wm r. ».______________________ Lkonamekttele IN T'lATu ROmANIa ........P n. *R ' .................M § st.................. • ** IN străinătate ..................... . «0 INJKF.flU-'H Şf RECLAME: J.le 3* JiLerc P’liL PW» IV. 30 lisat. L-im JII. 80 bsat. pe psg. II. 2 let noi. Beclame 2 Iei noi linia. ilr, numer In capitală 10 bani. MARŢI 10 IANUARIE. ANUL III. — 1878. TMPUL E'SB IN TOATE ZILELE DE LUCRU. lAiuroul Kerinc^iel şi AdminiPtrnt.loI: Palatul ,Pacia.‘ A_"N,T7NCITJRI- Ss priimeie In strliisUts: La D-nil Haaun-stein 4 \ogltr In Vienn», Wi.ISiekgMis 10 A. Opp*Ii* Ia Tisana, Stabsabaitai 1; RtuU-Mout ia yicaaa, SeilsriUtts f: Fwimw AreUcka in Vienna, Teiaf»IUtra.;e 1T Phitipp Lob la Vienna, Eicheabscbgssse 11 : L. T^mg 4 Comp. In Pefta |i Havao-LaffUo 4 Comp. Ib Paria, Scrisori nefrancat# na •* primesc. Articolele nepublicat# ss tot arde. Un număr In District* 15 bani. £ Bucarescl, 9 Linutiri*. ...... 93 ’/.» *23 r ile . . . . 8$l 8V L 'jBhr rur.il . . 82 >4 [,* M urb.in . . 7 l | iînuwp:ăl al Capit 821 a *1 lî.'DUil...... 125 --- ...... 200 --- Români* ..... 40 --- n premii --- Români..... --- } !uol ...... l00i/s 100 1 • .....* 2520 2520 la ****** 12SW, _ torsul de Vlon». 16 Ianuarie. Renta ung.irl in aur .... 9] jo Bonuri de lesaur ur g , [ emis. i ]S 50 • * » II , 106 25 împrumutul austr, in hftrtio . 63 70 » . » argint . 66 95 Renta austriaca in aur ... 75 — Ison* d n l86u................lld 50 A ^iumb bincet naţionale . . 803 . » auâtr. de credit 321 60 . „ ungare > 207 — Argint....................... 103 85 Ducatul........................ 5 61 Napoleonul . .................. 9 48 100 m&rcl germane ..... 68 60 Cnraal de Berlin, 16 Ianuarie Acţiunile C4ilor ferate române. 25 50 Obligaţiunile rmiAne 00/, . . Priorităţile C. fer. rom. frV* Imp umulul Oppenheim . . . Napoleonul................... Vieiia, termen lung.......... Paris » scurt .... 72 60 74 76 94 25 16 22 81 — Calendural ^îe Dace de Baden a inaăroinat pe ' wfi Vilhelm, să H represinte la în-intari'. Papa a ordonat să se ţie ob solemne pentru Victor Emanuel in c» de Lateran. Regele Hambert a în-'KÎ prinţului ereditar de Germania Parii, 1.1 Ianuarie. bl oficial publică un raport al miii lucrărilor publice, Freyeinet, care prin o propunere privitoare la Unirea nnei cumieiunl peutru com- pb-ctarea construcţiunilor de porturi şi a sistemului de canalisare din Franţa. Se cer peuiru aceste lucrări 4 miliarde* Lucrarea ee va termina in zece ani. Miniatrul de interne a preflentat Camerei nu proiect relativ la reducerea tarif-I telegrafice. In ţară un cuvânt ar fi socotit cn 5 centime, şi taia minimală a unei depeşî ar fi de 50 centime. Peutrn sporirea personalului ea cere un credit de 3 milioane. Londra, l5 Ianuarie. Astă-zt s’a ţinut nn consilii! de miniştri. Londra, 16 Ianaarie. Consilia! de miniştri nn s’a ţinut erl In locninţa Lordulnl Derby, ci în Downing-stree). El a darat donS ceasQri. Derby e mai bine. Astă-zî se va ţine în Osborne nu consiliil de miniştri. Pera, 15 Ianurrie. Se presupune, că condiţinnile Roşiei vor fi foarte aspre şi pentru aceea domneşte aici mare nedomirire. SCIRI TELEGRAFICE ALE .TIMPULUI' (Agenta Havai). — Serviciul de la 2o Ianuarie — 9 ore dimineaţa Constant!nopol, 19 Ianuarie. Trapele din Adrianopol a’aă retras la Ciatalcia, pnnt centrul al Jinieî d* fortificaţii a Constantinopolulnl. Roşii vor intra ■3tă Beară in Adrianopol. Atbeni, 19 Iaauaria. 0 revoltă a isbucnit In Tesalia. 500 insurgenţi sunt concentraţi intre satele Vizi ţa şi Pinacolepsie aproape de Volo. Ei aG luat armele toroilor, cari afl fngit şi a’aă închis în fortăreţa Volo. 200 familii creştine, abandonând vetrele lor aă sosit la Atena. 800 soldaţi tnrei aG lăsat La-risa şi merg contra insnrgunţilor. ConsUntlnopol, 19 Ianuarie. O Iradea imperială chiamfi pe toţi otomanii la arme pentru a apăra patria, care se atlă in pericol. Constantloopol 7 Ianuarie. Ruşii se zice ca ar fi intrat azi in A-drianopol. Se crede că ne;oţierile vor a-dnce un armistiţiil. Apărarea ConsUnti-uopolnlnî se organisează repede. Locuitorii sunt chemaţi a lna parte la apărare. Constant in Op ol. 7 Ianuarie. O telegramă din Adrianopol cn data de azi spnne că TorciF, rennnţând de a a-p?ra orsgnl, tonte tropele c0 artileria «’aG retras. Gnvfrnatornl general a părăsit azi dimineaţă Adrianopolnl, lăsând numai 72 «endarml, pentru manţinerea ordinel până U sosirea Ruşilor. Ruşii se aflefl eri la Mustafa-paşa câte va chilometre de Adrianopol. 8’afl Inal măsuri ca gecdarmiî să plece la sosirea Roşilor fără a fi neliniştiţi. Azi dimineaţă a plecat nn tren cn străini) şi locuitorii, cari voiail a părăsi oraşul. Consnlol france» a rămas la Adrianopol pentrn a protegia pe conaţionalii săi. N’avem nici o ştire de la Suleiman-paşa. Plenipotenţiarii att aosit ieri dimineaţă la Cazaniile, cuartieml general al marelui duce Nicolae. Negoţiările afl început imediat. Izaed-B y, nepotal Ini Faad-Paşa, a plecat ieri la Cazanllr, pentru a duce delegaţilor otomani instrncţil nnol. Se crede că el va aduce la Constantinopol condiţiile Rnsie!. La ministerol de răaboiQ s’a constitui! o comisie, cu scop de a înrola pe cel necăsătoriţi pentru apărarea fortificaţiilor capitalei. Londra, 19 Ianuarie, Olanda Btrăage legăturile sale de amiciţie cn Englitera. Se