MARŢI MARTIE. ANUL III. - 1878. DlSTAl^CElsrTEX.E IK TOATa ROmAnIa li......................I, IV. 4<» ................... . 7» .....................I* IN STRĂINĂTATE : ..................... > «O NSERţlUNl ŞI RECLAME: 30 litera petit, pajfina IV, 30 bani. 1i .UI, 80 hani, pe pag. II, 2 Iei noi. Reclame 2 Iei noi linia. număr In capitală 10 bani. a isrxjisrciTJRi. gp priim<*«c In ■trâinatata : La D-nil llacutn-tU\n » II . 107 50 împrumutul auetr, in hirtie . 00 65 » , , argint . 04 60 Renta auctriacA in eur ... 72 70 Loee din 1860 ............... 110 75 Acţiunile hiincel naţionale . . 796 - . „ austr. de credit 223 50 . „ ungare . 218 50 Argint........................107 — Ducatul........................ 5 7 3 Napoleonul..................... 9 75 100 m&rcl germane..............60 15 Cursnl de Berlin, 17 51 irtie, Acţiunile Ciilor ferate române. 22 50 Obligaţiunile rîinlne 6>/o . . 70 50 Priorităţile C. fer. rom. 8°/o 69 60 împrumutul Oppeuheim ... 90 50 Napoleonul...................16 24 Viena, termen lung............ 165 50 Paris , scurt .... — — Calendarul (filei 5Iartl 22 Martie. Patronal iile!: Pftr. lacob Kpiocopul. RoiUritul soarelui: 5 ore 41 min. Apusul soarelui: 6 ore 27 min. Pasele lunel: Luni plini. PLECAREA TP.BlSrXJRIL.OPt Itocnrescl - Suceara Bucurcacl . . . ,8.15n 10.— d Ploeicl...........9.50 n 12.00 rj Brăila............1.53 n 5.45.) 7.15 i} Tecucia...........4.38 n 11.10 o Roman............9.06 rf 4.45 ) Suceava,sosire . .12.03) 9.55 n Baenresc—Verclorova BucurCscl................8.— d 6,05 n Piteşti........11.21,} 10.15 n Slatina................2. — d Craiova.................4-17) Virciorova, sosire . . 9.01 n Suceava. Roman . Tecucia. Brăila . Ploescl. oenva — Hncnrexcl . . 5.11 d 6.46 . . 8.45 <] 12.30 . . 12.30 n 5.10 . . 3.08 n 8.10 n 7.12 2 4 Bucurescl, sosire 8.30 ) Verclorova — Hncnrescl Verciorova................6.45 d Craiova .................11.44 j Slatina...................1.51 j Piteşti...................4.42 j Bucurescl, sosire .... 7.40 ) 8 62 ,, 1.46 4-30 , 7.15 d 11.20 j llncnreftcl—Hlnrgln Bucurescl................9.16 Giurgiu, sosire.........11.35 Giurgiu—Bucurescl Giurgiu...................9.26 ] Bucurescl, sosire........9 48 Galaţi—Barbeţi Galaţi...........1.20 n 8 26 d Bărboşi, sosire . . 1.65 a 9.— \ Bărboşi —Galaţi Bărboşi..........2.55 o 6.25 i Galaţi, sosire , . . 3.30 n 7.— ■ 6.06 n 8.27 n 4.45 n 7.174 7.30 j 8.06 n 7.25 n 8.- n IRI TELEGRAFICE ALE „TIMPULUI" (Agenta Havas). Serviciul de la 29 Martie, 4 ore aeira,— Vlena, 30 Martie. ‘Pre^se* nu crede, c8 Englitera ar a-in enţie de a face răsboiB, dar e cn Inţă, ca dominaţiunea Constantinopo-|lcl, ca scann al Khalifatnlni «& for-obiectul politicei engleza şi s’o de-|ine să jl dea silinţe estraordinare ca sa. |fremdenblatt, zice : Ceea ce trebne să Austria In toate împrejurările, e ca ţlfîjostarile ruseşti să se retragă de la ll peninsulei balcanice. Serbia, Bos-[ilerţegovina, Mnntenegrn şi Albania is să fie deslipite de supremaţia ruşi întrupate într’un chip dăinuitor Ina puterii anstriace, fie prin tratate lianţă, fie prin eqnisiţinnl directe, bona presă liberă,, făeead alnziane la liele Engliterii, zice: R-sboial nnglo-j > va ţinea multă vreme, în care o *, vutreagă se va ridica contra Raeieî. 1 nt- meiSm această consideraţie pe spe-rnţn, că acest răsboiB nn va isbncni VL, el aia va putea Bă mântuiască i, dacă va face înaintea congresului 'ţCiSinnile, pe cari le promite la Yiena. Vlena, 30 Martie 'Aooa presă liberă, crede a şti că cer' oficiale consideră ca iminent nn anglo-rns. AnBtria voeşte să-şi e o deplină libertate de acţiune atât Rusia cât şi faţă cn EDglitera. senii de Btat serioşi, cred că Rnsia nn putea executa tratata! de St. Stefano. o alt corespondent al *NoueI prese re, ii scrie, că Ignatief nn-I satisfăcut tendinţele ce se manifestă la Viena, flfest jurnal zice, că se fac încercări de regiune asupra Rusiei, pentru ca ea să 4 hnpoie areopagului enropean. j Galaţi, 30 Martie, i\ | In urma demisinnel Ini lord Derby mai n ţiuite caBe a pieţei Galaţilor aii primit la comitenţii lor din Londra ordinul a retrage la Salina, corăbiile ce le a* iQ pe Dnnire. Servieiul de le 29 Martie, 9 ere Cimineaţe.— Londra, 80 Martie. - Camera comunelor.—Marchizul de Hnr-. ogton arată, că ar fi nesnficient de a se 3 oblica numai corepondenţa cn Rnsia. • uvernal trebae să mal comunice came-‘|*lor şi corespondenţa, ce a avot-o cn l ermftnia, cn Austria şi cn cele-l’alte pu-rl, psnlrn ca să poată jndeca camera ^ ‘îrtarea governnlal şi în deosebi atitn-CI len Ini faţă cn puterile. Luni Camera f* i Ina în cunoştinţă mesaginl reginei, care if’a defiDÎ sitnaţia, o situaţie care vesteşte n rgsboiQ iminent saB cel puţin o crisă t eatremă gravitate. Marcbiznl de Har-ngton zice, că are trebuinţă Bă ştie, daca oglitera este pe deplin izolată, precum r» in momentul în care s’a înfăţişat cbe-ioDoa Turciei. ^ D, Northcote respunde, cnm cabinetul ti examinat numai cel din urmă respnns I Rusiei, cn data de 27. IleBnltatnl deli-iraţinnil afi fost mobilizsree reservelor. ord Derby şi-a dat imediat demisia. Do-imentele, ce se vor publica mâine, conţin mal înalte date nn numai privitâre la Rusia ci