VINERI 17 MARTIE. ANUL III. - 1878. iNAMEWTELE- »;JX[ IN TOATa ROM \ NI A V j».....................I. n. 48 ....................24 .................... , 12 IN STRĂINĂTATE : .......... • .......... «0 INSERŢIONI ŞI RECLAME : 30 litere petit, pagina IV, 30 Luni. AHita JII, 80 bani, pe pag. II, 2 lei noi. Reclame 2 lei noi linia. ii număr In capitală 10 bani. ESE IN'TOATE zilele de lucru. Biuroul Redacţiei şi Administraţiei: i’nlntul >I)acia‘ ATSTXJISrCITJFlI 8e priimesc in străinătate : La O-nil liante*-itein Jt Voglcr In Vienna, Wslfi.ch j»*v îrio, A. Oppclik In Vienna, 8 obenbastei 2; Kiidot/ Mo>u in Vienna, Seilerstitts îi Philipp LSb in Virnn», F.iclienh»ch(ţa»»e 11 : I.nng A Comp. In Peşta, IIaca»-La/fit* <* Comp. In Pari», C. Aeiam 2, Cirrefur de la Croiz-Bouge 2, Paris ; Kag.UUoud, 139 — 140, Klcet Street London. 8cri»orI nefrancate nu »e primesc. Articolele nepublicate »e ror ard». Un număr tn Districte 15 bani. 1 tini de Kncnrescl, ÎS Martie, urale ..... 93,^ 92 tomPni&ie .... 88->i 88, A funciar rural . . 82 V, 82,/j urban . . 72 --- aunicipal al CapiL 83 --- reosil...... 135 --- Vicia ...... 105 135 tnuiiiniii..... 55 50 îunict^al ca premii 22 21 lemini..... --- --- 1 luni ...... 9935 --- 25 122,1, 122 l’ureul de Vlena, 27 Martie. Renta ungari in aur .... 37 85 Bonuri de teeaur ung , I erai». H8 — . , » II , 110 Iraprumutul austr, in hârtie . Ol (Si , . , argint . 65 80 Renta auitriacA in aur ... 73 80 lx»e din lBOd................1 LI — Acţiunile lutnrel naţionale . . 794 — a a auitr. de credit 229 50 . „ ungare , 221 80 Argint........................105 50 Ducatul........................ 5 65 Napoleonul..................... 9 61 ÎOO mire! germane..............59 10 Carnal de Berlin, 15 Martie Acţiunile Cililor ferate rotulne. 21 75 Obligaţiunile româno O11/» . . 74 50 Priorităţile C. fer. rom. ®Vo 72 60 împrumutul Oppenheim ... 91 50 Napoleonul.....................10 24 Viena, termen lung..............— — Pari» , icurt .... — — Calendarul (filei Vineri 17 Martie. Patronul tilel: Cuv. Alexie. R niritul soarelui: 5 ore 47 min. Apusul soarelui: 0 ore 22 min. Fosele lunel: Primul Quart. PLECAREA TR.BTSTTTPÎ.IILOR, llncorosci -Nocear» Bucuresel . . . . 8.15 n 16.--- d Ploescl .... Ur&il:i .... Tecuci ti .... . 4.33 n 1 Roman .... . 9.05 4 Suceava, sosire . .12.03 4 Booareso ---Verclorora Bucjresd . . . ... 8.-4 Pitejtl . . . . Slatina . . . . . . . 2. - d 7.15 11.40 4.45 9.56 6,05 n Craiora..............4.17 , Virciorova, sosire 9.01 n SaeoaT» —Bncnrewl Suceava..........6.11 d 6.46 Roman............8.45 12 3) Tecucid..........12.30 n 5.10 Briila...........3.08 n 8.10 o Ploescl..........7.12 J Bucuresel, sosire 8.30 ţ Verelorora — llucoreicl VerciorOra...............6.45 d Craiora.................11.44 <1 81 atina.................1.51 j Pitejtl..................4.42 j Bucuresel, sosire .... 7.40 4 * 68 i 2.45 ) «.30 j 7 ' - 'I 11.20 j Uacnresel— (llnrgla Bueureaci...............9.15 4 O.oS n Giurgiu, sosire........ 11.15 4 8.27 n Hlnrgln—Baeareacl Giurgiu............... 9.26 j 4.45 n Bucuresel, sosire....... 9 48 4 7.174 tialap—Bărboşi Galaţi...........1.20 n 8 26 d 7.30 4 Birboţl, sosire . . 1.55 n 9.— 4 8.05 n Bărboşi — Galaţi Bărboşi ..... 2.55 n 6.25 n 7.25 n Galaţi, sosire . . . 3.30 n T.— n 8. — n IRI TELEGRAFICE ALE .TIMPULUI* i (Agenta Havis). rviciul de la 27 Marile, 4 ore seara. — Berlin, 27 Martie. Ga eta Naţionala» menţionează urmS-zgomote: D. flobrecht va fi nninit psfru de finance; demiainnea d-lul de bach ra fi primită şi d. Maybach ea mat a’î arma. Vlena. 27 Martie r^fcrele gândesc, că congreanl na se ra ■•♦(ine. Ele so pronunţă într’nn mod accentuat, ca Anstria să’şî asign-nrgenţă interesele. .gblatt* crede că generalul Tgnatief it pentru a ţine în seamă interesele ace. jTagespreese* vede în misiunea liniai Ignatief o probă strălucită de apreciaţinnilor contelui Andraesy, istria n’a perdnt încă nimic. .Freni-»tt* repetă, că n sosit momentul panda o mal mare întindere măsurilor ■ecanţfune de dincolo de frontiera SA. f‘:rticfol de la 27 Martie, 8 ore seara. Parii, 26 Martie, 10 ore seara, jlarchisal Gabriac este numit ambasador F anciei pe lângă Vatican in locul bălai de Bande.—Nnmlroa d-lui Dochâtol |f*islru al Franciel în Belgia este de- Paris, 26 Martie. I Soir* zice: ,In consiliul de minis-a avut loc astă dimineaţă, s’a ho- I ea FrAncia să’ji afirme din noă hotă-de a păzi o strictă neutralitate, de pi !na parte Ia congres decât in cazul II vor fi faţă toate poterile şi de a i ţine această atitudine, ori şi ce amă- eaă ori şi ce ameninţare i s’ar face.» DC0RESC1 i MARTIE 1 npârut de vr’o trei zile o bro-â. intitulata .Cugotrtri asupra iroccthlrll judeţelor din Ba-rabiil.* Autorul, d.N. CreţuleBcu, ând Întrebuinţare de dreptul ce gurft legile noastre fiecărui ce-ţt>an de a rosti gândirile sale prin esă, expune In zisa broşură vede-e sale asupra acestei cestiuul a bimbulul Basarabiei. D-sa găseşte tocmeala ar fi bunii şi este de •inia că România ar rămânea câş gată când ar desâvftrşi-o. Nu cugetăm d^loc a interprinde .jţtl critica broşurel d-lnl N. Creţn-seu. şi eram hotârlţi chiar a nici ^ i vorbi de dânsa. ^ ^ Baca rupem astă zi tăcerea, o fa h m numai spre a respunde iiupu Mirilor rădicate tn contra lntregel îjioziţiunl de foaia râdicală. D. Cre-filescu fiind numărat Intre rânduite conservatorilor, tot partidul con-Ifr rvntor trebue , după Românul sâ fie solidar cu opiniunile ce acel domn a găsit de cuviinţă a scoate la lumină. Spre a desemna lămurit poziţiunea partidului al cărui organ este .Timpul* şi spre a reduce la adevărata lor valoare afirmările Românului , puţine cuvinte ne vor fi de ajuns. D. Creţulescu de un timp aşa de indelungat a dispărut de pe scena politică, In rât credem că numai intimii d-sale mal ştih dacă impâr» tâşeşte opiniunl conservatoare sad alte. Cât pentru noi, cunoaştem că or cum ar sta cu coloarea sa politică, d sa s'a izolat şi s’a desinteresat lntr'un mod absolut de toate actele, de toate lucrările şi de toate consfătuirile partidului cărui avem onoare de a servi de organ in capital. De aici decurge evident că, făcând reapariţiunea sa pe scena politică, prin publicarea numitei broşuri, domnia sa a expus o opiniune cu totul individuală, sad cel puţin fără nici un fel de Înţelegere cu partidul nostru. Aceasta este aşa de adevărat (şi daca polemica .Românului* ar fi leală n’ar fi tras nici un argument din opera d-lul Creţulescu), că autorul broşurel atacă cu aceiaşi vioiciune pe partidul opoziţinnel ca şi pe partidul guvernului. Ba putem chiar zice că rezervă dojenele sale cele mal aspre pentru opoziţiune; acele aduse guvernului sunt aruncate numai In treacăt, pe când acele făcute opo-ziţiunel ocupă, între altele, Întregul paragraf care Începe la pagina a 7-a a broşurel şi se sfârşeşte la pagina a 8-a (A se vede broşura textul românesc.). Putem dar afirma că .Crezul* publicat de domnul Creţulescu nu este o manifestaţiune de relnvieare a unul vechid bărbat de Stat, ci niiirtliri-slrca (lc credinţi! politicii a unul neofit. Politica externă a d-lul loan Brătianu Domnul Petru P. Carp ne trimite o broşură, tn care publică, fără de nici un comentar, patru d'scursurl rost te de d-sa In Senat. Pe Învelişul broşurel, sus, d’asu-pra titlului, citim