SAMB.VrA. 11 MARTIE. ANUL III. - 1878 -amentele |']N TOATa ROMÂNIA ...............I, n. 4R ...................44 ................. » li I.V STHAINATATK : ................. . «0 KRŢ1UNI şi RECLAME : lilfrt potit, pagina IV, 30 LanL III, fO buni, pe pag. II, 2 lei noi. aclame 2 lei noi linia. irrtr In capitală 10 bani. FSK ÎS TOATE ZILELE OE LLCRU. Biuroul Ui!Jacijici şi Admiiiisti',»i.ioi: l’al.vtul ,I)aoi:v.« A TsTXT NCI ”7 KI 8* priim*«e 1n •trâi»*titL*: L:t P-nil Jlacum ■ tUtn d Vogltr In Vi*nn*, W*6*ltr»*«* U>0, A Oppehk in Virnnii, 8 ab^ubu^i 1; HtâdulJ J/njj« in Vicnna , 3*i|*raMLt« 2 . J'hilipp J*6b in Vii'nnn, Îl: /a Lung ii Comp. In P^ştft, ](ara+J*affiU d Comp. in Parii, C. Adam 2, C»rr*fur «1^ Cr i»l-Rouge 2, Paria; Kug. M icoud, 139—140» P ^ l Htr*- t 1 .onrlun. Scriaorl nefrancatn nu •* primate Articolele nepublicate *e ▼or arde. Un număr In Districte 15 bani. (ala Rncurpscl, 7 Martie. , . . . 98 *4 90 Iniale .... 89l4 89 ii»r rnrat . . 83 ( 83 urban . . 72d» 7*i,a tapai al Capit. 83 - )î................ 160 - .......... 200 - ţaia.............. 30 jripal cu premii — Mfi............... — ni........Ioo'm ............ 2520 2520 '. '. ’. 123,/, — Cursul de Vlena, 20 Martie. Renta ungari in aur .... 89 30 Bunuri de teiaur ui g , I emis. 119 — , » . II , 110 75 împrumutul austr, in b&rtie , 62 60 > , » argint . 68 30 Renta auitriacA in aur ... 74 20 l.oee Jm 1868 ............... 111 — Acţiunile b&neel naţionale . . 797 — . . auatr. de credit 231 60 . , ungare » 224 20 Argint....................... 105 70 Ducatul........................ 5 60 45 d 4.30 4 . 7.15 1 7.40 4 11.20 .} Unea rcscl—Glarirl» Bucureacl..............9.15 d 0.06 n Giurgiu, aoaire........11. 15 4 8.27 a UI urgia—Bue arenei Gi urgia ............... 9 28 J 4 45 n Bucureacl, gogiră. .... 9 48 4 7.1 74 Ualnţl—Rarbojl Galaţi............1.20 b 825 d 7 30 4 Birboţl, aoaire . . 1.65 n 9.— 4 ® 04 " Barbo|l-Gnlnll Bărboşi......... 2 56 ■ 6.25 n 7.25 n Galaţi, aoaire . . . 3.30 a 7.— □ 8. - llltl TELEGRAFICE din iE STRĂINE Constgntlnopol, 16 Martie, insurgenţilor din Macedonia e*te «1 Eerbene, poneiul central al că-'[ la The«*Ua |i Epir epre Salonic, iBnrituit in acest oraţ nn gnvern HO. ,U]pmBlele din Konich (AHa prorocat pe şeicul Omar, nrnn-luilor _eld|oei,sl se penii în fron-Innel fi tfi redice funii li« sa pe Sint Prtereburz, 16 Martie, privitoare la negoţiările ce s’ar Intre Vatican fi gnvernnl ru-asitinnea bieericil catolice ennt ^ilte. Papa a notificat Ţarului su-p tron fi Ţarnl i-a reepnns în de amical. St Petersborg, 17 Martie. Hm Rusească' vesteşte, că trae-[ pace a fost ratificat astă-zl. Trac-1 ge ra public» de cât dnpă-ce va ffcbmunicat puterilor. tteuf-Poşa va ti imediat lin’ pentru care Rusia se opune la 4farea Greciei la congres, e că narile mari pot alcătui congresul; |tarţiî puterilor secundare fi ale Irrtsaţl vor trebui să fie priviţi ca liţaţl pentru cestiunile ce iî pri- St Petersbnrg. 17 Martie. I* află că magistratnl din St. Pe-1 primit de la ministrul de in-rlinul de a compune lista personificat» pentru rangul de ofiţer in ^1 ce se vor forma. Pesta, 18 Martie. jjOy’l* zice, că puterile B’aS înţeles, nlUririle congresului să nn fie obligaşi cit dacă vor fi luate cu unani- Berlln 18 Marti», ral Zeitung* adeverefte ftirea, că făcut Împăratului Wilhelm notifi-’JţiNpre suirea eA pe tron fi că gn-bavarez a mijlocit această notifici. Allg. Ztng.