t DUMINECA. 12 MARTIE. ANUL III. — 1878. vv 33 UNT T E X, E - ţ| rOATfl. ROM A MIA i> STRĂINĂTATE : , I, n. 48 . , 2* » . 12 .................. • «0 SţlONI ŞI RECLAME: |i er» pagina IV, SO l>on1. I 80 bani, pe pag. II, 2 lei noi. t une 2 lei noi linia. jir tn capitală 10 bani. FSE IN TOATE ZILELE DE LUCRU. Biuroul Redacţiei şi -A.<1 mini»tra iiol: Palatul ,Dnoin.' aitunciubi Be priimeee In străinătate ' La ll-nil ifaasen-ttein A Vogler In Vienn», Walfisrhgasw 100, A. Oppelik in Vienna, SinLenbastei 7; RuâolJ Afone in Vienna, 8*iler»t4tt« 2: I’hUipp f<6b in Vienna, Eschenbacbgosse ll : L. T,ang A Comp. In Peşta, Ilara»-ÎM/fiie A Comp. In Paris, C. Adam 2, Carrefur de Ia Croix-Rouge 2, Paris; Eug.Mitowl, 139 —140, Kleet Street London. Scrisori nefrancate nn se primesc. Articolele nepublicate te vor arde. Un număr In Districte 15 bani. Bncareicl, 7 Martie. •al» .... |r rural . . urban . . vil al Capit 981'» 891» B3‘'i "2is 83 180 200 50 ţ »l cu premii 4........... 100',» 2520 9(3 80 83 72,/, 2520 123i/, — Cinul de Vlent, 20 Martie. Renta ungarii In aur .... 80 30 Bonuri de tesaur ung , 1 emis. U9 — . > , II . 110 75 împrumutul austr, in hilrtie . 02 50 . , , argint . 0d 30 Renta austriacA in anr ... 74 20 Lose din 1868.................lll — Acţiunile bAnceT naţionale , . 797 — . . austr. de credit 231 60 , „ ungare , 224 20 Argint....................... 105 70 Ducatul........................ 5 80 ' i Napoleonul..................... 9 531 j 100 mărci germane............. 58 70 Cursul de llerlln, 19 Martie, Acţiunile Căilor ferate romăne. 21 20 Obligaţiunile române tt'/e , . PrioritAţile C. fer. rom. 8P/« împrumutul Oppenbeim . . . Napoleonul.................... Viena, termen lung............ Paris . scurt .... 71 70 71 76 91 60 Ui 23 Calendarul Şllel Dumineci 12 Martie. Patronul silei: Cur. Theofan. Răsăritul soarelui: 5 ore 58 min. Apusul soarelui: 6 ore 18 min. Fosele lunel: Trialul ijuart. I Bucurescl PLECAREA TKEISnjRIIiOR Ilueuresci — 8 n ceara 00, Bucurescl. . . . 8.15 n 10. — ,J Pli>e«cl............9.50 n 12.00 ,1 BrAil»..............! 53 n 5.45 j 7.15 ,j i'n/lrtSl .3 A QO a ta ■ A Tecocia..........4.38 n Roman............9.05 d Suceava, sosire . .12.03 j Buouresc — Verolorora Bucurescl...............8.— d Piteşti.................11.21 ] Slatina................2. — Ş Craiova.................4.17 Vdrciorova, sosire . . 9.01 n 11.10 i 4.45 <} 9.65 n 6,05 n 10.15 n Suceava. Roman . Tecucid. Brăila . Ploescl Suoeava—Uucuresel 5.11 d 8.45 6.46 d 12.30 -} 6.10 (j 8.10 n 5 8. 12.30 n 3.08 n _______7.12 1 Bucurescl, sosire 8.30 ) Vsrclorova — Bucurescl Verciorova.................6.45 Craiova...................11.44 Slatina....................1.51 j Pite|tl....................4.42 j Bucurescl, sosire .... 7.40 Ş 8.58 ) 2.46 1 4.30 ] 7.15 d 11.20 4 Uaeuresel—Olurgla Bucurescl................9.16 ) Qiurgiu, sosire.........11.S5 j (Jlnrglu— Buenrescl Giurgiu..................9.26 Ş Bucurescl, sosire........9.48 j « 06 n 8.27 d 4.45 n 7.17Ş —Rarbojl Galaţi.............1.20 n 8 25 4 7.30 4 Barboţl, sosire . . 1.65 □ 9.— ,, 8.06 n Barbojl — Ualafl Bărboşi..........2.55 n 6.25 n 7.25 Galaţi, sosire . . . 8.30 n 7.— a 8.— li TELEGRAFICE LE ,T I SI P U l,C I" (Agenta Havan), bl «a la 22 Marile, 4 ere seara. — CoustantlnOpol, 21 Martie. potabili din Bulgaria pre-^sliţiuDe la adresa reginei Victo-^a cere banele sale ser vicii pentrn panii, ce vor consimţi a remânea a, eă fie liberi de serviciul mi-indiţia de a plăti o tusa do exo-(discărcare), analogă cu taxa uc creştinii din Turcia. Vina. 22 Martie. I* observă, că stipulaţiunile iniile tratatului de pace de la ^i’aQ nevoie de-a fi revizuite. »resse‘ se declară satisfăcută cu kftţiunilor, vot, care după a sa manifestă voinţa tare, ce-o are Pe s-şi mSnţinea poziţia sa de mare , Jaroalnl adaogă, că congresul va i.ta urmă cuvânt in afaoerile O-Jnf. •ienblatt* zice că examinarea tra-| da pace probează că nici o stipn-istnră a atinge in mod simţitor Enropel n'a fost formulată de aişte termini, care să permită a ca neacceptabile BaQ ca uesns-|is modificări. belul de la 22 Martie, 8 ure seara.— Londra, 22 Martie. l’esta i se telegrafia?.» lui «Stan-Ziarele asigură, că MibrcurI con-■ ilndraasy u refuzat definitiv de a la o alianţă cq Anglia. Sir EHiot W(clarat, că Englitera nn va paria congres. I/Ondra, 22 Martie. ning PobI, află, ca principele Gor-nrfi declarat generalului Ioan Ghica, tiunea Rusiei in privirea Ttasaru luata in mod irevocabil. Principele cof ar fi adaos , «că s’ar insulta .tul, supuindn-se ceslinnea congre-Rnsia va trata csstiunea cu Ro singură. Ea va lua Basarabia co Sta, de va fi trebuinţă. 3 Londra, 22 Martie. .■Şlnes,, făcând comentariul tratatului zice că e criticabil, dar că jfcnţine nimic, care ar fi obstacol 1 ■liane. »ticnii de la 21 Martie, 9 era diminea|a.-Berlln, 22 Marti. Ii basadorul Germaniei la Viena, con Itolbsrg, va fi numit vice-preşedinte ibinetulnf. Comtele Eulemburg a con H să ia ministerul din l&nntru. Constantlnnpel, 16 Martie. )ŞT multe cazarme din Stnmbnl aQ Lacnate din cau/.a lângoaril. Tro pele turceşti car! Ie ocopaQ aQ tăbSrît fu câmpul de la Buiukdere. — DetentoriT de fonduri otomane aQ constituit un comitet insărcin&ndn’I a Ie apăra interesele în Turcia şi in străinătate. Viena. 22 Martie .Politische Correspondenz* publică următoarele ştir! : Petersburg. — Garda rnsească care ela St.