i r . > argint . 64 40 Renta au.triacâ in aur ... 72 80 Lo*e din 18S6...............110 75 Acţiunile bincel naţionale . . 788 — . . auatr. de credit 221 75 „ „ ungara , 215 — Argint....................... 108 25 Ducatul....................... 5 74 Napoleonul.................... 9 76 100 mârcl germane.............60 15 Corsnl de Herltn, 17 Martie Acţiunile Câilor ferate române. 22 50 Obligaţiunile rămâne 0o/« . . Priorităţile C. fer. rom. 8°/« împrumutul Oppenheim . . . Napoleonul................... Viena, termen lung........... Parie , ecurt .... 70 50 69 60 #0 50 16 24 165 50 Caleadurnl filei DumineoA 19 Martie. Patronul zilei: Mart. Creeant }i Dariu. RveArituI soarelui: 5 ore 43 min. Apuiul soarelui : 6 ore 22 min. Pasele lunel: Luni plini. PLECAREA Trt'EHSTU'FtllL.OÎ*. Hucaresci .Suceava Bucurescl . . . . 8.15 n 10.— Ploeicl..........9.50 n 12.00 BrAila...........1.53 n 5.45 Tecuci A.........4.88 n Roman............9.05 (Agonia Havai). riielul di la 29 Martla, 8 ore seara,— Londra 29 Martie. eva comunelor.—D. Ilardy, ministrul boiB, respnnzănd d-lni llartington, ea, totnşl e necesar de-a chema) sub rezerva şi miliţia. Se aşteaptă pe n mesagîQ al Reginei, care va fi de o proclamaţiune, care va chema ne o parte a rezervei. (Aplanse din conservatorilor). nnzănd d-lnl Childers, d. Hardy cea d'ântăiă clasă a reeervel cn-cam 13,000 de oameni, iar cea a 25—26,000. Miliţia va fi incor-cn armata, când corpurile de ex-le vor fi trimise in străinătate, thcote, în respnnsul săd către d n, zice că la-19 c. contele Şuvalof mat pe lord Derby, că principele of îl însărcinase să declare, că tra-« San.-Str/ano, e singurul ce există no are legături secrete ca Tur-ţi .â tractatul întreg va fi comanicat ’rnijnî Britanic înainte de întrunirea nlol, Englltera rezervândn-şl la con-asemenea celor-l alte pnterl deplina rtate de acţinne şi de apreciaţîe. i .assdornl adaose : , Această liber-re nu’e contestată celor alte pnterl Ru-nclamă şi pentrn sine. Ar însemna ţină, dacă ea l’ar cere nnmaî line. toate pnterile Rusia e singura ntractat un angajament prelimi-') faini acesta. Euglitera n'a consids-omunicaţiunea acestui angajament faet corectă şi clară. Iată de ce la ea a cerut de la contele Şuvaloff, sandă dacă Roşia Înţelege comunica-tratatului către pnteri astfel, ca şi l’arfi presentat congresnlnl, pentrn statul să fie examinat şi discutat. . Serviciul do la 80 Martie 9 ore dlml. — ■Camera comunelor*. — Continuând, cote zice, că comitete Şuvaloff a coli-at eri puvernulul că principele Gor-f a respuus, că guvernul rnsesc se iu drept a se ţine de declaraţia sa al nainte. De oare-ce s'ar putea insă leosebite definiţinnî cuvintelor: «Li-de apreciare şi acţiune,* ce Rusia ede autorizată a-şî rezerva in pri-» congresnlnl, guvernai englezesc le-a li it precum urmează: JJă îd celor-l’alte puteri deplina liberali de a supune congresnlnl toate ces-rlile, pe care le va crede bnne de dis-Rnsia rezervă pentru sine insu-şl jĂltatea de a primi punerea in discuţiei a acestor cestiunî."—Aici se termină ’pspondenţa publicată. jşCamera Lorzilor*. — Lordui Derby a-aţi că regina a primit demisiunea sa, jl că, va rămânea în funcţiune până la părea succesorului s8Q. ÎIu împrejurările de acum, — zice Lor-Derbv, — îmi este peşte putinţă, a a in detainrl asupra motivelor ce 5 botărit a demisiona. Cabinetul a Pis a lua hotărirl grave şi importante, i m am pntut hotărî a da aprebaţinnea a măsurilor propose, de oare-ce am jl >ă evit alarmele zadarnice. Nn eonii r aceste măsuri ca anele, ce trebae să i ne dacă neapărat la răsboiă. Sânt convins că foştii mei colegi doresc ţot atât de vifl şi tot atât de sincer ca mine menţinerea păcii europene. Suntem de acord asnpra scopului; dar diferim iu privinţa mijloacelor. Nn pot privi măsurile luate nici ca prudente pentru interesai păcii europene, nici ca necesare pentrn signri-tatea intereselor Engliterel, nici ca fiind motivate prin starea lucrurilor din străinătate. Când aceste măsuri vor fi snpnse parlamentului, nu voi întârzia să expnn vederile mele. Tăgăduiesc că causa retragere! mele ar fi condiţiunile cn care En-glitera a declarat a lua parte la congres.* «Imi pare foarte răă de piedicela ce se împotrivesc întrnniril Congresului; insă nu se poate pentrn aceasta învinovăţi guvernul englezesc. Neînţelegerea ce este intre Rnsia şi Euglitera nn este pricinuită de vre-o ceartă asnpra nnor vorbe saă formalităţi ; ci prin o divergenţă de vederi asnpra nnor realităţi foarte Bnbstanţiale. Congresul va fi prin urmare nefolositor afară numai daca discuţia nu va fi reală iar uu închipuită ; şi daca trebue să alegem intre doă resnltate rele, mă crez dator să spnn că mai bine este ca Congresul să nn se mai întrunească de loc, de cât să-l vedem chiar de la întrunirea Ini, din primele şedinţe, intrând în nişte discuţii, cari nn pot aduce împăoăcinne şi cari il vor sili să se disolve fără să fi dat nici nn resultat.* Londra, 29 Martie. Camera Lorzilor (armare).