« vorbefte, că după-('rile vor fi primit textul tratatului guvernul german va face invi-I» pentru congres, car» e probabil Ş% întruni la 2 Aprilie. St- Petenbnrg, 18 Martie. »nţia Rusească* vesteţte, că măne speciali vor pleca cu textul trac-de pace ta cele cinci mari puteri, iţa va pleca mâne. ; URI TELEGRAFICE 4 : ALK, TIMPULUI» (Aggnţg Hint). bioiul di la 20 Marile, 4 are Mirt.— Vlena, 21 Martie. : 1 reda ci discuţiunen creditnlui de GO * se va termina muine In delega innea austriacă ţi că creditul se v» vota cu o majoritate destul de mare. t Fremdenblatt* crede că contele An-drassy a bine meritat de In ţara sa, căci a scăpat pe Austria de la toate cercările de a identifica soarta el cu a Turciei. Constantlnopot, 20 Martie. Osmar-ppşa, însoţit de Reuf-paţa, este aşteptat LcnI la Constantinopole. El va fi primit cu mari onoruri. Suleiman-paşa a sosit de curând la Constantinopole ; el se află acum închis la SeraBkierat ţi va fi judecat pesta cinci-spre-zece zile. D. de Corti, ambasadorul Italiei, este chemat la Roma; el pleacă astăzi. Poarta refuzând Ruţilor permisia de a se îmbarca pe la Buiukdere, Ruţil aO iucepat lucrări in scopul de a se îmbarca pe la Sant-Ste-fano. —Serviciul de la 21 Martie, 8 orc scara.— Atena, 21 Martie. întrevederea lui Hobxrt-pnf» cu delegaţii din Pelion ţi TesaliA n’a isbntit. Insurgenţii aă declarat că stârnesc a c> re cn orl-ce preţ anexarea Teealiei Ia Grecia. Londra, 21 Martie. Se depeţează din Constantinopol către 'Daily News» cn data de ieri: 'Marele dnce a părăsit ideia de a'ţl îmbarca trupele pe la Bniukdere, fiind că d. Layard a informat pe Poartă, că dacă ea va iugldui îmbarcarea trupelor ruseţtl pe la Buiukdere, flota englezească va veni In Bosfor. Londra, 21 Martie. Se depeţază din Viena către 'Daily Te-legraph» : ‘Rusia va publica o notă reennosefind paterilor dreptul de a discuta toate punctele tractatului, rezerv&ndo-se însă dreptul Rusiei de a refuza să eupnie fie-ce clauză la sancţiunea puterilor, chiar daca majoritatea congreeului va rosti aşa dorinţă.» AcelagI ziar crede pozitiv că prinţnl Cercasky e’a ucie singur, pentru că fusese ameninţat că are să fie iulocuit in funcţiile lui de administrator şi organizatot al Bulgariei. Vli ns, 21 Martie. Rusia declarând că e gata să facă concesiile dorite de cătră pnterl în privinţa Bulgariei, ori ce nenţelegere ini re cel trei împăraţi ar fi înlăturată. BDCDRESCI £ MARTIE IatA 2 luni de e&nd d-nil Ioan Floreacu şi Titn Maiorescu afi fost aleşi deputaţi (le colegiurile de Inşi şi Uomanaţl, credem, fârâ concursul adminiatraţiunei, şi cliiar contra pre-siunel guvernamentale. Camera ţine In suspenaiune verificarea acestor alegeri fârft a se pronunţa pentru invalidarea saft validarea lor. ToatA lumea Işl pune Întrebarea dacă se va petrece cu alegerea acestor foşti miniştri ceea ce s'a petrecut cu punerea lor In aousnţiune, acusaţiune care a fost ţinutft In snapensiune un an şi ju- mătate pentru