolul pe care de buni voie şi fii ales mal din nainte, şi că atunci chiar, când linul voieşte a atrage asupra sa tot urlttil faptelor celui la.lt, nu este In fond de cftt calcul şi o dibAcie mal mult. Se sacrifică omul despuiat de caracterul oficial, spre a face diversiune şi scApa pe depo-sitarul real al paterei, alt-fel zis, pe distribuitorul graţiilor şi favorurilor, ce importA d’a se menţine In credit. Am promis sA dovedim cA d. Bră-tianu, fAcănd alegerea acestei politici. nu fâcea de cAt sA realizese un vis pe care ll mângâia de mult şi a curona cariera sa politicA. AceastA dov idâ avem s’o împrumutăm la mărturii nerecusabile şi la mărturisirile rbiar ale preşedintelui consiliului. In unele din rarele sale minute de francheţA. SA Începem cu un document ficial, etnanAnd de la guvernul fran ces. EacA, în adevăr ce citim în Cartea Galbenă din 1869, asupra primului minister BrAtianu : .In I’nncipatele-Unite. din contra, tendinţa ministerului care se gAsea atunci la putere (ministerul Golescu Brătianu), a fost pAnA In momentul din urmă pentru Turcia, ca şi pentru toate puterile interesate la menţinerea pAcel generale, subiectul a serioase Îngrijiri. .Organizate pe teritoriul romAn, sub ochii autorităţilor romftne, bande armate aft strAbAtut DunArea şi aft încercat sA rescoale Bulgaria. De şi aceste IncercArI nu a A isbutit, In presenţa indiferenţei populaţiunilor şi a atitudinel energice a guvernului Otoman, ele nu afl creat mal puţin In acele pArţl ale DunArel, o agitaţiune periculoasA care putea dintr’un moment intr’altul sA »-ducA o nouA luare de arme. De a cord cu cele mal multe puteri, a trebuit sA facem pe guvernul mol do-romAn sA audA cele mal enegice protestaţiunl. .Luminat prin aceste consilii repetate, principele Carol, a Înţeles cA II era cu neputinţă de a conserva mal mult timp încrederea sa unul cabinet a cărui politicA com-proraitea aşa de grav interesele lio-mAniel. Nouiî miniştri (printre cari se gAsea acelaşi d. CogAlniceanu, devenit astA-zI colegul d-lul BrAtianu spre a arunca ţara In aventurile de la care pretindea cA voeşte s’o smulgă la aceea epocA), at> exprimat intenţiu-nea de a se inspira de principii diferite şi de a reveni la singura linie de purtare care va putea garanta Principatelor beneficiile cere rezultă din poziţiunea lor excepţională. In tabăra de pe Angara, era mişcare mare, dnpă cum dovedeaţi lnminile ce se etrărautaă din loc iu loc. La o verstă în snsnl şi ’n josnl apei din pnnctnl nnde intăritarile ae nneaH cu rial, se auzeai! sgomote sarde, cari arătat! că Tătarii aşteptaQ nn semnal nnmal ca să n'vălenscă. Mai trecu nn ceas. Nimica noii. Doă ceasuri despre zio era să snne în clopotni catedralei din Ircntzk, şi nicl-o mişcare âncă nn făceaţi Tătarii spre cetate. Marele-dnce şi ofiţerii fcî se întreb tră daca nn cnm-va s’afl fost înşelat ca TI tarii aveai! de gând să năvălească fără vestea snpra cetăţii. Nopţile trecute nn fuseseră aşi de liniştite. Tot se mal nnzeaO paşti, ghiulele despicat! aarnl; da astădată insă nimic. Marele duce, generalul Voranzof, adio-tanţil lor, aşteptat! gata să dea ordine dnpă trebuinţă. Se