—Lord Bea-consfield declară că Regina perde astă-zi pe unul din consilierii cel mai vrenici. Reaminteşte lungile sale relaţii de prieti-nie cu Lord Derby—zice Lordul Beacon-sfield—s’a abţinut cu prudenţă de a arăta cuvintele pentrn care a luat o hotărire aşa de gravă în privinţă ’I şi aşa de însemnată in privinţa intereselor ţării. Aşi fi bnenros să imitez şi ed această reservă şi să uu esplic acest act. Insă de giaba ar fi taina, ba încă ar putea avea inconveniente serioase peDtru ţară. Pentru aceasta crez de a mea datorie de a face cunoscut parlamentului — in urma opiniei că congresul nu va avea loc pentrn cuvinte ce nn mal e da trebuinţă a le Bpune cnd’a-mănuntul, de oare ce Lord Derby a recunoscut că nu aceasta e pricina retragerii sale—într’nn moment ca acesta, când echilibrul puterilor în marea Mediterană este aşa de adânc sgnduit şi când speranţa de a restatornici acest echilibra prin întrunirea congresnlnl pare că a pierit cu totul, era de datoria guvernului de a delibera asupra măsurilor ce trebuesc luate ca să se precumpănească sad să se previc nişte pericole ce par foarte apropiate. Pentru asta, in interesai păcii şi cu scopul de a o păzi, ceea ce era dreptul meii, am crezut că trebue să consiliez pe Regina a şi intrebniuţft puterea şi a mobiliza rezerva aramateî. Cu acest scop se va adresa un mesnj către parlament, când momentul, care fireşte e aproape, va Sosi, şi Camera Lorzilor va avea de cercetat politica adoptată de guvern. Regretând adâno că Lord Derby n’a crezut că poate sprijini hotă-rirea cabinetului, cabinetul este susţinut de convicţia că politica ce dânsul recomandă este singnra care poate păstra integritatea împărăţiei Reginei, libertatea Europei, mărirea şi signranţa Engliteril! Şedinţa se ridică. — Serviciul de li 30 Martie, II ore diminea|a. — Perlsmouth, 28 Martie. Guvernul a ordonat b5 pregătească pe dată toate transportările fie ale gnvernn-lul indian fie ale governulnl englezesc, afară de Simon. Asemenea a ordonat să se formeze o escortă pentru cazul când s'ar porni uu corp eepediţiouar. De mal mnlte ori s’a vorbit iu privinţa aceasta, însă de astă-dată ordine positive şi hotărâte s’ad dat prin controlorul marinei. Lendra 29 Martie. «Morning Poet* spune că succesoral Lordalal Derby la miniatural din afară va fi Lordul Lyons -atl marchizul de Sa-lisbnry, acum secretar de stat pentru India. Amiralitatea a cnmperat nu paquebot mare, «Minotaurul*, pentru a servi la transportarea trapelor. >Daily News* discutând chemarea rezervelor, consideră această măsură ca o declaraţie că Euglitera eBte hotnrită a nn mai negoţia ci a se pregăti pentrn resbei. Este nn adevărat ultimatum. In-fluiuţa care in sinnl cabinetului pleda pentru pace a fo-*t înlăturată. Partitul resbelnlui a biruit. «Standard* consiliază pe gnvern de a face să se ocupe Dardanelele cn trape mari spre a preveni ocuparea Galipolel de către RnşL «Morning Post* speră că politica ener gică a Engliteril va preschimba atitudinea Austriei. Londra, 29 Martie. Toate ziarele exprimă păreri de răă pentrn retragerea Lordului Derby, afară de «Morning Post* care Bcrie : >Lod Darby şi-a dat demisia. Prin armare d. Gladstone nn va mal putea pane mâna pe nn jeţ în cabinetnl englezesc.* .Daily Telegraph* spune că declaraţiile făcute la camera Lorzilor de către Lord Derby vor arăta Roşiei că aroganţa celui din nrmă răspuns al prinţnlni Gorceacoff a avnt de rezultat să facă pe cabinetul englezesc a pierde pe cel mal răbdător dintre membri,săi. De aci înainte, dacă Rnsia mal trece marginele cari ţărcnesc interesele britanice, se va găsi tn faţa u uni minister unit. «Times* vorbind despre semnificarea adâncă ce trebue Bă se dea faptului dimi siei lordului Derby zice : «Euglitera este hotăritâ să-şi mâuţie cererile cea prezentat. Acesta este declaraţia cea mai gravă ce a făcut vre.odată Engli-tera. Cu tuta că această declaraţie are încă uevoe de explicaţii şi justificări iu ochii ţării, ţara nn se poate îndoi că această declaraţie se poate justifica. — Rusia — conchide «Times* — a adoptat o atitudine cn total imposibilă de apărat, numai daca Rusia nu şi-ar schimba curn-va această atitudine, este trebuitor pentru noi de a fi cu desăvârşire gata peutru a ne afirma drepturile. Chemarea rezervelor este declaraţia limpede că Euglitera eete pregătită a lacra grabnio, daca cnm-va politica Rusiei ne-ar atinge onoarea şi interesele.* .Times*, discntftnd discursul d-lul Glad-stoue cn răspuns la alegătorii liberali din Lieds, declară că in adevăr datoria tutn-lor naţiilor este să cânte mereu pacea, Insă tot aă şi datoria de a mânţine drepturile justiţiei şi a răsturna aceea ce T nedrept. ondra, 20 Martie.L Lai, Daily Telegraph i se telegrafiază din Viena cn data de 28 c. E falş, că contele Andrassy ar fi informat pe Sir Elliot că Austria va rămânea neutră in cazai unul conflict între Rusia şi Euglitera. Contele Andrassy nn e dispus a ceda rev.oanelor generalului Ignatief. Generalul Ignatief a declarat, se zice, că nu doresşte resboiul, pentru că răsboiul ar fi de sigur, fără nici un resultat, dar s’a silit a dovedi, că in tratatul de Sau Stefano interesele Engli-terei şi ale Austriei aă fost respectate cn îngrijire. Generalul Ignatief nn vede cuvântul pentru care Anglia na voeşte să iaa Mytilena, dacă ii place aceasta; dar trecătoarea Dardanelelor trebne să remână deschisă. In fine generalnl atribue diferenţele ivite in privirea congresnlnl anei simple neînţelegeri asnpra cuvintelor. Londra, 29 Martie. Din Viena i se