,i!?_____________________ lT ONAMENTELE- I m TOATa ROm\NIA 1.................I. n. 43 J................... *■» I IX STHAINATATE : j.................. » «0 * ERpUSl Şl RKCLAMK: » ■ litera potit, pagina IV, 30 bani. i 'II, 80 bani, pe pag. II, 2 lei noi. îeclame 2 lei noi linia. Mimâr In capitală 10 ban]. JUOI 23 MARTIE. ANUL III. - 1878. ESK IN TOATE ZILELE DE LUCIUL Biuroul ki'ilap^ioi şi Ailministroiioi: Palatul jllanin.* AisTurTCiaRi • Se |îriiin,,sc in ăirnt-iî.**: La fl-nil Haasfn-ntrin •t Vogler in Viermi, W âliii■•ii2:iw« 100. A Oppelik in Vi'nn.i, S u!i'nhu>i 2; HwlolJ Mome in Vicnn i, Seileritltte 2: Phiiipp I*6b in Viermi, Kichrc.li icb^ vsse 11 : //. înting A Comp. in PrţU» Ilara* Laţ fit* & Comp. in Paris. C. Adam 2, Oirref.ir «lo ' Y> *-lloutffc 2, ; t'ug. Micoud, 130 1 10, V col 8tre« t Lomlon. BcrUorl nefrancate nu ne primesc. Articolele nepublicate se vor arde. Un număr In Districte 15 bani. de Bncnreecl, 91 Martie, ale............89". miale .... 87 ■iar rural . . 81'/» urban . . 72"j ucipal al Capit 83'/] ulii..............125 ia...............200 aânia............. 45 jri o pal on premii — uiln&............. — ] uni............100'/. ............1505'lj 89' 4 801', 72 83 123,/, — Careul «le Vlena, 1 Aprili». Renta ungară In aur .... 35 80 Bonuri de teaaur u g , I emis. 11.8 60 . , , II , 107 75 împrumutul au«tr, in hărtie . 00 65 > » » argint . 04 85 Renta austriacă in aur ... 72 60 Ixwe din 1860 ............... 110 75 Acţiunile băncel naţionale . . 800 — . . au.tr. de credit 223 — . „ ungare » 127 50 Argint........................ 90 20 Ducatul........................ 5 '.3 Napoleonul..................... 9 75 100 mărci germane............. 59 95 Cursul do Berlin. 2 Aprilie. Acţiunile Căilor ferate r uuăne. 22 70 Obligiţiunile runăne G’/o . . 73 25 Priorităţile C. fer. rom. 8«/« 70 — 1 mp nmutul Oppenheim ... 87 50 Napoleonul....................10 24 Viena, termen lung.............— — Paris , scurt .... — — F3L.EOA.mBA. TRENTURILOR Bucnreso! Suceava Snooava —Hiicnroscl Caleadarnl (Jilel Juol 23 Martie. Patronul silei; Păr. Cuv. Nicon. Besăritul soarelui: 5 ore 37 inin. Apusul soarelui: 6 ore 30 min. Pasele lunci : Lună plină. Bucuriei . . . 8.15 n 10.--- 1 S ICO.47.1 . . 5.11 d 6.48 3 Plofluct . . 9.50 n 12.00.) Riai in..... 8 45 <] 12.31 .) Urmii . . . , . 1.63 n 5.45 .j 7.15 3 TecuciA , . . 12.30 n 5.10 l’ecuciii .... . 4.38 d 11. Od Brii]*.....3.08 d 8.10 n -A8 } Ilo.n tn .... . 9.05 3 4 45 ) P oescl.....7.1*2 «î 145 i 3ace«va, «o^iri" . .12.03 } 9.55 n Bucurescl, sosire 8.3o /) i 30 } Baonroso ---Vrrciorora Verclorova --- lincarescl tiucirOHcl . . . ... 8.-3 8 05 n Vcrcioroyii....... 6.45 d Pitojtl . . , . 10 15 n Cr.liovi ....... 11.44 | Slatina . . . . Slatina........ 1.51 .1 Craiova . . . Pitejtl........ 4 42.) 7.15 3 VSrciorova, sosire . , 9,01 n BucjreiCl, toiire .. . . 7.40 } 11.20 .) Bucure sol — Giurgiu Bucure ici..............9.15 } 8.06 n Giurgiu, sosire.....11.35 } 8.27 n Giurgiu — llueuresci Giurgiu..............9.20 } 4.45 n Bucurescl, sosire........ 9 43 } 7.17} tiala|l—Bărboşi Galaţi............1.20 n 8 25 d 7.30 J Birlioţl, sosire. . 1.55 n 9.— } 8.05 d Bărboşi —Gala[i Bărboşi...........2.55 ii 6.25 n 7.25 Galaţi, sosire . . . 3.30 n 7.— n 8. - IUI TELEGRAFICE iLE .TIMPULUI* (Agenta Kavai). •iarviciul di la 2 Aprilie 4 ore seara,— Constantlnopol, 1 Aprilie, arele dace Nicole a făcut Duminecă i ţ primului miniatra şi ministrului de Dapfi aceea a avat o luagă întreita Sultana). Naaiirea lai Mehruet-schimbată. nea e limpezită. Pentru Rusia e vorba de > Dar. câtă vreme acest sistem se hotărî ducă voe,t-> să respingă tuate ţ>Iic.& numai In cestiunl de neinsem- Londra 2 Aprilie. şa ce marchisal de Salisbary a a-!a toţi ambasadori! Mareî Britanii rnătate reaumfi toate depeşile cu-‘Guvernul, zioe el, regretă adanc oile Roşiei. E peste putioţă de a de pe acum până la ce puot pute-l aproba tratatul de la Sau Ştefana, vele ce acest tractat conţine fac accepta safi de a-1 respinge îatr'na rbitrar. Este aşa de neadmisibil, că Dl na va primi esnmonol parţial al tratat, peutru că fia-care etipnla-\mp\\cu o diverginţă de la tratata! I la* 18of>>. • • )ep .fi njarchisolal de Salisbnry aminte spot declaraţinnea de la 1871. Este putinţă, adaogă el, ca guvernul, fără s spiritul ecestel declaraţiani, să tă a ridica paterilor libertatea a-(ii asupra tractatului de la San-Depeşa face să reiasă că trata-San-Stefano a creat nn pnternic slav sub controlai Răşini, tera, zice depeşa, este cu desăvâr-liniştită in privinţa intoreselor sale ■rient, văzând apropiiodn-se ast-fel '■-posturile unei puteri superioare. In-dinţa şi asistenţa sn devin iniposi-în aceste condiţiunl. O ditcuţiuD* măr-■jlkita asupra articolilor tratatului, a cărei * gers depinde de o puter.i singură, ar fi remediu iloBorifi opus la pericolul ce (ţeuinţă interesele EugliterD şi pacea Eu- Jipeşa aminteşte încercările de reforma p>e de către conferinţa din Constantini^ reforme ce resistenţa Turciei a I eă cază. Resnltatnl urmărit nu a «t dar fi atins prin aceleaşi mijloace. fără îndoială de trebuinţă a aduce o Biber* in tratata, dar pentru un bun iern pacea şi libertatea sunt asemenea >eearil in această privinţă. Nu se va cont de aceste condiţinnl iutr'un igres ale cărui deliberaţinni vor ti res-ise prin reservele prinuipelui tiorcea- 7lena, 2 Aprilie. *Fremdemblat* zice : Acordul moral care stabilit intre Austria şi Englitera, o-(i innea lor identică că tractatul de San ^ji-fano nn poate fi obligatoriu pentru alte eteri, silinţele ce aU fâcntpentrn a men-e echilibrai in Orient, aQ atâta impor-iiiţă Sn cât să oprească pe RnBia de a :e resbel Engliterei. Se poate dar spera dl in menţinerea păcel. .i'agblatt*, vorbind de misinnea d-lui ătianu, zice că, dacă România cere pro-liţiaDea Austriei, trebne înainte de toate / facă Anstriel concesiuni economice. J Serviciul de la 2 Aprilie. 8 ore seara. Londra, 2 Aprilie, clanBele de regulare pacinică a marel probleme pe care a pus-o. Circulara marchizului de Salisbnry es-primă fără de reservă convingeren, că con-diţinnile tractatnlnl de San Stefano sunt incompatibile cn interesele Engliterei şi ale Europei şi această convingere e pe deplin împărtăşită de opinia publică. Astăzi posiţinnea guvernului englezesc e bine lămurită. .Daily News* e de părere că ronrehisul de Salisbury nu a indicat in circulara sa, cum înţelege modificarea tractatului de la Sau-Stefano. .Circulara, zice ast ziar, nn respunde la întrebarea, pentrn-ce se va bate Englitera, daca va ajunge până a se bate. .Morning Post* numeşte circulara mar-chisnlni de Salisbnry nn act de acusaţinne contra tractatnlul de San Stefano, .Standard* şi .Daily Telegraph* consideră circula marchisnlui de Salisbnry ca nn document de importanţă capitală, ce justifică pe Englitera faţă cn poterile. BUCURESCI 3 APRILIE Pentru toate cele ce se fac prin puterea publicA trebue s& fie cine va râspunzfttor: această respundere este una din cele mal de căpetenie garanţii contra abusulul de putere publică. Respunderea, chiar şi nu mal morală fiind, trebue să cază Insă asupra unei ori mal multor persoane anumite, ear nu