vorbeşte despre căsătoria principelui de Orania cn principesa Beatrice de Englitera. BUCURESCI r? IANUARIE Facem loc următoarei corespon-dinţe ce o primim de la corespondentul nostru particular : laţi, 8 Ianuarie 1870. Un tftnfer advocat numit Gheor-ghian, care fusese prefect la laşi In lunele diu urmă, şi-a dat demisiu-nea şi pană astăzi Încă nu a fost înlocuit. Un fost judecător la Focşani, numit Pruncu, intrat de cnrănd prefect de politie la IaşT, ’şl-a luat funcţiune abia de căte-va zile, şi caută a'şl da seamă de Însemnătatea postului săâ. De aceea nu avem acum nici măcar In formă, administraţie şi politie. Lipsa de politie a fost foarte simţită ieri seara la sosirea regimentului 13 de dorobanţi. Consiliul comunal anunţase că regimentul va sosi la 6 ore seara şi tot oraşul era Iu picioare. La gară, pe piaţa de Înaintea gărel, toată strada pănă la Arcul Academiei era aşa ticsită de lume, In cftt circularea era cu totul Împiedicată. Dame din societate, bărbaţi de toate partidele politice, de toate clasele, de toate verstele aşteptau In zăpadă sosirea dorobanţilor, timp de 3 şi 4 ore, căci, după obiceiu, trenul Intfirziase cu mul bine de duoă ore. Sub un arc de triumf improvizat aştepta consiliul comunal şi a^T delegaţi al cetăţenilor cu coroane şi ghirlante, Iu mijlocul gardel civice, de care acum ne bucurăm şi noi. Universitatea venise Întreagă cu drapelele facultăţilor şi cu coroane de stejari. Nu m<5 voiO Încerca a vă descrie entu-siasmul general la vederea dorobanţilor care înaintau pe companii cu drapelul decorat Iu frunte. Această primire nu era comandată de politie, căci politie precum v'am spus nici nu se vedea, ci era spon-neă, pornită din inima publicului; de aceea şi emoţia era adevărată şi generală. La arcul de triumf se t>nură cuvinte, adresate comandantului regimentului, la care acesta resnunse scurt şi bine. Drapelul regimentului se plecă şi lăngă decoraţia domnea scă a .Stelei Romăniel* se aşezară toate coroanele oferite acestui viteaz regiment. După aceea cortegiul plecă cu musica In frunte. Amănunţimile acestei serbări, le veV citi In foile locale. Mâine In 4, consiliul comunal ajutat de ofrande particulare dă o masă mare tuturor soldaţilor pe piaţa primăriei. Iar ofiţerilor li se oferă un banchet, la care s'aQ Invitat şi căte trei alegători din fie-care colegiu electoral traşi la sorti. Ori cât de frumoasă a fost primirea dorobanţilor, ajutată de o temperatură blândă şi de o lună plină,—nu strălucirea serbării emoţiona mal mult; ceea ce înduioşa pe privitorul băgător de seamă, eraţi scenele particulare. Ici un tată care se vira prin răndurile doroban tilor căutând pe fiul săă şi lmbrâ tişându'l In grabă; colo o femee care Întreba de bărbat sati de frate şi se Întorcea cu ochii plini de lacrimi, Incredintându-se că a murit In a-devâr, precum i s'a fost zis mal dinainte. Ici un proprietar de moşie întrebând de locuitori de al sfii. .Nu’l nimeni din satul... cutare?—Eft sunt, Gheorghe sad Vasile.— .Bine al venit voinice! Să vil la mine la cuar-tir.—Să trăieşti cucoane, bine te-am găsit! Revederea rudelor, prietinilor lt> IndaioşaO inima In adevfir , dar la-crimele celor ce pierduse pe unul din cel ce iubia, curgeau din nenorocire pe prea multe fete. Din 1800 oameni ce compuneaa cele şease companii care ad intrat Int&I In foc, numai 300 se lntoreead sănătoşi ; alţi 500 aproape care Intovâ-răşeafl pe aceştia erad r»BerviştiI şi recruţii ce intrase In foc după cele d intâi şi cele mal sângeroase bătălii. Din 17 ofiţeri al regimentului—căci cadrele nu erad complecte — 11 fusese răniţi şi chiar comandantul, colonelul Petrovanu, fusese contusio-nat la picior. Prin o întâmplare norocită Insă nici unul diu ofiţeri nu a murit. Cu mâna In bandaj, sad şchiopătând, sad cu capul legat — ori cum, toţi ofiţerii erad In complect la intrarea regimentului In laşi. — Ce deosebire Intre aceşti ofiţeri cu feţele arse de soare , cu uniformele vechi, cu barbete nerase şi nepieptănate şi advocaţii — ofiţeri din garda civică cu uniforma nouă şi strălucitoare, cu pfirul şi mustaţa bine pomâduite! Când vedea cine-va aceleaşi semne de grade pe uniformele ofiţerilor de dorobanţi ce venead de la bătălie şi pe uniformele advocaţilor din garda civică ce eşead proaspeţi din casele lor, Încinşi cu săbiuţe — se simţea pfitruns de o adâncă. melancolie. Ce fel de ţară-I asta unde nu mal sunt mef măcar semne exterioare de deosebire Intre cel ce şl varsă sângele In bătălii şi cel care citesc a sasâ cu nepăsare lista morţilor, şi răniţilor, fnmăndu-şl ţiga-rea In linişte şi mulţămire. Ca mătne avem să vedem pe cel din gardă decoraţi cu căvâlăria tării, pe când câţi din cel viteji vor rfimânea uitaţi şi poate chiar huiduiţi de advocaţii din gardă. — Cât despre dorobanţi, cu acelaş pas sigur şi liniştit cu care i-am vfizut plecând la rfisbol cu 14 luni In urmă , tot aşa i-am vfizut rein-trănd In judeţul nostru. Feţele lor erad mal negre, mantalele lor rupte, dar cel puţin le deduse acum cizme In Bucureşti ca să nu intre desculţi In Iaşi — atâta a făcut şi ministerul pentru câţi ad mal rfimas. Dar afirmam!! Cel mal mulţi nici nu ştid ce-I aşteaptă pe la casele lor. El ad sâ găsească foamete prin sate, căci de pe acum păpuşoii s’ad sfirşit, şi vitişoarele celor mal mulţi