telegrafiază ziarului .Times* : generalul Ignatief pare a se mărgini la demonstrarea, că poziţia militară a Rusiei e astfel tu cât in nici un caz nu are a se teme de nimic şi că iu tratatul de San Stefano s’a luat serios in consideraţie iueereaele Austriei, Acelniaş jurnal i se telegrafiază din Bsrlin cn dtta de 23 c. Generalul Ignatief pare autorizat de a promite Anstriei ca preţ al neutralităţii sale, diminuarea frontierelor Bnlgariel şi a Mnntenegralul, legarea drnmnlnl de fier de la Salonic cn frontiera austriacă şi teritorii! pentrn Austria. Dacă aceste condiţinnl vor fi primite, Roşia va intra in acţiune în Orient. Londra, 29 Martie. Lai Standard i se telegrafiază din Cone-tantinopole : Tarcia şi Rnsia, încheind alianţă, s’aşteaptă ca Savfet-paşa să ceară Engliterel, ca să-şi retragă flota din Marea Marmara. sarabiel, este cunoscută. Era vorba de doS 8tipulaţiunl, acele privitoare la despăgubirea de resbei platonicâ, ce avem noi să căpătăm de aci Înainte de la Turci, {prinde orbul scoate'l ochit) şi de dreptul ce Rusia obţine de la)aceiBşl Turci InviDŞl de a ocupa ţara noastră cu oştirile sale In timp de doi ani. Ministerul care a adus aceste bune şi frumoase resultate, 1-itt prin slugărnicia sa către Rusia, cftnd Rusia era slabă şi avea trebuinţă de noi, al 2-lea prin insolenţa sa necumpănită faţă cu a-ceeaşt putere, c&nd dănsa era biruitoare, a tot puternică şi In stare a ne face să plătim scump orl-ce imprudenţă, este interpelat In aceste delicate afaceri. BUCURESCIy MARTIE Şedinţa Camerei din 15 Martie 1878 va rămânea una din cele mal caracteristice ale acestei adunări compusă de celebrităţile cazi-nurilor de prin judeţe. Ea ar fi o scenă de Înaltă comedie, ea ar face să pufnească de rls pe orl-cine ar citi-o, dacă cele mal scumpe interese ale ţărel n’ar fi In joc şi dacă durerea patriotică de a vedea atftta degradare şi nepricepere presidând la soarta România In momente aşa de grave, n’ar veni să stingă rlsul de pe buze şi să tragă suspinurl din sufletele cele mal o-elito. A fost vorba In Cameră de nimic mal puţin de căt de tratatul de la San-Stefano, de acele clauze unde, spre răsplata săngelul românesc vărsat de slugarnicii roşii, se stipulează pentru România tără România, şi In care, pe lâugâ greutatea condiţiunilor ca un fel de amarnică derisiune pentru noi se strecoară printre liniile tractatului, de altmintrelea foarte serios, care regulează soarta Orientului. Nu mal vorbim de cestiunea Ba- D-nul Cogâlniceanu, care, In calitatea sa de conlracciâ al armatelor ruseşti. Simte căt este de bănuit şi cât posiţiunea sa este de grea, d. Cogălniceanu, mănţinut In capul afacerilor străine, nu poate face de cât greşeli. Saă va fi'prudent şi moderat faţă cu o putere străină atât de precumpănitoare In aceste momente, şi care ocupâ ţara noastră cn oştirile sale, şi atunci pe drept saă pe nedrept, va fi acuzat de slăbiciune şi trădare, căci fie-care cunoaşte imoralitatea tratărilor sale private, Întreprinderile sale necurate el necesităţile de bani care II urmăresc,—saQcă In şedinţa de eri, va voi să depărteze aceste bănuelf, şi atuncea va trece la excesul contraria, va face pe demagogul, va vorbi că un tribun, iar nu ca nu diplomat, ca un orator de uliţă, iar nu ca un ministru al afacerilor străine. Fie-care romăn simte o durere nemărginită citind condiţiunile tratatului de la San.-Stefano. Presa, mal cu seamă aceea a opoziţiunil, crre n'are vre-o responsabilitate, căe represiată un partid cu totul depărtat de la afacerile publice, poate zice orl-ce fără ca nici un guvern să aibă dreptul a se mira saă a se crede lovit. Insă orl-care ar fi sentimentele adevărate saă prefăcute ale d-lul Cogâlnicanu, se cuvenia ca d-lul să str ge In gura mare că tratatul de la San. Stefano este un bieţii pentru România că nnt primeşte etc.î Aceste declaraţiunl putea fi obiectul unei note diplomatico, unei convorbiri cu representantul Rusiei, dară rostite aşa tn gura mare In Adunarea deputaţilor, repetate de toată presa română şi streină, ele In obiceiurile diplomatice ecuiva-lează cu o curată ruptură a relaţiilor Intre România şi Rusia. Şi asta când ? Când Rusia ocupâ cu 200,000 de oameni ţara noastră, când are garnizoană chiar In capi- tală, c^nd nu se ştie încă tn mod precis atitudinea Europei In cestia orientalii. Oare aceşti miniştri — cari par cit lucrează sub împunsătura unei mustrări de cuget, cari şi aU perdut cu totul cumpătul, care sacrifică tot popularităţi zilei şi, pentru cftte va aplauze culese la moment de la nişte necugetătorl, compromit viitorul ţârei lor. şi es-pun cele mal scumpe interese ale el, — mal sunt In starea de sânge rece, de calm, necesariă unor oameni de stat pentru a lucra cu toate minţile In nişte Împrejurări atât de grave ? După ce ne-a dat Rusiei legaţi cu mâinele şi cu picoarele în momente când puteaU aproape dicta, acuma, când leul a eşit din laţurile sele şi a pus ghiara pe grumazul bietei noastre Românii, acel copil îmbătrâniţi îşi petrec vremea aţlţîn-dn’l cu Împunsături de ac şi cu violenţe de cuvinte. Intr’adevăr, Dumnezeu i-a nebunit pentru a-I perde şi a ne perde cu dânşii! Şi vor ca Europa săi creadă când pretind că nu sunt demagogi şi revoluţionari 1 Dar lăsând la o parte purtarea lor