asupra unul corp alcătuit din mal mulţi oameni, de oare-ce In viaţa politică solidaritatea respunderel este o frasă de-şeartă. Nu este dar un lucru mal comod pentru un guvern, de căt a face tot ce II place, nu Insă după bunul s6d plac, ci In virtutea hotărlrilor luate de către Adunare ori de către vre-o comisiune constituită adhoc: şi acest sistem comod este acela, pe care l a adoptat guvernul actual. Sunt lucruri neînsemnate cu care Camera ori Senatul nu se pot ocupa; guvernul numeşte o comisiune pentru-ca să se pue la adăpostul hotărlrilor el. Comisiunea nu poate să fie respunzătoare pentru hotărl-rile luate, de oare-ce hotărlrile se iaă cu maioritate de voturi şi fleşte care dintre membrii comisiunel poate zice, că el făcea parte din minoritate şi, după usurile adoptate, trebuia eă seaupue votului maiorităţil. In cel mal favoritor cas membrii comisiunel pot să fie condamnaţi de către judecător; dar faţă cu opinia publică lc remăne frasa stereotipă care le dă aparenţa de martiri al disciplinei. Tot de către judecător poate să fie condamnat şi ministrul; şi el 1nsâ remăne un martir şi jertfă J “Time*., constatând circulara marchi-1a respectului ce avea pentru maio i Rial ds Salisbnry, zice că acum cestiu- | tate. r.âtnte lăsăm să treacă. Oamenii lipsiţi de bărbăţie trebue să aibă şi el s sternul lor propnă şi nu le putem impune sistemul nostru, de oare-ce nu le putem da ceea-ce lipseşte pentru acest 3istem : îndrăzneala de a face pe respunderea lor proprie ceea ce cred că este bine şi puterea de a da faptelor lor sfinţenia voinţei bărbăteşti. Sunt demoralisâtoare efectele apucăturelor lor, dar primejdioase, absolut primejdioase nu sunt, de oarece, la urma urmelor, dispreţul pentru făptuitor înlocuieşte efectul demoralisatoi al faptei. Sunt Insă cestiunl, faţă cu care aplicarea acestui sistem este o crimă. Guvernul, alcătuit din căţl-va oa-nienl, represintă ţara şi prin urmare o poate angaja prin faptele şi de-claraţiunile sale. Dacă Inse acel câţiva oameni, care alcătuiesc guvernul sunt de bună chibzuială, dacă el aii bărbăţia de a se expune pentru ţara lor, dacă el sunt oameni cu virtuţi cetăţeneşti, nici odată nu caută să angajeze ţara ast fel, In căt ea să să nu îşi mal poată schimba atitudinea fără de a-şl călca cuvăntul dat, nicl-odată nu fac ţara Înainte de vreme solidară cu faptele şi decla-raţiumle lor Oamenii, care astă-zl ne guvernează, fac tocmai din potrivă. înainte de isbuenirea răsboiulul şi in tot cursul resboiulul el aQ angajat ţara fără de ştirea ţSrir, ah venit cu fapte Împlinite, apoi aă cerut aprobarea faptelor lor în nişte Împrejurări, In care era aproape peste putinţă a li-o refusa. Convenţia cu Rusia a fost adusă la cunoştinţa ţfiret numai după-ce oştirile ruseşti trecuseră Prutul şi guvernul putea să zică : suntem siliţi şi n’avern In cotro. Convenţia s’a Încheiat şi guvernul astă zi are o scusă : necesitatea imperioasă. Armata a trecut Dunărea; ţara Insă n'a fost întrebată de căt atunci, cănd nu mal putea să desaprobe fără de a jigni mândria naţională. Guvernul se făleşte cu faptele Dorobanţilor. După Incheiarea păcii guvernul cade în altă extremitate : el nu mal cutează a face nimic fără de a fi consultat ţara şi ast-fel angajază ţara Înainte de vreme. Ori care guvern s’ar fi mulţumit cu moţiunea votată In unanimitate de cătră corpurile legiuitoare : guvernul d-lul I. C. Brătianu ţine merefl confe-renţe secrete, face şi dă ocasiunl spre a se face mereă declaraţiunl şi ast fel, mal nainte de a se fi lămurit situaţia, ne sileşte a ne pronunţa asupra atitudinel noastre, ce trebue să atlrne cu deosebire de atitudinea marilor puteri. Voim numai să zicem, că e foarte ren, cănd o ţară este guvernată de nişte oameni, care cad din o extremitate Intr’alta. Pe noroc a făcut d. I." Brătianu până mal deunăzi politică de alianţă cu Rusia; tot pe noroc urmează astâ-z! a face politică. De ce natură este această nouă politică, nu voim să examinăm astă-zl. Atâta numai vom zice că numai cabinetul se leagă şi este respunzfitor. Ţara este şi române liberâ de orl-cc solidaritate, de orl-ce rCspnndcre. DIN AFARA Englitera — Ştirile sosite din Londra se contrazic. Mal multe ziare primesc ştirea, pe care am comunicat o şi noi în numSrul de erl, că lordul Derby a foit înlocuit prin marchisul de Salisbury, De şi Insă această ştire ni-se comunica ca positivâ, alte ziare spuneai! că nu s’a luat Încă hotârlre definitivă şi că pănă acum nu se ştie dacă Lyons saft Salisbury va fi minist u de es-ternPj de şi e mal probabil ca cel din urmă. Cele mal noi ştiri adeveresc numirea marchisulul de Salisbury. .Times* şi unele dintre ziarele din Germania cred că, numindu-se Salisbury ministru de esterne, ne-gociările cu Rusia se vor Începe şi vor putea ajunge la un buu sfârşit. Austro-Ullguria. — Despre misiunea generalului Ignatieff circu-leazâ o mulţime de ştiri, care mal mult ne încurcă de cât ne lămuresc asupra resultatelor pe care le-n obţinut generalul diplomat. .Fremdenblatt* ne asigură, că scopul cu care generalul Ignatief a venit la Viena, nu a fost decât a hotărî pe Austria să râinâie neutrală In cazul când ar isbucni un răsboiă Intre Rusia si Englitera. Corniţele Andrassy nu s’a pronunţat, a precizat Insă sfera intereselor Aus-tro-Ungariel şi, după cum ne asigură ziarul vienez, Austria cere ca Serbia, Bosnia, Herţegovina, Mun-tenegru şi Albania să între sub stăpânirea indirectă a curţii din Viena şi annme, In virtutea unor eonven-ţiunl economice şi militare. Asupra acestui punct cabinetul din Viena nu intră In discuţiuue cu cel rusesc, ci îşi reservă dreptul de a le pune la cale cu Poarta otomană. Acela-şl ziar crede, că d. I. C. Brătianu poate spera o bună primire în cercurile botârltoare din Viena şi că România poate conta pe sprijinul cabinetului din Viena cu deosebire Iu cestiunea trecerel armatelor prin România, stipulată In tractatul de San-Stefano pe nn timp de doi ani. Asupra cestiunel retrocedârel Basarabiei .Fremdenblatt* nu se pronunţă, de şi atinge cestiunea şi arată că mal multe cabinete europene afi promis guvernului român sprijinul lor In cestiunea aceasta. DESPRE PARTIDELE POLITICEI* IV (Urmare) Ast-fel In Anglia unde Camera comunelor, voiă să zic elementul democratic, este predomnitor, cu toate acestea rolul, de şi restrins, al Camerei lorzilor este o putere, iar nu o slăbiciune pentru naţiune. In special persistenţa aristocraţiei garantează societatea contra doininaţiu-nel esclusive fie a monarcbiel fie a democraţiei; ea e gata să restabilească balanţa dându-se In partea celui asuprit Îndată ce predomni-rea uneia din aceste forţe ameninţă de a deveni tiranie. Afară de acestea aristocraţia ţine firul trudi-ţiunilor naţionale; un popor fără tradiţiunî este un popor fără trecut şi fără de individualitate proprie. Aristocraţia păstrează sfinţenia tradiţiunilor strebune pe care democraţia este, prin natura el, aplecată a le despreţui, dar pe care o naţiune nu le sdrobeşte nici o dată nepedepsitfi. In sfârşit se stabileşte adesea In societăţile democratice curente puternice, care aă isvoarele lor adânci In suferinţele reale ale societâţel şi care ameninţă de a sdrobi totul, ajutate de căuşele de destrucţiune ce conţine Intr’lnsul orl-ce corp organic. Şi am vCzut din experienţă că monarebia constituţională 8’a găsit adesea slabă în contra acestor curente. Aristocraţia le-a putut domoli, dând pe de o parte satisfacţiune cerinţelor legitime, ln-frănănd pe de alta puterea destructoare a curentului. Iată foloasele ce aduce aristocraţia In statele unde există. Dar sunt ţfirl în cari aristocraţia nu există, ţftrl In care desvoltarea a fost prea pripită ca s.