-Stefano a primit ordinul de a'şi suspenda imbatcarea. Pera, — Savfet-paşa refuză de a merge la congresnl din Berlin. Ahmed-Vefik şi Musnrns snnt desemnaţi pentru a înfăţişa pe Poartă la congres. Belgrad. — Ducele de Chartres a sosit aici; merge la Bucurescl. Oraşul Novi-bazar este tot în manile Turciei; insă cetatea Novibar.ar va fi dată Serbiei. St. Petershnrg, 18 Martie. ,Ziarul de Petersburg* publică un articol de fond care face sen naţie. Acest articol spune că tractata! preliminar depaces'a încheiat. Când congresul se va convoca, seva rezerva tutnlor cabinetelor o deplină libertate de apreţiare. Marea majoritate a puterilor speră să ajungă la o pace, dorită de toate naţinnile. Cu toate astea Englitera ridică nouă obstacole, in vreme ce Rusia îşi împlineşte ingajanenicîa eumu-icând cabinetelor tractatul preliminar, primind ca o liberă discuţie să aibă loc aBupra tntulor punctelor de natură a interesa pe Europa, şi pregătlndu-se a pro-cede la imbarcarea trupelor sale. Flota englezească, de şi Englitera a de clarat că stă neutră, umblă merefi prin marea de Marmara, se sporeşte cu nonă vaBe cuirasate, spre violarea tratatelor şi iu ciuda voinţii Sultanului, şi aceasta de şi pacea s'a încheiat şi nici nn supus englez n’a fost vătămat. Ceva mal mnlt, cabinetul englezesc ridică dificultăţi împotriva întrunirii congresului. şi prin o protestaţie din purtea ambasadorului sSQ la Stamba! impedică executarea primelor clauze ale păcii', îm-protivindn-se la îmbarcarea trupelor ruseşti pe la Buinkdere. ,Ziarul de Petersburg* întreabă daca nn a sosit momentul de a întreba pe cabinetul din Londra să gpnie ce vrea iu sfîrşitn! sfirşitului. Nici Egiptul, nici ca' naiul de Suez nu snnt ameninţate. Englitera voieşte nnmal să jicnească pe Rusia ţi să facă set de prepouderanţă. Cestiunea se pune tutnlor cabinetelor, de a şti daca amorul propria al unei singure puteri este de ajuns pentru a impedică pacea pecare lumea toată o doreşte, După răspunsul care 86 va da acestei ceştinnl, Englitera va fi Somată să iasă din strimtort, saQ atunci pacea Înmii va atârna de la bunul plac al politicii englezeşti. Ziarele din Petersburg publică nn avis al biuroulnl de recrutaţi», prin care se reamintesc legile privitoare la înscrierea în registrele miliţiei. BUCURESCI * MARTIE Lectorii noştril vor vedea In numărul de astâ-zl depeşa ziarului Moroing Post care anunţă, că Principele Gorciakoff ar fi zis agentului nostru General Ioan Ghica, că Rusia persistă !n cererea retrocedare! Basarabiei, şi că supunerea cestiune! ar fi o insultă (?) adusă Împăratului. Prinţul ar fi adăogat că această chestiune se va trata direct cu Romănia, şi, la cas de refus, că Basarabia va fi smulsă cu puterea. Dureroasă ştire este aceasta dacă depeşa este adevărată: Inorl-cecas Insă ea este âtraniă. Cum se poate afirma că ar fi o insultă către persoana respectată a Mnjestăţel Sale împăratului din partea României de a zice că aceia-ce Europa ne-a Încredinţat in 1856 spre păstrare, trebue prin deciziunea Europei earâşl să 'se ştie daca să poate B'aQ nu restitui, fără a mal vorbi de simţimintele proprii ale Românilor. Prin urmare straniă asemenea este şi afirmaţiunea că numai cu Romănia este a se trata cestiunea. Putem noi trata oare asupra unor asemenea materii? Le va lua cu,puterea, zice încă depeşa. Fie! In contra pnterel nu mal exsistă nici discuţiune, nici drept. Dreptul, puterea nu'l ucide ; puterea este peritoare, dreptul este nemuritor. Cestiunea Legii Electorale Reproducem după «Presa* următorul articol: Cestiunea gravă, care e la ordinea zilei şi care absoarbe toată atenţiunea Romănilor, este de a se sci positiv, cari sunt condiţiunile de pace, stipulate Intre Rusia şi Turcia, şi ce va face congresul, care se va aduna peste puţin timp la Berlin? Această preocupare legitimă a ţărel, In privinţa viitorului ce i se reservă şi a condiţiunilor de esis-tenţă politică ce i se vor face de areopagul european, a distras atenţiunea celor mal mulţi de la ces-tiunile ceri interesă politica noastră interioară, cu toate că câte-va dintr'ănsele sunt de o importanţă vitală pentru naţiune. Una din aceste cestiunl de o ordine superioară, şi care atinge tn-tr'un mod simţitor chiar basele a-şezâmăntulul nostru constituţional, este, fără Îndoială, proiectul interpretativ al legel electorale, adică a unei legi, care, In părţile sale esenţiale, este trasă chiar din pactul fundamental. Radicalii profită de situaţiunea anormală în care se află ţara, de îngrijirile serioase cari preocupă pe toată lumea In marea cestiune a In-cheiărel pâcel, ca să facă ase vota repede şi prin surprindere, de către majoritatea docilă a Senatului, mal multe importante modificări Introduse In legea fundamentală a ţflrel. Am an'tat deja, Intr’un numfr precedent al ziarului nostru, că autor:! proiectului lovesc făţiş, şi cu o cutezare nepomenită, In Constituţiu-nea noastră; că săvârşesc un act, care denotă dispreţul ce el profesează pentru legea mumă, de oarece nu se sfieso a comite un mare esces de putere, tractând despre nisce materii cari sunt numai de domeniul unef Constituante. Oposiţiunea din Senat a demonstrat, In modul cel mal pipăit pentru verl-ce om imparţial care se respectă, că chiar motivul ce se in-voacă ca să se justifice o lucrare ce depâşesce competinţa Corpurilor legiuitoare, motiv tras din pretinsa variaţiune a jurisprudenţel Curţel de Casaţiune, e9te basat pe un fapt cu totul neesact, şi s’a luat ca pretest, bun numai ca să amăgească simplitatea celor ce nu cunosc cestiunea de aproape. Ca să dovedim astă-zl, că acest nenorocit proiect este, cum s'a zis prea bine, numai o armă de partidă inventată pentru trebuinţa eausel radicalilor, ca să demonstrăm, că aceşti oameni voesc, cu verl-ce preţ, a pune măna pe colegiul III, unde propaganda ideilor lor bolnave şi revoluţiunea are mal multă trecere; ca să arătăm, tn fine, că aceşti pretinşi liberali sunt ce! mal aprigi reacţionari şi pun principiile la spate, numai ca să 'şl asigure posesiunea puterel: vom invoca o autoritate necontestată, pe d. Ion Ghica, care, la 1366, fiind ministru de interne, a făcut o circulară către prefecţii de districte, cu data de 30 Iulie 1866. In acea circulară, d. ministru de interne, care a fost tot-de odată membru al Constituantei, esplicâ diversele disposiţiunl ale legel electorale şi arată modul In care trebue să se aplice. După ce spune : că legiuitorul a voit ca nici IUI interes să nu rimând nc-reprtsintat in Adunările (!rci, apoi venind la lista electorală a colegiului III. zice : .Lista celui de al treilea colegifi va coprinde : ,l*e toţi indivizii. cari plătesc către Stai o dare de lei opt-secl ; trebue insă observat, că legea nu specifică natura acectel dări. Aşa dar, ca poate să fie sau fondară, sau personală, sau de patente,5 ori compusă din toate acestea.