interioară, care nu se mal poate califica, ce vor zice diplomaţii din afară auzindu-I vorbind în cestiunile esterioare. Lordul Beaconsfield în capul Engliterel, prinţul Bisruark In capul Germaniei, sunt departe de a avea atuta emfas în cuvinte, cutezanţă In declamaţiunl, îndrăsneală In vorbă, se Înţelege, de cât un domn Cogălniceanu, care îşi vede casa Înconjurată de cazaci când ese de la Mitropolie unde s’a ameţit pe sine şi a ameţit şi pe celalţl cu beţia declamaţiunilor. D. N. Ionescu nu este uicl conservator, nici mare diplomat, nici om care să nu abuseze de retorică saU care să nu’I placă popularitatea; cu toate astea printr’un rest de bun simţ, pe care nebunia demagocică nu l'a Înăbuşit cu totul, a simţit po-siţia desperată a d-lul Cogălniceanu crea României prin declamaţiunile sale intempestive făcute fie cu bună fie cu rea credinţă. D-lul s’a Însărcinat a-1 chema la raţiune şi la sânge rece. Ce a ajuns ţaral D. N. Ionescu rămas singur lntr’o cameră de ameţiţi pentru a mal face să vorbească niţel raţiunea, şi a chema ge aceşti viteji de catenea la sim-ţimăntul situaţiunel ţărel şi a tristei realităţi creată prin însuşi irnpru-dinţa lor. Dar buchetul şedinţei aU fost doă episode ultra-comice. Îndată după ce d. Cogălniceanu primi pe cap doniţa de apă rece ce’I vărsa d. N. Ionescu, asociatul politic al d-nulul Cogălni-ceanu, d. Petre Grădişteanu crezu momentul oportun de a eşi la iveală cu una din acele moţiuni de Încredere, a căror propunere pare a fi re-servatâ amicalei domniel-sale inter-venţiunl la sflrşitulU acestor mici scene — De astă-dată era mal mult de cât putea se înghiţă chiar Camera actuală, şi d. C. A. Rosetti, domolind părinteşte zelul cam pripit al d-lul Petre Grădişteanu, al marelui Încrezător al Adunârel, ii recomandă să retragă de astă dată o moţiune pe care nici guvernul nu o solicita : Trop tbt, mort fils, zice un orator dintr’o operă bufă a Iul Ofi'en-bach, unul zelos admirator care Îl aplaudă Înainte de a fi deschis gura.— De astă-dată guvernul chiar s’a ruşinat de o moţiune de Încredere aşa de grăbită şi a zis d-lul P. Grâdiş-teanu : Trop tbt, mon fils. Prea te grăbeşti, fiule. D. Petre Grădişteanu şi-a pus dar moţiunea în buzunar pentru a o Întrebuinţa la cea mal apropiată ocasiune. Al doilea incidcnr este şi mal comic dacă se poate. Nu ştim ce orator s’a ostenit a vorbi de d. l)i-mancea, un nepot al guvernului, zi-cănd că In această calitate ar trebui să se rostească cu mal multă prudenţă In cestiunl de politică este-rioarâ. D. Dimancea se scoală nobil, imposant, rece şi declară Adu-nărel că d-lul nu se inspiră de la nimeni, nici chiar de la unchiul Bră-tianu, că ideile (î î) D-sale II sunt curat personale. Zice şi şade jos; un freamătă trecut ppste Adunare. Derby Bismarck. Gorciacof, dormiţi In pace! Europă. linişteşte-te ! Iată şedinţa In care s’a discutat de represintanţil României durerosul tratat de la San-Stefano pentru partide care ne privesc. Un hohot de rls ar trebui să ne apuce, dar val ! este vorba de patria noastră, de pământul strămoşesc, de acest colţ de ţară pe care ne am născut, pe care l’nm priimit de la părinţi, pe care sperăm să-l transmitem neatârnat şi ferice la coborîtoril noştri. Chiar dacă România este destinată a peri, apoi cel puţin sfârşitul săU ar putea să fie demn. Ce Însemnează această comedie 1 Oare aceşti oameni speră a înşela chiar neînduplecata istoriei Ce caută aceşti caraghiojl împrejurul unul mormânt î DIN AFARA Congresul. Terminul prevăzut pentru Întrunirea congresului se apropie ; cu cât însă el se apropie, cu atât mal mari devin greutăţile în-trunirel. Cu deosebire Englitera pare a fi luat hotărîrea de a nu lua parte la congres, ear, după ştirile sosite din Paris, guvernul republicel franţuzeşti ar ti hotârlt a nu lua parte la congres, dacă nu vor fi represen-tate toate puterile. Ast fel nici odată întrunirea congresului nu a fost mal puţin probabilă de cât acum. Ellglitera. Noutatea zilei este de-misiuuea Lordului Derby. După de-claraţiunile făcute în parlament, a-ceastâ demisiune a fost motivară prin hotărîrea ce a luat cabinetul de a mobiliza reservele. Retragere lui Derby ne indică dar deeăvlrşită pre-ponderarea curentului anti rusesc în cabinetul englezesc, şi, dacă noi ţinem seamă şi de energia cu care as urmează pregătirile de resboiă în Englitera, abia mal putem crede că pacea încheiată la St. Stefano va fi durabila. Anstro-Unguria, — De când re-laţiunile Intre Englitera şi Rusia s’aU Încordat, atitudinea cabinetului din Viena devine nehotărltă. După ce ni se asigură că despre o alianţă Intre Englitera şi Austro Ungaria nu mal poate fi vorba, earâ-şl vorbeşte despre restabilirea bunelor re-laţiuni Intre Viena şi St. Peteres-burg. Se zice că Austria, primind Bosnia, Heţegovina, o parte din Albania şi o parte din Macedonia, ar renunţa de a mal combate pacea incheiatâ la San.