şi la cele-lalte pnteri. D. Northcote sperează, că adunarea va amăna diacnţin-nea pănă ce docomentele i se vor fi comunicat. El cere, ca mesagipl reginei să fie dieentat joia viitoare. Guvernai e de e de părere, că a sosit momentul pentrn a lna măsuri definitive şi a face faţă cbeltuelilor celor dong oştiri a Turciei şi din snd ostul Enropel. Earopa s’a ocnpat mnlt în decursul mai mnltor ani, ca să ştie, dacă Tnrcia era gaveruatfi in conformitate cn principiile, stabilite prin tratate, iscălite de puteri. Evenimentele cele mai nong aS atentat într’o mgsoră foarte întinse în contra tratatelor. Cel din nrmă resboin aB depărtat un acord Intre Rnsia şi Turcia. Trebne deci să se esamiueze sitnaţinnea actuală şi să se cânte, ce e de făcut. Guvernul şi-a arătat dorinţa, ce are, ca ori ce Învoială ar interveni se fie întemeiată pe tratatal tarco-rasesc şi ca acest tratat să formeze baza disensiţinau in congres. Gnvernnl ar voi să înăuţină ca cea de'n-tăl condiţie poziţinnea sa in calitate de de mare patere europeană. D. Gladstone crede, că trebae aă declare că Be prepară a discuta actele guvernului, tendenţele şi politica sa, înainte de ce guvernul ar fi laat asupră’şl o asemenea responsabilitate în faţa Europei. $ r/ .. Londra, 30 Martie. »Morning Post vesteşte, că generalul Ignatief va visita probabil Berlinul, Parisul Roma şi Londra. Acest jurnal crede, că membri radical! al camerei comunelor vor face opozizie la chemarea reservelor. >Daily Telegraph zice, că marchizul da balisbnry a lncrat ieri la ministerial de esterne (Foreign-office). Londra, 80 Martie «Times crede, ci numirea marchizului de Salisbury, e fapt împlinit. Apoi Morning PoBt* intr’nn articol semioficial, zice că noa atitudine pe faţă ş resolută a Angliei oferă speranţe bune pentru mănţinerea păcei. Nn e probabil că Rnsia va stârni să fie nedreaptă, începând o mişcare ostilă, care ar grăbi nn răsboiB general. .Morniug Post* incheiă ast-fel: ^Prevedem că rosultatul direct şi imediat al noel politice a Engliterei va li să grăbească o tentativă supremă pentru a aplana toate dificultăţile şi a asigura pacea. Londra, 30 Martie. 1-88 telegrafiazS din Viena ziarnlnl .Times* cn data de 29 c. ,Cele dog puncte de vedere, din care pornesc Austria şi Rusia Bunt atât de deosebite, în cât pO' sibilitatea unei înţelegeri pare indoelnică Auatria fiind opusă orl-cărei proiect de împărţeală a Turciei. Aceluiaşi jurnal i-ee telegrafiază din Belgrad co data da 29 C. ,S6rbiî aB pri mit ordin din San-Stefano să înainteze cn pnteri îndestule asupra Prietinei şi Albaniei.* Londra, 80 Martie. Lnl .Daily Telograph* i-Be telegrafiază din Viena cu data de 29 c. .Umblă vorba că d. de Bismark se sileşte din noB să intrnnească congresul. Se zice, că d Bismark ar fi cerut de la Englitera să d clare cn precisiune ceea ce doreşte. Noutăţi grave aii împiedicat negociaţiunile. Corniţele Andraesy nu voeşte de o cam-dată să dea ascultare nici nnei propuneri şi de sigur, că intemplândn-se nn răsboiB an-glo-rusesc, el va stârni să obţie concesiuni, pe cari Rnsia acnma nu e dispusă să le facă. Comitetul austriac al statului major general a făcut nn raport, zicftnd, că pacea de la San-Stefano ar obliga pe Austria să-şi întindă puterea militară asupra Serbiei, Bosniei, a Muntenegrulnl şi a Albaniei fie prin aqnisiţlunl directe de teri-toriB în aceste ţări, fie prin convenţinnî pacinice. Colonia, 30 âlartie. I se telegrafiază din Londra „Gazetei de Colonia* cn data de 29: Consiliul de miniştri a emis ala tăerî în unanimitate o-piniunea, că Anglia nn poate primi con-diţinnea formulată în respansul Rusiei, fiind-că Rnsia işi rezervă dreptul de veto in privirea discnţinnii din partea congresului a deosebitelor pnnete din tratatul de pace. Consiliul de miniştri aB hotărtt apoi, ca rezervele să fie chemate sub steaguri. A hotărît in acelaş timp de-a ocupa Gali poli in cazul când Rnsia ar cere prin intsrmedial Porţii ca Englitera să’şl retragă flota din marea Marmara. Această din nrmă resolnţinne, mai mnlt de cât cea d’ntâiB a obligat pe lord Derby să-şi dea demisia. Berlin, 30 Martie Noutatea, ce spunea, că Impgratnl Wil-helm ar fi adresat reginei Victoria o scrisoare relativă la participarea Engliterei la congres, e neîntemeiată. Dieta b’b închis. — Serviciul J de la 31 Martie, II ore dimineaţa.— Atena, 30 Martie. Umblă vorba, că Anglia ar fi cernt Greciei autorizarea de-a aşeza nn corp da espedeţie pe teritoriQ grecesc şi că guver nnl grecesc a convocat Camera in sesiune estraordinară. Plrls, 30 Martie Birourile Camerei aB respins propunerea d-luî Spntler care cerea să se antori-seze Camera de-a rezida la Paris. Vlena, 30 Martie, D. Brătianu a sosit. Generalul Ignatief a foBt invitat la prânz la Carte. Contele Andrassy, d. de NovikofF şi ministru de rgshoiH aB fost faţă la prânz. Berlin, 30 Martie. .Monitorul* publică schimbările făcute în cabinet ast-fel precum aB fost semnalate deja. Buda Pesta, 80 Martie. Camera Deputaţilor. — Cn ocazia citirei unei petiţii, care cere apărarea intereselor amerinţate ale Austro-Ungariel, s’a deschis o discnţinne asupra chestiunii Orientului. Mal mnlţi oratori aB insistat asupra ne-ceeităţii unei acţiuni comnne ca Englitera. (/vplanse). Prezidentul consilinlai a respnns că pentrn moment nn poate face nici o declaraţie in această privire. Serviciul de la 31 Martie 8 ore teert. Alena. 