cuvintele : .Politica externă a d-lul loan Brătianu,* iar pe pagina ăntâia a broşurel următoarele cuvinte pline de căldură: Domnului V Alexandri Iubite şi multe (ulnurate amice! Al cântat vitejia Romftnilor din vremi le trecute, ţi-a fost dat să cânţi şi vitejia Românilor din vr»; mile de astă-zl şi s’a Împlinit ast-fel, cum o zici în una din fermecătoarele tale poesil, visul entusijjst ce-1 făcuşi in tinpreţe. Şi ed visaid reînvierea bărbăţiei strămoşeşti, dar o visaiu pusă la serviciul unei cause naţionale, şi, mal puţin ferice de căt tine, visul med nu s'a Împlinit de căt pe jumătate. Vitejia am admirat’o cu toţii, causa naţională însă, trădată de pretinşii el apostoli, va avea nevoe de crâncene şi numeroase lupte ca sâ iasă biruitoare. Discursurile de faţă sunt un echod sincer al acestor lupte şi puindu-le sub patronajul tăd sunt Împins de un îndoit nedemn. Orl-cine mănueşte limba română trebue să se închine ţie, de la care noi toţi am învăţat şi avem atât Încă de Învăţat. Poeţii ca tine sunt fiinţe iubite de Zel. Fii deci mijlocitorul nostru către dânşii şi roagâ-I sâ uşureze triumful adevărului. P. P. Carp. Cele patru discursuri ale d-lul P. P. Carp sunt patru documente isfo-rice, din care chiar şi ochiul mal puţin limpede poate să-şi alcătuiască icoana situaţiei prin care am trecut de la 3 Aprilie 1877, şi să se lămurească asupra vieţel noastre politice In trecerea celui din urmă an. Numai de cât la Începutul discursului rostit In şedinţa de la 17 Aprilie 1877 vedem, că partidul conservator din al câril representanţl e d. P. P. Carp, era cam isolat In lupta sa contra politicei guvernului. La ordinea zilei este convenţia Încheiată cu Rusia cu 14 zile mal nainte; d. P. Carp Începe discursul sâO prin cuvintele : .In grabă aleşi, In grabă convocaţi, suntem astâ-zl în grabă chemaţi să ne dăm părerea după o liberă şi matură chibzuinţă asupra convenţinnel de faţă.* Oratorul pune apoi, ca dovadă despre maturitate, In vederea Senatului, discursul prinţului Dim. Gbica. .In care esperienţa vârstei se uneşte cu un entusiara cam juvenil.’ .Inima nu mi-a Imbătânit!*—zice prinţul Dimitrie Gbica. .Cât pentru liberă, — urmează d. P. Carp, — aceasta o neg cu energie. Ori care ar fi votul d-vonstră, fie pentru, fie contra, el nu poate fi liber atunci când 300,000 baionete se află pe teritoriul nostru, şi oricare ar fi respunderea materială ce va rezulta din votul d-voastre, eO resping cu toate puterile respunderea morală a unul act făcut In asemenea condiţiunl.* In aceste puţine cuvinte d. P. Carp lămureşte poziţia sa şi a partidului pe care-l reprosentft faţă cu convenţia, arătând motivele formale, pentru care nu poate primi respun-punderea votării convenţiei. In urmă oratorul atinge fondul cestiunel. Guvernul zicea, că trebue sâ Încheiam convenţia, fiind-că Europa ne-a părăsit şi nu voeşte sâ ne garanteze neutralitatea. D. P. Carp arată, că Europa nu putea sâ ne garanteze neutralitatea. .Cestiunea neutralităţii noastre, — zice d-sa, — nu trebue pusă acum, ea trebue pusă atunci când Rusia ar voi sâ tragă din victoriile sale alte consecinţe, când ar voi să dobândească o intindere de teritorii, o mărire de putere, o modificare In formaţiunile politicei ditf orient. Atunci numai ar fi diverginţâ de interese Intre Rusia şi Europa, şi atunci numai putem să ridicăm şi noi cuvântul.* Eatâ dar câte-va cuvinte pline de bună chibzuinţă politică, eatâ un sfat, pe care guvernul nu’l urmează de cât prea târzii. ,De suntem deci sai nu părăsiţi, — zice d. P. Carp tn urmă, — nu o putem şti de cât după resbol şi ţipetnl de durere care'l aruncaţi In ţară nu este pentru mine de cât o dovadă că ori vâ speriaţi, ori vreţi să speriaţi pe alţii, ori poate dovadă şi de una şi de alta.* Astă-zl, din nenorocire Insă, numai astâ-zl, toată lumea simte că că senatorul oraşului laşi a grăit adevârul, când a rostit aceste cuvinte. Dar urmează un argument de o putere absolută. Guvernul zicea că Încheie convenţia pentru-ca Rusia sâ ne garanteze drepturile şi teritoriul. .Cine vă garantează Insă contra Rusiei î -—• Întreabă d. P. Carp. — Absolut nimenea I Şi nu Înţeleg ce fel de speranţă poate cine-va întemeia pe această convenţie, câpd disproporţiunea de putere este aşa de mare, In cât orl-câte s'ar zice, nici o-datâ nu am fi pe un picior de egalitate.* Acest adevăr atât de lămurit, a-tuncl nimeni nu voia sâ-l Înţeleagă; earâ astâ-z! am ajuns a cere sâ ne garanteze contra Rusiei acele puteri, pe care atunci le Învinovăţeam de a ne fi părăsit. Urmele ad dovedit, că nu era convenţia Încheiată cu Rusia de căt un moft, şi că drept avea d. P. Carp când zicea, că această convenţie ne punea faţă cu Rusia In posiţia, pe care o a-veaă faţă cu Roma aşa numiţii .socii populi romani.* Dar d. P. Carp merge mal departe şi zice : .Pentru mine convenţia de faţă nu este de cât lncep"tul unei politice pe care eft nu pot s’o aprob, — nu este de cât Începutul unei alianţo care are 9â se sflrşeascâ cu .trecerea armatei noastre din colo de Dunăre*. Guvernul respinge această bâ'U-ialâ. ,Nu Înţeleg pentru-ce noi am merge până a vărBa sângele nostru pentru interesele altora. Prinţul Dimitrie Ghica, zice d. Carp, vorbea de simpatiile ce trebue să avem pentru populaţiile creştine de peste Dunăre; are dreptate d-sa, dar nu suntem nici destul de bogaţi, nici destul de fericiţi, pentru-ca să putem face fericirea altora.* D. Carp încheie prin cuvintele : .Votez contra acestei conveaţiunl, pentru-că ea fără nici un temeiti transformă basele pe care tratatul de Paris a aşezat starea politică a României; votez contra acestei con-venţiunl, pentru-câ este primul pas al unei alianţe care in schimbul unor mari sacrificii nu ne va da nici un folos.* Citind aceste cuvinte, par că ne-ar veni sâ ne îndoim că ele a0 fost rostite înainte de votarea convenţiei Încheiate cu Rusia; atât de pe deplin s’aii adeverit prevederile exprimate Intr’ânsele, tn cât dacă nu am şti, că afl fo9t In adevăr rostite, ar trebui sâ bănuim că aâ fost acum adăugate cu din adins. Dar In sfirşit, d. P. Carp a vorbit, şi partidul conservator şi-a făcut prin graiul d-sale datoria. Atât şi, din nenorocire, numai atât. Guvernul era pus la cale şi nu voia să-l asculte. Efectul, pe care astă-zl ll produce discursul d-lul P. Carp, e descurajator pentru spiritele patriotice şi prevâzâtoare, descurajator nu prin ceea-ce se zice Intr'ânsul, ci prin aceea că adevărat a fost rostit In puşti Or. Publicăm, In traducţinnea .Presei*, următorul răspuns, ce domnul lo-cotenent-colonel loan Alecsandri a făcut corespondentelul ziarului Le Nord din Bruxela, In privinţa scrisoare! relative la chestiunea Basarabiei. Răspunsul In limba franceză l’a publicat d, I. Alecsandri In jurnalul francez le Cons/itutionnel de Dumineca trecută. CorexjiomlenteJul .Xor/lulul*,semnat l'n rus Bururescl, 8 (20) Marte 1878. Domnul meii, Sunteţi poet prin patriotism, şi în radar se incearcă talentat d-Toantri de om politic a t8 schimba cu mine în această privinţă. De aceea, en destul de mare sa-tisfarţiune vi văz întrebuinţând in contra mea atâtea arme frumoase d'o dată, TIMPUL cb să răspundeţi Ia scrisoarea ce am avut onoarea a adresa la 20 Ianuarie, principelui Gortoiakoff. Această măreaţă pagină de elocnenţă este mal mnlt de cât opera nnnl patriot, este