sunt toate moarte şi îngropate In urma groxave! epizootii ce ne bântue judeţul de patru luni Încoace. Trei părţi din dorobanţii noştri ad murit In rfisbol sad zac încă prin spi— taluri de bol) şi răni, a patra parte se tntoarce zdrenţăroasă pe la casa unde sărăcia şi miseria cea mal crudă II aşteaptă. Un contrast mare cu figurele palide ale soldaţilor făcea drapelul regimentului, care—singu-gurul drapel român decorat — era împodobit cu cordonul .Stelei României*, cu o mulţime de ghirlande şi coroane. După ce se vor stinge şi puţinii ostaşi câţi au mal rfimas , acest drapel va vorbi urmaşilor lor de vitejia regimentului al 13 de dorobanţi. B. B. Viclenia şi apucăturile pline de rea credinţă ale ziarului .Românul* sunt tuturora cunoscute şi, din nenorocire, atât de comune, In cât ele par a’şl perde tot efectul. Sâ nu ne facem Insă ilusiuul : nuofi, celor», care ştim citi şi printre rendurl, a-pucâburile .Românului* ne par grosolane; In adevfir Insă fineţa lor consistă tocmai In aceea, că sunt grosolane. Bfitrânul redactor al .Românului* ştie prea bine, că noi ’l Înţelegem; dar de aceasta prea puţin '! pasă : voieşte sâ Îmbete mulţimea, şi pe aceasta o pune In uimire tocmai prin viclenia sa In aparenţă grosolană. îndată ce vre un om ori vre un grup [politic se ridică In opinia publică şi .Românul* simte, câ nu 'I ma; poate combate pentru ceea ce susţine, lucepe mal ântfiifi pe de- parte ţi apoi tot rual pe aproape, pAnA ce nu ajunge a‘l ră-iuci cuvin tele şi W-’ 'or şi apoi a’l conace nu a susţinut Pentru tot omul .,iJk apucAturA e gro-»mnt. de oare ce nu este nimic mal lesne de cAt a controla argumenta-ţiunea ţi cuvintele rostite din o parte ţi din eea-l'altA. Cel mal mulţi oameni, chiar cu miute fiind, nu 'ţi dafl ţi foarte adese-orl nici cA'şl pot dn osteneala de a face aceet control. Daci dar .Rom&nul* zice, c& noi am fl zis. ce nu am zis nici o-data ţi ne combate cu asprimea cuvenita pentru aceasta, dintre duoă mii de cititori abia se vor găsi duoă sute ori poate chiar nici atAţia, care sa se revolte de Indrasneala cu care li se spun neadevărurile ţ sa faca controlul cuvenit. Pentru aceşti 200 .Romanul* nu scrie : el se adresează la cel 1800, pe care’1 poate a magi. De felul acesta sunt toate apucaturile .Romanului.* Ele sunt un lucru foarte uşor pentru oamenii, care vor sa le faca. pentru noi sunt Insa un lucru peste putiDţA, de oare ce —înainte de toate nu avem nevoe de ele ţi apoi, daca ar trebui sa avem nevoe, ne-am ascunde In fundul pământului! — In şflrşit, — alţi oameni, alte deprinderi ! Nu ne este Insa tot-d'auna iertat a rtde de aceste apucaturi. Ne prinde mila !—da sa ne prinzi! cftcl In adevăr efectul- pe care ’l produce .Rominul* prin apucaturile sale este foarte trecător ţi neadevărul se răsplăteşte chiar prin aceea, ca neadevăr este. \dese-orl suntem Insa datori a nu suferi, ca lumea sa fie pusa In zapaeeala ţi atunci trebue sa i facem .Romanului* o cuvenita corectura. De exemplu—astazl, când situaţia se Incoarda ţi când este bine sA nu fim zApAciţt. Ţsra întreaga landa atitudinea cumpătata a pnrtidulul conservator. Chiar .Romanul* simte, cA de un au ţi mal bine .urgisiţii reacţionari, se ridica ţi raerefi se ridieA Iu op!n.a publici, simte ca încetul cu Incetnl lumina se face şi cA oamenii duşi In ispita încep sA înţeleagă ci, la urma urmelor, este o gAndire nebuneasca a presupune lipsa de patriotism la un partid alcătuit din oamenii de front" al ţării. Ar dori dar .Rom&nul* sA ne vszA mal puţin cumpătaţi ţi de mal rea chibzuială. De loc nu II facem InsA pe plac. Chiar atunci, cftnd ne HIHAIL STROGOFF %AXJ CURIERUL ŢARULUI II. (Urmare, 4-*). In nnn irul prizon inilor xil.pl de Iran Ojfxreff in ligărol txrter, era o bătrără pe care ti -eri x'i necarn.st.’î re pirea ci o pune ia o parte In mijlocul acelora eare impirtipoj fl roortn eT. Ar li zis ciir -ri ci e o atstue a dur rel. Acexrtft femee mxl ♦ t-d'uuna n iinpcsti, mai d < aproape pirită de rât ori-cir» alta, era Iu de r-|.roape obe-rvatft de ţigane. Singara flră ca re binniaei i măcar reS ei ae ingrijee-■eă Ca ţoală fi'itn el, ea fne'ee silită »4 urau e pe joe coaro.ul de pnaonierl, fără ea ră readucă vreo alinare lur.rilor sale. Ca toate aeret-a o I g ijire ceraar ă pasele lingă dinra o ăinţă cnragioaaă, de inin.ă, flenll pentru a o Inţ-lege şi a'l da n ăuă de ajutor. Printre tovarăşii» aale de nenorocire, o fată tânără oe w deosibea prin frumuseţea «I ţi priu o nepăsare care nu era mal pe jos de căt aH.berianel, se pire» eă'ff luase cu totul aarcina de a reghia asupra al. Miel o rorbă un ae achim-base Intre eele duoi capii re, dar fata era tai-d’aaua lângă bitrână ori da câte ori T I M P D L perdem cumpătul, nu ne p^rdem buna chibzuiala ţi tocmai prin aceea, cA ne-am perdut cumpătul, cănd vedem vitejii dorobanţi dege rAnd, cAnd vedem fAcănJu-se abus de o distincţie onorifica tocmai atunci, cănd arătam rA rAbdarea. îndelunga rAbdare ne pArAseţte, văzând abusurile ce se fac. tocmai atunci dovedim că ne doare de suferinţei* so-xtel ţări. Se supă A .RomAn'il* I! — N* pare răfl, dar n avem ce sA-l f u-» m ! Văzănd aceasta, RomAnul* In numărul 7 ţi ' 8 ianuarie începe ast-Iel Iarăşi intrarăm intr'un riecol cn riitej al reacţia nil. Kt enfli in sm, fn jos, In dreapta in stingă, !n toate