31 Martie. Turcii aB fost bătnţi la Cnrdiţa în Te-salia. Tarcii aB atacat din noB pe insurgenţi la Macriniţa. InsargeoţU dnpă o , esistenţă eroică, sfârşind muniţia aB bă- tut tn retragere spre Zsgrova. Tarei! ocupă Macriniţa. Numeral insurgenţilor din Tesalia • de 9,800. BUCURESCI? APRILIE Obiceiurile introduse la conducerea afacerilor politice de ministerul, sub a c&rul oc&rmuire avem fericirea a ne g&si, iad pe toat& zioa un caracter din ce In ce mal straniii' In grelele Împrejurări In care ne găsim, in ajunul unor gigantice com-plicaţiuni europene cari ameninţă siguranţa, fiinţa chiar poate a ată-tor Staturi, e&nd mal mult de cât orl-când se cere Înţelepciune, tact şi sânge rece pentru a nu compromite nimic din prezentul saft viitorul nefericitei noastre Românie, vedem pe miniştrii noştri convocând mered şedinţe secrete peste şedinţe secrete ale Adunârilor, In cari, sub pretext de secret, se rostesc de d-lor cuvintele cele mal imprudente, cele mal primejdioase şi tot o datâ cele mal de prisos. Chiar In şedinţa publică de mal alalt&erf, am auzit pe d. Cogâlniceanu, representantul politicei noastre externe, vorbind, In calitatea sa oficială şi In public, cum nu ar îndrăzni să vorbească Intre patru ochi şi In secretul cabinetului vre-unul diplomat străin. Ieri, Duminecă, iarăşi vedem con-vocăndu-se o şedinţă secretă a ambelor Camere, pentru a li se istorisi impresiunile de călătorie ale unor particulari de curănd relntorşl In patria lor, după ce a0 cutrierat mal multe capitale ale Europei; aşteptăm de a afla toate amănuntele a-cestel şedin(e secrete pentrn a vorbi mal pe larg de ce s’a petrecut şi pentru a da apreţiările noastre asupra inconvenientelor ce prevedem că trebue să resulte din asemenea procedări. In fine, vedem pe d. Ioan Bră-tianu, preşedintele consiliului, inspiratorul oficial al politicei cabinetului, cărmaciul vasului, plecând ex-abrupto la Viena şi anunţând In Cameră că a găsit de cuviinţă a se duce In persoană pentru a Îndeplini o misiune politică. Nu credem oportun de a ne întinde mal mult asupra acestui subiect; fie-care om cugetător poate vedea îndată urmările lngrijetoare ale unor acturl atât de nepolitice. Dacă miniştrii actuali au conştiinţă de ceea-ce fac, şi aceasta se va şti pozitiv mal curând satl mal târzifl, atunci vor avea o grea socoteală de dat ţărei lor, şi nn rlvnim calificarea ce se va alipi numelori lor. Drcâ rn Inţileg ce fac, dacă nu văd căile infundate ce ati apucat* atunci trebue să mărturisim că nici chiar pe d-lor, de a căror capacitate nici o datâ n’am avutvr-olnaltâ opi-niâ, nu i-am fi crezut capabili de atâta orbire şi de atâta inepţia. DIN AFARA Punctul de gravitaţiune al situa-ţiunel este In Viena. După cnm ne spune ,N. Fr. Pr,* la 27 Martie, Generalul Ignatiafi a fost priimit tn audienţă de câtră împăratul Franrisc Iosif, earâ după acea a avut o conferinţă de 1V* ore cu corniţele Andrassy. Despre scopul nepoţiărilor, pentru care a fost trimis Ignatiefl la Viena, tot acel ziar comunică un scurt raport, In care se asigură, că deocamdată cel puţin, Comicele Andrassy este hotărât a nu intra In negoţierl cu Generalul Ignatieff. Se asigura, că Generalul Ignatieff are plenipotenţe foarte Întinse şi este autorisat a face Austro-Ungariel oferte foarte importante: i s’a respuns Insă că cabinetul din Viena nu se va pronunţa asupra atitudinel şi pretenţiunilor sale decât atunci, când armele Intre Rusia şi Englitera vor fi In lucrare. Earâ a-ceastâ eventualitate pare a fi foarte apropiată. „Nordd. Allg. Ztng,* se pronunţă asupra el prin cuvintele : Ziarele ruseşti şi englizeşti , pe care suntem obicinuiţi a le privi ca dând expresie vederilor ce pre-domnesc In cercurile guvernamentale, nu număr sunt gata de luptă, ci aă şi început o polemică atât de aspră, cum nu o vedem decât In ajunul unul resboifi Intre două mari puteri. Despre un congres — cu Englitera — prin urmare abia mal poate fi vorba. Despre un congres fără de En-gliteradeasemenea nu poate fi vorbă, de oare ce atât Franţa, cât şi Italia aă grăbit să declare, că nu vor lua parte la congres, de cât dacă vor fi de faţă toate puterile. Despre armările Engliterei .Augst. Allg. Ztng.* comunică următoarele : „Vre-o 80,000 oameni sunt gata In tot momentul pentru plecare. Pentru resbol, după declarnţiunea făcută de Comandantul suprem, Ducele de Cam-bridge, Englitera poate conta pe regimentele de miliţii, precum şi pe un contingent de 20,000 voluntari. Numărul voluntarilor obligat la serviciu e de 193,000 oameni, mal sunt Insă G00,000 voluntari eşiţt din serviciu, dintre care cel mal mulţi se vor angaja din noU. Contigentul miliţiilor e de 135,000 oameni. s TIMPUL l)upă aprecierile ziarelor din Vie-na şi Berlin, Englitera nu contează atât pe armată, căt contează pe bunii săi şi scopul el ar fi, un a face să curgă mult sănge, ci a ruina pe Rusia ecouoruiceşte, silind-o să ţie tot-d'a-una gata căte-va sute de mii de oameni. (îrăbirea cu care generalul Ig-natieff a fost trimis la Vieun, este o dovadă, că şi