aceea a unnl bărbat autorizot; fi pentru aceaBta îmi place a redea intr’insa expresiunea cea mai leale, dacă nn fi cea mal liniftitoare, a simţimintelor Roşiei în privinţa ţărei mele, Printr'o eroare destnl de natnrale, aţi atribuit scrisoarea mea poetului Alecsan-dri, frate-meO. Permiteţi să atribnesc fi eQ acestei confosiunî, care vă asignr că 'ml e foarte scumpă, cuvintele măgulitoare ce bine-voiţi a’mi adresa, fi cari, de fi moderate in c&t-va prin calificări de signr bine-voitoare, ar avea Insă inconvenientul a aşeza opera mea printre lucrările Par-n asului. Mnrtnrindn-vă aci gratitudinea mea pentru intenţiunile cele bune ale d-voastră, doresc dar să renunţ la nifte en,',v|', cari | ar deveni un defect capit<' ; '-o deeba-I tere ce vă siliţi a o face esenţiali, vi to prcsarel: fi chiar ave* destu:-| aiă sa nr”»r -.liitor Je va- : im i voastră. Mica cestiune a Basarabiei, pe care o numiţi un amănunt de puţitul valoare, a luat, fără voiă-vă, sub pana d-voastră cea înaltă, proporţiunile unei desb&terl serioase; fi in aceasta nu’ml rămâne de cât să mă felicit de demersul mefl pe lângă marele cancelar ; de oare-ce, desvăluindn-ne importanţa pe care Rusia crede că tre-bne Bă'I o dea, justificaţi pe Bceea pe care fi noi ’l-am atribuit’o. ,Rusia, fiţi signrî, ziceţi d-voastră, nu ,va renunţa la ceea-ce consideră ea ca un >drept fi o Ofstiune de onoare. Ea o va jreserva, fi tntr’o zi va revendica acest .drept, fără să Be opreaBoă nici la menajamentele, nici la compensaţionile, la .cari se crede ţinută astă-zi.* Acest avertisment, pe atât de grav pe cât este de leal, are poate mal multă semnificare de cât aţi voit să’i acordaţi, de oare-ce, cu toate că'fi ia origina din dreptul iBtoric fi din interesele Rusiei, desvă-lite cn atâta elocnenţă în scrisoarea dumneavoastră, aruncă o nonă lumină asupra acelui sistem deplorabil, care, sub invocarea cam elastică a misiunilor istorice, duce d'a dreptul la mărirea celor tari fi la nimicirea celor slabi. RecunonfteţI aceasta implicit înBU-fl d-voastră, când, spre a legitima misiunea istorică a Rusiei, stabiliţi că, statele cele mari ale Europei nu s’au format intralt fel. Teoria aglomeraţiu-nilor mixte din evul medifi, atât de ademenitoare sub pana d-voastră, fi, din nenorocire, atât de neliniştitoare pentru popoarele cele mici, condamnate pe tăcute de d-voastră a dispare iu rasele predomnitoare, nu'mi ar lăsa de loc speranţă pentru naţionalitatea noastră esenţialmente compactă, dacă cu toate acestea limitele naturali ^ale putere! emane fi superiori-oritatea finală a dreptului asupra violenţei, nu m'ar asigura In cât-va aBupra viitorului nostru. Nu voiQ de loc să vorbesc, aci, despre limitele naturale-fisice ale nemăsnrabilel Rusii; căci tntrevăz de pe acum CarpaţiI noştri ca una din spiţele sale spre reali-earea acelnl panslavism majestoB, dar de îngrozit, a căzni asistenţă încercaţi a o nega. Paslavismul 'fi a făcut cn toate a- cestea şcoala pretutindeni nnde predomină elementul slav ; el 'fi are biserica cea mare la Moscna, şi nn este de loc o fantomă,— nn vă displacă aceasta,—ci înseşi acel colos al Nordului, care, cn ajntornl nne! mari fi voinice armate, ţino In desceptare pe cel tari fi face să tremure pe cel slabi. Nn făcu oare Bă Be dărâme nn vechiQ imperiO ? îmi place eă vă ascnlt, Domnnl med, când vă mărginiţi a ne arăta, In toată strălucirea sa, pârghia cea mare a Rusiei crescine în neîncetatele sale lapte contra Ielamismulai. Regăsesc aci, snb pana voastră entusiaBtă, marea misiune religioasă, fi liberătoare tot odată, a Rusiei, Bnb scutul căreia România a putut trage beneficiari din sacrificiele ce RuBia ’şî-a impus, încă de la Petru cel Mare, pentru salutul populaţionilor creştine, aşezate sub domi-naţiune otomană, fi chiar dnpă părerea d-vostră, nnmal de la data liberărei noastre noi ani fi început Bă plătim făcătorilor r-iştri de bine cn ingratitudine. Epoca îea s’a întâmplat să fie tocmai epoca ■esceptJrel noastre naţionale, fi daca sentimentele de cucerire ale părinţilor noştri aQ fost schimbate de coboritorii lor cu sentimentul revendicaţinnilor naţionale, a-censta este fiind-că aceşti din urmă aveaQ o consciinţă mai luminată şi mai liberă despre raţiunea de a fi a naţiunel noastre de rasă latină şi despre pericolele neîncetate cn cari o ameninţa mişcarea rasei Blave, a cărei călăuBă şi sprijin era Rnsia. Tractatei din Bncnresci de la 1812 era, oare-cum, încă ne'xecntat (dnpă cum o dovedeşte couvenţinDea din Akerman de la 1826), şi Rusia,—ba spre a protege pe creştini ca in 1829, ba spre a restabili ordinea în principate ca iu 1848, ba în fine, ca în 1853, când foimOBnl Sened al principelui Mencikoff era urmat de luarea în posesiune, ea amanet, a Moldovei şi a Va-lahiei,—nn 'şl dădea de loc repaos în executarea marel sale sarcine. Dar ea nu ne da nici măcar timpnl să respirăm şi avertismentele el ,ad hominem* ne edificaQ, ca şi ale d-voastră în privinţa Basarabiei, asnpra fatalităţei nnnl program care, prin cbiar mărimea fi tenacitatea lui, trebnia să ne facă a ne păzi de solicitudinea cam prea reînoită, 'ml permiteţi să v’o spun aci, a imensei Rusii in privinţa micei Mol-do-Valachiî. Aşa dar, chiar constatând cn d-voastră că ^recunoştinţa nare prtţ în politică*, îm place a crede, că spiritul d-voastră înalt, de şi ,mal preocupat de interesele ruseşti di cât de ale noastre*, nu înţelege a califica serios de ingratitudine ceea-ce mi se pare că este numai îngrijirea legitimă despre existenţa noastră. Ş’apoi, lăsând la o parte imputarea cam vagă fi urat prin ma-noperile noastre coahţiunl‘, saă tda fi asmuţit reaua :oinţăt a Europei contra Rusiei, in van caut iu scrisoarea d-voastră menţionarea nnul singur act de ostilitate po-sitivă oare-care din parte-ne in privinţa binefăcătorilor noştri ; adevărul este, că nu găsesc Intr'inBa nici cea mal slabă mărturisire a seivicinrilor modest», dar costisitoare, ce ne-a fost dat să le facem de vr'o doi secoll aproape. Dacă oestinnea Basarabiei a devenit de o dată, şi aceasta în nişte împrejurări destul de delicate, nn Bubiect de amărăciune intre aliaţii de ieri, noi Românii nu pntem de cât s'o regretăm din adâncul nostru ; insă aci, mai puţin de cât ori-când, domnnl meO, ne pnteti taxa de ingratitudine, şi încă mal puţin a ne impnta că comitem un uct de ostilitate către Rusia. Cred, că sunteţi, împreună cu miniştrii noştri, prea iu curent despre lucrurile ce b'hQ petrecut la Livadia, şi mălin urma; şi chiar noi profanii suntem destul de bine informaţi acum , prin documentele din ,Blue-Book‘, ca să nu mal poată exista intre noi cea mal mică neînţelegere asnpra originilor conflictului care ne agită. Iniţiativa retrocedărei Basarabiei aparţine eBclusiv cabinetului din St. Petersbnrg, şi daca poate să ne incumbe o parte de solidaritate într’aceaBta, ea vine din confu-sinnea fatală care s'a putut faoe intre ne-prevederile complăcâtoare, ba chiar angajamentele presumţioase, date fără voe-vă la lumină, ale guvernului nostrn, cu sentimentul positiv fi unanim al naţinnel. Scn-saţi-mă, domnul meii, dacă fără voe'mi m8 văz nne-orî obligat a degagia acest sentiment, care 'fi are aci importanţa sa, de o politică aventuroasă, căreia fi datori m a9tă-zl risimţimentnl guvernului imperial. Insă, de oare-ce a venit