sensurile, făr’a ae ocnpa da ciocnirile os ar putea produce, orî-cât da parientoasa ar fi 91 fn contra orî-cul s'ar Îndrepta. Cina rada acaat vârtaj fi dq rămâne in uimiră da aiarerea omenească ? Auziţi • anal «pana că Sârbii s’ati anit ca Românii Ia Vidin, când toţi ftifi că nn esta aşi». Altul spâna eă Terci! din Vidis se roagă de Români să-t iarte fi să bine-voiasoă a primi ca dar Vidinnl, f’aceastx numai ca să-I scapa de HArbi. Altoi ananţă că mara gravitate că mi- n in tar ol ifi dă damisiunea in întregul aed, fi tot al Bpone că nn sa găsefte în toată ţara uimene, absolut nimene, nici chiar din patrioţii oel mari de la .Prese»* ţi de la .Timpul*, care să priimesscă minis-teriol. Altnl apune că ni se propune Dobrogia în schimbul Btrasabiel; altnl că ni să iea totul cu sile; negreţit că mâine, mergând tot sst-fel, ni se va spune că a’a dat ordine să ni se iea toată ţara, ţi să se fi dea, după ordinii» generalilor ruşi, câta 25 la spete fie-cărnl soldat român. Acestea ţi iăt« altele încă se publică p« toată zioa, In 5, 6 ziare, (le osebită culoare în aparenţă nafi în realitate, ţi lumea stă ameţită în faţa acestui riecol de ţtirl fantastice. Ic scul cel mai sigur al acestei ameţeli, oel puţin pentru setial, este, (lupă noi, să întoarcem spatele viscolului ţi eă msrgem înainte cu credinţă ţi fără ţovăire spre îndeplinirea datorielor noastre. Aeeasta a fost calea noastră ţi aceisţl trebne eă fie, căel numai ea eonduoe la labăszl mari ţi sigure. înţelegem! p« deplin înţelegem' E In adevăr de lAudnt flneţen, cu care .Rom&nul* ştie sAvIrnscft vorba .Timpul* In testul articolului. Ce-I drept, noi no am zis nimic din cele ce .RomAnul* zice cA sr fi zis vre-o 5—6 zi ire ; ce-I drept, .Honul* nici nu zice, cA am fi zis : dar nici nu voim sA-1 învinovăţim de aceasta. Ne mArginim a declara cA da! înţelegem. Şi apoi o nou& fineţA : dtipA acest articol urmeazA o linie foarte sub- ţire ţi dupA aceasta linie subţire ud lung articol tu care .RomAnul* combate atituuinea ziarului .Pressa* In deosebi. O-I drept. .RomAnul* nu zice. cA .Pressa" ar fi zis. ce zice cA zic cele 5 fi ziare dar nici de aceasta nu 1 vom învinovăţi. — Des tul, cA înţelegem. Pentru ca iA dovedim cA înţelegem. II vom aduce publicului roiu&n a minte, o&te-va lucruri din t,r» ut. Şi anume: Atunci cAnd proiectul p ntru h&rtia moneda era gata, .Timpul* a spus cA exista un ar -menea proiect. .Rom&nul* a respnns: I aloinnlă-PeBfc» c&te-va săptăm&nl proiectul de lege sa presentat camerei. Atunci, c&nd secuii erafl sft dA-v&leaso& In ţarft, .Rom&nul* zicea, c& In o proclamaţiune aceşti serul ar fi provocat pe rom&nl s& ia armele contra guvernului lor. In urmă InsA acelaşi ziar, .Rom&nul*, a publicat o proclamaţie , Iu care nu se zice o asemenea pr&n&st.e. Noi am cerut ca .Rom&nul* sA ne spuie, de unde a luat acel pasagia . pe care-1 întrebuinţa drept armA contra partidului conservator. .Rom&nul* a respung, c& noi am fi zis c& proclamaţii, pe care a publicat-o, era apocnf&. Noi ear&ţl am răspuns, cA nici o daţi nu am zis aceasta ţi am comunicat o notiţa In care ziarul .Fremdenblat* arata, câ .Rom&nul* a luat proclamaţia dintr'o foae umoristici din Pesta , numita .Lampas*. Asta datA .RomAnul* a regpuns, cA noi am fi zis. cA In er-i.area de lnvasiune a secuilor este o invenţie. In mal multe r&ndurl am declarat, cA nn am zis aceasta ţi .Rom&nul* In mal multe r&ndurl a respuns, oft da am zis. Prea bine ! |>Hr rum rem&llP cil proclamat!» ! t şi cum române cu calomnia ! ? ( uni rem&ne cu onestitatea. I FArA îndoiala. c& înţelegem , ce .Rom&nul* vre-a sA ştim ţi ce vrea sA du ştim; suntem InsA patrioţi ţi tAcem, DIN AFARA Despre resnltatele negoţiArilor privitoare la lncheiarea armistiţiului ţi despre condiţiunile de pace nu a străbătut pAna acum nimic In publicitate. Ziarele din străinătate se mArginesc a comunica presupuneri mal mult ori mal puţin întemeiate. Ast fel panA acum cel puţin nu s'a adeverit A*-rA ştirea, cA Austro-Un-giria ţ Englit ra. ba chiar ţi IU-lia ar fi protestat contra IncheiArit unei pAcI separate, .bremdenblatt* spune numai, cA nu poate hA fie un lucru mal firesc, decAt ca Austro-Ungaria sA facA o asemenea declaraţie; crede InsA cA ea nu constitue un fapt extraordinar. •Montagsrevue* din Viena comunicA despre aceste negoţiArf urmA toarele : .DupA cele mal nouă ţtirl, du mal răui&ne ImloialA, cj arn.i-stiţiiil va avea ca urmare pacea. Condiţiunile de pace ale Rusiei aunt următoarele: .Deplina independinţ» a Rc m&uiei , fArA a fi In&lţatA la gradul de regat ; deplina indepen-uinţA a Serbiei cu o minimA gporire teritorialA; deplina indepen lenţA a Miintenegrulul. cu o potrivitA sporire teritoriala, nu Insa In Suttoriua. de oare-ce Austria este contra acestei oombinaţiiinl, precum e ţi contra marirel teritoriale a Serbiei; autonomia Bulgariei cu un guvernator creştin nind-cA Austro-Ungaria nu consimte ca Kom&nia sA facA a^ui-siţiunl peste Dunăre. In sfărşit cedarea către Rusia a p ţaltcurilor Batum Kars ţi Erzerum .Montagsrevue* crede că Poarta se va adresa Ancă o-datA către puterile europene; după ce se va convinge InsA despre zădărnicia acestui pas, va primi condiţiile Rusiei. Ce-stiunea Durdanelelor nici du a fost pusă In discuţiun».