ă fi avut timp ideile politice să se presinte In ordinea lor naturală, In care de la monarebia absolută influenţa politică a trecut de-a dreptul la democraţie, fără c& aristocraţia să fi avut vre-o dată *) Din .Convorbiri Lit«r»re.* TIMFtIL influenţa predomnitoare, aşa In rât I Nu cred că ar fi bine sil se adopte sA poatA românea ca o putere In stat. Ar fi bine pentru asemenea ţgrl ca sA-şI creeze aristocraţia pe care n'o afl ? Chestiune fArA interes ; căci, orl-cât ar vrea cine-va sA formeze aristocraţia Intr'o ţarA In care n'a existat ca forţA predomnitoare In societate, lucrul este cu neputinţA. Ideea aristocraticA In adevăr nu poate sA naBrâ şi sA sa desvoltede cAt la un popor care este IncA In copilărie şi care poate sA ereazA că o clasă oare-care de oameni are calităţi şi drepturi pe care cel-l alţi nu le pot avea; aristocraţia este un fel de superstiţiune. După c“ această ideiă s'a întemeiat, atunci esclusiv sistunml lîoman. care aducea In senat pe toţi aceia ce ocu-paserA o magistratură Însemnată ; d-şi acest sistem a funcţionat atAt de bine şi afl adus atAtea serviciurf, dar fArA IndoialA Senatul ar câştiga mult dacA toţi aceia ce afl ocupat oare care funcţiuni înalte ar fi de drept senatori. Pe lAngA aceştia ar veni bărbaţii ce esceleazA In ştiinţe şi In cele-l'alte ramuri ale activităţii naţionale. GAndesc că nu e cu neputinţA de a se găsi un mijloc prin cnre să se întrunească mal toţi bărbaţii superiori al naţiunii Intr’un mare şi puternic colegifl. Un ast-fel de Senat, gAndesc efl. Sunt poporul atot puternic!* Căci I totul şi conchid că cea mal bună I treze, aşa să legifereze, a poate să trăiască şi Intr’o stare Ina ■ I ar avea mal multă greutate de cAt intată, destnl să nu aducă abusurl, I unul compus din persoane alese de căci lumea este dedată cu dflnsa. Dar sâ creezi aristocraţia la un popor ce a ajuns In perioada democratică. să tntemeez! privilegiul naş-terel tntr’o societate deprinsă cu ideea meritului personal, este tot a-tAt de imposibil precum este să dai unul bărbat matur ilusiunile unul copil! Acest adevftr este probat şi prin istorie. De doă ori Franţa a Încercat sâ şl redea aceste puteri conservatoare ale aristocraţiei, a cărei lipsă o simte atAt de mult, şi atAt Burbonil cAt şi Bonaparte afl căzut In această întreprindere. Nu zic că nu vor 0 existând oameni care sâ dorească aristocraţia şi care, de aceea, sâ creazâ In realizarea unei intreprinderl ca aceea de care am vorbit,—căci sunt multe idei escentrice mal ales In politică —dar aceşti oameni nu pot avea nici o acţiune asupra societăţii, şi ideile lor remăn In stare de visuri singuratece. Societăţile demo ratice. care nu afl avut şi nn afl aristocraţia, trec bue prin urmare sâ cânte aiurea puterea de conservaţiune pe care o dă aristocraţia ţârilor care afl urmat o desvoltare politică regulată. Această forţă statele lipsite de a-ristoeraţie afl căutat-o In constituirea unei a doa camere, care sâ re-presinte elemente mal conservatoare prin isvorul de unde naşte, şi experienţa de până acum afl probat că această a doa cameră poate sA aducă servicii reale societăţii. Şi credinţa noastră este că Senatul va putea Înlocui cu succps aristocraţia dacă organizarea lui ar fi ast-fel In rât să coprindâ pe bărbaţii cel mal învăţaţi şi cel mal experimentaţi. care de ordinar nu prea afl trecere In întrunirile electorale. alegătorii cameril. Or cum ar fi organizarea celei de a doa camere, iată problema cea mare ce se impune astă zi acelor ţâri din Europa care afl ajuns Ia democraţie şi care n'afl aristocraţie. Căci astâ-zl Europa Întreagă afl ajuns la stadiul democratic şi de acum lupta a început să se prinză Intre democraţia dominantă şi demagogia născândă. Şi această luptă se anunţă de pe acum îngrozitoare, şi societatea are nevoe de toate puterile el pentru a resista acestui duşman al civi-lisaţi unii. Şi In adevăr In Europa de astăzi, lăsAnd la o parte organizarea adoptată di fie care naţiune In parte, este incontestabil câ ideea democratică a meritului personal a triumfat peste tot; toţi recunosc câ guvernul societăţii nu se cuvine de cât celor mal capabili şi celor mal integri, Nn doar că aceşti a ar avea vre nn privilegiu de a domina societatea, dar societatea are dreptul ca afacerile el sA fie conduse le cel mal competenţi dintre fiii săi. EacA principiul, şi pe rA*A vreme această mare idee nu e atinsă, putem sâ discutăm care este cea mal bună organizare ce trebue să dăm unei societăţi pentru a face ca oamenii cel mal capabili să ajungă la cârma ţărel, fără ca, cu toate acestea, să eşim din cercul democraţiei. Dar de la un timp vedem con-testându-se ideea însăşi şi aceasta sub forme multiple: câte o dată dea-dreptul, „de ce voi şi nu noi ?* alte ori p:eziş: „de ce sâ ne contopim şi sâ nu ne numărăm ?* Câte o-datâ cu vocea umilită a suferinţei : „Sunt sermannl care sufere şi plăteşte!* Alte ori trufia brutală a violenţpl! demagogia, adevărat „?rot"u“, îmbracă toate formele şi vorbeşte toate lirabele. Nu e cu putinţă sâ se respunzA la o laltă la toate argumentele, la toate cuvintele, de cele mal multe ori seci, pe care demagogia le pune In circulaţie, este o idee cu toate acestea foarte respândită şi care formează tn zilele noastre basa mal tuturor argumentaţiilor demagogiei In materie politică. Cine n’a repetat In viaţa lui după Ciceron „vox populi vox dei,* sad cine n’a fost isbit de această expresie spirituală : „Toată lumea este mal înţeleaptă de cAt fie care ?“ Aceste vorbe exprimA una şi aceeaşi idee. care formează sofisma favorită a demagogiei. De oare ce vocea poporului este vocea lui Dumnezeii, adică adevărul, trebue sâ ne supunem orbeşte la ceea ce va hotărî tot poporul. Nu ne rămâne nici mAngAerea de a susţinea cA hotârlrealul e nedreaptA, căci nu există dreptate fără de cAt acea hotărlre chiar. Şi, dacă toată lumea este mal Înţeleaptă de cAt fie care, cu ce drept unul ar critica măsura luată de toată lumea? AnalisAnd Insă fie care din aceste două frase, este lesne să ne convingem câ ele însemnează câ majorităţile afl tot-deauna dreptate, ceea ce este un neadevăr manifest. Şi in adevăr „vox populi, vox Dei* va să zică că voinţa poporului este veritate şi fiind-că poporul nu-şl poate exprima voinţa de cât prin vot. In care e şi majoritate şi minoritate, proposiţinnea noastră se reduce la a zice câ ce hotăreşte majoritatea este veritate, şi câ nu este veritate independentă de acea voinţă ! De asemenea nu putem cunoaşte Înţelepciunea tuturor de căt pilind pe toţi sâ se pronunţe pe rănd asupra unei chestiuni date, şi procedând ast-fel e3te lesne de Înţeles câ unul poate avea mal multă minte de cât toţi