-Stefano, Germania. — Ziarele partidelor mal moderate sunt preocupate de re-solvarea ce s’a dat crisel ministeriale, care nedumirire imperiul german timp atât de indelungat. După părerea lor, Prusia şi chiar Întregul imperiu german era ameninţat de a cădea pradă unul regim parla- TIMPUL raentar şi In deosebi unul regim de partid. Prin soluţiuuea, ce s’a dat cri9< I ministeriale, acest pericol a fost Înlăturat. Ziarele arată că, deşi cu mal multă moderaţiune, lupta din parlamentul german a fost identică cu cea din Franţa ; resultatele aă fost înse cu totul opuse. Aceste apreciărl sunt cea mal bună lămurire, pentru ce ziarele din Germania susţinea causa majorităţii camerei din VerBailles. Politica esteruă a domnului loan Brâtianu. (Urmare) „O ţară, de care câţl-va oameni îşi pot bate ast-fel joc, nu e stat; şi dacă România în adevăr e stat, mal curănd ori mal tărziă acel câţiva îşi vor găsi resplata cuvenită.* Aceste sunt cuvintele, cu care am încheiat articolul de erl. Discursul, pe care d. P. Carp l’a rostit In şedinţa de la 13 Fevrua-rie 1878, ne întăreşte In această convingere. Trecuseră zece luni de zile de când în ăntăiul discurs, rostit la 17 Aprilie 1877, d. P. Carp deduse espresie prevederilor şi temerilor sale, Şi eată, ce anume zicea d, P. Carp în discursul de la 17 Aprilie 1S77. Votez contra convenţiei, pentru-că ea nu ne dă nici o garanţie, de oare-ce nu putem sili pe guvernul rusesc să respecteze invoielile avute cu noi; votez contra convenţi-unef, fiind-câ ea este primul pas al unei alianţe, care In schimbul unor mari sacrifiicil nu ne va da nici un folos, votez contra convenţiei, pen-tru-câ nu ştim, dacă Europa ne-a părăsit ori nu şi numai la Incheia-rea păcii este oportun a cere ajutorul Europei; In sfârşit, parte în acest discurs, parte în cele-l'alte d. P. Carp exprimase , că In loc de a câştiga ce-va prin cooperarea noastră vom periclita posesiunea Basarabiei. In scurtul timp de zece luni toate aeeste prevederi, toate aceste temeri s'aă adeverit. Armata română trecuse Dunărea fără ca guvernul să fi stipulat vreun avantaj ca preţ al coopernţiu-nel; armistiţiul şi pacea eraă încheiate fără de participarea guvernului român ; Rusia cerea sâ-I cedăm Basarabia; guvernul, acela-ş( guvern, care la 17 Aprilie 1877, de clarase că Europa ne-a părăsit, căuta ajutorul Europei contra Rusiei. Prinţul Dimitrie Ghica interpelează guvernul şi declară, că nu mal are încredere lntr’un guvern, care prin faptele sale a perdut dreptul la încrederea ţării şi a puterilor europene. „Vă aduceţi aminte,—zice d. P. Carp,—ce grea era discuţiunea cu actualul guvern când s’a votat con-venţiunea cu Rusia ; vă aduceţi aminte că argumentele jucase pe banca gavernulul un rol foarte modest, şi primul pas In politica guvernului 11 aveaO, nu interesele ţării, ci Mihal Viteazul şi Ştefan cel Mare. Tot atunci se vorbea mult de Piemont şi de gloria lui Cavur ! Cu toate aceste ce s’a întâmplat 1 S’a Întâmplat cum că, de şi eşiţl biruitori din acest resbol, astă-zl departe de a câştiga provincii cum le-a câştigat Piemontul, noi suntem pe cale de a perde una,—şi pentru-ceî Pen-tru-câ Piemontul n avut multe rcnboao şi unele nefericite, dar a avut politicii bunii, pe când noi tun avut un rc*b«I fericit, însă o politică neprevCzCtoare.* Aceasta e judecata, care resumă In câte-va cuvinte Întâmplările a-nulul trecut şi resultatele lor. Ea ni se Înfăţişează Insă mal lămurit In următoarele cuvinte, cu care d. P. Carp Îşi Încheie discursul : .S’a obiectat adese ori: d-lor, eram siliţi să facem aceasta, nu am putut să facem alt-fel, bine, râd, am fost siliţi să mergem Înainte şi să ne dăm, cum zice românul, In paza lui Dumnezeu.* .Aţi zis, am făcut apel la toate puterile Europei, am bătut la toate uşile, şi nimenea nu ne-a deschis, în cât noi părăsiţi de toate puterile, am fost siliţi să ne aruncăm In braţele Rusiei. Atunci ear am observat d-lul ministru; nu cred că Europu ne-a părăsit, numai nu se poate pronunţa de cât atunci, când Rusia va voi să tragă foloase din biruinţa el, care ar strica echilibrul Europei, atunci numai, Europa va putea să dea un respuns care nu poate să-l dea astăzi, prin urmare pe de o parte, vă daţi pe mâna Ruşilor, ear pe de alta părăsiţi de mal Înainte ajutorul ce putea să ne dea azi Europa. El bine, era un plan preconceput, ori nu ? Suntem noi In drept, constatând din fiecare pas al partidului actual la putere, că s’a executat un program întreg a zice: că ce aţi făcut era resultalul unei vrolllţe, ear nu a linei nevoi? Să luăm şirul evenimentelor de la 66 şi să esaminăm mersul acestui partid. La 66 după rCsboinl Germaniei contra Austriei, a crezut Rusia cum că puterea Germaniei, o putere amică mâ-rindu-se, a venit momentul pentru dânsa, să deschiză chestiunea Orien-entulul, adică chestiunea el vitală. Vedem atunci că se face revoluţiu-nea de la Creta, chestiunea Bulgariei se ridică, bande de bulgari se organizează şi vedem pe d. Brâ-teanu, adică pe partidul liberal azi la putere, amestecat în aceste vis-colirl.* „Vine npol 1870, earăşl după biruinţa Germaniei earăş se fac pe de o parte oare-care încercări. D. Ignatief ne cere Basarabia deja de pe atunci, pe de alta d. Brâ-tianu lntr’un cuvânt memorabil, zice că acolo unde este ortodoxia, este interesul României. Astăzi când este a se resolva chestia orientului, tot d. Brătianu este chemat, pentru a face o alianţă cu Rusia. Prin urmare, eU constat o politică preconcepută, şi tot-o-dată adaog că nu vă pot da aprobaţia mea în cât priveşte consecinţele, la care a ajuns ţara.