* De ce d. Ioan Ghica nu pune, ca astăzi d. Ioan Brătianu, nici o con-diţiune de domicilia ? de ce d. ministru de interne din 1866 întrebuinţează e9presiunea largă : toţi indivizii cari plătesc o dare de 80 lei, intră în colegiul III, In loc să zică, ca azi liberalul d. Brătianu, numai orăşenii, cari plătesc 8U9 arS-tata contribuţiune ? Pentru cuvântul foarte simplu, că nu se vede nici In Constituţiune, nici In art 5 al legel electorale, condiţiunea de domicilia, inventată de radicali pentru trebuinţa causet, pentrn interesele partidei; pentru că d. Ioan Ghica, ca ministru drept şi imparţial, care nu era înregimentat Intre pseudo-liberall, nu căuta a face trebile partidei, ci espunea adevărul limpede ca lumina soarelui, şi arâta In consciinţâ, şi fără nici o preocupare meschină de gaşcă, ade- văratul cuget al legiuitorului pactului fundamental. Invităm pe Românul, care tace Înfundat, şi care are aerul de a nu da nici o importanţă acestei cesti-unf, după noi capitală, să ne lumineze asupra acestui punt. Pune-va oare la Îndoială foaia o-cioasă autoritatea onor. d. Ioan Ghica 1 Să vedem. Oposiţiunea din Senat, văzând că majoritatea bl&ndâ şi ascultătoare a d-lul Brătianu urmează, fără consciinţâ, pe calea ce i s’a Însemnat, a otârlt a nu mal lua parte la des-baterea proiectului pe articole. Dar, lucru trist şi surprinzător : In loc să fie mişcată de această atitudine a oposiţiunel, In loc să 9e arate mal moderată şi mal demnă, majoritatea, odată pusă pe panta fatală, B’a coborât mal jos de cât Îşi poate cine-va Închipui. In adevăr, venind la disposiţiunea proiectului, relativâ la incompatibilităţi, d. Pişcă, senator din graţia d-lul Ioan Brătianu, propuue un amendament, Îndreptat de un alt inteligent senator, d. Câmârăşescu, In coprinderea următoare: .Membrii In consiliul de admini-.straţiune al marilor companii de .monopoluri şi Întreprinderi conce-„date la strAlnl prin legi Bpeciale, .precum şi representanţi! şi funcţionarii acestor companii fiind aleşi, .fie ca delegaţi, fie ca senatori ori .deputaţi, vor trebui să opteze Intre .mandatul lor şi posiţiunea ce aâ ,tn sinul acelor companii.* Acest amendament probează Învederat, că autorii lui sunt BâracI cu duhul, şi că n aă cea mal mică consciinţâ de demnitatea majoritâţel, pe care o compromit. Dar mirarea noastră este şi mal mare, când vedem că un om de legi, d. Stâtescu, profanează şciinţa, consimţind a deveni, ca şi autorii amendamentului, instrument docil In mâna domnului Brătianu! In adevăr, este elementar In drept, şi şcolarii anului I pot spune d-lul Stâtescu, că o lege interpretativă are de obiect numai fixarea punturilor lndoioase, ce s’aQ ivit la aplicarea legel; prin urmare, este natural, riguros logic, că misiunea legel interpretative trebue să fie neapărat res-trlnsâ la disposiţiunile din vechea lege, cari aâ dat loc la controverse. Apoi, ce Indoell aâ presintat In practică articolele privitoare la incompatibilităţi? Nu vede oare chiar un om lipsit de cunoştinţe juridice, ceea-ce nu simte jurisconsultul de pe banca ministerială ? Majoritatea Senatului, ca şi d. ministru al justiţiei, trebue să fie foarte lncăpâţinatâ, ca să nu recunoască, că creează disposiţiunl nuol, modifică vechea lege electorală In anele părţi, pe când o interpretă tn altele, ast fel că el săvârşesc o operă ridicolă, un galimatia, demn de ziarele umoristice. Dar vine acum Întrebarea: care este scopul acestui faimos amendament ? Răspunsul e simplu : radicalii, dupe obiceiul lor nenorocit , când nu j»o atinge pe cine-va prin măsuri ad ministrative, alerg chiar la mijlocu a T I M P TJI, reprobabil do a face legi personale, adică lejjl cari sil lovească a mnne o persoană determinată. El l)ine. ■scopul acestui amendament este de a pedepsi pe d. Epureanu, ca Infidel aliat de la Mazar-paşa, ca bâr-bat politic, care, in loc sil se înre-giment ze in ceata radicala şi sil fie Cilnd d. Epureanu a declarat in Senat, cil nu ţine seamil de o lege care restoarnil Conslitiiţimva. şi ci nil va eşi de cit prin forţa brutali a uşierilor, pacinieul douin Stitescn s a necăjit şi a caracterisat aceasti ileclarare. numind-o rebeliune contra legell Bun om este d. St.ites u la ordinele d-lut Bratianu. iş( per-j 'ar are no mic defect: pierde me mite a I spune verde in ochi Iu-I mori i faptelor treuite, chiar cilnd crtirl neplăcute în Senat, şi a ’lja luat parte Ia densele, ataia, atât in politica esterioară. căt I Verl-cin*» altul, afară de radicali o; ΄ f".- u»:.------------------- din şi iu faptele administraţiunet întru. D. Brătianu a voit uiai ănti'ift să oprească pe viitor alegerea el-1 ui E-pnreanu in Corpurile legiuitoare, ştergeud din lista electorală a colegiului 1 de la Tutova trer alegători, pe fraţii Suţescr. sub protestul ridicol că. fiind in iudivisiune, nu sunt proprietari, de şi au fie care un venit, c.‘ trece cu mult peste censul cerut de lege. Dar această încercare ueisluitind, căci Curtea de Casaţiuue a casat sentinţa tribunalului local, d. Brătianu pune acum pe amicii săi politici şi de inimă. Pişcă şi Câ-mărâşeseu, a goni din Senat pe d. Epureanu , prin amen lamentul propus ! La 1S6S, radicalii ţinură in zft-pădâ, la porţile Camerei, pe d. E-pureanu; astă-zl, după zece ani de zile, el vor să gonească tot afară, tot pe zăpadă, pe amicul lor politic de acum duo! ani. silindu'l să mediteze, ea un filosof, asupra aliaţilor săi de la Mazar-paşa ! Am fi mulţumiţi, daca d. Epureanu va şt.1 să profite de această a doua crudă lecţiune! Dovadă pipăită că amendamentul are in vedere numai pe d. Mano-lache Costache, iar nu interesele generale ale ţârei. este chiar redac-ţiunea ce i s’a dat: el vorbeşte, in adevăr, numai de cotnpaniele străine, şi esceptează pe cele române. Distincţiunea este absurdă, căci a-celaşt pericol, dacă pericol ar fi, e-sistă In ambele cazuri, de oare cc un senator safl un deputat, fiind membru al administraţiunel unei companii romăne, va esercita aceiaşi influenţă şi va fi tot aşa de ostil intereselor ţărel, ca şi cele ce ar fi In-tr’o companie străină. Dar