cel-lalţ!lmpreunâ şi aceasta se Întâmplă pe fie care zi. El binp, cât de uşor de luţeles sunt aceste sofisme, totuşi ele formează textul argumentaţiunilor celor mal gustate ale demagogiei In aşa grad, In cât chestiunea ce se discută în Europa întreagă şi care desparte partidele politice este dacă există dreptate si raţiune independente de voinţa fie căruia safl, cu alte cuvinte, dacă societatea treime să se supue numărului safl raţiunii. Progresiştii susţin că numărul este organizare a societăţii este aceea care I dece; de unde nu, naţiunea asupra tuturor chestiunilor provoacă I tul de a le revoca mandati respunsul direct al tuturor cetăţe- I aceşti şi de a delega pe a ni lor şi execută inudiat votul ma-1 cui lor. jorităţil. I Se vede lesne că, după Iar conservatorii susţin că trebue I idee, monarchia, cât de coi să căutăm, nu ce vrea majoritatea I nalâ. este un non sens: c ci re e bine şi drept, şi conchid" câ I monarehicA esclude ideia ■/ -organizaţiunea cea mal bună a so- I mandatului şi stabilitatea, i vietăţi! este aceea care supune ches- I cuvăntul de a fi al monarc: tiunile celor competenţi de a le re-1 se poate Învoi cu „mobili solvă şi care dă timp ideilor să se I Quiritium.* 1) cearnă, sâ s» discute, pentru a se Se vede asemenea câ «j alege ce e bine şi drept asupra fie I unei a doua Camere, orl-cail cărei chestiuni. [colo organizarea el, nu pose Şi de aceea unul din principiile cât o rotilă nu numai nefoi. fundamentale ale partidului conser- dar Încă vătămătoare, căci Ij vator este representaţiunea care are I voinţa majorităţii de a sen de scop şi de efect de a Încredinţa imediat In fapte, conducerea afacerilor publice, nu tu-1 Şi mandatul deputaţilor A' turor, ci celor mal capabili. I mera unică trebue sâ fie imp Din norocire representaţiunea este I deputaţii fiind numai nişte u şi o necesitate practică în statele prin care vocea majorităţii *:i noastre moderne, care sunt prea I dusă In Cameră, iar nu oanw Întinse şi coprin 1 prea mulţi cetă- al ţării pentru luminile şi si ţenl. aşa In cât este cu neputinţă săleiunea lor. se adune toţi pentru a se consulta Una din consecinţele cele asupra afacerilor publice. I semnate ale ideiel ce desvolt Şi de aceea partidul progresist I câ magistratura trebue sâ fiţi este silit şi el sâ primească re-1 căci dreptul de a judeca es> presentaţiunea ; dar chestiunea, tn-li. parte din suveranitate şi i tre cele doă partide, se presentă In-I suveranitatea reşede In ue-( treagă asupra Înţelesului ce trebue I divid. Aşa In cât majorita să se dea representaţiunil şi asupra I dreptul'de a judeca şi singnr>!| rolului ce joacă ea In mechanismul I delega acest drept la mandilcŞ constituţional. I el. Judecătorii dar nu sunt ifii După progresişti, representaţiunea şi deputaţii, de cât interntJ nu este decât mijlocul practic prin prin care vorbeşte naţiunea, care voinţa majorităţii poate să se rul judecător In realitate, şi p manifeste : dacă s’ar putea ca ce-1 mare judecătorii trebue sA i tăţenil sA se pronunţe asupra tutu- după voinţa şi conform cu v ror chestiunilor representaţiunea n’ar I cometenţilor lor; de unde ni mai trebui; dar fiind că aceasta nu buesc revocaţi, se poate, ei dafl mandat altora ca I [n acest sistem legile sunt sâ poarte voinţa lor. Aceşti man-1 gog şj inamovibilitatea mag.st' datarl nu trebue să facă decât ceea I visul de aur ăl tuturor intel. ce voesc mandanţil. I |or 3erioase, tot aşa de absurc Naţiunea, zic el, este Suveranul; | 9tabilitatea tronului, va sâ zică fie care cetăţean are tnâs-cut In sine dreptul de suveranitate pentru partea sa : fie-care are o porţiune virilă din dreptul de a administra, de a legifera, de a judeca; fie-care este, pentru partea sa, putere esecutivă, putere legislativă, putere judecătorească; dar, pentru câ nu e cu puţin şâ ca Toţi sâ ese-cute singuri aceste drepturi, el le deleagă altoi a, cari sunt datori să se conformeze cu voinţa lor : prin urmare capul puterii esecutive tre-bue să fie ales de toţi, judecătorii Mal pe sus de toate ideia px sistă cere votul universal, adi» soluta egalitate a tuturor de verna statul. Dacă fie-care i are partea lui de s 'veranitati chiar calitatea lui de cetăţeaig se poate justifica această ine care consistă In a da cutâruii multă influenţă In alegeri de.< tuia ? Ce însemnează propri«ti şi proprietar mic, colegiul al t I) NicAerl n am veaiifc mal bice dedusă * aleşi de toţi, legislatorii aleşi de I * idf“ "“■"“■•i »*) T * ° * I discursul pronunţat sub imperiu de d. Ga f toţi şi Domnul şi corpuri legiuitoare I Acolo se vede că orl-ce stabilitate , ori* li şi judecători Sâ caute, nu cum e I «te impMÎbili, de oare-ce »otul uni vel , . . , , . • - I «chimb» pe fie-care ii ji nimeni nu (iar bine Şl drept, CI ciun vrea mbjori- I ^ TOt,nţil de ast&-il vor primi ceea-ee , tatea naţiunii şi aşa sâ adminis-l<,tau(ii de eri. MLHAIL STROGOFF CURIERUL ŢARULUI XI. (Urmare» 29-a). Ivan Ogireff îţtî jurase prin urmare ca ftbândă bună mişeleecnl s?fl rol. Căpătase încrederii depl nă a marelui dnce. Putea bh abuzeze de dânsa orl-când ţi orî-c»tn îl pi&cea. Trebuia «8 locuiască chiar în a-calaşi palat, sS intre în toate tainele a-pfirSrel. Ţinea deci toată situaţia in milna lui. Nimeni în Ircntzk nu’l cnnoştea ; nimeni nu’I putea smulge masca. Se hotărî deci a se pune la locrn fără întârziere. In adevăr timpul zoren. Trebniasă cnză cetatea până a nn sosi Unşi! de la miazănoapte sa a de la răsărit, şi el trebnia să bo-seascS peste cât^-v.» zile. Tătarii luând In stăpânire Ircntzkul, nn maţ era chip să 1 i-*e poată Ina îoapoî. In orl-ce caz, dflcfi Tar fi şi părăsit mal târziii, n’ar fi făcnt el aceasta fără să’l darame din temelii, fără ca la picioarele Inî Feofar-Han b& na ge rostogolească capal marelol dace. Ivan Ogareff, arând toate mijloacele de a vedea, de a observa, de a doa-zi chiar ae ocapS cn vizitarea întăritorilor. Pretntîn-denl fn primit de ofiţeri, de soldaţi, de locuitori cu căldură. A est curier al Ţarului era pentra ei ca o legutnră care’l lega cn împărăţia. Ivan Ogar-ff prevpsti cu neobrăzare neturburfttS falsele peripeţii ale că'Storiel lui. Apoi cn dibăcie, fără Insă a stărui asupra ac'fitnl pnnet, vorbi despre grentntea situaţiei, exajerând dupe cnm făcuse şi în f-iţa marelnl dnee atât isbânziîe Tătarilor cât şi pnterea acelor barbari. Auzindn’l orî-cine credea că ajutoarele, chiar de ar fi fost «ă sosească, erafl să fie neîndestnlătonre, şi era de temut că o bătălie sub zidnrile Ircotzknlnl are să fie tot aşa de nenorocită ca şi bătăliile de la Kolyvan, Tomsk şi Kraano-iursk. Aceste îngrijătoare insinuări, nn le prea îndesa Ivan Ogareff. Li trecea încetul cn încetul şi cn băgare de seamă in spiritul apărătorilor cetâţel. Nu răspundea de cât când il îrabalzead întrebările, şi se prefăcea că e trist grozav. Ia orî-ce caz, spunea că trebue să se apere cetatea până la cel din urmă om, măcar de-ar trtbai să arnnee in aer toată cetiten, de cât să se predea barbarilor. Răni acesta s’ar fi şi făcut dacă n’ar fi pntnt face Insă garnizoana şi populaţia Ircntzknlnî orail prea patrioate pentrn a se clinti din loc. Dintre aceşti soldaţi, dintre aceşti c tăţenî