* .Mal este un ultim considerent şi acesta este pentru mine de o valoare capitală, şi trebue să ştiţi că nu m’aş plânge atât de perderea Basarabiei dacă ar fi numai aceasta. E ceva mal grav. Ni se poate lua Basarabia astă-zl, dar ce ia sabia, sabia poate să o dea şi mâine pot veni împrejurări europene, care să ne permită să o recâştigăm, dar pentru mine lnarea el, are o importanţă vitală pentru că implică O SClldcre ti conştiinţei naţionale, şi notaţi bine că, dacă noi avem raţiunea de a fi, avem raţiunea de a fi numai prin conştiinţa noastriX naţionalii şi prin Încrederea Europei. El bine, Încrederea Europei nu o a-veţl, a dovedit’o aceasta In destul toate câte se întâmplă pe fie-care zi ; conştiinţa naţională, ce aţi făcut cu dânsa 1 Mal putem aştepta de la poporul acesta sacrificii de sânge şi —-------------------... .... — de avere atuncea, când atâte aU drept resultat scăderea | noastre 1 Un cetăţean când seC să-şi espue viaţa, el nu mei)i un mercenar, sad ca un studen t . ’ să ştie pentru ce!* „El vrea tot-d'a-una jertfii!: fi viaţa, sâ-şl zică că o face penii: interes naţional. Căci gloria nu ficientâ, gloria o ia pentru du interesul naţional Batisfăcut 1 I pentru copil lui, ca moştenire .1 crificiulul şefi.* ,D-v6stră aţi pierdut pe de o b încrederea Europei, iar pe dei aţi surpat conştiinţa naţională^ valoare are pentru noi conştiinţ i . ţiooală şi încrederea Europei -t teţl vedea din istoria lui Miha: teazul. El câştigase cu eroici spadă trei provincii şi cu toai cestea a fost suficient ferul uni fegiu de a generalului Basta \ se prăbuşască Întreaga lui clî Pentru cel pentru că pe aton lipsea conştiinţa naţională, ne '.r Încrederea Europei.* „Astă-zl conştiinţa naţioI reînviase, încrederea Em \ începeam s’o avem: pe nm snrpat’o, pe alta aţi perd» (aplause).* Dar — guvernul a primit ( Senat un vot de încredere, căi i vernul este — un guvern naţiai alcătuit din oameni capabili, oai oneşti, din oameni minunaţi, ia li mânia este un stat constituţio:| SCRISOARE ADRESA TIMPULUI I | Caracal, 14 lla I Domnule Redactore, „Ca om, când vedeam, la ci ce făceam jurnalelor de publici că în străinătate se comitea ! un fapt de asasinare, saâ fui prin spargeri, mă miram de f administraţiune de prin acele lo mal cu seamă când autorii parte nu se putea descoperi dată, şi parte nici de cum. Dar acum mă Înspăimânt văz că tn această sermană ţară, patronarea oamenilor astăzi la mă, aceia cari cănd erau si(X de mantia puterii, trâmbi toate tonurile că sub el, şi dânşii vor face fericirea ţârei, 0 nisând’o numai cu tot felul del pacităţl şi cu adevăraţi funcţioţ pretinşi de posturile lor. Se cofl Insă tocmai sub el, se comit tot Iul de fapte cu totul contra pri nerilor ce aU făcut, fără ca cel ţin una să fie dovedită, şi aut puşi la locul ce li se cuvine pe> stârpirea răului, care din ce Ir-ia proporţi'inl, bântuindu-ne fa Îngrozitor, numai şi numai din usa slabei administraşiunt a ort lui nostru Caracal, încredinţată nefericire unei persoane cu t< lipsită de cel mal mic element: pricepere măcar, de oare-ce pi la venirea acestor guvernanţi la tere el se afla de meserie stăm giă cu cotul şi samsar pe la hăim fiidanl, necunoscând nici drumul unde ar trebui să apuce un asei nea funcţionar ca dânsul, poliţaii, unul oraşiă, de cât numai a preumbla pe strade în plină t formă tocmai ca mireasa în celebrare! cununiilor. — Ca să I dovedesc aceasta, am onoarea a I nara câte-va fapte urmate In 0 şui nostru, din cele nenumâri numai cum am zis din slaba ad| nistraţiune a oraşului, f&ră ca -puţin să se fi dovedit de numi] i timpul 1 ;7i libiei, cil care ne-a lnzes-Stisanil guvernului, alea aaO zia recrutat In lipsă de altă tlldin comitetul poroclit libe-nol. căte-va zile a’a spart prâ-merciantulut Costea Georgin i târgului oraşului; poliţia (.va el strejuire, care se comunal de câţl-va pompieri, nici it.ut şti safl prinde pa autului, cum nici In urm A după. rea păgubaşului chiar, lucru dospealâ, — iar păgubaşul ţ1ki cu banii furaţi. enea e cazul lui Nicolae Dia-rea, suburbia târgul d’afară, i-se mal toate obiectele, pă- 0 lipsă; poliţia nici o inft-l'a luat, făptuitorii sunt nedo- 1 biserica Maicii Domnului din 9tradel principale a oraşu fură din argintării după la şi banii formaţi In sălbl : nu ia nici o mfesură, probă prii iarăşi sunt nedovediţi. I asasină comerciantul Dincă lin, care stă pe patul morţii, Jcâte-va seri In strada tărgu-(e ia orele şea3e după amiazl; face nimic In lipsă de espe-a capului poliţiei; asasinul lnu’1 vede, nu’l prinde niminea; lliănuit In urma denunţărel, |i dus la poliţie, el negă, şi rpntul poliţai & nesciind ce’I [ astăzi este liber, iar Frişcoiu sparge cancelaria primăriei o-unde trebuia Îngrijită pază, acte, bilete de legitimaţie ânzârl de vite, şi vrednica "tă, autorii 9unt nedovediţi, bpt formalitate cercetarea 9e ază de copistul s5ă. fina lemnele şi blănile puse canaYisarea părăulul ce des-«oraşul, iarăşi autorii nedovediţi, analisarea In ruină, devenind p laterali iarăşi In mocirlele In ee aflaţi In trecut cănd o măuâ bilă şi de mare greutate, după » sărguinţe puse, d'abia făcu însemnat obiect de curăţenie inicare publică. a ce priveşte curăţenia stra-;i Îngrijirea astupărel gropi-upâ dănsele nu mal avem ni-ţf'le zis, căci ea este cu totul lâ-I lntr’o