pănă acum Rusia simte sarcina intreţineril armatelor După ştirile mal nonă, generalii Ignatielf va pleca din Viena la Uer lin, Paris, Roma şi Londra. Memoriul guvernului Rom unesc Publicăm traducerea „României Libere* a Memoriului guvernului ro-măn către puterile garante In privinţa cererii Basarabiei de cătrd gu vernul rus : Mal multe acte diplomatice şi chiar declarări directe şi oficiale, aii arătat guvernului romăn proiectul guvernului imperial al Rusiei, de a revendica districtele ce poartă numele de Basarabia roraănă. Ca titlu de compensaţiune, Dobrogia va fi anec-sată Romăniel. Cabinetul din BucurescI, fidel interpret al sentimentelor unanime ale naţiunel, datoreşte ţărel şi lui însuşi de a se pronunţa, In mod energic contra acestui schimb a cărui re-pudiaţiune se basează pe motivele următoare: Rectificarea fruntarielor In Basarabia, stipulată prin tratatul de la 1856 şi Înapoierea la principatul Moldovei a unei porţiuni din vechiul săă teritorii! pe malul stăng al Dunărei, avea de scop satisfacţiunea unul îndoit interes de ordine publică europeană: 1. A asigura libera navigare a unul fluviu, care formează principala arteră comercială a Europei centrală, încredinţând paza acestor guri unei ţări de o importanţă secundară a cărei constantă deferenţă pentru intenţiunile puterilor, era sigură chiar printr’aceasta. 2. A pune principatele romăne, graţie restituirel parţiale a unei provincii ce le-a aparţinut din vechime, In poziţinne de împlini după esiginţple topografiei şi necesităţile economice, misiunea cele-a fost dată din consimţimănt şi în profitul Europei Întregi. Fericita transformare a principatelor şi prosperitatea tot-d'a-una crescăndă n comerciulul dunărean de la 1856, mărturisesc eficacitatea dispoziţiunilor concertate la această epocă. Căte-va amănunte vor da la lumină csactitatea acestor afirmaţiunl. Istoria arată, că activitatea comercială a popoarelor ţărmurene ale Dunărei s’a desfăşurat In proporţiune directă cu crescerea sad scăderea contactului lor imediat cu fluviul. Tratatele din 1812 şi 1S29 aă dat Rusiei mal ăntăiă teritoriul Moldav de dincolo de Prut, şi apoi Întreaga deltă a Dunărei. Este adevărat că rezerve esprese stipulau In favoarea naţiunilor ţărmurene libera navigaţiune a fluviului, şi că neutralizarea ţărmilor vecini al gurilor rezulta intruin mod practic din acele interdicţiunl dictate prin acele tratate. Cu toate acestea mişcarea comerciulul pe Dunărea de jos, ca lovită de amorţeală, devine timidăpăna la esces. Ea nu'şi reia energia es-pasiunil sale şi libertatea esportulul săă. de căt după tratatul de la 1856. Esamenul atentiv al influenţei, exersată prin intinderea, sau micşorarea teritoriului principatelor dunărene, nu numai asupra stărel lor economico individuale, dar încă n-snpra impreunărel traficului euro pean pe Dunăre, permite de a constata brusrele llnctiiaţiunl aduse prin schimbările do dominaţinne asupra ţărmului stăng al fluviului. Ast-fel Moklavia e căzută In cea mal tristă amorţeală la urma perderel Basa rabiel la 1812, pe cănd la 1820 Va-lahia a tras din recumpărarea ora şelor şi teritorielor Brăila, (iiurgiă şi Turuu, cele mal preţioase nvan-tage.' Posesiunea normală şi fără sta vile a ţărmului stăng al fluviului de4la porţile de fler pănă la gura sa, nu cu bucăţi de pământ de a parenţa specioasă şi de realitate parcară, ci cu districtele, cari daâ acelei posesiuni valoarea sa utilă, a avut în tot-d'a-una ca corolariă aproape matematic pentru Romăniu. un elan repede şi continuă al corner ciulul, industriei şi eulturel sale interioare. Din contră, cănd teritoarele ţăr-mureue aă fost sustrase de la do-minaţiuuea lor, principatele aă Încercat perturhaţiuul profunde, nu mal puţine funeste proprielor lor interese, căt şi intereselor Iu genere ale Europei. Ast-fel diferitele guverne romăne, pe rtnd unul după altul, beneficiare saă victime ale modificărilor săvir-şite, aă mărturisit, cea mal vină gratitudine către puteri, cănd instrumentele politice generale saă i-solate, relativ la liberarea şi integritatea solului romăn, asiguraă prosperitatea sa, s’aă simţit dureros atinse cănd vedeau ciuntită o pro prietate, a cărei legitimitate repa-usa pe dreptul istoric şi pe dreptul natural. Ast-fel protocolul din 6 Ianuarie 1857, care reducând bine facerile operei de la 185G, a sustras Mol dovel delta Dunărei, spre a o anexa imperiului otoman, a ridicat drep tele plăngerl ale Romanilor. Ycest protocol vătăma in mod grav interesele locale, şi mal mult imicea efectele salutare ale principiului logic, care îşi propusese de a garanta neutralitatea Dunărei de jos, conferind la două principate romăne paza acestei guri, a comercialul european. De atunci pănă astăzi Romănia a relnoit In mod periodic reclamările sale In această privinţă, şi împotrivirea persistentă a justiţiei de care s’a lovit în tot-d'auua, a fost una din căuşele principale ale ultimelor evenimente lntămplate intre principatul Romăniel şi Turcia. Rusia, căreia Valachia recunoscătoare datoresce suprimarea fortăreţelor turce de pe ţărmul stăng. a putut să aprecieze de la tratatul de la Akerman, cari eraă pentru principate condiţiunile cele mal propice pentru existenţă