* Parlamentul englezesc s'a întrunit ; mesagiul, prin care regina l'a deschis şi pe care II comunicăm In altă parte, nu n* spune InsA nimic nod. Numai după "ele d'Ant&l şedinţe vom vedea, unde merge politica englezească Adoua cestiune, care preocupă opinia publică (»uro eanA eite Inmor-mAntarea reposatulnl rege Victor Emannel. Relativ la aceasta se vesteşte de la 16 Ianuarie din Roma-AstA-zI va sosi da la Monra coroana de fer, care se va purta pe o perină bogată înaintea cosciugului. DupA cosciug va urma apoi calul u-rAhesc, pe care Victor Emanuel a călărit la Palestro şi Sau Martino ţi acum e de trei zeci de ani, afl&n-du-se la Sau Rorsore : urmeazA a-pcT primul adiotant al reposatulnl călare, duc&ud sabia reposatulul, după acesta urmeazA un cavaler al ordinului anunciaţilor, purtănd colierul , toate drapelele regimentelor din Italia, ascortate căte de tin a-diotant, un sub-ofiţer ţi erl dimi- T neaţA erl la amiazA-zi s'ah Insei* i pentru Înmormântare 2700 deputa ţiunl. SCRISOARE ADRESATA TIIVIPU'ILXJX. Pensionarea ostaşilor românii BueurefU, 4 taauftrt* 1879. Damnasle Redactor • .Monitorul Oficial* publică In nn-.l mărul de ast.A-zI legea oencru peri- — sionarea victimelor răsboiiilui. ni: mă îndoiesc dar « A 0 • aici Înainte^ Îmi veţi da voi* gft fin |n colosnele ziarului pe '•ar» II redactaţi obs r-l vările mele particulare asupra legii ţi asupra spiritului, cea dominai Ii Cainerft la votare» acestei legi. fftrA Ca tă-rit. El sunt lipsiţi de idei ţi nu cunosc de loc trebuinţele ţeril. aceast» o ştim cu toţii ţi ar fi o pr. tenţi-une de rentate, dacă am cere sA ne dovedească contrarul, un lucru, d» care ştim râ nu sunt capabili. Sunt Inse lucruri cu totul elemen-, tare, pe care trebuie sA I* simtă cel puţin, dacă nu le post.* pricepe, oricare om. ce face pretenţie li un ro' In viaţa publică. Unul dintr- aceste lucruri elementare p-te, că aproiiie toate relele, de care »■ ferA statul romftn, urmeazA din disproporţmn a, tn care se află populaţia romAaA, întinderea teritorială ţi organisaţu statului roinAn. Chiar Fanarioţii erai pătrunşi de acest adevăr şi abia ain putea găsi nn singur Domn Fa iar iotă care «A nu ţf fi dat silinţă a spori populaţia ţării Este un f*[ d» absurditate, cAnd ne g&ndim. că tocmai guvcrnel- nnţ. male ad pt rdu1. conştinţa acestui adevăr ş. cA toc-, mal dei And RomAnia este o ţară constituţională, nu se face nimic pentru sporirea populaţiuncl române, Chiar daci mal Inunt- disproporţi-unea Intre populaţie şi întinderea teritoriala nu ar fi fost simţiţi In datA ce ţara s’a îmbrăcat In haina constituţionala IncArcatA de voalturf, tot omul cugetător ar fi trebuit s& simţă, eă sunt prea puţini romănl pentru atAtea ministeril. atătea , »-ferturl. tribunale, birouri «en-rale şi speciale, prea puţini administraţi pentru atAta mulţime de adminis tratorl Sarnua sdmiDistraţiuneleste atăt pentru administraţi, căt şi pen-« tru administratori prea marc Aci puţinii administraţi nu pot plăti atăt I de mulţi administrat"» iar aduiini- ajntoral el patea s&'i fae da foloe. Aceasta nn primise mei âatl tl fArft neîncredere îngrijirile mate ale actsUI necnnoacnte. Puţin câte paţin en toate acratea, vădita prifire dreaptă a ace*t*l fete, cnmpătarea el fi tainica iubire ce aceleafl dureri in-§ointre duoă nenorocite de o potrivă, biraîaeră răccali ttinieaţă a M+rphnIStrogoff N<*dift căci • ra en,—fără «â o canonică pntane ait-fel «ă tnto.trră mamei întnji-riie ce le cftpâtaae de la Ktii Bmi- tatea ei tireaecă o inapiraae îndoit de bine. Devotânda>se a o servi, Nadi* asigură ti-n- r ţ*l fi frQDuaâ<‘ţeI Hale ocrotirea vârstei bătrânii priaoniere. In mijlocal acentel malţimî de nenorociţi, ve*t jiţl de reatri-vce, aceastâ pereche tăcată dintre rari nn» păre» Hunicâ iar oea-i’altă nepoată impare» totnlor un f*d de respect. Nsdia, dapă ee favese răpită de iaco*-d'de tartare pe bărcile de la Irtiche, fu-s*ee dasA la Omik. Ţtnată ca prisocieră Io oraf, ea împărtăşi soaik* tntn'or acelora pe cari coloana Ini l?an-Ogar*ff 1 prinsese fi prin urmare soarta Marphel gtrogtd. Nadia, dacă ar ft fost mal pnţin tare de inimă sr fi căruţ snb această îndoită lovitoră ce o isbea. Intrerapert*a cl'ătoriel sale, moartea la! Michait StrogofT o dss-nldăjdaiseră fi o revoltaseră. Depărtată |vertru tot-d'aana ponte dd tatăl *â5, dape atâtea sîlioţe deja fericite care o apropiaseră de el, fi ca cnlme a dnrcreî, despărţită de iniuioflnl tovarăf pe care insafl Damnsiefi ţ»ăre* că il pusese ia dram ca sA o dacă la ţinta el, eu se ved a de odată cn total perdntă InRţifarea !nT Mihsil Strogoff lovit snh ochii el de o lance fi făcârda-se nevăzut în apele IrticheloI nn-I mal efei din min*e. Un asemenea om pi tase el oare meri astfel ? Peot.ro cine oare 'fi păitra d-7.»-fi mi-tînnile, dacă acest om drept pre C;ire un nobil scop ’l împing»*» signr înainte pnta să fie atât de miserabil oj>vit iri dromnl s^Q ? Câte o Iată mânia ’l covârţrs dnreres. Scena afrontnlol, atât de cindst îndărăt de tovarăşul el i vene» iar in miate. Sân-gele ’î clocotea 1» această amintire. — Cine va resbnua pe acest mort oare nu ’fl mal post# resbana el tusnşt ? 