închişi intr’o cetate izolată la capătul Înmii asiatice, nici u-nnl n’itr fi cutfzit să pomenească măcar de capitnlaţie. Despreţul Ruşilor pentru acei barbari *ra fără margine. In orl-ce caz, niminea na cugeta să bănuiască măcar rolul mişslesc şi spurcat al lui Ognref; niminl nn putea bănoi ca pretinsul curier al Czarnluî era un trădător. O iroprejorare foarte firească făcu ca, chiar de la BOBirea lui in lrcnlzk, Ivan Ogaref să intre in strînsă legătură cu unul din cei mal viteji apărători al cetăţii, Vasile Fftodor. Ştim ce griji bântuia pe acest nenorocit părinte. Daca fiica lui, NadLa, a plecat din Rusia la data însemnată fn cea din nrmă a el scrisoare, pe care el o primise de la Riga, ce o fi de ea? încearcă dânsa oare chiar acuma de a -străbate ţinuturile încălcate de vrăjmaşi, safl afl şţ pns mâna pe dânsa năvălitorii? Vasile Feodor nn pntea găsi linişte pentru durerea lui de cat când i se înfăţişa prilejul a 80 bate cn Tătarii — prilejuri carî după dorinţa Inî, i se păreafl foarte rare, Ast-fel, când Vasile Feodor află că a sosit pe neaşteptate nn curier al Czarnlnî, avu nn fel de presimţire că are să afle d« la el vre-o noutate despre copila Ini. Fără îndoială, era namal o spemnţă chimerică, insă care se adânci în inima Ini. Şi curi-eral na fusese şi el prizonier, cum poate este Nadia? Vasili Feodor merse să găsească pe Ioan Ogaref, care se folosi de acest prilej pentru a intra în strînsă legătură şi fn zilnice fntălnirî cu comandantul. Oare renegatul trădător se gândea să se folosească ?î de împrrjararea aceasta? Judeca oare pe toţî oameni dapă densul? Credea oare că nn rna, chiar un exilat politic, şi-ar fi putut, ca densul, trăda ţara? Ori şi cnm ar fi, Ivan Ogureff respnnse cn grabă şi cn dibăcie la stăruitoarele înclinări ale tatăln» Nadiel cătră dânsul. VaRilie Feodor, chiar a doa zi după sosirea pretinsului curier nurse la palatnl guvernatorului general. Acolo făcn ca-, noştinţă ea Ogaref, el arătă împreji în care fic-sa trebuia sa fi părăsit) europeana şi’î spuse cari erafl acni liniştea şi durerea lui peutrn Nadia Ivan Ogaref nu cnnoştea pe Nadi toate că o întâlnise la posta de la I-în zîoa în care ea se afla acolo cu i Strogof. Atunci insă nu’î pntuse 1» minte nict eî preenm nici celor doi rişti cari se aflafl in acelaşi timp fn poştiel. Nu pută da prin urmare lui dor nicl-o informaţie despre fiica lai „In ce vreme însă, întrebă Ivan reff, fata dumitale să fi eşit de pe pJF tal rusesc ? — Cam tot într’o vreme ca şi d-ta punse Vasile Feodor. — Efl am plecat din Moscv» la 15 ) — Şi fata mea trebue să fi pleca pe atunci din Moscva, după curo îmi s desluşit prin scrisoarea el. — Era în Moscva Ia 15 Iulie? înt O ga reff. — Fireşte că atunci era în Moscvi — Atunoi!...* respnnse Ogureff. Apoi reluând cuvântul urmâ : »A nn, mă înşel... Era să încarc adSogâ. Din nenenoiocire este fourte | T I M P UI. \ >fe. tţinl IV? Nu suntem toţi Romani? rvfrat cA unii sunt mal capa-ja cftt alţii, şi prin urmare cel i0 pot garanta un guvern mal jftle c&t cel din urmă; este ia-şidevArat c& unii sunt mal mult saţl de buna conducere a afa-r publice, dar capacitatea şi vsele materiale nu pot avea nici luenţA asupra dreptului de su-utate care este al tutulor ce-ălor şi prin urmare al Be-cAruia 1 o parte virilA. tA ideia ce urmAreşte partidul esist In toatA Europa civilisatA, consecinţele el, nu cele mal delte şi mal estreme, ci cele irne-care se discutâ peste tot şi care unele afi şi fost admise pe irea. Şi nu e trebuinţa sA fie -va profet pentru a prevedea cA, lomentul In care aceastA ideie admisA fArA restricţiune şi fArA e, frumoasa civilisaţiune a Eu-j 3e va Îneca In miserie şi In ? acest sistem nu mal e loc pentru una din ideile respectate de oa-i : libertatea individualA. auto-i\a comunelor, nu pot sA fie mal iţate de cAt monarchia şi aristo-ţis ; drepturi cAştigate, credinţe ectate, libertăţi inAscute omului InsemneazA acestea In faţa vo-majoritâţil? Nu poate fi drept ra dreptului! Voinţa majorităţii libertatea, dreptatea, religiunea! iiţiunea, adică numSrul, este un mal absolut de cAt toţi tiranii absoluţi, care are de pe acum îşitoril lui In toate ţările, şi de cum, arată pe alocurea de ce I şi de ruine e capabil, getănd la aceste idei şi adu-u-ml aminte de soarta Atenei miel, m’am Intr- bat adesea daca nil cari le 9usţin pe toate sad Mufele dintr’fensele tgl dau bine şami de adAncul prăpastie! în care pbrăncesc naţiunile lor; şi, uităn-nift la felul spiritului lor , la a-turile lor, la scrierile lor, am is convins că prea puţini Înţeleg •nAtatea ideilor ce susţin. Sunt loială unii cari pătrund prin-şi’l vftd consecinţele, cari ştift e pleacă şi unde merg; dar aceştia foarte puţini la numfir, roşi de invidie contra celor cu re şi cu nume, şi nu ImbrAţişazA te idet decăt pentru a-şl potoli ajutorul lor setea de populari-,te saO a-şi satisface poftele. In-^)lo marea majoritate sunt sad oa-nl tineri cari s’ati aruncat im-ieDţr In politică Înainte de a fi t timpul să cugete la problemele le ce ea ridică şi să stea faţă In faţă cu realitatea; sad bărbaţi cu talente strălucite căte odatA, cu inime pline de cele mal frumoase sentimente mal tot-d'a-uaa, dar pe cari o inteligenţă leneşă sad superficială II face incapabili de a se ridica de la o idee particulară la principiul lin care derivă şi de a deduce consecinţele necesare ale acelui prin-cipid. Şi toţi aceştia sunt foarte numeroşi, foarte activi, foarte energici! Şi tocmai de aceea mft întrebam dacă statele Europei moderne, mal fericite decăt republicele lumii vechi, vor avea destule puteri conservatoare lntr’ftnsele ca să nimicească aceste sofisme, şi dacă democraţia va învinge de astă-dată demagogia. Nu ne temem pentru timpuri liniştite, In care raţiunea senină domneşte şi .legile se execută; ne temem pentru momentele de turbu-rârl, In care glasul pasiunii se aude singur şi puterea brutală sdrobeşte totul. In timpuri ordinare suntem Încredinţaţi că partidul conservator va putea să conserve bunurile cele mari politice ale Europei moderne: libertatea individuală şi autonomia comunelor, monarchia constituţională şi un corp ponderator, şi mal pe sus de toate aceste, marea idee a meritului personal, care sunt atâtea cetăţi puternice de care se vor sdrobi toate atacurile demagogiei. Şi ajutat de acestea va putea să asigure dominaţiunea raţiunii şi a dreptăţii In societate. (Va arma). SEN A.TTTXj Şed nţa dn 1h 21 Martie 1878. Şedinţa se deschid» la 3 ore p. m. snb prefedeaţia d-lal d. Brătianu. Dopa aprobarea samarului, d. Stnrdza propune c8 Senatul sfi se retragă Iu secţiuni, pentrn a se ocupa da urgenţă cu proiectai de lege şi convenţiunea comercială încheiată cu Germania. Senatul neadoptând această propunere, decide a continua desbaterea asupra proiectului relativ la modificarea legtl electorale. D. Cămărăşescu, raportore, citeşte art. 14 al comitetului delegaţilor. D. Stnrdza declară că va vota contra modificărilor introduse de comitetul delegaţilor şi propune un amendament pentru adoptarea articolului votat de Camera deputaţilor. D. ministru jnstiţiei, regretă precipitarea cu care d. Stnrdza propune acest amendament, de oare ce