momentul es-plicaţinnilor, permiteţi'ml, domnul meQ, să fac şi eă instrucţiunea unui proces, pe care după acum amerinţaţi că '1 vom per-de. Francheţa, de care îmi daţi nn aşa de frnmos esemplu, este arma cea mal nobile în politică. — »Cu dânsa, precum o cjiceţi atât de bine, nu este diverginţă momentană eaQ accidentală, care să nu b8 poată aplana într'nn interes comun.. Totuşi, nn vă temeţi de cuvântul proces ; precum un sunt poet, nu sânt nici om de legi : mă voiQ mărgini a face apel la banul simţ, lnândn’mt în ajntor cât»-va noţiuni istorice, pe cari le cred cu desăvârşire fandate ; şi dacă voi ÎS avea fericirea să restabilesc ceea-ce consider a fi adevărul asupra originilor şi peripeţiilor micului colţ de pământ, pe care ni'l disputăm, vom aborda împreună capitolul încă palpitând al sitnaţiunel noastre reciproce care resnltă din ceea-ce voia cnt> za să numesc cn modestie: colaborarea noastră la căderea imperiului otoman. Afirmările dv în ceea-ce se atinge de istoria Basarabiei, se mărginesc a vorbi despre luptele victorioase ce aQ ilustrat armele ruseşti pe acest mic teritorii! ; dar ele nn probează de loc posedarea acestui teritorii! de către Rusia, fie şi pentru nn timp oare-care, ceea-ce veţi mărtnriBi-o, n'ar putea să aibă, nici într'nn caz, puterea d'a constitui nn crept positiv. Dnpă noi. Basarabia n’a încetat nici odată, mal cn seamă de la primii ani din al 15-lea secol, să facă parte int»grantă din Principatul Moldovei, şi dacă ea s’a deslipit în annl 1812 de aceiaşi patrie spre a fi cedată Rnsiel, aceasta s'a făcnt nnmal prin cel mal violent abuz de o suzeranitate a cărei existenţă repansa, din timpnl Principelui Bogdan al II-lea în 1513, pe nn tractat de capitulaţiune, care stipula, ca preţ al rasalităţei noastre, obligaţiunea pentru Turcia d'a ne garanta integritatea teritoriulnl nostru. Bine-voiţi, domnnl meQ, a remarca în treacăt, că acest cuvânt de integritate nu ne-a fost de nici un folos iu nici o epocă. încă de la finele secolului al 14-lea, Basarabia se socotea între provinciile aparţinând coroanei luIMircea Basarab, nnmit cel Mare, al cărnf nume glorios Be da ţârei întregi. Sub Alexandra cel Ban, 1407, legămintele acestei provincii, esenţialmente moldară sunt ateseate prin convenţii comerciale încheiate cu vecinii, fi împărţirea Moldovei între fiii aceBtui Principe, adică Ştefan şi IIie, probează încă odată suveranitatea noastră asupra acestei provincii. Vin apoi neîncetatele acte de autoritate suverană ale lui Alexandru, fiul principelui Iliaf, şi ale lui Ştefan cel Mare, ale cărui nenumărate victorii asupra Turcilor atestă sus fi fără intrernpere unirea deja secolară a Basarabiei cu Moldova. Actnl oapitulaţiunil menţionată mal sus vine să mărturisească o dată, şi in condi-ţiunl solemne, despre posesiunea Basarabiei de către Moldova. De la această mare epocă până în 1812, eu toate peripeţiile istoriei noastre şi cn toată dominaţiunea abusivă a Turcilor prin intermediul prin-cilor fanarioţi, Moldova n'a încetat nici o dată de a fi stăpâna Basarabiei, fi nn posesiunea de către Tarei a fortăreţilor Kiliei, Akermanulnl, Brăilei şi Giurgiului, na putut vre o dată infirma această posesiune ori mănţinerea drepturilor noastre. Să vă mai vorbesc, domnnl me8, de document le lăsate de către ierodiaconul rus Zossima şi de către cavalerul Quillebert de Lannoy, ambasadorul Franţei şi Eu-gliterel, cari în 1421 atestă şi el că Basarabia este ţară moldară ? Unul dintr’ân-sele cu toate acestea işi are valoarea aci : este carta geografică şi fizică a lui Essler şi Georges Ubeliu care âncă la 1513 coprinde Basarabia printre provinciile Moldave. Resnltă din această scurtă schiţă a trecutului, că, după espresinnile publicistului citat mal sus: 'Moldova cu Basarabia ‘forma on stat distinct, cu legile şi Prin-‘cipele eăQ, şi Be aflai! snpuse numai în ‘ceea ce diplomaţia a numit impropriu •suzeranitatea Porţii otomane. Basarabia ‘fiind in acee-şî sitnaţinne în 1812, a ‘fost, prin actul oficial de cesiune, obţinută •de către Rusia de la Poarta otomană, dar ‘în realitate, răpită de la legitimul şi a-‘devăratnl el Suveran, care era Moldova, ,şi treentă de către cel ce n'area drep- legti taxei patentelor. D. V. Preşedinte comunică că i zilei este continuarea desbaterili projeotulul de lege pentru modifite electorale. D-sa amintesce că c K s'a urmat până la art. C unde ». de D. Cămărăşesou nn amendam nevotat din şedinţa precedinte. v . Se procede dar la votarea aceu-dament, şi votul este declarat ncu nind majoritate nici pentru nt> Discnţinnea asupra acestui M amână pentru şedinţa viitoare. D. C. Delcansi dă citire rapoi l laţiv la alegerea făcută la coleţtij Tutova în persoana D-lnl Făta. Conclasiunile raportului fiind -] Udarea alegerel fi neivindu-se ni testaţinne, D. Fătn este proclanf tor. Se urmează oare-care discuţim ordinel zilei. Se decide a se Ina in desbatei • tnl de lege pentru plata reqnisîţ: D. Cămărăscscv pentru D. rap Bellu, citesce raportul relativ ni proiect de lege. Principele D. Ghica este de amâna luarea în consideraţiune p aici nu este vorba nnmal de un t de o lege care are de object a legea rrquisiţinnilor. D. <1lenelas Ghermani arată că qnisiţinnilor nu se modifică iuti prin legea presentă. Legea prw# are alt scop de cât de a regleme dul plăţei bonurilor de reqnisiţin tru a nu se da nascere la abnzurşri nde. D. Ministru de Justiţie intervine nea in discuţiuue cerând luarea 1 deraţiune a legel. După închiderea discuţinnei se vot luarea in considerare şi se p Art. 1 fi 2 din lege se adoptă cnţiune. La art. 3 d. Cămărăşescn arată mitetnl delegaţilor a introdus o care care constă într'aceasta ea nile districtuale de revisuire a hi de rechisiţinne să se compună dB taţi şi senatori ai districtelor iară nu din deputaţii fi senatorii di respectiv. D-sa combate această mo şi crede că este mal bine ca depu k senatorii să fie chiar al districtului a vor opera, pentrn că ast-fel vor mult in cunoştinţă de causă. D. Pişcă combate în întregul j 2 - M1HAIL STROGOFF SAU CURIERUL TARULUI xr. (Urmarea 27-a). .Această scrisoare ţi s'a dat in starea asta? întrebă ducele. — Nn, înălţime; am fost silit înBă să'I rup coperta, ca să o pot scăpa mal uşor de soldaţii emirului. — AI fost prins de Tătari? — Da, înălţime, fi m'afi ţinut prins câte-va zile. De aici vine că deşi am plecat la 15 Iulie din Moscva, dnpă cum arată şi data scrisorii, am sosit Ia Irknţk la 2 Octomvrie, după şapte-zecl fi noăde zile de drum.* Marele duce luâ scrisoarea. O desfăcu şi cunoscu iscălitura Ţarului, însoţită de formula obicinuită, scrisă de mâna împărătească. Prin urmare, nici o îndoială pntin-cioasă asupra autencităţil acestei scrisori, nici chiar asnpra identităţii curierului. Daca chipul lui sălbatic insuflase la înce- put neincredere marelui duce, neîncrederea, fără a se arăta, pieri cn totul. Marele duce stete cât-va timp fără a vorbi nimic. Citea incet scrisoarea, pentru a'i pătrunde bine cuprinsul. Apoi reluând cuvântul, zise: .Mihail StrogofT, cunoşti tu ce cuprinde această scrisoare? — Da, înălţime. Aşi fi putut fi silit să o nimicesc pentrn ca să nu cază în mâi nile Tătarilor, şi de teama asta am citit'o ca să o pot împărtăşi la nevoie prin graiO înălţimii Voastre. — Tu ftil că scrisoarea asta ne porunceşte de a muri la Irkuţk mai bine de cât să dăm cetatea ? — ŞtiQ. — Ştii asemenea că ne arată mişcările trupelor cari aQ fost combinate pentru a opri invazia ? — Da, înălţime, însă aceste mişcări n’aQ isbutit. — Ce vrei să zici ? — Că Irkiiu, Omsk, Tomsk, afară de alte oraşe mal mărunte, din Siberia, aQ fost pe rând luate de Tătarii Iul Feofar-Han. ______ A avut loc vre-o luptă? S'aQîntâlnit cczaciI noţtril cu Tătarii? — De mai multe ori înălţime. — Si aQ fost respinşi? — Nn erafl destnl la număr. — Si in ce parte de loc s'afl întâlnit ? — La Kolivan, la Tomsk...