'fi zice» ea. Şi in inima et, jiinn fată adresând o-*9 Ii Datr.neeefl, striga : - Doamna fi ca efl să fiU aceea. Dacă mei până a no mori, Mihail Strogoff i-ar fi încredinţat taina lui, dacă, ori căt da copiii era ea ar fi pntat dnce la an ban *fârfit acopol întrerupt al acertot frate pe oare Dauinevcfi n’ar ft trebuit să îl dea peutm că trebuia sâ’l ia înapoi sfa de curând !. Copnn«ă nniu I Je iA^e*»te gândiri, ori- cine luţHege cA Nadia a remas nesimţitoare la insefl durerile captivităţii rvle. Tocmai atunci întâmplare» o pusese îângă M'&rpha Strogoff fără ca să fi arut cea mal mică bănuială. Cum fi-»r fi potut ea fachipnî cA această bătrâuA, prisooieri ca fi dânRa, ar fi mama tovarăf nlnl el care to’-d’auna nu fosaee pentrn dânsa decât ns-gustoml, Nicolae Korpanoff? Şi, din part*’» cum oare M»rpha f.r fi pntut vhici că o legătură dt reennoftinţ-i nnrfte pe această tâ* tără necunoeeată cu fini M ? Ce*a ce văzn mal in tăi N »dia in Marpha StrvgolT, fu un f d de potrivire t»ini.’ă in chipnt in oare fie-care din partr-l Indura stare» ce» grea. Ace«a nepăsare nepomenită a bătrânel la durerile materiale ale cdtţil de toata zilele', a oel dispreţ de tu-saferinţe ale eorpaiaî, Marpha Strogoff le covârfa int'o durere morală de o potrivă cn a sa. K»tă ce gândea Nadi* fi na se iufela. Deci o iobire din pornire ferească ponta ace»sta parte de dureri pre earl Maqihri Strogoff nn le arăta, impinse |n-tâiAfl dată pre Nsdia spre Aoeet ehip de a îodnra răal se potrivit de miaaBe ca sufletul mândreţ al tinerii fete. Ba nn-I oferite serviciile «ale* ci i le dede. Marpha n’a avut niel a )• rvfaaa ni«l a le primi; îu trecâtorile grele ale drumului, tânăra fată era aci fi o ajuta cn braţele el. La oeaaurile de împărţire de hrană, bătrâna nu s’ar fi nnfcet din loc, dar Nuli» împărţea cu dâu«a neio- Je destulătatrea-I hrană, fi ast-fel t'a săvâr-fit aceantă călătorie atât j>entru una cât fi pentru cee-l'aiU. M ilţamiti tinerii sale tovarife, Marph* Strogoff a putut d or-ratM pe soldat! care docsa iu convoi niul-ţira**a de prisoQierl fără t*a să fie leg tti din dlrătul vre u» ei f*Je a atâtea alta nefericita c* erail târâte aei-f*' P* acest dram de durere. — D'vieO să-ţi rAsplătească fata m**a de ce»» ce fu*I pentru bătrânii mnl ’» ' zise o dată Marpha Strogoff, fi ac**stea fastiseri pa c»t-r» timp ttangurile vorbe tife iutre cele dotă nenorocite. In vrem a acestor câta-va zile, e»r! !• * ee părură luerf' msce «e:ole, bătrâea fi fata ar ® tr» boit negreşit să se dea in vorbă despre stare* lor D»r Mtryha Strogoff, pnntr'o pată lesus de mţe1»* , nu vorbise de rât de ea taglfi fi inel foarte scurt, Ks u’a făcut nici o iluzie nici 1* fiul sril trcbiies sil nibft nişte cercuri (iinistraţi'» prea nuirl şi totuşi şerte. Dup* ce forma constitu-atftt de complicaţii yi de cos-,re s'a primit, orT-ce reducere [tarii şi simplificare organisato-41 fi o nebunie, căci, tn sflryit. de organisaţiune trehuie sa co nplect, pentru-ca sa poata ' lEJa bine. Sunt In ţara acea-ţ,e de funcţionari, care cu sep-^jlde nu aO nici un lucru; vine n, i\ in care el sunt In ârcaţi Idaea ,D nce,l8^a zi nu ar fi la -ul ^ac‘^ nu Şi-ar face da- ria cet*ţf>anul câusaş s'ar păgubi M.raţia s’ar Încurca. El sunt oameni netrebnici, de care nimnd odată orgasaţiu Intre i-loc nu ne mal putem lipsi. Nu eâne dar de-cât sa ne punem silinţa Intru sporirea popula-caol teritoriul nu poate fi >..Kt yj organisaţia trebuie sa raia iiim este. daca nu am voi cum-Inlorutm cu alta mal potrivita, a făcut Insa România conaţională pentru sporirea populaţi-c ! Nimic! şi dovadă că nu a • nimic, e tristul resultat. câ , vremea ce romanii din Austria I «kiwc. In România administrată ] ronănl mişcarea popnlaţiunel e •Bpe staţionară. Şi totu-şi un J român, fie acela ori-care, iui sa-şl coprinză programul D:ele: vot lua toate mlsunle. ca românii slt se înmulţească: H să-mi ajute Dumnezeii! Cad, ilrg.tr!—România nu va fi o ţara •§■14 decât atunci, când, In loc tJJhi va avea opt ori zece mili-«v le locuitori romani. Daţi ml zece milioane şi vâ daO fi-bune, administraţie buna şi et câl de lesne strebate eul-n In misele îndesate, iftr guvernul „naţional-liberal* hh râshoiO. pe care poate ca V putut evita şi jertfeşte căt*-de braţe mai s’umyie dec&t, VO lin de-va pe faţa pământului ISA-, pot să fie statul, ca stat. tea 'indurator şi nu are să se pr oI? 'de durerile particulare ale ni-nul el treime să poarte grijă mt de sin9, adică de toţi la un ij>| cea d'ăntâid întrebare . pe seLil-o pune dupe lncheerea râs-Iilrf este : cum voiţi put°a să a-iJB pignbile r?9boiulul î—In anii fi&i Romănia nn va pntea să pronii ce ar fi produs, dacă nu pier Ştiute ■va mii de braţe, căci, mal o ţară agricolă, braţele pro-pf&I mult Ancă : statul roman a sâ-şl dea s«.nmâ, că golul, a fost creat prin râsboiti In aţia romănă va trebui să se t cu element® străine, şi inte-orl-ârnl stat naţional, este ca |iaţia să nu se amestece cu e ite străine, care foarte lesne o a degenerare. şa dar nicl-odată romanii nu gândit sA iea masuri pentru rea lor, acum. căn 1 de-odatft se |fl: f t sa din VJadimir până la moartea cola» Korpanoff. 