aceasta nu face nimic, nu principiele, ci avantagiele partidei le aă In vedere radicalii; şi domnul Brăteanu, ca un om cu minte şi practic In afacerile gascel, loveşte pe d. Epureanu, nu pentru că e Intr’o companie strâ-iuă. ci fiindcă e independent, şi apără pe d. Sturdza, Cariagdi şi alţii, nu pentru că sunt in companii romăne, ci fiind-câ sunt amici devotaţii Apoi, cum se invoeşte oare puritanismul primului ministru cu deputaţii arendaşi sad concesionari, ca d-nil Eleva. Cogălniceanu, şi mulţi alţii din Corpurile legiuitoare? Cum se conciliază principiile sale austere cu legea electorală, care permite unor magistraţi, primari şi alţi funcţionari publici, de a ti membri al Camerelor? n genere, şi de d. Stăteam In parte, poate face o asemenea incriminare. Iu adevăr, toată lumea 'şl aduce a minte că, acum doul ani. d sa avea o opininn» cu totul deosebită, cănd s'a pus, cum zice azi, in stare de rebeliune făţişe contra legir comunale. D sa, dimpreună cu urnim) şi camaradul săil. d. Eleva, a sus ţinut înaintea Curţii de casaţiuue. ca advocat al unor alegători, că e-vreil nu pot esercita drepturi electorale in materie comunală, de şi legea este esp^esă, de şi se desbă-tuse în Cameră cestiiinea neconsti-tuţionalităţil acelei legi, de şi, in fine, eraO cuvinte puternice, pentru a se susţine că alegerea in materie comunală nu constitue un drept cu-[ să iea administraţia domenielor şi indignat pănă in suflet, privesc cum averea statului este dată pradă jaf de căţt-va pigmei puşi pe treaptă la care nu s aă aşteptat: de aceea In ignoranţa lor ca să na zic rea credinţă— fac t.ransacţil ilegale şi păgubitoare statului, ţm moşii nearendate căutăndu-le iu regie, dii care causă nu se prind nici chel tuielile, şi in urmă spftfmăntaţr de faptele lor, le arendează pe nimic. crezănd eă aă să scape de răspun derea la care aă să fie chemaţi cu timpul. Vă puteţi dară figura păgubile ce suferă fiscul de la aceşti stăngact administratori, mal ales astăzi cilnd tesaurul public, este sleit cu desă cerşire şi cănd ţara trece prin nişte faze şi greutăţi anevoie de descris şi cănd ea are lipsă de bani. S'a cerut, şi se cere a se pune capăt unei aşa stări de lucruri, ş prin urmare depărtarea acestor vam pir!, cari aii ajuns să sugă sucul u ne! ramure de venit din această ne fericită ţară, căzută pe mâinile unul aşa soiă de oameni. Se vorbeşte mult, că stimatul lancu Calenderu ar fi rugat din nod rat politie. Când a spus adevărul candidul jurisconsult de pe banca ministerială? Acum dtiol ani, sad astă-zl? Oricum ar fi, ceea ce rezultă ca iuvă-ţăruănt trist din toate aceste fapte, este că d. Stătescu, ca şi d. Brătianu, mentorul săd, nu ştid să s" respecte, îşi schimbă principiele ca cămăşile, cu o uepăsare spăiruântâ-toare de morala publică, şi au o singură regulă constatată, aceia da nu avea nici un priucipid, şi de a se conduce, după circumstanţe, de o consideraţiune unică: cea mal mare suină de avantage pentru metu brii partidei, posesiunea cu preţ a putere! publice ! Danton a strigat o-dată, intr’un moment de entusiasm sublim : Piară memoria mea, numai Francia să fit salvată!.... D. Brătianu va putea striga : Piară, (ara numai interesele par Udei radicale să fie salvate !... să puie capăt acestor desordine. Oltenia a săltat de bucurie la auzirea din svon a acestei noutâţr. şi a zis că acel ce a lăsat dorue-niele înflorite şi a făcut multe şi mari sacrificii pentru ele, tot acel. le va îndrepta şi pune pe un picior de prosperitate. Este temere însă că acest prob şi energic bărbat nu va părăsi stabilitatea de la casaţie. liugăm pe d. Calenderu să mal primească şi de astă-dată acea grea sarcină, gândindu-se că face un mare servicid ţârii sale şi satisface opinia publică a României mici. care aş teaptă cu nerăbdare pe acela care verl-te a înfruntat osteneli indelungr, care nu a cruţat pe nimeni cănd a fost vorba de averea fiscului, şi care In pe soană chiar a înfăţişat procese de ale statului, neeugetând la nici un interes pentru d-sa. Rugăm şi pe guvern să nu ceară cont nici condiţiunl unei asemenea persoane , care nu a visat decât la prosperarea şi înavuţirea statului român. A'. SCRISOARE ADRESATA TITVEPXJ3L.XJI- Caracal, 7 Martie. 1877 Domnule Redactor, Sad scris şi comentat afacerile CAMERA Şedinţa de la 10 Martie 1878 Şedinţa se deschide la ora 1 d. a. eub domenielor statului şi modul viţios f preşedinţa d-lui An. Stoiojan, fiind pre-al administraţiunir, din care causă 3anţi 75 d-ni depntaţî. fiscul Încearcă enorme pagube, pro- Snmaral Hinţei precedente ee aprobă, venind acestea de Ia aceiâ ce ad | Se dă citire unei reclamări din partea astăzi in mâini frânele administra- nnul domn N. Basarahescn, prin care ee a;___* - C.. -X .1 „ -1 'P-1 ---- ------ .. . _ . _ ţiunel, afară de d. Teodorescu , care fiind nod nu cunoaşte tertipurile celor vechi; prin urmare daca slaba mea pană Încearcă că schiţeze ceva relativ la această afacere, credeţi că o fac ca român şi cetăţean al Olteniei, cel ce plin de durere şi plânge în contra d-lnl N.JSteriade, directorul vămilor şi a contriboţiunilor indirecte. D. Bsgdat cere ca d. ministrn să’i res-pundă la cele trei interpelări pe care le a anunţat de acum trei luni. Suma de 7,000 fr. cerută de d. minis- tru al cultelor, de a se aloca in budget la art. 100, pentru cumpărarea de instrumente de iDcrn la şcoala profesională de fete din Bucureşti, Be primeşte. Suma de 3.100 lei, pentrn cnmpărarea de efecte la şcoala normală .Var.ilie Lnpu din laşi, cerată de d. ministrn de a se a dăoga la acelaş articol, se adoptă. Se pane la vot art. 100 cu modificările primite şi se adoptă. La ordinea zilei e bndgetnl ministeru Ini de finanţe. D. raportor Buescn dă citire raporta Iul comisiunef. Discuţinnea generală fiind deschisă, ia cuvântul d. Vergati şi combate toate spo ririle ce s’aă făcut în acest budget Luarea în considerare se primeşte fără dezbatere. La art, 11 ia curentul d. Eraclide şi propune, că serviciul contribuţiunilor directe şi acel de contribuţinul indirecte să fie grupate in unul singur, costând mai pnţin fiind şi personalul mai