Ştie că Ivan Ogaref ş-d a într'oodae din palat, intr’o sală mare la catul de jos ale cărei ferestre dedeafl pe o prispă ’a-terută. De pe prispa aceasta se vedea tot cursul Angarei. O tăcere adâncă domnea in odaia |n| Ivan Ogareff. (Va urma) .Guvernul împăratului, care de dol-spre-zece ani nu Încetează de a da In consiliile Europei un sprijin binevoitor şi simpatic la regenernţiunea RomAuiel, ar vedea cu un profund regret această ţiră rAtăcindu-se in căi periculoase tn care însuşi existenţa el ar putea H compromisă.* I). Niiolac Ioneseu. IncA de curând colegul d lut Brătianu In cabinet, şi predecesorul d-lul Cogăl niceanu la departamentul afacerilor streine, fâcea lntro-zi In Cameră, lntr'un discurs rămas memorabil, preţioasele confidenţe c- urmează .Sunt, domnilor, partisan al sin-cerităţel şi hui veţi permite de a vS relata nu convers iţiunl din se-souul băilor, dar o convorbire ce am avut cu un ex-ministru, d. P. [ionici, chiar aci la Bu urăşti, şi regret că nu este de faţă spre a mS putea desminţi: intr-bani p-'ntru ce guvernul din care fă o a parte înclina spre Rusia? Şi uit-a r/Vsjnins că Franţa părăsise Koinănia ' istriei la Salzbourg. şi <â prin unu re, nu mal putea să fie partisan al politicei franceze. (Aplauze, zgomot). ,D. rl. Arton. Protest, şi cer sA se ia act de aceasta. .D. N. foneme. In ziarele d-v. aţi atacat Franţa. Sper că nu o veţi nega!.... .A fost un moment unde d-v. aţi uitat politica franceză şi binefacerile sale In tavorea KoniAniel, noi din contra care şedein In partea aceasta, precum şi partea unde şude d. Blaremberg, n’am uitat’o nici o dată.* (A vedea şedinţa dină Iulie 1870 In ..Monitorul oficial" No. 161 din acelaşi an). D. Brătiann, el Inşuşl, în unul din rarele sale minute de francheţA. lăsă să II scape aceste cuvinte, pe care le împrumutăm unul discurs ţinut In sinul unul meeting în sala SlAtineanu: .Ca romănl suntem ortodoxt, şi ca ortodoxrr, avem simpatii pentru popoarele ortodoxe. Pretutindeni unde va % o cesltune ortodoxă, pretutindeni unde va Jl o primejdie pentru acel ce se roagă in aceeaşi Biserică cu noi există o cestiune romănă.“ ,Ce tnai suntem IncAl Suntem un popor din Orient, am fost mari şi puternici, după aceasta am suferit diferite nenorociri, şi răud după rănd am venit să ne alinăm durerea, noastră. Suntem un popor din Orient, care am trăit cu slăvit, cn grecii, eu bulgarii, de mii de ani. şi nu iu timp de prosperitate vom utta pc fraţii Iluştri, cu care am trăit atA-tea secole de nenorocire şi fericire. Prin urmare, D lor. (Vinii iui fir (In p£r al unei populafiunl din Orient, ill linul usocillt — şi aci sunt s lit să fac o digresiune....— Ni s’a vorbit, ni se vorbeşte de alianţă. — Noi d-lor, n’am făcut alianţa cu nimeni ; dar sunt alianţe de sănge, alianţe de religiune, alianţe de inimă.' (A vedea acest discurs In .RomAnul* acel monitor al gas-cel, cu data din 20 Decembrie 1868) Nu credem ca marele Cancelar al Rusiei, Principile Gorriakof sâ aibe ceva de renegat saCi de adăogit, la aceste limbagift, unde liberul cugetător eşi pune masca evlaviei spre a putea mal bine servi causa panslavismului. Şi