1 ea ea povesti despre tânărul el f intereeeazS foarte mult pa bătrâna inX !Nicolae Korpanoff, zici. Mal vorbese-*-* «ce-t Nicolae, nn cnnovc de rât nn r om, nonl singnr printre tinerii din * noastră, care »S nn mă fi nimit 1 asemeue* portare! Nicolae Korpanoff. bine că ăsta e nnmele? EscI sigură te, fata mea ? ii pentrn-ce m'.ir fi înşelat in aceasta » nn m’a înşelat nici od ilS, rfspnn»r toate acestea, printr'un f-l de prc-re Mirpha Strguff făcea Nediel In-d peste întrebări. Mi-al «pas că era hirnic fi ta mea! dovedit că a fost, zise ea. ii, harnic! răspunse Ndia. N-greşit tocmai ast-fel ar fi fost Ju fi, 'yi zicea Marplift Strogoff in jî iar inci pev : -li-aî mnl spns îneacă nimic nn pi--i ste» In drnm, că nimic nn-1 nici era aşa de b'ând li râ-tnt-a Ini *vssl o soră preenm şi nn frate în-d, şi care te-a veghiat ca o mamă ? te, da, zise N idia. Frate, soră, mim” , ii*t tofnl p»ntm mine! v6d scAzuţl cu cAte-vn mii, acum trebuiau să se găndească la aceasta. Ce vedem lnsfi ! T Statul grăbeşte a da pensiuni victimelor râsboiulul şi crede că şl-a făcut datoria. Se vede că idealul lef- jiilor din dealul Mitropoliei e un -t şi cele aşezate pe ripa dreaptă a Dnnăril continnă bombar- * ^ --rt ----------- » l *1” ----r ------- --------- ------- ria de gardă să urmărească pe Turcii celdtrea asupra Vidinnlnl cn vigoare. Proec-npneaseră drnmnl spre Adrianopol şi îşi | tilele românesc! a aprins fortul Bdgragik făcu intrnrea triumf .ÎS la 1G Ianuarie in — Fini tăB! revpnnse Nidia cn total încremenită ! — Aide, zise Marph>, mergi până în capăt copila mea. Tovirăşul tăfl, priet-1-onl tăB, sprijinitorul tăB nvaa o mamă. Ori na ţi-o fi vorb't nici o-d ită de m*i-eă-sa ? — Di maică-»a? zise Nidia, el mi-a vorbit de maică-sa cum i-am vorbit de tatăl «ăil ! Pe această mamă al o adora ! — Nidii, Nidia! Tu mi-ai povestit ist iria chiar a fiului mefl, zise bitrâna. Şi nd vugă n p-do : — Nu trebuia deci sâ o vază trerâid pe In Omsk, e această mamă re zici că o iubea ? __ No ! răspunse Nidii, nu trebnin. — Nn? strigă Mirpln. Ai îudrăsnit să zici nn ? _____ Ţi-nm z's aceasta dar 'ml mal rămâne să-ţl «pun că, pentru nisce moli ve care trebuii să fie mvl pr sus de orî-ce, nisce motive pe cari nn le cunosc, am inţeles că Ni-olae Korpanoff tnbuia a" străbată ţara io cea mii desăvârşită taină. E'a pentrn el o cestiune d i viaţă şi de moarte, şi mal mult iacă o cestiune de datorie şi de onoare — De datorie in sdivăr, de dtforle imperioasă, zi «e bătrâna Sib >ri mă, de acelea cărora cine-va sacrifică tot, pentru împlinirea căron r fu ă toi, chiar bocaria de a veni să dea nu sărutat, cel din nrn’ă poate bătrânel sale mame! Tot ce tu nn ştii Na La, şi tot ce nn ştieim eB chiar, ştiB in censul acesta. Tu m'ai făcut să înţeleg tot! Dar lamina ce tu ai aruncat în alâocnl iotnoerecnlul ini-mel mele, această lumină nu o pot f.ice să intre ia inima ta. Secretai fialni meB, Nidia, pentru că nn ţi l'a «pus trebne ca să i-1 păzesc. Evrtă-me, Nidii! Binele ce nii->i ficut nn pot să ţi-1 intorc, — M mia, eB nn-ţi cer nimic râspnnse Nadia. Şl totul s'a espli at ast-fel pentrn bătrâna S beriană, totn' până ş' neesplicabila purtare a fi jiul 8*8 către deasa In O nsk in fiţ-v martorilor întâlnirii. Numai încăpea indjiulă că tovarăşii jonoi fitderi Mihail Strogoff, şi că vre-o misiune se-oretă, vre-o depeşe do însemnătate de dns prin ţi unt ul năvă it \ făcea să-yi ascunză cnlitntei di currir al 'Jirului. — Ah brivu’ meB copil,şi zi.ee iu gând M»rphi Strogoff. N i! N i te voia trăda, ş1 chinurile nn-mî vor Bmnlge nici o d ită mărtn’isir.a că erai tu în ud văr acela care l’am văz it 11 0 nsk M irph i Strogoff ar fi pntut prin nn singnr cuvâ t să plătească pe N idie de tot devotamentul ce i-a arăt.it. Ei sr fi putut să-I spună că tovarăşul ei, N colae Korpanoff sail n ul biue M li vil Strogoff nn perise în ape'e Irtichelnl pentrn că numai dnpăcâto-vi zile după această întâmplare ea ’i întâlnise, 'i vorbise. Dur se stăpâni, tăcu yi se mărgini numai a zice : — Aib' nădejde copila mea, nefericirea nn ţi se va împotrivi ni refl. "Ji vei vedea pre tata, am presimţire despre asta, yi povte că acela care ’(! du nnmele de soră nn a murit. D-zefl nn poate permite ca b'avn! tăB tovarăş să peară...... Aibî nădejl) fit.» mea, aibî nâd-jde. Fă ca mine. Doliul c« port nn e incă do’inl fiului meB. Ast f-I erafl a-juru Mirphi Strogoff yi Nidia f iţă nna cn alte. Bătrăua Siberiană Înţelesese tot, y' ducă juni fată nu ştia ca tovarăş il săfl atât de plâns mal trăia incă, ştiA cel puţin cee» ce el era acelei i di i cure ’şi fă.-ns mamă a se, şi mulţumea Ini D z B că ia d it această bucurie de a înlocui pe lăugă prisonieră pe fiul ce aceasta pi-rdnse. D ir ceea ce nici nna, ni-I alta no pu-tesB şti, era fă, Milnil Strogoff, rrins la Kolivun, fâc-a parte din aeelnş convoifl şi că era pornit la Tomsk im|ireuuă cu ele. (Va urma) —-----------! Ţ ■ . TIMPI blROPU sr VIN DUSART CU LACTO-PHOSPIIATU de calce prf/iirittmrir tsn/ii tlmjurtU rari au trrniu bsdicr/eru Spitatâlort dtm Păru, ppntnt a 1‘tofjruti le re< o'uniUiiHtt, aeiu-onemus fi digestiv* ale LacL>-Pko*pkaliUu» de mIm I L L I Cflllim II topi! lorii patimi : t‘< • ft i 11 <■ 11 o r m ; J fete cart ** denvdlii fh'ittloru |>eninl a f*TOfi»a abondinţ* fi i Upliilui , (. o k : ■ > fitin : işorfi ; bătr tmlorii slăbiţi ia halei* de p«pr! id Digetiiumi laboridee ; in I nap fiinţa , m leit bâtele c*rl adacA Ml&toeiunm fi pp* derea puls* 'orb , iu fracturi, pentru reconstituirea daclorft ; I ia Ci r a i r ii a r t a rânitorii. Vf fin: rk in NaRI, 8, rue Vivienne, PâRIS-Deposit u jn prtnrtpalole P har mac ii. SIROP 8 PATE SlRORU SI MSTi OC SUCUOl IMOU «IUTI* F^-7 ' "i e âe nrsdtl mimim nuaifl suverane io '"•'t'liunila ii# p#ptd; fi avii medicii recomand! locu11r■ pre lingă pAiiunlede bradfl maritim .Si roputu V Pat la 'le sucii de brad km ar mm de L agata* roiiţind idie principurile balsamice şi reşio6ae ai« tiraiiu'ui maritim, r#ia r# face pretura,uiI eeifi ma, cili < incul '•ontra mufu-t.