mic; a se desfinţa registratura generală şi a nu in fiuţn un advocat pe lângă ministerul de finanţe, nefiind o lege. D. ministru de finanţe declară, că nu persistă la numirea acestui advocat, dacă Camera se opune. Art. 11 Be primeşte. Art. 15 se suprimă. La art. 22 d. Ferechide zice că timbrul ast-fel cum e pus la (lispoz.iţiuueu publi- cului nu oferă venitnl cel’arda, găsindu-se cu mai multă iuleenire, că timbruri de valori mai mari nu se găsesc de cât la minister, unde e administraţiunea generale, şi unde trebue a plăti un al 2-lea timbru spre a şi’l procura. Cere ca d. ministrn să ia măsuri, ca timbral să se poată procura cu mai multă înlesnire de particulari. D. Fulger arată că prin comnnele rurale nu se găsesc de loc timbre. D. ministru de finnDCe promite, că va lua toate măsurile să se poată procura cu mai multă înlesnire. Articolul pns la vot se primesce. La art. 37 d. ministru de finance cere ca la suma de 23,000 prevăzută în budget ase adauga 15,840 lei nefiind îndestul acea sumă pentrn cheltuelile de cancelarie a totolor casieriilor din ţară. Camera primeşte ca suma de 23,000 lei aă se sporească cn 3,000 lei, iar nu cu 15,000 cum ceruse d. ministru. La art. 42 d. Bagdat propune ca vămile şi moşiele statului să nu se mai caute prin regie. Propunerea d-lni Bagdat nu se primesce articolul se primesce nemodificut. La art. 56 d, Vizanti cere de ia d. ministru de a pnne în aplicare legea din 68 pentru răscumpărarea embaticurilor. La art. 57 d. Vladimirescu, cere a se suprima această sumă de 1,000 lei pentru reparaţinni. Cererea d-lui Vladimirescu nu se adoptă articolul se primeşte nemodificat. La arp 62 d. BerendeiS cere a i se da explicări, că această sumă de 10,000 eub nume de cheltnelî mărunte, pentru ce cheltuelS anume sunt destinate. D. ministru de finance respunde ca această snmă e destinată a Be cumpăra păcură, seQ etc. Articolul pus la vot se primesce nemodificat. La art. 05 d. Berendel 5GC| ministru, că ce reparări mal $| cut pe la minele de sare s’afi făcut. D. prim ministru respund cat magazii şi o mulţime rări, ca sarea să se poată ei mod raaî sistematic. Articolul se primesce nemţii Articolul G6 se primeşte i locuindu-»e cuvintele de cheu văzute cu cuvintele: restituiri^'1 prevedea. La arL 73 d. Bagdat proiil de 30,000 să bo reducă la cum a fost şi în anul trecut, ii această ţifră e suficientă, nefăcî inspecţinni de revisorî. D. Preşedinte ridica şedinţa,^’ i PRIMA SOCIETA'fc ';l da CBEDIT FUNCIAR I> De enrând „Prima soelfc Credit Funciar Român* a dare de seamă despre opiistd pe care le-a făcut In curau ani. Darea de seamă se luce* mătoarea espunere genera)' | § I. .Fundată In 1873, Prim tate de Credit funciar ri Bucureşti nu a putut fuir deplină activitate de cât il 1874 şi 1875. Operaţiunile Societăţei 1 put In semestrul al doilfJ prin acordarea de împrumţ 374,000 lei. In anii 1874 şi 1875, h turile efectuate s'aO ridicat de 29,878,300 lei. Cu anul 1876 aft început, ara întreagă, dificultăţile P' şi comerciale, cunoscute de amintite In darea de seam£ii mitetuluf de administraţie 1876. Dinaintea unei crize ecol şi financiare crescânde, a din ce tn ce mal scăzut al e publice, Împrumuturile ce s tractat! nu puteaâ fi de căt oneroase pentru proprietari, muturile oneroase, Insă, pro timpuriâ sad mal târziii, di atât pentru proprietari, cari' purta povara unor dobânzi p: ca şi pentru societate, care ar întârzieri in plata ratelor d şi ar înscrie râmăşiţe, acob trebuia să aibă numai Incaş; siliul de administraţinne a asemenea împrumuturi onen buesc evitate şi că e prudintf tringe operaţiunile sale. Ast-fel. împrumuturile ac<| In 1876 aă fost numai de 6,8ţj lei; iar, In 1877, de 2,347,0 sad, In total, pe aceşti doi a 9,240,400 lei, mal puţin de MLHAIL STROGOFF SAU CURIERUL TARULUI XI. (Urmarea 2G-a). Împreunarea acestor oşti să făcu 1* 25 Septemvrie, în tabăra de pe Angara, şi toată armata, afară de garnizoanele lăsate în oraşele mai de căpetenie cucerit**, se gTămădi sub couianda lnî Feofir-llan. Trecerea Angareî fiind privită de către Ivan Ogareff ca pe-ite putinţă prin faţa Irkuţknlnl, o mare parte din trupe trecu rîul căte-va verste mnl la vnle, pe poduri pe vase. Marele dace nn încarcă să se îm-protivească la această trecere, căcî n’ar fi putut de cât să o întârzie puţin, dar nu b’o împiedice, fiind-că n’avea destulă artilerie de câmp, şi avo cuvânt să atea maî bine închis în cetate. Tătarii ocupară deci malnl drept al rîu-lul şi înaintară spre cetate; în treacăt dotării foc casei de vară a guvernatorul ni general, aşezată în pădurea de lângă rid, şi se apropiară ca sa împresoare stiâns cetatea. Ivan OgarefT, inginer meşter, era fireşte îu stare să dirijeze lucrările împresnrăril; Insă mijloacele materiale îl lipseai! pentru ca să lucreze repede. Alt-feî, gândul luî fusese să ia fără veste Irknţknl. Vedem deci că lucrurile eşiseru alt-feî de cât gândea el. De o parte, mersul Tătarilor fnsese întârziat prin bătălia de la Tomsk ; de altă parte, repeziciunea ca care marele duce şi oamenii luî executaseră lucrările de apărare; aceste doă împrejurări încurcaseră planurile lui OgarefT. Se găsi deci silit să făcu o împresurare în regulă. Ca toate astea, sub iu sufla rea Ini, emirat încercă să ia cetatea de doă ori jertfind o mnlţirae de oameni. Flşt aruncă soldaţii de doă orî asnpra părţilor celor mal Blabe ale îutăriturilor de pământ; însă a-mândoă năvălirile fură respinse cn mare bărbăţie. Murele duce şi ofiţerii săi nn se cruţară în această împrejurare. Lnnră cn dânşii toate populaţia civilă a oraşntnl şi merfleră toţi la întăritori. Orăşeni şi ţărani îşî făcură pe deplin datoria. La al doilea asalt. Tătarii isbntiseră să spargă una din porţile întăritorilor. O luptă avn loc în capul uliţei Bolchaîa, care e lungă de doă verste şi care ajunge pe ţărmul Angareî. Cazacii inia, jandarmii, cetăţenii! li se iraprotiviră cu tărie, şi Tătarii fnră siliţi să se întoarcă îu poziţiile lor. Ivan OgarefT crezu că ar fi bine, prin urmare, să ceară ajutorul trădării, pentru ca să ia ce nu putea lua cu forţa. Se ştie că plannl luî era să