* Până aci lvan Ogareff nu spusese de cât adevărul ; insă, cu scopul de a zăpăci pe apărătorii Irknţkulul, exagerând biruinţele Tătarilor, adaogă: >S'afl mai întâlnit şi la Erasnoiarsk. — Si în această luptă?... întrebă marele duce prin ale cărui buze strinse d'abia se strecnraQ cuvintele. — A fost bătălie mare, înălţime. — Bătălie mare ? — Doăzeci de mii de Ruşi, venind din ţinutul şi despre graniţa Tobolskalal, s’aQ întâlnit cn cincl-zecl de mii de Tătari, şi cu toată bărbăţia lor aQ fost nimiciţi. — Minţi! strigă marele duoe, care încerca iu zadar să'ş! stăpânească mănia. — SpuiQ adevărul, înălţime, răspunse cn răceală lvan Ogareff. Eram de faţă la bătălia de la Krasnoiarsk ; acolo chiar am fost prins de Tătari!‘ Marele duce se linişti, şi cu un semn arătă lui Ogaref că nn se indoeşte de a-devărnl Iul. ,In ce zi a avut loo bătălia de la Kras-no iarsk ? întrebă ducele. i — La 2 Septembre. ■— Şj acuma toate trupele tătăreşti sun concentrate împrejurul Irkntzknlul? — Toate. — Şi cam câţi să fie ?... ___ Vre-o patru sute de mii de oameni.* Aceasta era o nonă exajeraţie a Ini lvan Ogaroff in numărul armateler tătăreşti,"^ spre acelaşi scop. .Şi nn trebue să m'aşlept la nici un ajutor din spre ţinuturile apusene ? întrebă marele-duce. — Nici unul, înălţime, cel puţin până la primăvară. — Cu toate astea, Mihail StrogofT, afla că de oifl fti de bine că n'are să’mi vie nici nn ajutor, nici din spre răsărit, nici din spre apus, măcar Bă ştifl că barbarii sunt oa frunza şi ca iarba, nu—nu daQ Irkatzkul 1‘ Ochiul răutăcios al lui lvan clipi uşor. Trădătorul părea că zice în gftndnl lui, că ducele a uitat să puie la socoteală şi trădarea. Marele dnce, de un temperament nervos, nn 'şl putuse stăpâni necazul aflând despre înfrângerile grozava ale Rufilor Se plimba prin salon, de faţă cu lvan 0-garefi^ care se uita la el oa o Sari Ia iuta U şi nn|l prada ei. Se oprea la ferestre, pritţ curile din tabăra tătărască, căuta rească şi să auză ceva. Trecu ca la un sfert de ceas nimic. Apoi reluând scrisoarea, cil noQ pe ea, şi zise: >Ştii tu, Mihaile, că se vorbeşte I soarea asta de nn trădător, de carv bne să am teamă ? — Da, inălţime. — O să încerce să intre în Irkuţl til, eă 'mi fure încrederea, şi la o i hotărîtă să dea cetatea la Tatarl. — ŞtiQ, înălţime, şi mai ftiQ că Ogareff a jurat sâ’fi resbune per. om fratele împăratului. — Pentru ce? — Se zice că acest ofiţer a fost o li dit de marele-duce la o degradare un toare. J — A, da... mi-adne aminte. Insă o rita nemernicul, care mai târzIQ ar ajungă vrăşmaşul ţârii lui şi călăuza raziei! — Maiestatea Sa împăratul, răspi Iran Ogareff, ţinea foarte mult mal ■ă aflaţi ce gânduri are acel lvan 0 raff cu înălţimea Voastră. — Da, am citit in 9crisoar, — Şi Maiestatea Sa mi-a zis şi mu in ofilătoria mea Jprin Siberia, să mă * la trădătorul acela. O-ga tice cS ar fi aproape im posti ne coruplecteze 33 de couiiaiuul, #f-ce mai toţ! senatoiil ţi deputaţii ’lla'iseDţl din ţară în timpnl vacanţe-(Vropone dar a se nnmi o sin^urS co-]jp4 centrală cn domiciliul în Bacureftl. iiani combate ambele opininnl emise sil Câmârăşescn şi Pişcă. Mal ânteifi uite in nici nn chip ideea nnel ein-’omisiuni centrale. Ar fi o iniposi-4 materială pentru detentoril de bobe rechiaiţinnl ca să vie din depărta de mari pentru verificarea bonn-Ce ar deveni in adevăr nn detentor orohoifi care ar posede nn bon de 2 t&Q ? Ar trebni să mai cheltuiască A onă kile pentrn ca să vină să se gabească. Combate asemenea ideea ca unite să fie compnse din deputaţii şi ,*il districtului in care afi să opereze, u că ar fi a se pnne datoria în InptS eresul şi pentrn că este de deroni-orl-cnl a evita bănuiala că simţiminte «ţinui saQ orî-ce alte legături l'a i in aprecierea ss. Ministru Justiţiei. Fiind că şi orele naintate şi lipseşte d. ministru de e sunt de părere a se amâna conţi i desbat ml asupra acestui articol, stal adoptând această părere, şedinţa icată la orele 5 şi jnm. p. m. CAMERA Şedinţa de la 15 Martie 1873 kmera până la ora 3 şi nn sfert lu-in secţii, iar de la această oră se kide şedinţă pnblică sub preşedinţa d-ti. Stolojan cn 85 de deputaţi pre- nirinl şedinţei precedentă se adoptă, acordă concedia d-lni Vladimirescu. depune raportnl verificare! alegere’ lini I de Romanaţi, de către comi-parlamentare. Vladimirescu cere de la d. ministru ne de a’I răspnude la interpelarea, ivut onoare a'i annnţa. ministru de interne roagă pe d. Vla->u de a amâna interpelarea, ase-şi pe cei-l-alţl d-ni interpelatori, iitnpul foarte scnrt şi uestiuni foarte iute de discutat. pune la vot in total budgetul mi-ir-.'loî de interne şi se admite cu 63 [ru contra 2 din 70 votanţi. P. Protopopescn anunţă o interpe-d-lul ministru de externe in privinţa plinei ce are faţă cn tractatul inche-Turcia şi Rusia. Juistrn de externe răspunde, că e |ţ răspunde imediat, licistrn de cnlte depune proiectnl pentrn modificarea legei de gra-a profesorilor şi proiectul de lege transformarea scoaleler centrale de in licee. preşedinte dă cnvântnl d-lnl Proto-cn pentru a’şl desvolta interpelarea. Protopopescn. Cu toţi ştim că nici sheiarea preliminărilor de pace, nici iSncheiarea condiţiunilor de pace, Ro-lia nn a fost representată şi cn toate sunt mal mnlte articole privitoare jmânia. Voeso a şti ce atitndine are L’al întâlnit vre-odată 2 Da, înălţime, după bătăliadela Kras-rsk. Daca ar fi pntnt el bănni că am ’ril’ml o scrisoare către înălţimea voae-in care era vorba chiar despre planului, n’aşl mai fi ecăpat cn viaţă. ■ Şi totnl ar fi fost perdntl răspunse le. Şi cum al scăpat? ArnncJndn-mă tn apa Irticeî. Si cum al intrat în Irkutzk ?... - Cn prilejul unei eşiri ce s'a făcut ră pentrn a respinge pe Tătari. M’am atecat printre apărătorii oraşului, am cine sunt, şi m’aă adus îndată in faţa ţintii voastre. Bine, Mihaile, răspnnse marele duce. | dovedit bărbăţie şi zel in această grea lune. Nn te nitefi.— Ai ceva să’mi ceri. [- Nimio alt, de cât a mă bate alături ' Înălţimea voastră. L Bine, Mihaile; chiar de astă-zi vel I lângă mine, vel locui in aceet palat. - Si daca, dnpă cum se zice că are de ld, s’ar prezenta in faţa înălţimii voas-l Iran Ogareff cn altnume? II vom demasca, mulţumită ţie, care’l ŞtI.şi'l vom da morţii prin knut.Dn-te.