aşi zice că este acelaşi om care altă dată, spre a prinde mal bine Încrederea ţfirel, n’avea expresi-unl destul de aspre pentru protec-tatorul rns şi partisanil acestuia, şi destula laude pentru acel care cutezau aT înfrunta. EacA, de exemplu, cum singur aprecia şi stigmatisa altă dată politica ce a adoptat astA-zl: .Pentru ce. se Întreabă lntr’o scriere a sa d. I. C. Brătianu, pe când Grecii dedead înăna Ruşilor, Românii voiaii si facă causă comună cu Poarta? Este că Rom ă nia'jnt re agă este dincoace de Dunăre, şi nu dincolo, şi nu in paguba Turciei Românii aii de cucerit, ca Grecii, bucali ca bucali patria lor. In ce interese dar, principatele Întrunite ar deveni agresive In contra Turciei, după ce mal ales posiţiunea lor neatărnată ar fi pus sfârşit la orl-ce causă de conflict Intre Turci şi Români. Fi-va mimat pentru •plăcerea de a rupe acel tractat de Paris, ce le prolege? I)ur a rupe arest tractat este a se pune in resbet cu toatil Europa. Şi pe cine ar conta ele Intrăm asemenea cas ? ,Fi-va pe amicii, inimicii lor Huşii şi Austriacil î Tot atâtea nh • surd ilAţi câte şi suposiţium*. (A vedea .M^moire surla situation de la Moldo-Valachie depuis le trăită de Paris par 1. C. Bratinno, Paris ch-»z A. Franck rue Richelieu 67, 1857 page 21). Nu este el iarăşi acela care exclama Intr'o zi In aceşti termeni In cameră : .Când Alexaneru Gliika domnea şi când Rusia voi să T restoarne, noi tinerii am pus cAmAşile noastre la muntele de pietate spre a publica broşure consacrate la apărarea sa ; 1) Am cântat iu zadar ac«*le rrot*n*e hroşnrl, datorite condrinlni sal! sacrificiolor il-lni Brâtiann ; ponta cititorii sâ fie mai fericiţi in iscodirile lor. căci. Alexandru Ghiea, ridicase In acel moment drapelul naţional contre Rusiei!.. 1)" (Discurs pronuncint de d. Ioan C. Brătianu In şedinţa din 11 Fevruarie 1865. A vedea suplimentul la .Monitorul oficial" nu-mgrtil 62). Şi astă zi este ţara, ea Însăşi, pe care a in rs s'o zAlogiasră la ruşi, sprea putea ridica, ei Brătianu, drapelul slav pe păraAntul romAn!.. Aceşti oameni, fatali şi libertăţel pe care ad profanat'o şi trădat'o neîncetat, şi naţionalităţel noastre, pe care nd căutat s'o compromită In ochii Europei, sper astA-zl a putea ascunde infirmităţile lor şi sărăcia lor morală, plăgile lor ruşinoase şi vechiturile lor ministeriale, sub laurii sângerânzi al glorioşilor şi eroicilor noştri soldaţi!... Istoria care ştie a distinge Intre resultate şi intenţiunl, între dispro-porţiunea opintelel şi a scopului de njuns, va şti să facă justiţie de această insolentă pretenţiune! Şi ea nu va permite ca aceşti călăi sA se Infăşure In cutele gloriosului nostru drapel şi să se lmpodob ascâ cu virtuţile şi meritele patrioticelor victime!... El nu vor avea cât pentru dlnşil, de cât gloria de a fi preferit satis-facţiunea meschinei lor ambiţiuni la binele ţârei lor , de a fi cumpărat cu preţul celui mal nobil sânge nl naţiuneI şi cu ultimul săă dinar, un lucru care, fără aceasta, ar fi fost resultatul asigurat a silinţei inteligente şi pacifice, resultatul unei Înţelepte temporisărl. Soldaţilor noştri gloria de