şi ilisvoltare, şi ce importanţă capitală prezintă pentru ele libera posesiune a ţărmurilor Dunărei. Acest act do echitate şi prudenţă politică, percursor al ideilor, cari aă inspirat negreşit pe semnatarele tratatului de Paris a vindeca în parte de lăncezirea în care zăceai! principatele, de cănd armatele o-tornane se instalase a locui în fortăreţele romăne ale Dunărei, şi de cănd Basarabia fu de odată şi pentru prima oară smulsă de la Mol-davia la 1812. Este drept de a conveni, că de atunci tratatele de la Akerman, Adrianopol şi de la Paris, aă Îmbunătăţit în parte situaţiunea principatelor şi ai! însemnat succe siv pentru ele date memorabile in calea civilisaţiuuel şi a progresului. Romănia asemenea instruită prin laborioasa sa experienţă şi priu bi-ne-făcătoarea generositate a Europei, pune un preţ emininte pentru mănţinerea fruntarielor actuale, pe care i le da complete şi normale restituirea deltei Dunărei. Schimbul prezent oferit va fi e-spnţinlmente prejudicialii! principatului. E de ajuns intr’adcvăr de a esa-mina configuraţinnea locurilor, spre a se convinge că pierderea ţărmului basarabean va fa"e penibilă şi oneroasă guvernului romăn mănţinerea Dobrogel sub dependinţa sa. pe care un larg fliiviă o separă de corpul ţărel, şi cu care autoritatea centrală nu va avea alte comunicatului, de căt ml-iştinelo impracticabile. situate In jos de Călăraşi şi pănă la Brăila. A nu descoperi de căt această faţă a cestiunel, a nu consulta la afară de ori ce altă consideraţiune a istoriei de drept şi de politică generală, de căt interesele materiale economice şi administrative ale ţă rel, se invederează, că părăsirea Basarabiei romăne, va aduce pentru toată Romănia cele mal supărătoare rezultate, fiind-că achiziţi-unea Dobrogel nu va mal fi de la perderea ţărmului stăng al Dunărei, adevărata şi singura cheie a ţărmului corespondent, de căt o Încurcătura, o sarciuă şi poate un pericol permanent. Este oare adevărat că schimbarea dominaţiunel romăne pe porţiunea terminală a Dunărei va inaugura in profitul Romăniel o eră mal frumoasă, dăndu'I paza esclusivă a gurilor fluviului, al cărei caracter de neutralitate absolută va fi din nod şi riguros confirmată? 0 favoare aşa de restrlnsă, o ga ganţie pentru neutralizarea Dunărei, organizată In ast-fel de coniliţiunl nn ar fi de căt ilusorie, căci este Învederat, că posesiunea ţărmului stăng între Reni şi Ismail, In partea unde ramificarea nu este încă Începută, pune cireulaţiunea fluviului la Întreaga discreţiune a oricărei mari puteri militare, stabilită pe acest ţărm. Nu este acesta motivul sagacel circumspecţiunl, ce a determinat Europa a revizui şi a rectifica la 1857, prima lucrare a comisiunel internaţionale, Însărcinată in virtutea tratatului din 1856, dea fixa noile limite Intre Moldova şi Basarabia rusă? 0 ire marile puteri nu ati atribuit Romăniel Bolgradul şi Tabacul spre a închide orl-ce co-municaţinne cu Dunărea prin lacul lalpuk ? Modificarea actuală proiectată şi propusă va destitui dar Romănia de mijloace de acţiune riguros indispensabile, atăt pentru desfăşurarea sa materială, căt şi pentru împlinirea regulată a misiunel de ordine publică, ce i-a fost rezervată. Ar fi totuşi cel puţin imprudenţă din partea guvernului român, a deveni stăpân pe gurile Dunării şi a’şt însuşi responsabilitatea pazei lor, fără a avea ca bază ţărmul basarabean, a cărui dorainaţiune legitimă i-ar permite singur de a apăra cu eficacitate anexele, a căror posesiune i-ar reveni. Previziunea prea justificată prin studiul imparţial al trecutului, a unei zăboviri sigure In mişcarea comerţului dunărean, este In ochii României o ameninţare prea de temut, pentru ca toate silinţele sale să nu tindă a o risipi. A distruge siă a compromite siguranţa liberei circu-laţiunl pe fluviâ, este a paraliza sad a impedica desvoltarea progresivă a statului romăn. Datele elocint.e ale statisticei şi noţiunile irecusabile ale topografiei, concurează a arăta dreptatea acestei aserţiuni. Alături cu aceste argumente curat economice, se pun consideraţiunl majore de ordine politică: l’erderea Basarabiei, dapă sacrifi-ciele de sănge şi de bani, in schimbul cărora Romănia spera o mal bună recompensă, perderea Basara biel a doua zi după proclamarea in-lependenţel, va produce In ţara o jguduire, ale cărei urmări ar putea să devină desastroase. Aparţine Europei, aşa de îngrijită de a face stabilă o pace dorită prin voinţa şi nevoile tutulor, de a înlătura pericolul unor noi tulburări în Orient. Ast-fel e aspectul cestiunil, pe care guvernul român, ţine mal seamă să-l semnaleze bine-voitoarel atenţiuni şi perspicacităţii luminate a cabinetelor europene. Cea mal scumpă dorinţă a sa, e de a conserva leal şi de a Împlini cu demnitate postul de onoare, ce i-a fost desemnat la gura marelui canal, prin care se face comerţul Europei centrale cu Orientul. Este dar o datorie imperioasă pentru cabinetul din Bucureşti, să declare puterilor cari, la 1856, aă avut încredere In naţiunea română, că In nona poziţinne, creată de curând Romăniel, prin valoroasele sale i.c.rifiiil, posesiunea Basarabiei şi a Deltei dunărene poate singură să consolideze principatul In indepedenţa sa. Prin