* an Ogareff salntă milităreşte pe mi-doce, fără să uite că era căpitan in ol curierilor Czarnlol, şi se retrase. (Ta urma) d. ministru de esterne faţă cn aoest tractat încheiat intre Rusia şi Turcia. Ce va face guvernul in privinţa acestui tractat, care prevede ca comunicarea între Rusia şi armatele din Bulgaria, in timp de doi ani să se facă prin România? şi al 2-lei; ce măsuri s'a lnat a se elibera prisonieril turci, cari, de şi s’a încheiat pacea, se nutresc din banii Statnlnl nelib rândn-se încă. D. ministru de esterne răspunde că iu faţa nuni ast-fel de tractat, care atinge interesele României cn to ite svcrificiele ce a iăcnt , ori-ce roman 'şl găseşte răspuns in iuima sa, de a se opune cn toată tăria la aceet tractat, care atinge interesele României, (aplause prelungite). Faţă cn Basarabia am lnat hotărârea de a un o schimba cn ori-ce preţ, (aplanse.) Cât în ceea ce priveşte articolul, care prevede că comunicaţia Bulgariei, să se facă cu Rusia prin România, nn'l putem primi şi vom protesta din toate puterile, ne putând primi ca alţii să trateze in locul nostru in privinţa retragere! armatei ruse din ţară (aplauBe) câud am tratat noi în privinţa intrărei in ţară a acelei nrmate. Cât in cea ce priveşte eliberarea prisonierilor turci s'a luat toate măsurile de a se elibera. Arată apoi că armata Română, când a început a se retrage din Tarcia popula-ţinnea musulmană a Început a o ruga, să nu se retragă, safi cel puţin a’l lua cn dânşii şi a nu’I lăsa in mânele Bulgarilor. Termină arătând din noii, că va protesta în contra tractatului, cs s’a încheiat la St. Stefano. D. Ionescn. D. ministru a vorbit ca un patriot. Eă aş fi voit să vorbească ca un om politic, ear nn ca nn agitator. Cere de la d. ministru toată corespondenţa cn Rnsia, ca să poată şti Camera, ce decizia ne se ia şi pe cnre nn o poate loa cn maturitate de cât ştiind in|ce relaţinne na aflăm faţă cn pnternicu! nostru aliat. D-vonstră ne aţi zis, că avem pământ turcesc şi ca nn’l veţi părăsi, de cât dftndn-ni-se dreptate. Şi acum ne spnneţl că aţi părăsit pământul turcesc in mijlocul lacră-milor turcilor. Băgaţi de seamă, că ace'* lacrăml, să nn ne facă răB, cum ne-a fă-cnt şi alianţa cu Rnsia. Acnm mai mult ca tot-d'a-nna, ne trebae maturitate, ca să patern şterge grcşalele pe care le-am făcut (aplanse). Aş vrra ca resolnţiunent Romănielliberăşi matură şi să nn sacrifice nimic pentrn-că nn are ce sacrifica dnpă ce a pns iu timp de 400 ani piept tntn-ior invazinnilor tnree, care ameninţa Europa întreagă. D. ministru de externe respnnde că eri a primit tractatul de pace şi că a telegrafist tutelor agenţilor României din străinătate că aceet tractat încheiat intre Rnsia şi Tarcia nn poate fi obligatoriii pentrn România. D. Ionescn ne cere a'I da acte. Dar snnt anele acte cari nn ss pot comunica. Să fie sigur atât d. interpela tor cât şi Camera că gnvernnl işi face datoria şi că va protesta înaintea congresulnl şi a Europei că Rusia tratează in numele nostru fără ştirea noastră. D. N. Ionescn respnnde ca adunarea tre-bne să aibă conoscinţă despre modul cum se lucrează in locul el şi d'acea a cerut d-sa corespondenţa diplomatică. Din tonnl d-lni ministru ese o ruptură cu puternicul nostru aliat,—d-ea protestă contra unei asemenea atitudini, căci ţara trebue să stea în bune relaţinnl cu vecinii noştri. Terminând conchide, că Camera nn poate Ina nici o reeoluţinne până ce nn va cunoaşte actele diplomatice. D. Vernescn arată, că reepnnsnrile ministrului faţă cn d. Protopopescn snnt destul de satisfăcătoare ; iar in cea ce priveşte cererile d-lni Ionescn acestea fac o a doa parte; d-sa să anunţe interpelarea şi d-sa e sigur, ca ministrul şi va da satiofac-ţinne. D. prim-ministrozice, că nu înţelege concluzia pe care vrea d. Ionescn să o tragă din zisele d-lul ministru de externe, căreia i-a scăpat nn cuvânt cam aspru la adresa Rusiei. Această imputare a d-nului Ioneecn nu poate fi lipBită de gravitate, pe cât timp d-sa e primul orator al Camerei, fost ministru şi care mâne va fi iar ministru. Sunt situaţinnl grave in cari nici statele cele mal puternice, nu vorbesc mal liber; cum se poate dar cere guvernului român a vorbi mal mult de cât a vorbit chiar principele Biemarck şi de cât cnm a răspuns contele Andrassy interpelărilor ce i s'a făcut ? D. ministru de externe zice că până acnşl erea tratat de rnso-fil ; ear acnm bs acnză, că voeşte să râpă legăturile cn Ru- TI M r U L sin din cansa că a zis că arătatele streine snnt nn bici pentrn ţările, pe care le Ocnpă. Daoă Camera vrea, poate să'mi dea nn vot blam şi voifijcădea cn molţnmire de la pnter’, căci ştifi, că am făcut tot posibilul să apăr interesele României (a-planse). Termină cerând de la d. Ionescn să nn i mai fice acnzărî, căci nn e timpnl lor acnm. Se snspenlă şedinţa p ntrn 10 minute. La radeşchiderea şadinţAi d. Orădişteanu depune moţiunea că Camera satisfăcută de răspunsul d-lul ministru, trece la ordinea zilei. Vei. — Nn satisfăcută, ci simpla trece la ordinea zilei. D. ministru de externe zice că in si-tnaţinnl atât de grave nn e bine a fi majoritate şi minoritate. Onvernnl nu vosşte nn bil de încredere şi voifi publica documentele cânJ voi găsi timpul oportun. Se cere închiderea diecnţinnil. D. N. Ioneecn vorbeşte in contra închideri dÎ8cn(inni şi arată, că nn e satisfăcut de respunsnl d-lnl ministru, că va publica acele acte diplomatice când va găsi timpnl oportun. Dnpă o scartă desbatere, incidental se închide fără a se primi vre o moţinne. D. preşedinte ridică şedinţa fiind orele 5. YA RIETAT1 Suleimcm Paşa mort. — Ziarele din Viena comunică din O lesa ştirea, că Su-leiman paşa, eronl din Muntenegrn şi din strimtorile de la Şipca, ar fi murit in închisoare. Dnpă cnm se ştie, Soleiman-paşa era dat in judecata şi a fost arestat îu-tr'unnl din forţările de pe malnl mării Marmara. Sgomotnl răspândit in Odesa zice, că el ar fi murit în urma unei cesci de cafea ce a băut. El a murit de otravă, dar nn se ştie dacă a fost otrăvit ori s'a sinucis. O sinucidere practică. — Tribunalul din Leitmeritz a osândit nn de mult pe nn anume Gagelberger, nn vestit cămătar, pentrn sperjnr la şase luni închisoare. O-sânditnl recurge iu casaţie. Peste câte-va săptămâni primeşte insă incnnoştiinţarea, că recursul i-a fost respins şi că trebue să fie imediat arestat. Cuprins de disnădăjdnire, Gagelberger cauţi pretext spre a’şî trimite familia de a casă, aprinde două laminări de ceară, ia nn pistol încărcat şi îl pnne pe masă între luminări; mai ia apoi şi donă butelii de vin gi le pnne lângă pistol, pentrn ca să nn meargă setos in lumea ceea-laltă. Când familia se întoarce, găsoşte pe iubitul părinte şi soţ întins sub masă — mort — de beat. NOTIŢE LITERARE Revista ştiinţifică de la 15 Ianuarie 1878, coprinde următoarele articole: Cronica sciinţifică, de P. Mnreann ; Geologie. — Rolnl apel solide in economia planetei noastre, de Cher. O. Lu-poldy ; Himiă. — Analişti himică a pământului din Scheia, de Er. Konya; Fi sică. — Esamennl condiţinnilor fisice ale pământului, de Dr. Stef. C. llepites ; Cronica sciinţifică. — Un doctor în ştiinţele matematice Fapte sciinţifice diverse ,', .Miron nnd Florica*, Idille in T. Deşii n gen, in original de d. ,1. Negruzzi,, tradusă de d. ,Theohar Aleii* a eşit iu curând de snb tipar şi se află de vânzare. ULTIME S CIRI (M»n|li Havsi). —Serviciul de la 28 Martie, 9 ere seara.