-^u <1/ peplu, Hdgu+eoiA, Caiar-rke, H'vncktle, Anghine, Tu»$f. Dureri ds gdtk, oru urinare.— DepositG iu priocipalcie pti*rmacn iRTRim 4 l(. (KtTTI IMM4WE CANNAniS ivnicv GRIMALw A C* Fs;r cp au taryuyi*â. Tow m#>1iahlecunovaie pânA S'li-iJT contra iNthmuui, nu ad loakâ de rilO palliauve pupi idlr formele. avAndA de basA If Uiluna, blramonium, luiun'ild a>fl opiulA. Ac#»ii m>ui medica ţi n ne mic rcromaudaLl de către cea mai mare pane dm medici! Hm Franeia *i din Streinâuie pentru comliailerea aileriiut. iuu air râiiinrt'i respiratoare. - -! a ('mu ' ij a’-ruHe en f nnn,viN indica peniru a f«ce - i ■ \ ■ ji ra-e1# celle mm \thmu ui, tuiea a«r i a. rag^^ni.i, nevralgii!* fa*i,ite, i't\v*nnti* şi a cum bane phlhitt:- ibpvsllu IH pUnlljU .lt phuthiactl. Phara.aeieD» A Pfin« âAAââAâââ, AAi PH A km: agi a la „bperantia” 26, CALEA MOO'IŞOAEI, 16. ItKI'Ot’L M K I) I (' A M. K M T K L# H K tt A > C K S K. Obi'cte da Cauciuc fi Articole de Toalete. - Asemenea se angajetfi a efectua ori-ce comande din resortul medical. BXCTXS- CE SE POATE CAPATA l*Ri'VTRi[J ;t LA DESFACEREA SPEC1AUTATIL0R IN PANZARIA LIXGBIilA DIN V I E N A Calea MngOsulel Palais „Duiaf Pintru 5 0 bani CU CADOU H. H0N1CH TAP1SIER SI DKCOBATDB Strada Stirtei-Voda, 3 In dosul Teatrului National, se recomandl pentro t6te lucrările atin-găti.re de meseria sa. A f|,t ds snb tipar fi s« sflS ds Ttn-; ,jr mii bine de ani, ea n'a-dat8 arf I »probi|iune. pno urnure herulă l.trard. TQ-anom ie l llălftciunea -<. iunea •'edtrei lemiudn ia botele nervou. şt cn daosebire id cen | ckoret şi hyelcnei — Venderc m mare, 4, me Vivieooa, Păru. — DepoailA io pnne. pharmicu. t/Uţ •ăfteftă^l INJECTION BROU hvjţieniqn^, infnitli-bîe et preserraties. La senle gneriaannt A*ns lai nea adjuio- dre. S« trouva dinstout*a |«s PbaraiMCiea da T’IToieurs *-t ă Paria ch»*i Julc$ Ferre. Phannţ»v,i**n 102 me Hicheliea, »acce«enr du Uron. X Bach^rs-nt ch^î jHr J. W. /ttntfir, Phirmncien. ;tfH*»mi»m»ffHs....wwHM»WWieinwHrw> r.xxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxx; \ 5 FRAHZ GtilTTHERl g l la VILLE DE BUDXELES yţ Podul Xogoţoiăl No. D» tU-I-tIb de ConsaUtal 3u»He«if Recomand! magiunul ied aeortat ia tut-d Vana ffirU bine ea rufţri! de bftrbaţl yf de J Xdune, gulere, manchete, batiste de lino, olaod! fi m!le«ă, ciorapi peatru bărbaţi ş; diOf, f flanele fine (orăpe de sântă) eatnisăne, groyette, broderie dantele, cravate d• hârbul y> J nr *• cele mal noi forme yi ea lori, ambrele de s4re yf de plâie etc. eu*. AtrâgAn-i V>t 1 fi or-o-dată atenţiunea onor. Clientela o! di a oausa crieri am redus fărte mult preţurile. S j vxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxx: ANUNCIU IMPORTANT. ' CIL Mi! LICHID S! BIILMITD MlSiSI» LA STEUA ALBA [Q 0 Pî (!) H BOB FIRMA ymare <îto3'!tsî!î ti Str.'la Ca rol I No ă. (Cur(sa V arh Ir) ris-â-rls de Hljţ. Praiţer Strada Carol I No ă (lunea Vechie) rls-ă-fis de Slg Prmg“r. Am ondra a inseiinţa ţie nnor. PT. Public că mi-s soiit pentru sesju'il du mrnS un bogat asortiment de încălţăminte pentru Bărbaţi, Dame fi Copil, după fasonul, c.l. din armă, — pructim fi nn ni ,n transport ds Cismt lungi d. Lak rasaso, de lucht fi du Vacs, ca fi Mantale da Cauciuc pentru ploe, prima calitate; asem.nsa fi Gtlbfl de Gumi. Sub-s- mnatul adae mulţumirile mele onor. PT. Public pantra încredere ce a dst ra-inţio stei mele firme de nu interval da I2anf esre până acuma a depus probe suficienţi d< fine calitate a mărfii c» fi de eftinStatua preţurilor, spirănd ol fi de acum inainta, va biue-rol si da concursul sub găsind tot-d'a-una atât mărfuri fine f fasonate cât fi preţuri forte moderate. Cu tdtă stima IMirLLIT tiOLBSTLIfi. Or, PREDOVITS PRIMUL DEPOSIT DE ZIARE I IST X .A. S S "Y fio. 1^, Slruda Mare fio. Ifi. In Hanul Turcesc lînoa Palatul <'i-rttei Administratt\e Ca on6rs recomand respectuos onor. Public primul deponit de (jiare ee am d Schit in acest oreţ, fiind aprorisionat tot-d'a-una cu jurnalele oe e mal tul. Tot-d'o-dată primesc abonameute, anuncinrl fi rt-clame la tjiare e aic a mal jos notht : Timpul, Resboiul, Pressa. Telagraphul, R aminul, L Orient Românii Liberi, Globul, Gh mpele, Ftgaro, $*eua României, Eptcha, Novonisgysky Telegraf. Vestea, etc In curftnd pritnteo fi miil multe feluri de Cllm lare liomftne fi France . Hojţ respectos pe onor. Fublic a mă onor» cu risitil* D-lor (i. PriHbovit*». JOSEF GEUNBAUM LA. BE3LLE JARDINIERE ^ lf Colţul llulnrardulal şl Ntradel Mogo;6l«l, (oNcla UrarAno, 20 Aduc la cunoscinta onor. Public ca miain anortat Magazinul cu AfiENCICOAFFE, PALTOANE â la DERBY şi COSTUME COMPLECTE Pîintalone dc fantasie din diverse Stotfe Tot de o-datft îuştiin^ed că am prii mit CAMAŞl, FLANELE, CIORAPI, CRAVATE şi tot ce ecsistâ mal modern. Preţurile sunt cunoscute de cele mal moderate. Furuisurul Curţii, .A LA BELLE JARDINIERE-, 20 Colţul Bulevardului, 20. Tipografi» Thiel â Wrisi Palatul .Daria*