aceaste s’ar asigura un succes real la implinirea misiunel ce i-a fost încredinţată de la 1856 prin prjvăzâtoare liberalitate a Eu ropel, de a fi paza energică şi fidelă a liberei navigaţiunl pe Dună rea de jos. Bucur şti, 25 Fevr. (9 MartiB) 1878. (I Orient) DESPRE PARTIDELE POLITICE *) in (Urmare) Este în adevăr o idee foarte res-păndită şi foarte acreditată că In general partidul progresist este cel mal bun, cel mal generos, cel mal civilisator. Nici o eroare nu este mal periculoasă ; ea naşte dintr’o vedere superficială ; fără Îndoială societăţile cele mal prospere şi mal bine guvernate sunt acelea In care civilisaţiunea este ajunsă la un grad mare de desvoltare, instrucţiunea şi moralitatea întinsă şi marea majoritate a cetăţenilor integri şi capabili exercită suveranitatea şi controlul. Dar causa pentru care o astfel de societate este prosperă nu e Întinderea drepturilor politice Ia toţi, ci capacitatea tuturor de a le exercita: societatea e prosperă nu pen-tru-că drepturile politice sunt Întinse, ci pentrn-că majoritatea cetăţenilor se compune de oameni culţi şi Integri şi întinderea drepturilor politice nu e de cât o consecenţă necesară a prosperităţii şi a cultureî generale. Instituţiunile cele mal bune sunt acelea care daă suveranitatea In mâna părţii celei mal cultivate şi mal integre a societăţii. In societăţile barbare această parte este foarte restrlnsă: omul barbar se conduce de instinctele sale, se ocupă de trebuinţele neapărate ale vieţel ma teriale şi nu e In stare să se înalţe la concepţiunl generale—dar în societăţile civilisate, partea capabilă şi integră a naţiunii este din zi In zi mal numeroasă. In cele d'ăntăiă guvernul cel mal bun este monar chia absolută, pe cănd In cele din urină este democraţia, şi precum mo-narchia absolută ar fi un guvern răă în societăţile cele civilizate şi partida monarchică e o partidă rea, tot aşa guvernul democratic ar fi un rga guvern In o societate barbară şi partida democratică o partidă pernicioasă. Acest adevăr este aşa de energic, tn cât istoria mal nu presentâ nici un exemplu de o monarhie absolută într'un stat Înaintat în civili-saţiune, safi de o democraţie lntr un stat'cufundatln barbarie; afară numai de se va lua de normă momentele de crisă şi de violenţă. Partidul progresit este deci cel mal bun numai atunci când istitu-ţiunile atribue suveranitate la un număr restrâns de cetăţeni Intr’o societate tn care mal mulţi cetăţeni sunt capabili de a le exercita. Când Insă instituţiunile daâ suveranitatea tocmai tn mâna acelor ce nu sunt capabili de a le exercita, atunci partidul conservator este cel mal bun. Şi când din nenorocire partidul progresist triumfă, cănd se laşa suveranitatea să cadă In mâni le oamenilor incapabili de a pricepe şi de a deslega chestiunile cele mari naţionale, atunci societatea sufere, căci suveranitatea se esercită nu de cetăţenii cărora s'a dat — căc nu ştie nu poate guverna—ci du burătoril fără scrupul cari 'şl j meserie din a'l esploata. Şi tocmai aceasta se lntâmp tât Atenei cât şi Romei. Şi cu acestea dacă vre odată o soci -1 a avut dreptul să se Incread l capacitatea politică a tutulor ţenilor, sunt fără Îndoială soc * ţile ateniană şi romană! Aceşti mocraţil constituiaă In real* nişte aristocraţii adevărate, căc număr mic de cetăţeni eraă servi un număr mult mai mare de set i dominau o lume Întreagă de coii şi de aliaţi. Instrucţiunea era * pândită cu o profusiune de care mea nu a mal văzut exemplu. Atena mal ales, bogatul şi sări primeai! aceeaşi instrucţiune, an tad aceeaşi profesori, trâeaâ lmf ună. Căci instrucţiunea se făcea t locuri publice, prin teatre, pe li' curl, In piaţă, In sflrşit unde t> ascultai! pe oratorii cel mal mari a auzit bătrâna Europă. Şi cu toate acestea Atpna i Roma plătiră cu ruina lor aeei.tt eroare gravă de a declara egaloţ cel Învăţat cu cel nelnvăţat, pe’fl integru cu ce) neonest, pe cel i cu cel răă! Pentru că această falsă idei stins acea sfântă emulaţiune perii bine pe care o întreţinea ideea'iţ ritului personal! Inresumatin lumea cea veche pi tidele s’aă format după această ■ trebare: cine trebue să exercite veranitatea? Două respunsurl estre s'a dat: unii au zis monarchia virtutea misiunel el providenţiali alţii aă zis : toţi cetăţenii în vir tea egalităţii ce trebue să exi intre dânşii. Şi Intre punctul u al monarchiel şi cercul cel vast demagogiei o mulţime de cercuri a; tră unele intr’ altele şi care constituit diferitele partide la I verse epoce cele mal apropiate fiii neincetat In luptă şi constituind, < 1 mal strimt partidul conservator, c mal larg partidul progresist. In ace stă mulţime de glasuri două se d osebesc mal ales: suveranitatea f miliilor strălucite şi suveranităţi meritului personal, ideea aristocî tică şi ideea democratică. (Va urma). Textul autentic al tratatului de pac de la San-Stefano. 'PrtUminaira de Pa/ *) Din ^Convorbiri bit«rvr*.