— New-Tork, 28 Martie. Mal mnlţl agenţi al guvernului englezesc vor fi insârcinaţi a cumpăra 18,000 cai in statele de la vest şi and-vest pen- tru trebuinţele cavaleriei şi artileriei englezeşti. Londra, 26 Martie. Camera comunelor. — D. Nortcote a răspuns Ini Sintonie, că Englitera Îşi va da toate silinţele spre a asigura egalitatea de drepturi deosebitelor credinţe reli-gionare şi deosebitelor rase in România şi Serbia. Ministrul de resbol a răspuns d-lni Bower, adeverind cumpărarea a patru tu-nnrl de câte 100 tone. Nici nn ful de vas nn are cuirasă destul de capabilă a rasista tirului tunurilor de 35—38 tone ; se fac insă in străinătate asemene tunuri. E vorba numai de a se face tunuri de 200 tone. Londra. 26 Martie. Lordul Derby va primi mâne o depn-taţinne, care va cere libertatea cultelor in Bulgaria. ,Morning Post* vesteşte că s'a făcut o nouă încercare, dar fără de succes, spre a face pe Rusia să înţeleagă răspundere» ce a lnat faţă cn Europa. Rusia a răs-pnns ca tn tot-deauna : * A veţi deplină libertate de apreciare şi de acţiune.* Dacă congresul nu va avea loc, adaogă ,Mor-ning Post*, âncă se mai poate găsi un chip de învoială, real or factice. Cn toate astea resbelnl este posibil, afară numai dacă Rusia nn va ceda in faţa fnrtnnil care ameninţă să iebucneastă. Semlln, 26 Martie. .Gazeta oficială* a Serbiei pnblică o adresă de supunere trimisă de populaţia turcească din Vranja către prinţul Milan. Semnatarii cer anexarea lor la Serbia; el implorenză intervenires principatului pentru a putea emigra, parte pe teritorul turcesc, parte pe cel sârbesc. Spun că sunt hotăriţi a nn se supnne autorităţilor ruso-bulgăreştl. Prinţul Milan a împărtăşit Rnsiei acestă adresă. Londra, 2* Martie. .Morning Post* pnblică o depeşe din Berlin, spunând că există nn schimb activ de note intre Englitera şi Rneia. Rnsia refuzând de a îndreptăţi cererile Englite-rei, aceasta a răspuns că Rnsia se încarcă cn o serioasă răspundere de grelele împrejurări ce pot decnrge din atitudinea saLa Berlin se crede că Rnsia va ceda Sa câte-va punctorl, şi dacă Englitera ar vrea eă se lnvoiască a scoate din discuţie articolele relative la Basarabia, învoiala ar fi cn pntinţă. E iglitere voiesce să utărniască a ss discuta articole e cari tratează despre despăgubirea de răsboiiî. Puţină speranţă este in privinţa întrnnirei congresnlni; căol puterile afi hotărit, pe c&t se pare, cum că congresul un e cu putinţă fără să ia şi Englitera parte la el.* Viena, 27 Martie. Corespondentul din Peterebarg al Corespondenţei politice*, vorbind despre mi-sinnea generalului Ignatief, zice că generalul este însărcinat a demonstra că cheia situaţiei este la Tiena şi cabinetul din Viena trebae să arate Engliteril, ca eă nn '( mal remăie nici îndoială măcar, că nn ee poate bizui pe Austria. Se vesteşte din Constanlinopol către aceeaşi foaie, cn data de 27 : , Poarta, cedând inflninţel roşeşti, este gata să schimbe pe Mnsnrcs-paşa, ambasadorul el la Londra, să caară cabinetului englez de a ’şi retrage flota din Dar-danele, invocând tractatele in fiinţă. — Marele duce Nicolae a stat ieri la Pera. Adormit în lachtnl lui. A dejunat cu Sultanul, şi de seară se va Înapoia Ia San-Stefano.* — Serviolul de la 28 Marti de la imeizi. — Londra, 27 Martie. Lui .Times* i se telegrafiază din Berlin cu data de 26 c.: Ideea Austriei de a întruni congresnl, fără ca Anglia să participe, e desaprobată la Berlin şi la Paris. E posibil, ca cel tre! cancelari să se întrunească la Berlin, dar nn e încă probabil. Constaatlaopol, 26 Martie. Relaţiaaile diplomatice ale Rnsiei cn Tnrcia afi reînceput. D. de Nelidofi e însărcinat cu afacerile. Londra, 26 Martie. Lui .Daily Telegraph* i se telegrafiază diu Viena : Proiectnl, care consistă intrn a da Austriei anexiuni de teritoriu, paralele nnel învoieli între Austria şi Rnsia. Principial, ce i se Bnpnne Austriei este o oompensaţiune, destinstă a contrabalanţa preponderanţa slavă fu Bulgaria prin întinderea dominaţianil austriaca in ţările situate spre apos de Balcani. Acest proect s’a primit în mod favorabil de sferele înalte anstriace. Austria, sub pretext de-a păstra un drum deschis de la Croaţia la marea I geă, cere anexiunea un numai a Bosniei şi a Uerţegovinel, dar şi a nnel părţi a Macedoniei ca Salonicul. Părăsind Viena, generalnljgnatief va merge la Berlin. Rnsia, sfătuită de Germanie, va concilia lucrurile. Austria se va preface indiferentă faţă cu Englitera. 200,000 de ruşi din landverâ afi fost chemaţi In-nea trecută sub steaguri. Colonia, 27 Martie. O depeşe din Viena, adresaţi Gazetei de Colonia cn dsta 26, zice : Venirea ge-neralnlul Ignatief in Viena are de scop de-a sabstitai congresnlni nn alt mijloc de a reaolva criza, de-a deslipipe Anstria definitiv de Englitera şi de a ’ncerca să pnfe tratatul de'pace in acord ca interesele Austriei. Reuşita acestui din armă pnnet pare grea, de nn imposibilă, trebuind a se introduce modificaţinnl considerabile îd tratat. Va fi mai uşor de-a deslipi pe Austria de Englitera, de şi in-trevorbirile a’afi reînceput intre contele Andrassy şi cabinetul de St. James. Contele Andrassy ar fi declarat, că in caz de resbolfi intre Anglia şi Rusia, Austria va păstra o neutralitate folositoare intereselor ei. Viena, 27 Martie Generalul IgnatiefT a arat la amiazi o conferinţă cn contele Andrassy. După amiazi a fost primit de Impăratnl. Koma, 27 Martie Camera deputaţilor a ales prezident pe D. Farini. Paris, 27 Martie. Comisia bngetnlni a hotărit a suprima par şi simpla creditele restabilite de Senat şi de-a respinge încălcările bugetare a acestuia din armă corp. ANUNC1U COMITETUL FEMEILOR MEDICILOR DIN CAPITALĂ pentru Ajutorul soldaţilor, răniţi şi bolnavi. Sunt rugate toate persoanele care I posedA liste emanate de la acest comitet, a le trimite împreună cu ob-jectele şi banii ce vor fî strlns până la 20 Martie curent, la d-na Elena Dimitrescu Severeanu, avfind a se efectua In curănd lotăria. Comitetul. A eşit de sub tipar şi se află de vfenzare la magasinele de musicA ale d-lor Gebauer şi Şandrovits, şi la autor : CÂNTECUL ROŞIORILOR DE LA VEDE. , Dedicat Măriei-Sale DOMNITORULUI ROMANILOR CAROL I. Poeeia de Locotenent de stat major M. C. MAJIl'LESCU PENTRU VOCE SI PIANO do C AROL PAŞILL jun. Preţnll 1 efi bani 50. Societatea pentru în viitura poporului Român. Secţiunea Centrală DD. membri sunt rugaţi s& bine-voiaseft a se Întruni, DuminicA 19 ale corentel, la ora 1 p. m. In localul onor. Eforiei Spitalelor din Strada Colţel fiind la ordinea zilei. Darea de seamA a lucrărilor pe anul trecut. Votarea bugetului pe anul corent. Alegerea comitetului. Comitetul crede că d-nif membrii vor bine voi a se Întruni de astA-datA Intr’un No. mal mare, pentru ca să se poată resolva cestiunile ce sunt la ordinea zilei. COMITETUL rniPDL JOSEF ffEUNBAUM Xj jl. ibiellie jardiitibee 20, Coljnl Itulevurdulal şl Stradal Mogoş6ieI, Casele Urecănn, 20 Aduc la cunoscinta onor. Public ca mlam asortat Magasinul cu IWENCICOAFFE, PALTOANE â la DERBY şi COSTUME COMPLECT; Pa,ntal6ne (le fantasie din diverse Stoffa Tot de o-data în^tiinţe^ ca am priimit CAMAŞl, FLANELE, CIORAPI, CRAVATE şi tot ce ecsistâ mal modern. Preţurile sunt cunoscute de cele mai moderate. ( n JOKKF eBCNBAVH Furnisorul Curţii, „A LA BELLE JARDINIERE’, 20 Colţul Bulevardului, 20. rwo cj lTE DE IER iFOTOGRAFIE şi PICTURA I. F. 1S/LJ±JSTIDI Comp 21, Calea Mogoşioel 21; vis-A-vis de cofetăria Capşa. Se efectuează orî-ce fel de fotografie şi pictură , de ori-ce fel de mărime, in modul cel mal noS şi elegant aprobat in cel mai oferă cd Incrn solid frumos cn fidelitatea a natnreî. înalt grad