absolută paralisare, aşa e alocurea mal cu seamă In -|ţml nopţel, atăt te nămoleştl In zoaie şi ln mocirle, In cât eşti In Hcol de a te Îneca. hr, cum am zis, că cetăţenii ln-ladu-sâ de faptele ee se comit ► iest oraş, sub ochii puternicilor şi ne mal put&ndu-le suferi, Ju-m8 ca să nu fiă poate ame-|at şi eO de asemenea consecinţe, Mg, d-le redactore, să bine-voiţl idica stimata şi neobosita d-v. redeşteptând cel puţin pe maţi vornic de la interne, ca milos-jjadu-se de acest oraş, barim să’şi jfure mila pentru organisarea unei II neadormite poliţii, cu un per-niagifl mal capabil cum şi cu ln-mţirea ln de ajuns a pompierilor (intru paza de noapte a oraşului, ;i| care caz numai cred că poate ni , I" asigura cel puţin averea dacă , viaţa,—de oarece, după cum v’am , rat, până ln present suntem a-mal r&ă de cât ln suferinţele cştinilor de peste Dunăre cu barD iile turcescl. (Bine- voiţi etc. X . . . CAMERA Şedinţa de la 16 Martie 1878 Şedinţa se deschide la ora 1 şi nn sfert d. a., sub proşedinţa d-lnl C. A. Rosetti, şl ne fiind de cât 07 d-nl deputaţi. D. preş=dinte respnnde şedinţa, şi adunarea trece în secţie, până când se va complecta. La orele 2 şi jnmState şedinţa se redeschide. Se acordă congediil d-lnî Agiogla. Se depnne la biroă raportnl comisinneî delegaţilor asupra proectalnî de lege pentru resolvarea cestinneî arendaşilor. D. ministru de externe cere a se pnne la ordinea zilei de a/.I proectnl de lege pentrn aprobarea convenţinnel Încheiată co Germania. D. Bagdat cere a ne aplica regulamentul şi 1a acel d ni depntaţT, care lipsesc mal mnlt de 16 şedinţe dej la adnnare, cnm i s’a aplecat şi d-lnl Carabatescn. D. preşedinte renpnnde, că nn mal nici nn d. deputat, care eă fi lipsit mai mnlt de 16 şedinţe, fără a arăta motivul Se pnne la ordinea zilei proectnl de lege pentrn aprobarea convenţinnel de comerţ încheiată între România şi Germania D. raportor Uuescu dă citire rsportnln* comisinneî. D. ministru de externe mnlţnmeşte d-lnî Bneson pentrn raportul d-s-ile şi roagă adunarea să voteze proectnl de l*0că săpunul de păcură al Iul Herger se intrebuinţtiză in genere ca mijloc de spălat pe pelea «ănătdsă sdii din când in cănd in băl, atnncl va da prlei o fineţă şi frescheţl estraordinară, precum nu va produce nici un alt tiăpun, preservănd de tdte bălele sas enumerate ale pielei. Preţul unei bucăţi împreună cu descrierea Inlrebuinţărel I franc. Săpunul d» păcură al Iul Berger conţide 40 Ia sută păcură conc. de lemn, se prepară cu mare băgare de sdtnă şi ae deosebeşte f6rte mult de ttfte ce le- alto săpunuri de păcură aflătdro aatăjî in comerciti. ~ Spre a se feri de falsificate = s& ae cdrl dinadins săpunul de păcură al Iul Berger şi •& observe invălltura cea verde. Depăşitul general pentru Români* en rosg şi en detall In Buouresci in farmacia la Speranţa a Iul BRUS. Deposite in Brăila . farmacia llepites; Craiova, farmacia Moeas; Foeşarr: farm. Linde; GaU|I, farm. Curto-vita, laşi, farm. Kouya; Ploeşli, farmacia Schuller. Afară de aceste, fie-care farmacii se ad& in p siţie a putea preda Săpunul de păcură al ful Berger cu preţul origina). Pentru co-mlncjl en gros şi en detall să se adreseze către depositul principal: Farm. G. HELL, In Troppau. (712 - 10) VERITABILA APA GERMANA Compusă de LESUEUR Această apă face a dispare petele roşii, impudică Bbărcitorile şi albeşte pelea. La Paris, la D. Gastellier, parfameur, 47, rne de la'Chausee d’Antin. Deposit in Bucureşti la farmacia D-lni I. W. Ziirner, şi la D. Appel & C-ie De închiriat, kSSfiikS; Corbn No. 1, doă apartamente compuse de 6 şi 4 camere cn dependinţe precum şi alte trei de câte 2 camere şi dependinţe. Adresa: D-nn C. Disseecn, aceiaşi Suburbie, Strada Isvorn No. 39. (725 — 1). LINGERIELE CELE MAI EFTINE, PRACTICE Şl DURABILE se pote cumpăra cn ocasinnea liqnidlrel a I FABBICBI DS PAUZA SI LINGEBIE SUI Y1ENA I» SEP0S1T0L GESEEIL IN BDCDBESC1 Calea Mogoş6ieI, Palatul Dacia, vis-4-vis de magasia D-nel Â. Carissi unde se pot găsi încă următărele mărfuri In alegerea cea mai strălucită şi bogată, pentru a cărora cualitate şi provenienţa şe ia garanţia cea mai severă I Cămaşe de damă de ţliua, de Olandă şi de ChifFon, brodate, simpli şi garnisite de fr. 4, 5, 8, 11 până la 18 fr. I Cămaşe de damă de nopte, de percal franţuBesc şi de olandă, semple şi brodate de fr. 6.50, 9, 12, 16 până la 19 fr. I Cămaşe b&rbâtescă albă semplâ, de Chiffon şi de Olandă, cn galere sed fără galere dc 4.50, <5, 9, 11 până la 16 fr. I Cămaşe bârbătescâ colorată şi de Cretton de Oxford veritabile de 4.50, 6 până la 9 fr. I Camison de damă, de Percal frances, de Baţistă şe de Piqnet de ernă, sempln şi brodat in 100 de desennrî, cele mai elegante de fri 3, 5, 7.50, 9 până la 16 fr. I Pereche pantaloni de damă, de Chiffon, de Percal de Olandă şi de Piqnet de ărnă, garnisite şi brodate de fr. 3.50, 5, 7, 8, până la 11 fr. I Fustă de damă, de Percal şi de Pichet de ernă, semplă, garnisite şi brodate, de fr. 4.50, 6.50, 9.75, 12, 18 până la 24 fr. I Pereche pantaloni bărbâtescl, de Croise alb, de Pichet de ernă, şi de Olandă, de fr. 3.50, 5, 6.50, până la 9.50. I Corset de damă diferite fasonări de fr, 3, 4,50, 7 până Ia 10 fr. I Hăinuţă de fetiţe de flanel colorata de fr. 8, 10, până