* ♦ Sa Majeste l’Empereur de Rnssie * Sa Majeste l’Einperear des Ottomau®, n DK'8 da deşir de rendre et d’assorer a Leannes commnniqndes aux Plenipotentiaires ottomans dans la premiire sdance de In Conference de Constantinople, avec leg modifientions qui seront arretees d’nn commun accord entre la S. Porte, le gonvernement de Rnssie et celni d’Antriche-Hongrie. Le paieraent des arridrţs ne sera pns exige et les revenns coursnts de ces provincei jnsqn’an premier Marş mii hnit cent quatre-vingt. seront exclnsivement cmployţs a indem-niser les fimilles des refngies et des ha-bitants, victimes des derniers ţvenements sans diitinction de race et religion, ainsi qn’anx besoins loeanx dn pays. La somme qni devra revenir annnellement apres ce terme an Gonvernement Central, sera fixee nlterienrement par nne entente speciale entre la Tnrqnie, la Rnssie et l’Antriche-Hongrie. Art. XV. La S. Porte s’engage A ap-pliqner scropnlensement dans l’ile de Crd'e le Reglement orginiqne de 1808, en te-nant compte des vocux deja exprime» par la popnlation indigine. Un reglement ann-logne, adapte anx besoins locnnx, sera ţgalemant introdnit dans l’F.mpire, la Theesalie et lea autres parties de la Tor-qnie d’Enrope, ponr lesquelles nne orga-nisation speciale n’est par prevne par le pre«ent acte. Des commissions speciale» dans lesqnelles l’e emeut indigene aura nne large participation, seront chargees dans chaqne province d’elaborer les detaila dn nonvean reglement. Ls rcsnltat de ces travanx sera soumis.'i I’ xanien de la S. Porte, qni consnltera le Gonvernement Imperial de Rnssie avant les mettre A exdcution. Art. XVI. Comme l’evncnation par les tronpes Rnsses des territoires qu’elles oc-cupent en Armenie et qai doivent etre restitads A la Tnrqnie, ponrrait y donner lien A des conflits et A des complications prejndiciables anx bonne» relations d»a deux pava, la Soblime Porte s’engage A rcaliser sans plus de retArd les amţliora -tions et les rd for mus exigees par les be-soins loeanx dAns les provinces habiteea par les Armiîniens et A garantir lenr se. cnrite contre les Kurdes et les Circas-■ isns. Art. XVII. Une amnistie pleine et en-tidre est accordea par la S. Porte A tons les snjets ottomans compromis daus lei derniers evenements, et tontes les p°rson-nes detenues de ce fait, on envoye^s en exil, seront immţdiatement mi»<» en liberte. Art XVIII. La S. Porte pren lra en sdrienss consideration l’opinion emise par les Commissaires des pnissances me.iiatri-ces an gnjet de la posssssion de la viile Khotonr, et s’engage a foire exeenter les travanx de delimitation definitive de la frontidre Tnrco-Persane. (Va urma). CAMERA Şedinţa de la 18 Martie 1878 Şedinţa se deschide la ora 1 şi jum. d. a, sub preşedinţx d-lnl C. Rosetti, fiind preienţi 73 d-nl deputaţi. Snmarnl şedinţei precedenta se aprohS. Se acord! concediu d-lor Cas troian n şi FronzK. Se trece la comigiunca petiţinnilor mu multe cereri de pensiuni. Se dS citire nnei petiţinnl din partea mal multor locuitori din Bucureşti prin cari arat!, cS din cansS cS Demboviţa nn e canalizată, sufăr foarte mnlt din cansa innndaţinnilor ei şi cer a o canaliza. Se pnne la vot amânarea propusă ded. Fleva, din şedinţa precedentă, ssupra articolului 20 din bndgetnl ministerului de finance, privitor la jndecătoriele de pace şi votarea acestui bndget fn total, până la votarea tntulor celor alte bnjgete şi se respinge cu 41 bile pentru, contra 20 din 61 votanţi. D. Nicorescn depnne nn amendament de a sa aloca in bndget snma de 472,000 lei la acest articol pentru a se pane in aplicare pe cele din nrmă 6 lnni ale nnn-lni proectnl de lege modificat aljndecătc-rielor de pace dacă se va vota. D. Fnrcnlescn vorbeşte contra amenda-mentnlni. Discnţinnea urmează până la orele 5 şi jnm. la care ia parte d-nii Vernescn şi Cantilie contra amendamentului şi d-nnl ministru de justiţie şi d-nn Msnin pro ; şedinţa se ridică remănând a continna discuţia in şedinţa viitoare. ULTIME S CIR I (Agenţii Hsvts). — Serviciul de la 1 Aprilie 9 ore dim. — Vlene. 31 Martie '.Generalul Ignatief a plecat inderăt la Petersbnrg. Dnpă >Montags Ravnev contele Andrassy i-ar fi declarat, că tratatul de la San-Sttfano e inacceptabil şi i-ar fi precizat cn exactitate in ce consistă interesele anstriace. General ni Ignatief nn erA autorizat a intra in aranjamente. El s’a mărginit a lna act de declaraţin-nile contelui Andraasy tul referendum. De vânzare la librăria Mihăleecn şi Lnis: Geografia de Levasseur PEXTRO CL. IV GIMNASTA).K traducţie de V CUASSANB X â la VILLE DE BRUXELES Podal Mogoşdicl No. It» vis-iî-vis do Consulatul Rassesc Rpcora&nd& magazinul icfl asortat în tot-d’a-una f<5rt« bino ca ruf&riă d® bărbaţi | Xdnme, gulere, manchete, batiste de lino, olandă |i mătasă, ciorapi pentru bărbaţi ţi d« flanele fino (crfipe de santd) camisdne, groţette, broderie dantele, cravate de oărbaţ ti cele mal noi forme ţi culori, umbrele de sdre ţi de pldie etc. etc. AtrfcgOna “ - de-o-dată atenţiunea onor. Clientele că din causa crisel am redus fdrte mult preţu: ^ de-o-data atenţiunea onor. i Uxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxx» PHARMACIA LA „SPERANTIA” 26, CALEA MOGOŞOAEI, 26. DEPOUL 31 E 1) 1 C A 31E 31T E L O R FUANCESE Obiecte de Cauciuc ţi Articole de Toalete. — Asemenea se angajfoă a efe orl-ce comnnde din resortul medical. BBUS. DEJLJN pentru COPII Pont u a fortifica pe COPII ţi personale slabe do ftept, le stomach , sad atinse de chlorose sud mumie, c 1 mai bun ţi ce. nml plăcut djun este RACAHOUT DES ARABES nlim ct nntritif ţi r. const tuant, pr-*| arut do către Belangrenfi r. O-posil in Bucurtsci, la D. F. W ZORNER, farmacist. PARFUMERiE ORIZA L LEGRAND Pn-f'.unoro. l-'urni-.