a fi scăpat onoarea numelui român, lor re-muşcarea de a fi deşertat causa sacră a naţionalitâţel noastre ! ROIÂNIA SI RESBILOL ACTDAL •ad GUVERNANŢII si GUVERNAŢII de N. BLAREMBERG fost senator aUsy deputat demisionat. Troducţiune din limba francei*. Tipărită din iniţiativa unul iubitor de adevăr. Se află de vânzare la librăria Szbllbey A eşit de sub tipar: MUNCA SIFUNCTIONÂRISMUL conferinţă ţinutA de d. Dim. P. Vio-reanu la Athenefi, şi se află de vânzare la toate librăriele. Proţul 30 de bani. A eşit de sub tipar şi se află de vânzare la magasinele de musică ale d-lor Gebauer şi Şandrovits, şi la autor : CÂNTECUL ROŞIORILOR IDE Xjw VEDE. Dedicat Mfirieî-Sale DOMNITORULUI ROMANILOR CAROL I. Poesia de Locotenent de stat major M. C- MAÎUCLESCU PENTRU VOCE SI PUNO de C A ROIi PAŞILL jon. PreţolI 1 e5 banî 50. De vânzare la librăria Mihăleecn fi Luis : Geografia de Levasseur PENTRC CL. IV GIMNASULA traJucţie de v. CRASSANt Dfl OPUniM '*e *'* Aprilie anul rurenj U OiOllliQl moşia Curtişora din districtul Oltu, In depărtare numai de trei sferturi de ori de (ţara Slatina. Doritorii si se adreseze la Grand Hotel Brofft Camera No. s. piOâ—s) TIMPUL ^3*aMâNt-: : I LIN GERIELE ' CELE MAI EFTINE, PRACTICE ŞI DURABILE X se gote cumpăr» cu ocnsinne» liqaidărel a 1 FSB81CEI DS PÂNZA si lingurii din tuna in depositdl general IN BOCDBESCI i Calea MogoşoieT, Palatul Dacia, vis-ă-vis de magasia D-nel A. Carissi unde se pot găsi încă urinâtorele mărfuri In alegerea cea mal strălucită şi bogată, pentru a cărora cualitate şi provenienţa se ia garanţia cea mal severă I Câmaşe de damă de ţjiua . de Olandă ci de Chiffon, brodate, simplă şi garnisite de fr. I, 5, 8, II până Ia 18 fr. I Câmaşe de damă de nbpte, de pereni frnnţasesc şi do olandă, seniple şi brodate de fr. 0.50, 9, 12, 10 până In 19 fr. I Câmaşe bărbă'escâ albă semplă, de Chiffon şi de Olandă, Cil gulere seu fără galere dc 4.50, (3, 0, II pună Iu 10 fr. I Câmaşe bărbâtescâ colorată şi de Cretton de Oxford veritabile de 1.50, 0 pună la 9 fr. I Camison de damă, de Percal frances, d« Baţistă şd de I’iqnet de ernă, seuipln şi brodat in 100 de desenurî, cele mai elegante de fri 3, 5, 7.50, 9 până Iu 10 fr. 1 Pereche pantaloni de damă, de Chiffon, de Percal de Olandă şi de Piqnet de ernă, garnisite şi brodate de fr. 3.50, 5, 7, 8, până la 11 fr. I Fustă de damă, de Percal şi de Pichet de ernă, semplă, garnisite şi brodate, de fr. 4.50, G.50, 9.75, 12, 18 până Iu 24 fr. I Pereche pantaloni bărbătescl, de Croise alb, de Pichet de ernă, şi de Olandă, de fr. 3.50, 5, 0.50, până la 9.50. I Corset de damă diferite fasonări de fr, 3, 4,50, 7 până In 10 fr. I Hăinuţă de leliţe de lianei colorate de fr. 8, 10, până la 14 fr. I Fustă de damă de flanelă colorate de fr. 10, 12, până la 15 fr. I Câmaşe de f'anelă albă seu colorată de fr. 7, 9, 11, până la 11 fr. 12 Gulere bărbătescl de Percal şi de Olandă cele mai moderne fasona, de fr. 5, 7, 9 până Ia 1 1 fr. G Perechi Manchete fason dnpă alegere de Parcai şi de Olandă de fr. 5.50, 7.50, până la 9 fr. G Perechi Ciorapi bărbătesci şi de dame, de bumbac, de lină, de fild’ecosse şi