chiar d-sa în şedinţa precedentă combătuse art. votat de Cameră. D-«a propune a se ansptndu şedinţa pentru a se putea formula o noă redacţiune a articolului. D-nil senatori Ziso, loan Ghica şi 0-răscu cer asemenea suspendarea şedinţei Senatul adoptând această cerere şedinţa este suspendată. La redeschidere d. Orăscn propune nn amendament la articolul propus de comitetul delegaţilor, in acest sens ca binroul provisoriQ să nn fie presidat de cel mai in vârstă din alegători, ci de cel d'ântăiQ alegător din trei cari se vor trage la sorţi pentru a forma biurool provisoriQ. D. Zisa combate acest amendament. D. loan Ghica. Arată că un se poate pronunţa pentru nici unul din amendamentele propuse. Legea electorală prevede ca biurool să fie presidat de cel mal in vârstă dintre alegători, şi prin urmare a se admite sistemul ca preşedintele provisoriQ să fie ales prin sorţi ar fi a se călca o disposiţinne consţitnţională a legei electorale. Opiniunea d-sale estâ a se modifica articolul în acest sens ca binronl provisoriQ să fie presidat de cel mal in vârstă pentru a nu se“mal discuta, să fie mai dinainte constatată chiar prin listele electorale. D. Şendrea susţiue amendamentul d-lui loan Ghica. Principele D. Ghica se pronunţă pentru redacţiunea adoptată de comitetul delegaţilor, adică ca biuroul provisoriQ să fie ales prin sorţi şi să fie presidat de cel mal in vârstă dintre cei eşiţi la sorţi. D. Manolescu zice că nu poate fi mulţumit decât de redacţiunea formulată de Cameră, numai acest BiHtem ne garantează că nu se va mai face bătae la alegeri pentru compunerea binroalui provisoriQ. îndată ce cestinnea vârstei va fi pusă în discnţinne, cearta va fi gata. Co totul nlt-fel este in sistemul Camerei, care dispune că acest biaroQ se va forma din consilierii judeţeni şi din membrii tribunalelor de judeţe traşi la corţî. D. Ion Ghica desvoltă amendamentul propus de d-sa şi este susţinut de d-nnl Al. Zisn. D. ministru Cultelor propune un noQ sistem ca să se ia în consideraţie şi vârsta şi anume din 10 alegători cel mal în vârstă să se tragă la sorţi nuni care să presideze biuronl. D. Sturz» declară că ’şi retrage amendamentul propun de d-s», ţi depune doă sub amendamente relative la penalităţile ce se vor aplica primarilor cari vor fi absenţi de la binrourile electorale in ziua alegerilor. După închiderea disenţinnei se pune la vot maiăutâiQ amendamentul d-lul Orăecu şi se respinge. Se pune la vot prin bile amendamentul d-lui Ion Ghica şi votul este declarat nul neintruuind majoritate nici pentrn nici contra. Orele fiind înaintate d. V. Preşedinte ridică şedinţa annnciând pe cea viitoare pentrn a doa zi. CRONICA D-nil Ion Ghica Dimitrie Sturza In Buda-Pesta.—îndată ce neleala şi ingrata pretenţiune a Roşie!, d’a se desmembra Basarabia de România şi d'a o ceda ei, a fl că fata doinitele trebue sS fi trecut B'ţ*i şi no îţi mai reiuâne de cât o speţă, eă »® fi oprit din cale adică, cAnd Suflat ştirea despre invazia tătărească!» asili Feodor plecă capal 1 Cunoştea pe iMdia şi ştia că nimic nu o poate opri de îndeplinirea hotăririlor «1. i]bvan Ogareff făcuse fără nici nu folos !jl f»pt în adevăr crud. Co un singur cn-int ar fi putut linişti pe bietul tată. De j N'adia treense graniţa siberiană io im-£ furările pe cari le ştim, Vasili Feodor, l'opiând data la care se afla fie-sa în lioi-Novgorod şi data decretului cate ■rea ieşirea tutulor din această cetate, Hi îndoială ar fi putut trage convingerea i Nadia nn se putaso expune primejdii Ir invaziei şi că, fără de voie-I chiar, se ti incă pe pământul european al impă-Iţiel. [van Ogaref, nrmândo'şi firea lui tică-»*si, pe care durerile altora nu o mai Iţea atinge, putea să zică acest cuvânt.. , ir nu-1 zise. Varili Feodor se retrase cu inima sdro-■'i. După această convorbire nu-( mal ('iSsese nici o speranţă. In eele două zile următoare, la 3 şi 4 fcumilire, marele-duce întrebă de mal I ‘ multe ori pe pretinsul Mihail StrogofT şi-l puse să-I repeteze din vorbă iu vorbă tot ce anzise in Palatnl-NoQ. Ivan Ogaref, pregătit pentrn toate întrebările, răspunse fără a sta la gândnrl. Nu ascnnse, gi aceasta cn scop, că guvernul împărătesc fusese surprins fără veste de invazie, că ridicarea barbarilor fusese pregătită in cea mai mare taină, că Tătarii erafl stăpâni de mnlt pe linia rialul Obi, când nO sosit la Moscva ştirile despre invazie, şi in sfârşit că nn era pregătit nimic în ţinn-turile ruseşti pentrn a trimite repede in biberi» trupele necesare spre a înfrânge pe năvălitori. Apoi, Ivan Ogaref, liber co totul pe toate mişcările lui , începu a stndia Ir-kutzkul, starea intăriturilor, punctele slabe, pentrn a se folosi mal târzifl de acest studiQ, in cazul când vre-o împrejurare Deprevăzută l-ar împiedica de a’şi îndeplini trădarea. Se puse mal ales cn mal raniţă stăruinţă să iea seama porţii Bol-cbaia, pe care vrea s'o dea duşmanilor. De doă ori, seara, s» apropia de această poartă. Se plimba fără a se teme de gloanţele impreenrătorilor, ale căror ăntfiis posturi eraQ departe de intăriturl cel puţin cu o verstă. Ştia bine că nu este expus şi chiar ci e recunoscut. Zăria chiar o umbră care se strecura până la poalele întăritorilor. Sangara primejdnindn 'şl viaţa, venea să incerce a se pune în relaţie cu Ogareff. Afară de asta, impresnraţil de doă zile se bucnrafl de o linişte pe care nu prea aveaQ obicei Tătarii să le o lase de la începutul im presărării. Aşa porancia Ivan Ogareff. Locotenentul lui Feofar-Han voise ca toate încercările pentru luarea cetăţii cu putere să înceteze. Ast-fel de la sosirea Ini in Irkutzk tunurile încetaseră cn totnl. Poate—cel puţin aşa spera el — supraveghiarea im-presoraţilor avea eă mal slăbească. In orice caz, la postările de dinainte câte-va mii de Tătari eraQ gata să se repează la poarta lăsată fără apârHre, când Ivan Ogu-rt-ff le-ar fi făcut cunoscut aceasta. Şi ceasul aşteptat trebuia In curând eă sosească. Trebnia sfârşit lucru mal nainte de sosirea oştilor ruseşti la lrkatzk. Ogareff işl luâ hotârirea, şi iu acea seară chiar, din vfirfnl întăritorilor, căzn o scrisorică în manile Sangarel. Ivan Ogareff hotăriee să trădeze Irkatz-kul chiar a doazi, in noaptea ds 5 spre 6 Octoravrie, pe Ir 2 cesenrl despre zio. (V» urma). luat nn caracter mal acut, guvernul român a trimis pe d. Ion Ghica cu misiune diplomatică la Paris şi Li Londra, mal a-pol pe d. Dimitrie Stnrza cn arneaşi însărcinare la Viena şi la Bnda-Pesta. Aceşti bărbsţl de stat intâluindo-se în săptămân» trecută la Vieun, veniră la Buda-Pesta şi aice conferiră cu mai mulţi bărb>ţi de stat al Ungariei. Tinerimea română aflând sosirea numiţilor domni, veniţi in o oansă naţională atât de importantă, grăbi să-i salate prin o depataţiane, condusă de redactorul acestei fol. La cuvdatnl de ine timpinare, prin care se interpretă via inte-resare cu care noi Românii din aceste ţâri petrecurăm toate fasele resboiulnf, precum şi cele întâmplate de atunoe: ăntâiQ res-punse d. Ghica apoi d. Sturza, prin nişt-terminl foarte călduroşl; apoi descrii-ră cu colori vil situaţinnea grea a României, şi pericolul cel mare ce o ameninţă din partea pan-rnsismnlnl, care ţine că Românii no snnt de rasă latină, ci slavi, şi care voieşte nn numai a lua Basarabia, ci a întinde graniţele rnseştl până la Car-paţl; şi încheiarfi dorind întrunirea naţiunilor nes,avice in contra acestui pericol comun. Lnnl, generalul Tiirr dede un prânz in onoarea iluştrilor oaspeţi, la care luară parte mai mulţi membrii de frunte al parlamentului. (Familia) O dlstineţie.