străbată în oraş, să ajungâ pâuă la marele dace, să-l fure încrederea şi la momentul dat să deschiză o poartă împresurătorilor, şi apoi 6h’şî sature rSabunarea pe fratele împăratului. Ţiganca Sangara, care ’1 însoţise in tn-băra de pe Angara, îl îndemnă să pue a-ceat plan în lucrare. In adevăr trebuia sa lucreze fără întârziere. Trnpelu ruseşti din ţinutul la-cutzk veneai! spre Ircntzk; ele se grămădiseră in sosului rîulnl Lena şi se lăaaG iu josu’î. Peste şase zile trebuiai! să fie sosite. Trebuia deci ca mai nainte de şase zile Ircntzk să cază prin trădare. Ivan OgarefT nu mal «tete la îndoială. Iu seara de 2 Octomvrie, un mare consilii! de resbel se ţină în salonul din palatul guvernatorului general, unde locuia marele dnoe. Acest palat, ridicat la capătul uliţil Bolchaia, domina cursul rialul îu depărtare. De la ferestrele din faţă se vedea tabăra tătărasca, şi dacă tătarii ar fi avut tunuri cum se cade Par fi putut lovi. Marele doce, generalul Voranzof şi guvernatorul oraşului, starostele negustorilor, împreună cu molţl ofiţeri pnneail la cale şi hotărail cum maî bine să facă împotrivire. «Domnilor, zise marele duce, cunoaşteţi bine cura stăm. Am deplină încredere că vom pntea ţiue pănă la sosirea trupelor de la Iacutzk. Atunci vom putea să punem pe goapă pe aceşti barbari, şi nu va atârna de la mine ca să’î scap a nu plăti scump încălcarea pământului împărătesc. — înălţimea Voastră ştie că se poate bi/.ni pe populaţia din Irkutzk, răspunse generalul Voranzof. Da, generale, răspunse marele duce, şi admir patriotismul dumneavoastră. Mul» ţnmita luî Dnmne/.ei! , populaţia n’a fost ăucă supusă la grozăveniile vre unei molime saîl foametei, şi am crediuţă că Vom scăpa de aşa grozăvenii. I-am admirat bărbăţia în luptele de la întăriturî. Irul auzi cuvintele, d-le staroste, şi a le împărtăşi cetăţenilor. — Mulţumesc înălţimii voastre 1 mele oraşului, răspunse starostele. C o intreba numai în ce termen crede să sosească oşlirile de ajutor. ? — Cel mult in zece zile, respunei rele-dnce. Un trimis isteţ şi cnrş* putut străbate în oraş azi dimineaţl m’a înştiinţat că cinzecl de mii d înaintează în goană sub conducerea ' ralului Kisselef. Acum două zile el fiafl pe Lena, la Kiresk, şi acuma frigul, nici zăpada nu-î mal împedio sosi. Cineî-zecî de mii de soldaţi ou cade, luând îu coastă pe Tătari, m scăpa curând. — Voiii adăuga, zise starostele, e eioa când înălţimea voastră va poratl facem o ieşire, suntem gata a nesaŞ — Prea bine, domnule, respunse mi duce. Sî aşteptăm a se arSta al noft pe datS vom strivi pe vrăjmaşi.* Apoi iutorcându-se către generala) ran/.of r.ise : < .Vom vir.itA mâine lucrările de pe r mnl drept. Angara poate să îngheţe,(I tunel Tătarii o pot trece uşor. I I —__________________________________ lliiruniuturile celor doi ani antelor!. (■Dificultăţile d'abia Începură In •>^ ^76. Crisa In loc de a se micşora, *ljiI'iers tot crescând. Pe lăngă cânii esistente, a isbucnit, In primft-s anului 1877, resbelul oriental. Vcesta, naturaliueute, a oprit ori-mers regulat al agriculturel şi comerciulul, şi nu a putut rămftne de efect asupra junei noastre tituţiunf, care a intrat d'abia In şaselea an al esisşenţel sale. Ori cătă stăruinţă a pus societa, pentru a face faţă la toate ln-;roririle sale, plătind regulat şi monedă sunătoare scrisurile fun-re eşite la sorţi şi cupoanele d lănzl scăzute, proprietarii nu ae ^_H'ut ţine acelaşi pasjln răspundeţi regulată a anuităţilor. Trans-turile mal ales Întâmpină greu! escepţionale, care aă produs-cea mal mare parte a ţârei, o „IBgnaţiune complectă a comerciulul e durează acum de mal multe [ de zile. Dacă localităţile mal opiate de Şiştov şi de Nicopoli .ctele principale de trecătoare ale telor din Romănia In Bulgaria , localităţile din prejurul Bucu-lilor şi acele de la Paşcani! Mol el In sus spre fruntaria Austriei ,1 pot lupta Intru căt va; stin-^ Ir- a, putem zice cu desăvârşire, a bmerciub.)! In restul ţârei nu e de ftlt mal simţitoare şi mal palpabile, farfa există; Insă transporturile nil suprimate, ea nu poate profita preţurile bune ce s’ar oferi pen dânsa.* (împrumuturile realisate pănă la Decemvrie 1877 să Împart pe proprietăţi, şi anume, o proprie-a Împrumutat pe 10 ani, prietăţl pe 15 ani, I pe 20 ani M 25 ani, 6 pe 30 ani, 3 pe |ţ(, 137 pe 50 ani şi 110 pe ii. ke oare-ce după statute durata ■etăţii e fixată pe un maximum l’,0 anf, de aicr înainte nu s'ar b putea contracta Împrumuturi termen de 60 ani. Spre a face .pntinţă contractarea unor ase-■Eea împrumuturi, consiliul dead-Mtraţie propune modificarea pa-(âfnlul respectiv din statute, ceti ca durata societăţii să fie de aum* 60 aul. Această modi-re motivată chiar prin cifra mnuturilnr contractate pe 60 sesultatele celor d’ăntăl cinci ani f următoarele: In anul 1873 veniturile afi fost 1,051 lei 74 bani. — cheltue-de 40,937 lei 17 bani, — ast-ţl a resultat un deficit de 39,885 !il 13 bani. Ir , Jiu anul 1874 deficitul se urcă. l[ 68,597 lei 55 b. Să ’mî dea voe înălţimea voastră a fi eQ o observaţie, zise starostele. Bpnne, domnule. Am vSzut tnal de mnlte ori frig fi mare ca acnm, ţi cu toate a9tea An-tot n'a îngheţat. Aceasta este din tina repeziciunii apel; daca prin ur-Tătarii n’afi alt mijloc de a trece ^oace decăt pe Angara îngheţată, apoi partea asta putem sta liniştiţi.* guvernatorul general întări ţi el zisele Srostelnl. împrejurare norocită, respnnse marele jte. Totuşi să ne ţinem gata pentru ori (■fSmprrjnrare.