mătase, de fr. 5, 8, 11, 11, pună la 26 fr. I Plapumă de lină său de mălasă, de fj. 12, 16, 19, 21 până la 35 fr. I Tart n englesec de fr. 18 21 pâri la 29 fr. I Batistă de tino cu Monograme brodate de fr. 3, 5, până la 7 fr. 6 Baitste albe cu bordure colorate tivite, de fr. 2, 3, 4 până la 8 fr. 6 Batiste de Olandă curată de fr. 3, 4, 6, 7, până !b 11 fr. 6 Prosope de aţă adevărată de fr. 5, 7, 8, 10 până la 13 fr. 6 Şervete de masă de Olandă curată, de fr. 4, 6, 8, 11, până la 14 fr. Fată de masă albă sad colorată de inu curat pentru 6 persone, de fr. 6, 8, 10 până la 12 fr. Faţă de masă albă de inu curată pentru 12 persone 10, 13, 16 până la 21 fr. Bucată de Olandă de Rumburg 36 de coţi, de fr. 17, 19, până I» 28 fr. Bucată Olandă de Belgia 45 de coţi, de fr. 32, 38, 46 până la 52 fr. Bucată de Olandă de Irlanda 58 de coţi, da fr. 14, 58, 64 până la 86 fr. Bucată de Olandă de Rumburg 62 de coţi, de fr. 60, 65, 76 până la 92 fr. Bucată Olandă de Bielefeld 62 de coţi, de fr. 71, 85 până la 115 fr. Toile de Batiste 60 de coţi, de fr. 120 până la 190 fr. Bucată de Olandă de Rumburg de cercel într'o foiâ2,,.; coţi de lăţime pentru 6 cercefurl de fr. 42, 43 până Ia 56 fr. Bucată de Pichet de ernă 36 de coţi de fr. 26 31 până la 46 fr. ZESTRE COMPLECTE, LI2TGERIE PENTRU OTELURI cu preţuri mai ales reduse. Singurul Deposit general pentru Romănia RucurescI, Calea Mogoşoiel, Palatul Dacia, vis-a-vis do Magasia D-nel A. Carissi. §| •-****-• :-3x-:-îx in Pla typografia THIEL & WEISS PALATUL ,DACIA.» şi la t<5te librăriile din ţ£râ * MPT se află de vftnduc&torîI cel mal vestiţi, mare parte din speciile ce am de vcntjare nu este cunoscută in Rotuăma şi a dat in gTădina d-lul Philippescu resultate remar abile. Plante de SMEDR ROŞIE ŞI AURIE mare, care fructifică până In t6mnă de mal multe ori. Plante de 8PARANGEL f6rte prodac&tdre şi care aii produs SPARAMGEL de o mărime, grosime şi ^ust care a eăştifţat admi-raţiunea amatorilor din BucurescI şi care nu oed^Jă cu nimic celor mal frumdse producţiunl din Prancia. FRAGI din cele mal renumite specii englese şi francese. Mărimea , mare fertilitatea şi parfumul lor a făcut admiraţiunea amatorilor. TR \ NDAFIRI, specii alese din Francia şi Belgia. SĂMÂNŢA DE CANTALDPI din reetitele specii ale acestei grădini, inpaquete. GERANIDM, flori mari învdltă ji de colori alese. Acum fiind momentul plantaţiumlor rog a se grăbi comandele. Pentru preţuri şi ori ce detaliorl a se adresa sub-semnatulul. JEAN YKRMELLLIN. Grădinarul d-lul G. C. Philippesca Strada Dionisie No. 42, BucurescI. r iBfc JOSEF GEtTNBAUM LA B EL L E JARDIITIEEE 20, Colţul BulerardnlnT şi Stradol Mogoş6iel, Casele Grecbnu, 29 « Aduc la cunoscinta onor. Public că ml’am asortat Magasinul cu ! MENCICOAFFE, PALTOANE â la DERBY şi COSTUME COMPLECTE Pantalone de fantasie din diverse Stoffe. « 1 Tot de o-dată în§tiinte4 că am priimit CAMAŞl, FLANELE, CIORAPI, CRAVATE şi tot ce ecsistA mal modern. Preturile sunt cunoscute de cele mai moderate. JOSGF K rV’ BA I M Funiisorul Curţii, »A LA BELLE JARDINIERE*, 20 Colţul Bulevardului, 20. Typ. Thiel & Wiess, Palatul .Dacia*.