prin care se ~W" ă la VILLE DE BRUXELES r.xxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxrs * FIR-A.IfcTZ GtTliTTHEEx X x Podul Mogoş6iel No. ltt vis-â-vis de Consulatul Russesc Recomanda magazinul sefl asortat in tot-d'a-una fdrte bine ca rufăriă de bărbaţi şi de \f 'dame, gulere, manchete, batiste de lino, olandă şi mătosă, ciorapi pentru bărbaţi 51 dame, S i danele fine (crăpe de sântă) camiidne, groşette, broderie dantele, oravate de bărbaţi şi #% • cele mal noi forme şi culori, umbrele de »6re şi de pldie eto, etc. Atrăgând tot Jr de-o-dată atenţiunea onor. Clientele că din causn crisel am redus fdrte mult preţurile. Cî Oxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxx* X X X X 3 Curăţirea Săngelul Curarisin J Dartne, Coji, Babele veneriere, cn si- ropul depurntif nl doctornluî CHABLE, din Paris. Băile sale minerale, hapurile depn-rative, Pomada anti-dartronsa(Vezî notiţa). TRINŞI (llemorroi'des) Pomadă curari-sind în trei ijile. In Paris, la D. Chable, rue Vivitnne, 36. PLUS DE COPAHU Pâră Copnhu. Siropul cu citrate do Ier al Dr. CHABLE, vin-dică pe dată sculamentn1, slăbeşte vina canalului, precum Damelor POALA ALBA (Ies pertes blanches.) Injecţianl pentru femei. In Paris, la D. Chable, rue Vivienne, 36. Deposit la farmaeiele D-lorZiirner, Ris-dorfer & Eitel, şi la D. Ovessa, Drogistnl. De ven^are, J casă cu 4 odăi cuhnie şi dnoă pimniţe mari, cn grădină şi curte spaţidsă, strada Liniştii No. 33. Informaţiuuî la redacţinnea acestui ţliar. LINGEE.IELE CELE MAI EFTINE, PRACTICE ŞT DURABILE se pote cumpăra cu ocasiunea liqnidireî a FÂBRICSI DE PANZA SI LIEER1E DIN VJENA IN DEPOSITDL GENERAL IN BUCDRESCI Calea Mogo§6ieI, Palatul Dacia, vis-ă-vis de magasia D-neî A. Carissi unde se pot găsi Incâ următdrele mărfuri In alegerea cea mal strălucită şi bogată, pentru a cărora cualitate şi provenienţa se ia garanţia cea mai severă Câmaşe de damă de piua, de Olandă şi de ChilTon, brodate, simplă şi garnisite de fr. 4, 5, 8, 11 până la 18 fr. Cimaşe de damă de nopte, de percal franţnseRC şi de olandă, seraple şi brodate de fr. 6.50, 9, 12, 16 până la 19 fr. Câmaşe bârbătescâ albă semplă, de Chiffon şi de Olandă, ca galere sâB fără galere dc 4.50, 6, 9, 11 până la 16 fr. Câmaşe bârbătescâ colorată şi de Cretton de Oxford veritabile de 4.50, 6 până l& 9 fr. Camison de damă, de Percal frances, de Baţistă şe de Piquet de ernă, sewplu şi brodat in 100 de desennrî, cele mai elegante de fri 8, 5, 7.50, 9 până la 16 fr. Pereche pantaloni de damă, de Chiffon, de Percal de Olandă şi de Piquet de drnă, garnisite şi brodate de fr. 3.50, 5, 7, 8, până ta 11 fr. Fustă de damă, de Percal şi de Pichet de ernă, semplă, garnisite şi brodate, de fr. 4.50, 6.50, 9.75, 12, 18 până la 21 fr. Pereche pantaloni bărbătescl, de CroÎBe alb, de Pichet de ernă, şi de Olandă, de fr. 3.50, 5, 6.50, până la 9.50. Corset de damă diferite fnsonurl de fr, 3, 4,50, 7 până la 10 fr. Hăinuţă de fetiţe de flanel colorate de fr. 8, 10, până la 14 fr. Fustă de damă de flanelă colorate de fr. 10, 12, până la 15 fr. Câmaşe de f'anelâ albă şeii colorată de fr. 7, 9, 11, până In 14 fr. 2 Gulere bărbătescl de Percal şi de Olandă cele mai moderne fasone, de fr. 5, 7, 9 până Ia 11 fr. 6 Perechi Manchete fason după alegere de Percal şi de Olandă de fr. 5.50, 7.50, până Ia 9 fr. 6 Perechi Ciorapi bărbâtesci şi de dame, de bumbac, de lină, de fild’ecosse şi mătase, de fr. 5, 8, II, 1 I, până la 26 fr. I Plapumă de lină său de mătasă, de fu. 12, 16, 19, 21 până la 35 fr. Tari n englesec de fr. 18 21 până la 29 fr. Batistă de tind cu Monograme brodate de fr. 3, 5, până la 7 fr. 6 Baitste albe cu bordure colorate tivite, de fr. 2, 3, 4 până la 8 fr. 6 Batiste de Olandă curată de fr. 3, 4, 6, 7, până la 11 fr. 6 Prosope de aţă adevărată de fr. 5, 7, 8, 10 până la 13 fr. 6 Şervete de masă de Olandă curată, de fr. 4, 6, 8, 11, pâoă la 14 fr. I Faţă de masă albă sae colorată de inu curat pentru 6 persone, de fr. 6, 8, 10 până la 12 fr. I Faţă de masă albă de inu curată pentru 12 persone 10, 13, IC până la 21 fr. I Bucată de Olandă de Rumburg 36 de coţi, de fr. 17, 19, până la 28 fr. I Bucată Olandă de Belgia 45 de coţi, de fr. 32, 38, 46 până la 52 fr. I Bucală de Olandă de Irlanda 58 de coţi, da fr. 14, 58, Ci până )a 8C fr. l*Buiatâ de Olandă de Rumburg 62 de coţi, de fr. 00, 05, 7G până la 92 fr. I Bucată Olandă de Bielefeld 62 de coţi, de fr. 7i, 85 până la 115 fr. I Toile de Batiste 60 de coţi, de fr. 120 jânS la 190 fr. I Bucată de Olandă de Rumburg de cercâf într'o foiâ 2‘, coţi de lăţime pentru 6 cercefurl de fr. 42, 48 pună In 50 fr. I Bucată de Pichet de ernă 36 de coţi de fr. 20 31 până la 46 fr. * ESTRE COMPLECTE, LINGERIE PENTRU OTELURI cn preţnrl mai ales reduse. Singurul Deposit general pentru Romftnia Huciiresii, talon Mogosdiel, rulatul Dacia, vis-â-vis do Magnsia D-ncI S. Carissi :3>1: . .&*•: : : . î> : :*<î: -:-fcÂK Typ. Thiel & Wiess, Palatul .Dacia*. Cn ondrc aduc la cunoscirţa amatorilor că am de vcmjare: O coIoeţiuDe de copaci roditori, toţi copaci altoiţi de joi şl anumo PERI, MERT din speciile cele mal altae şi nuol din Franci» şi Belgia, PF.RSICI din cea mal renumită grădină din Munteruille şi de la priducătoril cel mal vestiţi, mare parte din speciile ce am de vemjare nu este cunoscută in România şi a dat in grădina d-lul Philipp»scu resultate remar abile. Plante de SMEURÂ ROŞIE ŞI ACRIE mare, care fructifică până in tdiună de mal multe ori. Plante de SPARANGEL fdrte producătdre şi care au produs SPAllANGEL de o mărime, grosime şi gust care a eăştigat admi-rnţiunea amatorilor din Bucurescl şi care nu cediiijă cu nimic celor mal frumdse produeţiunl din Franci a. FRAGI din cele mal renumite specii euglese şi francese. Mărimea , mare fertilitatea şi parfumul lor a făcut admiraţiunea amatorilor. TRINDAFIRI, specii alese din Francia şi Belgia. SĂMÂNŢA PE CANTALUPI din vestitele specii ale acestei grădini, inpaquete. GEltANIUM, flori mari învdltă şi de colori alese. Acum fiind iminentul plantaţiumlor rog ase grăbi comandele. Pentru preţuri şi ori ce detaliurl a se adresa sub-semnatulul. JEA.\ VEB.MECLMS. Grădinarul d-lul G. C. Pliilippescu Strada Dionisic No. 42, Bucurescl. ANUNGIU IMPORTANT. CEL Mâl VECHIO SI RENDMITU MAGâSIN LA ST EU A ALBĂ SCB FIRMA TMmPUPlP HMWRTmW Strada Carol I No. 5. (Curtea Verb ie) vis-il-vls de Sig. I’rager Strada Carol I No. 5. (Curtea Vechie) vis-â-Tis de Sig. Rrager, Am onore a însciinţa pe onor. PT. Pnblic eu mi-a sosit pentru sesonul de iarnă an bogat asortiment de Încălţăminte pentru Bărbaţi, Dame şi Copil, dnpă fasdnelo cele din nrniă, — precum şi un mare transport de Cisme lungi de Lak răsese, de lucht şi de Vacş, ca şi Mantale de Cauciuc pentrn pl6e, prima calitate; asemenea şi Galoşi de Gumi. Snb-semnotnl aduc mulţumirile mele onor. PT. Public pentrn încredere ce a dat mnnţio atei mele firme de un interval de 12 ani care până acnina a depus probe suficiente de fina calitate a mărfeî ca şi de eftinătatua preţurilor, sperând că şi de acnm înainte, va bine-voi ai da concnrsnl seb găsind tot d’a-una atât mărfar! fiue şi fasonate cât şi preţuri forte moderate. Cu t6tă stima PHILIP!» (lOLDSTEIX. ! r I LA TYPOGRAFIA THIEL & WE1SS PALATUL .DACIA.» gi la t6te librăriile din ţeră «e află de vCn