* i| fji intorcendn-se către poliţaifi, zise : ^X’ai nimic a 'ml spnne? •— Am, înălţime, a vă înainta o suplică ' partea ,... .1 J~ Din partea .... ■ Din partea exilaţilor în Siberia cari i găsesc aicea la noi in număr de cincl- L* xi laţii politici, împărţiţi fn tontă pro-| Soia, fuseseră concentraţi in adevăr in i ţuţk chiar de la incepntnl invaziei. Pri-J t'iră ordin a părăsi locurile lor fi a ■ i in capitală, lăsând lie-care meseria ce In anul 1875 resultă un escedeat da 22,925 lei 12 bani. In anul 1879 escedentul se urcă la 73,718 lei 15 b. ear In anul 1877 la 85,788 lei 25 b. Escedentul totat al operaţiunilor de cinci ani e de 74 038 lei 90 b. In anul trecut această societatea şi-a zidit un palat, care a costat 460,000 lei şi anume locul cumpâ rat de la Eforia spitalelor 69,500 1., cheltnell preparatorii 18,960 lei 30 b. construcţia localului 300.093 lei 80 bani şi lucrările In regie 71,445 lei 90 bani. Restanţele neplătite de către proprietarii datornici pănă la 13 Fe-vruarie 1878 se urcă la 1,333,765 lei 09. CRONICA D. dr. Chabudeanu. publică în *Ro-rnănia Liberă* următoarea notiţă asupra epidemici şi epizootiei In judeţul Ilfov : Judeţul Ilfov, ca mnlte altele, este fi densul atins de epidemia typhnsnlai exiin-thematic fi de epizootia typhnsnlni bovin; primnl pare a începe, 'cel de al doilea a declinat notabil. Acest district, dnpă cnm se ftie, coprinde (3 arondismente : Sabaru, Snagovu, D&mboviţa, Mo.tiştea, Oegc.'ftii fi Olteniţa. Sabarnl este acel arondisment, nnde s’a ivit pentro prima oară typbusnl exantlie-metic, alegându’fî de focare principale comunele Jilava fi Bragndirn Bnlgar. El oscila intre 14 fi 18 victime în cnrsnl lu-nel Fevrnarie, cu o moralitate mediocră. In urma constatării noastre n acestei epidemii, ca să ge poată preveni in mod eficace ravagele el, onor. comitet de Ilfov a lnat imediat iniţiativa a se înfiinţa nn spital provisorib cn toate accesoriile Ini in in comnna Măgnrele, nnde d-na Otetele-fano avn distinsa amabilitute a oferi gratis mal mnlte camere din proprietatea d-sale. Această disposiţinne umană a onor. comitet de Ilfov, preparând ast-fel nn asii nosocomial victimelor tifosnloi, ST face onoare fi ne place a crede, că ea va servi de exemplu fi pentru celel-alte districte, nnde s’a pntnt ivi această epidemie. — Vom da mal tărzifi o statistică ,in extenso* asnpra mersului acestui epidemii. Z:agov. Acest arondisment până astăzi nn e atins de nici nn morb cn caracter epidemic. — In cnrsnl Inneî Iannar l fi Febrnarifi morţile cari aii predominat, afi fost febrele pnlastre, parcurgând cnrba lor de la febre interminente propria zise până la febre pseudo-eontinue. — In comnna BncovenI s’a a remarcat de la 6—S cazuri de anghină toncillară fără caracter difte-ric. Dâmboviţa. In acest arondisment nns’a remarcat asemenea nici o epidemie de ori apucase, anii doctori, alţii profesori la gimnazie sa3 la fcoala japoneză safi la fcoala de navigaţie. De la început, marele duce, încrezân-dn-se, ca fi împăratul, in patrîotismnl lor, fi armase fi găsise în ei viteji apărători. „Şi ce cer exilaţii? întrebă marele dnce, — Cer înălţimii voastre, respnnse poliţaiul, autorizarea de a forma nn corp în deosebi fi de a fi pnşi in frnnte la cea d’ântâiu efire. — Da, respnnse ducele cn emoţie pe care nn cântă să fi-o ascnnză, exilaţii sunt rufl, fi aB drept netăgăduit a se bate pentru ţara lor I — Pot afiema înălţimii voastre, zise guvernatorul general, că alţii soldaţi mal bnnl nn vor pntea găsi. — Cine însă SI va comanda? zise ducele, — pentrn că afi nevoie de comandant. — Ar vrea să aibă dintre dânfil nn comandant, zise poliţaiul, fi ar dori să primească înălţimea voastră pe acela ce dânşii şi-au ales chiar. — E rus? __ Ds7 rns din ţinuturile baltice. T I M P D L ce natura ar fi fost ea, de cât p.iludisintţl endemic întreţinut de constituţia medicală. In onrsnl Ionel Ini Iannarifi, am constatat nn focar de tuse convulsivă, in comnna Fandenil-Gherneii, care număra până la 12 cazări, din cari 3 fură funeste. După 5 săptămâni maladia diminnă notabil, fi in urmă dispărn fără vsstigifi. Mostist-a. Aci în tot cnrsnl Inneî la-nuarifi fi F-bruariB nu apăru nici nn morb cu caracter epidemic. — Malsdicte predominante afi fost in general brom hi-tele fi febrele intermitente. Olteniţa. Acest arondisment străbătut jumătate de d. dr. I vorann, u’a constatat de cât palndismnl cn tnt corteginl lnl sim-tomatic. Negoescl. Aci în cnrsnl Inneî Fevrnarie, e’ofi ivit câte-va cazuri de febre tifoide in comnna Bndesci, fi pare a germina nn mic focar tiphic, mal cn deosebire, că de câts-vn zile victimele se multiplică. — Ca maladii predominante in nceustă parte a districtnlnî nostru, s’a observat iu special pnenmonil, febre intermitente fi bronchite fără mortalitate. Aceasta este expunerea sinoptică ce mijloacele de cari dispunem ne-afi pntnt face cnnoscnt asnpra epidemiei fi malidielor predominante ia di-trictnl Ilfov. Cât pentrn epizotia tifosului bovin, ne reservăm snbiectnl pentrn nn număr viitor. De la Curte — I. S. Domnitornl a hi-ne-vois a întruni astă-zî la prânz pe Tree Sânţiile Lor Părinţii Episcop! Eparhioţî cn mai mnlţî din d-nil deputaţi. D. ministrn al cultelor fi instrucţiune! publice a lnat parte la acest prânz. De Ia Curte. — Vineri la 10 (22) Martie cnrent, cn ocazinnea nniversăreî Ma-jeatăţet Sale împăratului Germaniei fi Rege al Prnsieî, nn serviciB divin a fo«t celebrat la 10 ore fi jumătate de dimineaţă, în biserica protestantă din Bucureşti. La această ceremonie afi fost faţă d. ministrn al afacerilor străine, d. consn] general al Germaniei, cn p rsonalul consulatului general, un adjutant al M. S. Domnitornlnî, d. mareşal al cnrţeT, d. comandant al diviziunii I teritorială şi d. prefect al poliţiei. Dnpă terminnran aervicinlni divin, la ‘/4 oră dapă amîaz, d. ministrn al afacerilor străine, insoţit de nn adjutant domnesc, a mers, conform cerimonialulnl prescris, într’nna din trăsurile cnrţeî, Ia o-telnl d-lni Baron d’AIvensleben, spre face d-lnî consnl general vizita oficială de felicitare. Alegeri — Col gini IV electoral pen trn deputaţi de lajndeţni Bscăfi este con vocat, în zioa de 25 Aprilie viitor, spre a împlini, prin nonă alegere, vacanţa de< clarată in Adunare, in arma demisionărei d-lnî Constantin Climeseu. In zilele 11 şi 12 Aprilie viitor, se vor alege delegaţii colegialul IV, conform art 48 din legea electorală. Medalia Bene inerenţi. — Prin înalt decret Domnesc s'a acordat a-lnî colonel — Cnm il chiamă? — Vasile Feodor,* Acest exilat era tatăl Nadiel. Vaeili Feodor, dnpă cnm ştim, făcea pe doctorul in Irkatk. Era om Inminat şi milostiv ; avea mult curaj fi mnlt patriotism. Toată vremea fi- petrecea cn bolnavii, şi când n’aveaMe locru ca el, lucra la organizarea improtiviriî cetăţii. Exilaţii, până atnncl amestecaţi cn toată popnlaţia, se purtaseră aşa că trăseseră luarea amintea a marelui dace. In mal mnlte Inpte plătiseră cn sânge datoria lor către ţara lor. Vasile Feodor se purtase vitejeşte. Despre dănanl se vorbise de multe ori, insă el nn ceruse nici odată favor!, şi eâdn exilaţii din Irknţk hotăriră să faci nn corp deosebit al lor, Ini nici nn-1 trecea prin minte că aveau de gând să'l aleagă pe el de comandant. (Va arma). Nicolae Dona, coman lanţul regimentului V de dorobanţi, „mjd ilia beue-merenti, clasa 1,* pentrn canini eăfi de recunoaştere militară fi topografie. Un noii sistem de perchisltlunl s'a inventat fi se practică în Bucnreştl. O trăsură merge 'alungai uliţei. Deodată vine un soldat, se aruncă in trăsura nevinovată fizice vizitinlal : „Mână în strada X.