— Fotograful Curţei d-nul Frânt tic DuşeM, a fost surprins zilele acestea cu o adresă din partea consiliarului intim gi capul cabinetului civil al împăratului Germaniei, prin care este înştiinţat, că Maiestatea Sa, văzând producţiile sale fotografice de la câmpul resboiului din Bulgaria, atât de bine isbutite, ’I a conferit , medalia de aur pentru arte.» Ne scutim a mal înşira meritele d-lni Duşec, de oare-ce sunt deja destnl de bine cunoscute. Suntem fericiţi văzând că un artist din ţara noastră a fost onorat cu o distincţie aşia de osebită şi mate. Bene Merentl. — S'a acordat medalia ‘Bene-Merenti* cl. I d-luî Dr. A. Sutzo, pentru lucrările sale medico-psichologice; iar cl. II persoanelor ce nrmează: D-lui profesor d. Ananescn, pentru lucrări şi pub icaţioni didactice. D-lui profesor Barba Constantinescn, a-semunea. D-lnl profesor Ieremia Circa, asemenea. > » B. Stilescu, > v , St. C. Mihăilescu, > > >1. Romaneecu, > , , I. Manlin, > > » N. Măcărescn, > > > D. Stoica, » > , C. PlatoD, , D-lui institutore I. Creangă > , , C7 Grigorescn > > , V. Răceann, , > > B. Drăguşescn, , > , Z. Antinescn, > , , G. Chrisoecoleo, > D-luî G. Tănt, pentrn scrierile şi publi- caţinnile sale de poeeil populare. D-lnl profesor M&lgonvernâ, pentru lucrările şi pnblicaţinnile sale didactice şi pedagogice. D-lnl profesor B. Stefanescu pentru lucrările şi pnblicaţinnile sale caligrafice şi D-lul profesor N. I. Miclescu, pentru silinţele ce ’şi a dat pentrn deevoltarea cabinetului de fisică de la gimnasinl din Ploesci. Alegere. Colegiul al III electoral pentru deputaţi de la judeţul CovarluiQ este onvocat, în zios de 28 Aprile viitor, spre a impli, prin nouă alegere, vacanţa declarată în Adunare, in urma demisio-nărei domnului Petre Constantin. YA RIETATI Oenera/ul Conte Ignatief. — In petrecerea sa de trei zile In Viena, generalnl Ignatief s'a folosit deorl-ce moment, care n’aQ fost consacrat la tratări diplomatice orale, pentru a lncra ou secretarul săil, consi-liarul de Curte de Bassilîy. Cu ministerul afacerilor străine din Petersborg omnl de stat rcsesc ca stat tu constantă comunicaţie telegrafică. Miercurea trecută noaptea veniseră grămezi întregi dedepeşldiu Petersborg pentru contele Ignatief. Cele mal multe din • )• i s’afi pntnt comunioa imediat pentru c'a lucrat până după miezal nopţii nn s-cretnrnl de legaţinne Tarif-f ş» < u eon-i-liarnl de Curte B-ssily. Joi dimin-aţa a plecat nn curier. Acela a plecat Ih l'eter-sburg cn depeş", cn trenol de Joi 11 ore Ambasadorul rus NoviknfT, il vi-itâ Jo la 10 ore şi rămase la el abia jumătate de oră. Li 12 ore cont-le mers )a ministerul austriac de estern- şi conferi trei ceasnrl cu contele Andrassy. In vremea co f rm-ţel mal veniră iu palatnl ministerului de est«me ambasadorul rns N -viknf, ronsi-liarul francez Ie an.bmadă d- Fmg, consilierul italian de leiraţiune Curtopati fi mal târziO ambasadorul englez Str Htnry hlliot, cari toţi fură primiţi imediat d-contele Andrassy şi luară parte la conversaţia diplomatică. Generalul Ignatief se ’ntotrse la hotel la 3 gi nn sf-rt ; ceilalţi diplomaţi mal rămânerii âncă la contele Andrassy. Amba«adornl niarel Britanii Sir Henrv E liot veni lc 4 şi jumătate spre a face o vizită d-lnl Ignatief. Fiiud-că acesta părăsise hotelnl, Sir El-liot fi lăsă numai o cartă de vizită. Sâmbătă contele visită pe ambasadorul Angliei etc. Aceste detalii, comunicate de ziarele din Vien» dovedesc O activitate f-brilă, justificată prin greutatea împrejurărilor. ULTIME S CIRI (Agenţia Havat). — Serviciul da ta 3 Aprilie 0 ore dim. — Berlin, 1 Aprilie. In urma unei răceli, Impăratal şade de Sâmbătă in caeă. Buletinul despre sănătatea lui zice: ,împăratul adormit mal bine de cât erl noapte. Starea Ini, conaid-rând impregiorările, este foarte satisfăcătoare.» Londra, 2 Aprilie. Lordul Leitrim, secretarul şi vizitiul săQ aQ foet omortţi cn ocaziunea unei plimbări cn trăsura împrejnrul Leitrimului în Irlanda. ATHENEUL ROMÂN D. A. Odobescu va ţine o conferinţă. Sâmbătă 25 Martie, 8 ore seara, asupra jluărel Rahovel.» D. Em. Creţuleecu va ţine Miercuri, 29 Martie, o conferinţă asupra ,geniului d -structor şi geniului reparator.» ROMÂNIA SI RESBELUL ACTUAL •Ml GUVERNANŢII si GUVERNAŢII de N. BLtREMBERfl fost senator ales, deputat demisionat. . Tr&ducţiune din limba france>&. Tipărită din iniţiativa unul iubitor de adevCr. Se află de vănzare la librăria Szbllbsy A eşit de sub tipar: MUNCA SI FUNCTIONARISMUL conferinţa ţinuta de d. Dim. P. Vio-reanu la Athened, şi se afla de vânzare la toate librAriele. Preţul 30 de ban!. A eşit de sub tipar şi se aflA de vânzare la tnagusinele de musicA ale d-lor Gebaner şi Şandrovits , şi la autor : CÂNTECUL ROŞIORILOR IDE EA. VEDE. Dedicat Măriel-Sale DOMNITORULUI ROMANILOR CAROL L Poesia de Locotenent de stat major M C. MA9IULESCC PENTRU VOCE SI P1AN0 do C AROL PAŞILL jun. Preţul 1 I eO bani 50. TIMPUL HYG1ENA PELVI S A V O N AU SUC DE LAITUE ED. PINAUD. PARIS —V«M,- Ao**t iăpun sp d*oi©beşte prin nortionitatea paat©l sole ţi prin fineţi mirosului iou. EI re» ooreşte pelea fi i comunică o fră^e^im© oe-pr^ciuită. Pe timpurile de ger pe lângă acest aăpun. trebueice Întrebuinţată şi pasta callidermica. Singurul Depoait allQ Aspasinel Mignot. MARE SUCCES. VE LO UTIN E esto o FĂINĂ I)E OREZ de o drqsebitS specialitate, fure linii, ne-simţibilă, preparaţii cu Pisntul, fi posedă calitatea cea fericită , a da feţei omului. SA PUM MEDICAL DE PĂCURĂ al lui BERQEE ae întrebuinţau cu bucccs sigur de nouţ? pn! In urma recoui&n lărel fi atestatelor a d-lor : profeior Dr. Cavaler oe Scbroff, profesor Heller, Dr. Melichar şi multor medici şi altor peradne ca remedii! contra TUTULOR BOLELOR ALE PIELEI precum fi contra necurăţeniei /ejW. mal alea contra riiel, pecinginilor, bubelor dulce, purdielor, ra&treţa capului şi a bar-beî, petelor obrazului şi a trupului, nasului roşiii, degerătnrel, transpiraţiunel pietrelor şi contra tutulor balelor de cap ale copailor. Haleşte şi de recomandat general-mente ca un mijloc purificativ la spălat. Decă săpunul de păcură al Iul Berger se întrebuinţară in genere ca mijloc de spălat pe pelea «ânâtdiâ sdîl din când in când in băl, atenei va da polei o fineţă şi frescheţă tstraordin&ră, precum nu va produce nici un alt găpun, preservând de t6te bdlele bus enumerate ale pielei. Preţul unei bucăţi împreună cu descrierea Intrebuinţârel I franc. Săpunol da picuri al Iul Berger conţide 40 la sută plicuri conc. dr lemn, ie prepari ru mare băgare de ijmă 51 «e deosebeşte fdrte mult de tdte eele-alte aăpunurl de picuri aflătdre astăijl in comerciti. — Spre a se feri de falsificate — •4 ie ceră dinadins săpunul de picuri al Iul Berger şi să observe invălltura cea verde. Oepojital general pentru Rominia en rosg ţi en detail In Bucuretci in larmacia la Speranţa a Ini BRUS. Oeposite In Brăila . farmacia Hepites, Craiova, farmacia Moess; Focjan . farm. Liude, Galaţi, farm. Curto-vits, laţi, Tarm. Koaya, Pfoeşti, farmacia Schuller. Afar4 de aceste, 6e-care farmacii se află in p siţie a putea preda Sipunul de picuri al (ul Berger cu preţul original. Pentru comand! en gros ţi en detail si ee adreseze către depositul principal: Farm. G. HE.LL, In Troppău. (.712 8) FItKSCITATKA NATURALĂ a tiuereţel. CH. FAY, Parfumeur la Paris, 9, rue de Paix. Deposit în Bucurescl la furmaciS d-hii T. II'. Zurncr, şi In d-nil Appel <(' C-ic. i magasinol de muzica si piano losef Snndrovlcl et. Comp (Calea Mogoşdiel, vis-a-via de Consul..tul Kusfsc. Se afli ti de v irizare următoarele piese de mare succes : 1. Millo Cuadril, pentru piano, de Fr. Schipek fr. 2. 