la 14 fr. I Fustă de damă de flanelă colorate de fr. 10, 12, până la 15 fr. 1 Cămaşe de flanelă albă său colorată de fr. 7, 9, 11, până la 14 fr. 12 Gulere bărbătesc! de Percal şi de Olandă cele mai moderne fasone, de fr. 5, 7, 9 până la 11 fr. 6 Perechi Manchete fason după alegere de Percal şi de Olandă de fr. 5.50, 7.50, până la 9 fr. 6 Perechi Ciorapi bărbătesci şi de dame, de bnmbac, de lină, de fild’ecosse şi mătase, de fr. 5, 3, II, 14, până la 26 fr. I Plapumă de lină său de mătasă, de fi. 12, 16, 19, 21 până la 35 fr. I Tartan englesec de fr. 18 21 până la 29 fr. I Batistă de lino cu Monograme brodate de fr. 3, 5, până la 7 fr. 6 Baitste albe cu bordure colorate tivite, de fr. 2, 3, 4 până la 8 fr. 6 Batiste de Olandă curată de fr. 3, 4, 6, 7, până la 11 fr. 6 Prosope de aţă adevărată de fr. 5, 7, 8, 10 până la 13 fr. 6 Şervete de masă de Olandă curată, de fr. 4, 6, 8, 11, până la 14 fr. I Fată de masă albă sae colorată de inu curat pentru 6 personr, de fr. 6, 8, 10 până la 12 fr. I Faţă de masă albă de inu curată pentru 12 persone 10, 13, 16 până la 21 fr. I Bucată de Olandă de Rumburg 36 de coţi, de fr. 17, 19, până la 28 fr. I Bucată Olandă de Belgia 45 de coţi, de fr. 32, 38, 46 până la 52 fr. I Bucată de Olandă de Irlanda 58 de coţi, de fr. 44, 58, 64 până la 86 fr. I Bucată de Olandă de Rumburg 62 de coţi, de fr. 60, 65, 76 până la 92 fr. I Bucată Olandă de Bielefeld 62 de coţi, de fr. 71, 85 pună la 115 fr. | Toile de Batiste 60 de coţi, de fr. 120 până la 190 fr. I Bucată de Olandă de Rumburg de cercâf într o foiâ2V, coţi de lăţime pentru 6 cercăfurl de fr. 42, 48 până la 56 fr. I Bucată de Pichet de ernă 36 de coţi de fr. 26 31 pănă U 46 fr. ZESTRE COMPLECTE, LINGERIE PENTRU OTELURI cu preţuri mal ales reduse. Singurul Deposit general pentru România llueurcscl, Falca Mogoştficl, Palatul Duela, vis-i-vis de llagasia D-nel 4. Carissi Bonbrîne de plante CONTRA DURERE! PEPIULUi (SP1TZWEGEKICH) pentru vindecarea bălelor de plămâni şi de pept, tuşă, tuşă mâgărescă, râgoşelă şifteg-mâlă bronchialâ. Planta cea nepreciabilă, care preduce natura pentru binele şi vindecarea âmenilor suferinzi , conţine intr insa secretul p4n& antae ii® Amărăciune plăcu In el esie cu mult superior vinurilor seu siropurilor de quinquinA şi (uctcam ca apcnttf, Ionic, sau febrifug, in contra a facţiunilor etornocfwlHi a */a£>iciumior, a anemiei şi a /rigu-rilor învechite, otc. ™ FERRUGINOS mllabila, Quina Larochedevine unul din reoons tuanli cei mai efflcaci in contra şaradei sângelui a daco Io raţiune i lui. a. chloroaei, alymphatismuh alcuziei, a conoafescmfaior prea lungi,- «1 esclt a favoriseaz* digesiiunea, otc. IMIIIS, Strada Drouot, si la pharmaclatL r —— POMI ROOIXORI Cu on<5re aduc la cunoscinţa amatorilor că am de vcnţjare: O elecţiune de copaci roditori, toţi copaci altuiţl de jos şi anume PERI, MERI din speciile cele mal alrse şi nuol din Francia şi Belgia, PERSICI din cea mal renumit! grădină din Munteruille şi de la prjducătorii cel mal vestiţi, mare parte din speciile ce am de vemjare nu este cunoscută in România şi a dat In grădina d-lul Philippescu resultafce remarcabile. PI iui te de SMEDRĂ ROŞIE ŞI AURIE mare, care fructifică pănă In tdrună de mal multe ort. Plante de SPARANGEL fdrte producfltâre şi care au produs SPARANGEL de o mărime, grosime şi gust care a cftştig&t admi-raţiunea amatorilor din Bucurescl şi care nu cedc<}& cu nimic celor mal frumdse producţiunl din Krancia. FRAGI din cele mal renumite specii englese şi francese. Mărimea , mare fertilitatea şi parfumul lor a făcut admiraţiunea amatorilor. TRANDAFIRI, specii alene din Francia şi Belgia- SĂMÂNŢĂ DE CANTALUPI din vestitele specii ale acestei grădini, în paquete. GER ANI UM, flori mari invdltă şi de colori alese. Acum fiind momentul plantaţiunilor rog ase grăbi comandele. Pentru preţuri şi ori ce dctaliurl a ae adresa aub-semnatulul. JEAN TERMEULLIN. Grădinarul d-lul G. C. Philippesca Strada Dionisie No. 42, Bucurescl. ANUNGIU IMPORTANT. CEL M41 TICHII SI REliDMlTB B4GAS1H LA STEUA ALBĂ SDB FIRMA ssnsa?? oMwaiîiiîî Strada Carol I No. o. (Curtea Vechie) vi8-«l-vis de Sig. Urager Strada Carol I No. 5. (Curtea Vechie) vis-ă-vis de Sig. Prager. Am on6re a însciinţa pe onor. PT. Public că mi-a sosit pentrn sesonul de iarnă nn bogat asortiment de încălţăminte pentru Bărbaţi, Dame şi Copil, dnpă fasonate cele din nruiă, — precum şi nn mare transport de Cisme lungi de Lak rusesc, de lucht şi de Vacs, ca şi Mantale de Cauciuc pentrn ploe, prima calitate; asemenea şi Galoşi de Gumi. Sub-semnatnl aduc mulţumirile mele onor. PT. Pnblic pentru încredere ce a dat menţio atei mele firme de nn interval de 12 ani care pană acuma a depns probe suficiente de tina calitate a mărfel ca şi de eftinătatea preţnrilor, sperând că şi de acnm înainte, va biue-vol aî da concursul seă găsind tot-d'a-nna atât mărfuri fine şi fasouate cât şi preţarl forte moderate. | Ca tdtă stima P1IIL1PP GOLDSTELNL 0 H î> H A A A. PHARMACIA LA. „SPERA.NTIA' 28, CALEA MOGOŞOAEI, S8. DEPOUL HED1CAMEHTELOR FRANCESE. Obiecte de Cancinc şi Articole de Toalete. — - Asemenea se angajeză a efectua orl-ce comande din resortnl medical. BRUS. fWWWWWWW’ W w—" Typ. Thiel & Wiess, Palatul ,Dacia*. *