* Dar e3 trebue să mă duc in strada Z şi de n-colo Ia gară, nnde m'a trimis stăpânnl mefi, respnnde sărmanul vizitia. Mână ! — strigâ acnm soldatul, — ori te bat de te fan vânăt, ca să ştii, ce va să zică perchiziţie! Vizitiul n’are încotro. Frica e mare stăpân si percliiziţia este o aspră porumă a stăpânire! liberale. Seara viztinl se întoarce a casă fără ca să fi făcnt vr -o treabă, fi fără să fi a-dns vre-un ban pentru munca nnel zile. Acest mod de a aplica legea rechiziţii-lor e foarte comod; am dori insă să ştim dacă e şi legitim, Dacă în capitala ţării se întâmplă asemenea IncrurI, ce trebnu să se Întâmple prin oraşele din provincie şi mai ales prin sate. t’< IXCI RSURIUO propuse 4e SOCIETATEA ACADEMICA ROMANA Conform decisiunilor luate In sesiunile de până la anul 1877 I. Premie privitoare Ia Mnlorie şl literatura. A. l'remiu Znppa (pentru traduceri de antori clasici, eleni fi latini) /?. Premiu Năsturel (din seria A. pentrn subiecte pnse Ia concurs 4. a, . • igură pelel in■ *■ f- *• *-yt flimate ale Hcg- —— - mei, al nodalul gitlejulul ji al sistemei gltligel, şi prin actista grfibeace vindecarea cit se pdte mal iute a acestor organe inbolnâvite. Fiind-că noi garantăm la fabricatul nostru pentru ames-ecarea curaţi de sahar şi planta de pept (Spitz-wegerich), rugim a observa bine marc» ndstri de comercifl înregistraţi la autoritatea comerciali şi iscilitura nbstră pe cartonul, cicl numai atunci va fl adevurat nostru fabricat. loaef SundrovlcI et. Comp. (Calea Mogojdiel, vis-a-vis de Consulatul Rus Se afllă de vetuare următoarele piese de mare succes : V ZESTRE COMPLECTE, LINGERIE PENTRU OTELURI ca preţuri mai ales reduse. Singurul Deposit general pentru România Hiicurcscl, Calea Moşoşâleî, Palatul Dacia, vis-â-vis de Maiţasia D-ucI A. Carissi. «IR/-:. jj«rii>n»gia»B»s>a mM Victor Sriunit & Sohne, Fabricanţi e. r. prin., Vieno, Wietltn, Alleegasst 49, Singurul deposit pentru tdtâ Romftnia la d-nu GUSTAV RllCTZ, la Stăgul al alb, Strada Carol. in Bucurescl. ,\u mai siimn Liinînro jirogiv-* vo pentru ţ*«!fTa\bi. OK.ttJVVtfi£ t doctorelui JAMES SMITIISON tina singura tlseonu Sprf-a reda îndată! r PAruluî BarbeT col1 tata ii şi oră la locala! cancelariei ap concnra la licitaţiă. ■--------------------------------------- adecă, Fran-I cesă, Rnssă şi Română, cunoscut in Bucurescl, oferă ocu-paţinnile eele ca profesor , translator la o redacţiune, şcolă sau casă particnlarăi A se adresa la administraţinnea acestu. <}iar. De ven^are, i‘ademiiundi află actualmente Comisia culoreî de Ro! . în apropiere de Theatrn şi Ministernlisl Interne, compnindnse din curte mare, gr 11 şopron şi 12 odăi. Condiţinn! avantagi . A se adresa la administrţia acestui iar (724 -ll Un profesor £n gĂnZt'X De închiriat, de la Sf. orge doi mare aţ' reşce a preda lecţiuni in t6te materiile gimnasiulnl, «colel reale BaQ normale, atât pentru bSeţî cât şi pentru fetiţe. A Re adresa la administraţia acestei foi. tamenl şş grejdiu şi şopron la fie-care, curte pavai canalisată, avend şi cişmea, situatA Mogoşoei No. 84actnalmente Clubul miL A se adresa proprietarului Strada Unn No. 4. (723—1 ANUNGIU IMPORTANT. Jl a CEL HAI VECHIO SI BENDBITD MAGASIN ■ rLA STEUA ALB u A UI SUB FIRMA 0 ti o & Strada Carol l No. o. (Curtea Vechie) Tis-â-Tis de Sig. Frager Strada Carol I No. o. (Cnrtea Vechie) Tis-ă-îls de Sig. Pragcr. Am onâre a însciinţa pe onor. PT. Public că mi-a sosit pentrn sesonnl de iarnă nn bogat asortiment de Încălţăminte penlru Bărbaţi, Dame şi Copii, dnpă fasonele cele din urma, — precum şi nn mare transport de Cisme lungi de Laic rusesc, de Iucht şi de Vaca, ca şi Mantale de Cauciuc pentru ploe, prima calitate; asemenea şi Galoşi de Gumi. Sub-semnatnl adne mnlţnmirile mele onor. PT. Public pentru încredere ce a dat menţionatei mele firme de nn interval de 12 ani care pănă acuma a depus probe suficiente de fina calitate a mărfei ca şi de eftinătatea preţurilor, sperând că şi de acnm înainte, va bine-voî ai da concursul seQ găsind tot-d’a-nna atât mărfuri fine şi fasonate cât şi preţuri forte moderate. Cu totă stima PIUL1PP GOLDSTEIN. r:xxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxi x X GTJKTHER; X â la VILLE DE BRUXELES 5 Podul Mogoşdieî No. 18 vis-A-vis de Consulatul IluRaese \r Recomandă magaiinul şefi asortat in tot-cl'a-una fdrte bine ca ruflriă d» bărbaţi fi de J • f dame, gulere, manchete, batiste de lino, olandă şi mătasă, ciorapi pentru bărbaţi fi dame, ■ " • - - J------- ! ' ................ ■ b,' ‘ ' flanele fine (crâpe de saDtd) camisdne, grosette, broderie dantele, cravate de Eărhaţl fi #' fe*n*' îc ocl© mal noî form© ţi culori, ambre]© de adr© gi de pldie etc. etc. Atrâ(?£nd toi g 1 n_ /vJ a IJl fttAntillIlPA onor r 1 iaista 1 m .x ...... „.lut . J r<_a. ^,>11 neafnvi Ia m j^de-o-dfttă atenţiunea onor. Clientele cft din oauaa cri*©! am redai fdrte mnll preţurile Uxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxx; A A.. PHARMACIA LA „SPERANTIA" 26, CALEA MOGOŞOAKI, J6. DEPOUL MEDICAMENTELOR FRANCESE. Obiecte de Canoiac şi Articole de Toalete. — • Asemenea se angajer.ă a efectua t orl-ce comande din rssortnl ori-ce comande din rssortnl medical. BRUS. T)-p. Thiel & Wiess, Palatul .Dacia*. * (