2. Rascazt, vestita romanţă rusdseă, pentru voce şi piano, arangiată de Fr. 9chipek fr. 1 50. 3 O utipU in pădure, fantasie naţională de, Schipek, fr. 2 50. 4. Nebuna vals, Lud. Wiest, 2. 50. 5. Nu te pot uita, arie cântată cu mare succes pe scenă, compuBă de d. Franchetti, fr. 2. 6. Marşul Independin^ei, poes e de Orăşvnu Dulia de G. Br&tiann dedicată M. 3. Ddmnel fr. 1 50, 7. „Lacrima'll spune", aria pentru voce şi piano de d-na Baluţl, fr. 2. 8. Tramvays-galop, de Qubertz, fr. 2. 9. Schipek, Lea adieui de Vienne, vals, fr. 2 60. 10. Brătianu tir., Câtaiu n<5pte printre stele, fr. 1 50. A >ţ t da sub tipar ţi se află de ven-4»re la mngasiile de musică Gebauor şi landa & Sandrovitz: DEŞTEPTATE ROMANE de Andrei Mureşânu eroic pentru patru vool cu acompaniament de piano de LEOPLD STERN. Preţul î Led nod. HUCUHESOI Tipografl-editorl Thiel & VVeisa, palatul .Dacia.* I ADEVERATE INJECTIUNI SI CAPSULE G O FAVROT Aceste Caimule posedă proprietăţile tonice n t! ml romi lui adăognte pe lingă acţiunea antihlenoragicâ dc Copalm. Klo nu obosesc» stomahul şi nu provocă nici nor,nişică dc Copalul. Klo nu obosesc» stomab , , diaree nici grotă ; constituescu medicamentul prin escclenlâ in tratarea bolelor contagiose a ambelor .secse, scurgeri vechi seu recente, calare a boşicei şi eurze-ccft fără voie aurinului Pe la finele tratamentului, şi când ori-ce durere a dispărut, usul INJECŢIUXU IîlCORI) tonice şi astringente, esto lunidooul infailibil de a consolida vindecarea şi dc a evita intercerca. ADEVERAT SIROP DEPURATIV I C O FI F A V R O T Acest sirop este ncâpart pentru a vin dccacu deseverşire maladiele polei şi pentru a sfirsi dcacurăţi sângele după un tratamentu anti-sililitic. El fercsec de tute accidentele ce pot rcRulta din sifilis constituţională. Publicul, trebuo a lepăda, ca contra facore periculosâ tuto medicamentele IÎICORD. care nu voru purta sigliulu C. FAVKOT. ULPOSITO GENERAL.—■ 1* Ea vroi, 102, strada Richelieu, in Paris ; In lassy, Răcorite, Konia ; Ilucuresci Rissdorfer, /.urner, Theil: Halat:. Talu-sesc/ii, Marino Kurtovich; Iirailn, Petrulis, h'aufmes; Crajnvu, E. Poiii, Plojestl, Schuller; Ilarlad, Ilrettncr, şi in tiite farmaciile FRUMUSEŢI! FRÂGEPIMEA TINEREŢEl A PELEi Ca mijloc neîntrecut pentru înfrumuseţarea pelel b’iii! recunoscut de tote damele cea cercetată de autorităţi, eacelenta, nevătăiuătdrea şi adevărata RAVISSANTE de Dr. LEJOS8H, Paris. Acest mijloc da purilicaţiunss prlsl, recunoscut In Iotă lumea, sa arătat cn col mal bun ţi cel mai activ din t6te iuij!6cele de înfrumuseţare spre a depărta sigur pete de s6re, coloritul săielui, roţe|a, pete galbene, precum şi tăie necurâţeniele pelcl. RAVIS-SANTE dă pclrl o IrâgeŞime a tinereţe! f6rte (rumdsă rosa-desebisă şi cu de e.atife, face pelea şi mănile alb-lucitor şi delicat, este recorit6re şi p&streijă pelea Iragedi pană în vlrsta cea mai înaintată. NEFALSIFICAT Re găsesce In Bucuaesol numai n d-nu BRUS, Farmacia la Speranţa. PREJUL : I (Iceon mare 8 Ir., I llacon mic 5 tr. Depoait general la H. SCHWARZ, Budapesta Mărie Valleriegasse Nj. 9. r i 3 ! 3 3 Bonbdne de plante CONTRA DURERE! PEPTULU! (SPITZWEGER1CH) pentru vindecarea bolelor de plămâni şi de pepl, tuşă, tuşă măgărescă, răgoşelă şi fleg-meiâ bronchială. Planta cea nepreeiabi’â, care preduce natura pentru binele şi vindecarea âmtnilor suferind! , conţine intr Insa secretul până astăzi Încă nelămurit, a da alinare grabnici şi f sigură pelel in- C'.rjfr f.S/, ’M.-Z.f flamate ale deg- --------1 ■----? mei, aluolulul gitlejulul şi al sisteme! gitlige!, şi prin aed Sta grăbesce vtndecarea cât se p6te mal iute a acestor organe inboln&vite. Fiind-că no! garantăm la fabricatul nostru pentru ames-ecarea curată de zahur şi planta de pppt (Spitz-wegerich), rugăm a observa bire marca năstră de comerciii înregistrată la autoritatea comercială şi iscălitura ndstră pe cartonul, căci numai atunci va fl adeverat nostru fabricat. Victor Schmidt L SohneR Fabricanţi c. r. priv., Vicna, WiccUn, Âllfcga**C 48, Singurul deposit pentru t<5tă România la d-nu GUSTA V RlfiTZ, la Stegul al alb, Strada Carol, in Bucureicl. De închiriat. pâuî, 4 pentru slngî, grajd, şopron, pivniţe şi grădină — în strada Primăverel No. 11. 2) Casa cu 2 etagie, compusă din 0 camere pentru stăpâni, (3 pentru slugi, grajd, şopron şi magazii pentru lemne, să in-chiriaijă în total, saâ parţial ca etaginl, în Strada Berijil No. 122. (726—2). 3 1-01*11 IIOIHTOIII On nn/> franci: 0 cămaşă de nApte de dame 8 pepturl fin brodate pentru cămăşi do bărbaţi. 1 fustă de pichet de iarnă. 1 camison modern brodat. 1 faţă de masă colorată cu oiucnrl, pentru cafd. 1 cămaşă soi o pereche de ismene de damă, bogat brodate. 1 fustă costum’p lissd. 1 bucată Tulpan. Pentru 25 IrancI: 42 de coţi r=. | bucată Chilon Irenţuzotc. Pentru 10 trancl: I bucată Robe d’onlanls en lai ne couleur. Pentru 18—24 Iranol: I bucală Tartan ongles do 5 oeţl. Pentru 20 IrancI: 24 ooţl Pichet. i Pentru 5—12 IrancI: 0 flanală «eu o pereche de izmene de lină. Pentru 18— 25 franci : 1 bucată pănai de Knmbnrg, de S6 —45 coţi. Pentrn 55— 68 franci: 1 bucată pânză de Belgia de 60 ooţL Pentru 75 -108 franci: 1 bucată pânză Corona de 58 coţi. Pentru 115—210 franol: 1 bucată Toile Batiste france*. * Pentru 12—35 franci. PUpămfl de lîuă forte fine. Afară de arlicolile menjionate so găseşte tot-d'a-una trusouri complecte. Calea Hogojoiel Palatul ,,Dacia“. ComănŞiledln districte însoţite cu preţul respectiv se vor etectoa foarte grabnic eoneciili "ăăiwirri: rrre-lift» "" —--V r 1 PHARMACIA LA „SJPE2R,A3NTTI-A.' Ă 26, CALEA MOGOŞOAEI, 26. \ DETOUL MED1CA3IEMTEL0R FRANCESE. \ 4 Obiecte de Cauciuc şi Articole de Toalete. - Asemenea se angajeză a efeo f B ori-ce comaude din resortul medical, i BRUS. JOSEF GEtJNBAUM L JV. BELLE J A R D I l'T I E R E 20, Colţul llulerardulnl şi Stradet 51ogoşoieI, Casele GrecAnu, 20 Aduc la cunoscinţa onor. Public câ ml'arn asortat Magxasinul cu MENCICOAFFE, PALTOANE ă la DERBY şi COSTUME COMPLECTE Pantal6ne de fantasie din diverse Stoffe. Tot de o-datâ în§tiinţe<| câ am priimit CAMAŞl, FLANELE, CIORAPI, CRAVATE şi tot ce ecsistâ mai modern. Preţurile sunt cunoscute de cele mai moderate. JOSEF GRCMBAUM FuruiBOruI Curţii, ,A LA BELLE JARDINIERE*, 20 Colţul Bulevardului, 20. Typ. Thiel & WieBs, Palatul .Dacia*.