>re ..:11 m.iV uiultoru Curii **07. rue Sl-llouure, l*ăltl.'h 3 A. V O N ORIZA pirfumntu in nvtdulfi eclu mal ngrcahilc , rclu inaT bunu . •*, , i mai dulce din slpuiuirila ds (oalcU dupo Dr/a franci: 0 cămaşă de nopte de dame. Pentru 5 franci: S pepturl fin brodate pentru cămăşi de bărbaţi. Pentru 8 franci: 1 fustă de pichet de iarnă. Pentru 5 franci: 1 camison modern brodat. Pentru 5 franci: 1 faţă de masă oolorată ou ciucuri, pentru cafă. Pentru 5 franci: 1 cămaşă săil o pereche de ismene de damă, bogat brodate. Pentru 5 franci: 1 fustă costum' piissă. Pentru 5 franci: 1 bucată Tulpan. Pentru 25 franci: 42 de coti — I bucată Chifon Irenţuzesc. Pentru 10 franci: I bucată Robe d’enfants en laine couleur. Pentru 18—24 franci : i bucată Tartan engles de 5 coţi. Pentru 20 Irancl: 24 coţi Pichet. Pentru 5—12 Irancl: 0 flanalâ său o pereche de ismene de lină. Pentru 18— 25 franci: 1 bucată pănză de Kumburg, de 36—45 coţi. Pentru 55— 68 franci: 1 bucată pănză de Belgia de 60 coţi. Pentru 75—108 franci : 1 bucată pănză Corona de 58 coţi. Pentru 115—110 franci: 1 bucată Toile Batiste franres. Pentru 12—35 franci. Plapămă de linii forte fine. Afară de articolile menţionate so găseşte tot-d’a-una trusouri complecte. Calea Mogoşoieî Palatul „T)acia“. Comlnţliledln districte insolite ou pre|ul respectiv se vor alectua toarle grabnic consoiincios Epitropia Fondaţiunilor Nifon Mitropolitul r% MJ K-. ATE DE IER J FOTOGRAFIE şi PICTURA I- F. IVI A IST XDI Comp- ^ 21, Calea MogoşioeT 21; vis â-rls de cofetăria Capşa. ) Se efectuează orî-ce fel de fotografie şi pictură, de ori-ce fel de mărime, in modnl Cel niai nofl şi e'egant aprobit in cel mai înalt grad prin care se oferă cn lucru solid frumos cn fidelitatea a natnreî. D-nu M. I. Constandinescu, arendaşul moşii Lttea nonă, proprietatea acestor fon-daţiunî, neachitând arenda pe annl curent; Epitropia, conform art. 2 din condiţiunile contractului, scote in vâmjare garanţia depusă de numitul arendaş, care consistă în 20 obligaţiuni domeniale în va'6re de nna mie lei fie-care, purtând şi cupdnele esigibile pe seraestrn de Iulie anul trecut şi Ianuarie anul curent; în care scop se va ţine licitaţia la cancelaria Epitropiei Strada Filaret No. 2, în ijiua de 10 Aprilie viitor orele 12. Amatorii de a cumpăra asemenea efecte publice sunt invitaţi a se presenta în arătata cji şi oră la localnl cancelariei spre a concura la licitaţia. De ven^are. Mai multe maşini _ noi de pressat fânfi, invenţiunea cea mai nonă şi practică, care se p6te dirigea fură maşinist dnpă o singură arătare, folositor pentru fie-care prorietar, sunt de venijare la sub-semnatul. Unele din aceste maşina sunt în lucrare unde fie-care se p6te încredinţa de practica lor. Etn. Kosentlial (715 -0) Strada St. Vineri No. 17. De ven^are, J casă cn 4 odăi cuhnie şi dnoă pimniţe mari, cn grădină şi curte spaţidsă, strada Liniştii No. 83. Informaţiuni la redacţinnea acestui (Jiar. Cn onâre aduc la cnnoscinţa amatorilor că am de venjare: O eolecţiune de copaci roditori, toţi copaci altoiţi de jos şi anume PERI, MERI din speciile cele mal alese şi nuol din Francia ' din speciile cele mal alese şi nuol din Krancia şi Belgia. PERSICI din cea mal renumită grădină din Munteruille şi de la producătorii cel mal vestiţi, mare parte din speciile ce am de venijare nu este cunoscută in Romănia şi a dat in grădina d-lul Philippescu resultate remar 'abile. Plante de SMEURA ROŞIE ŞI AURIE mare, care fructifică până in tumnă de mal multe ori. Plante de SPARANGEL fdrte producătdre şi care ad produs SPARANGEL de o mărime, grosime şi gust care a ciştigat admi-raţiunca amatorilor din Bucurescl şi care nu cedbŞă cn nimic celor mal frumâse prodncţiunl din Krancia. FRAGI din cele mal renumite specii englese şi francese. Mărimea, mare fertilitatea şi parfumul lor a făcut admiraţinnea amatorilor. TR ' NDAFrRI, specii alese din Francia şi Belgia. SĂMÂNŢA DE CANTALUPI din vestitele specii ale acestei grădini, în paguete. GEUANIUM, flori mari invdltă şi de colori alese. Acum fiind momentul plant.iţiumlor rog ase grăbi comandele. Pentru preţuri şi ori ce detaliurl a se adresa sub-semnatulul. JEA.N VERMECLUN. Grădinarul d-lul Q. C. Philippescu Strada Dionisie No. 42, Bucnrescl. Ui profesor li Mii#, Română, cuuoscnt în Bncurescî, oferă ocu-paţinnile sels ca profesor, translator la o redacţinne, şc6lă sail casă particnlară. A se adresa la adruiDistraţiunea acestui «Jiar. A, m perdnt şense cupoane Domeniale a 40 lei fie-care cn No. 0,859, 0,941, 0,912, 0,94^1 6*944 şi 0,945 plătibile la 1 Ianuarie 1878. Cel-ce le va fi găsit este rugat a le aduce la snb-scriunl, Sf. Vineri, No. 8 şi va primi o recompensă. Moscn Asclicr. tt D de la o aciuiamiă Un profesor din Germani», do- resce n preda lecţiunl în 16te materiile gimnasiulnl, scolel reale saă normale, ntât pentrn băeţî cât şi pentrn fetiţe. A se adresa la administraţia acestei foi. trame Typ. Thiel & Wiess, Palatul .Dacia'.