a sosi la resultatul,dacft. la urma urmelor, nu sr fi to- pe care toţi 11 ştitt ? Şi oamenii cari se poartA aşa cu adversarii lor politici se numesc liberali parlamentari, şi afi pretenţiunea de a InrA-dfteina la noi liberele instituţiunl! bl se calificA de partidul cel mal tare din ţară, şi lntr’o Adunare de 160 membri, In care graţie, unor procedări nepomenite, el afi unanimitatea membrilor fără doi safi trei le este frică de doi oameni politici din partidul advers 1 Asemenea purtare ar merita numele de scandal, ar fi o curată neroşinaTe, dacă cuvintele scandal şi neruşinare ar mal avea vre-un Înţeles faţă cu asemenea partid! Cel ce trebue se deplângă mal mult aceste cxcesurl cari la timp provoacă drepte şi legitime revincite, snnt tocmai acel care afi crezut că sistemul constituţional are viitor In ţara noastră. Iată fapte care 11 omoară mal sigur de căt toate Închipuitele comploturi ale unei pretinse rearţiunl. S’a mal pomenit vre-odatâ zăpăceală atât de mare ca şi aceea In care ne aflăm astâ-zl ! ? Mâine-pol-măne se va întruni congresul european, ca să chibzuiască asupra soartel, ce ni se va crea şi nofi, ca unuia dintre popoarele din Orient ; mâne-pol-mâne se va In truni acest congres, dar astâ-zl noi nu ştim, dacă şi noi vom 6 admişi a lua parte la el, dacă ne va fi permis să trimitem şi noi cel puţin un om al nostru, care să ne apere causa. Ce-1 drept, nu atfirnâ de la hotă-rlrea noastră numai, dacă vom avea ori nu vom avea să fim representaţf În congres ori, cel puţin, înaintea congresului, şi nn este prea mare vina guvernului dacă nu ştie ceea-ce dimpreună cu d&nsul, atăt de mulţi muritori nu ştifi. E Insă un lucru, pe care guvernul ar trebui să-l ştie şi 9â ni-1 spună şi noă: ce voim noi In situaţia actuală şi ce atitudine vom observa faţă cu viitorul congres? E cu putinţă ca guvernul să fie şi să remăe In Împrejurările actuale guvern fără de un program de acţiune hotărltî! Şi daca vedem cele ce se petrec prin şedinţele corpurilor legiuitoare şi prin conferenţele confidenţiale, dacă citim cele ce se şerifi prin ziare, dacă auzim ceea-ce se vorbeşte pre-tutindene, abia ne mal putem Îndoi, că guvernul tot nu şi-a statornicit un program de acţiune, ci aşteaptă ca Împrejurările şi poate chiar ho-tărtrile luate de către alţii să hotărască linia de conduită a Romăniel. Se pune In di9cuţiune Întrebarea, tuşi bine, că să intrăm la învoială cu Rnsia şi să primim ceva In schimb pentru Basarabia. Nimeni nu are Inse bărbăţia de a pune cestiunea fără de sfială şi de a o discuta făţiş pentru ca ea să poată fi susţinută ori combătută cu deplină sinceri tate; nimeni nu are această bărbi teaacâ îndrăzneală, ci unii învinovăţesc pe alţii şi ast-fel cred a-şf câştiga dreptul de a face, cum bănuiesc că ar fi făcut alţir In locul lor. Susţiitoril guvernului şi organele lor merefi zic, că partidul conservator, venind la putere, ar ceda Rusiei Basarabia In schimbul unor beneficii teritoriale şi chiar a unor beneficii politice. Această băuuire are un singur Înţeles şi un singur scop; dea pregăti ţara pentru o nou6 inconsecenţă. Ernza favorită a protivnicilor partidului conservator este : „Am făcut şi, drept vorbind, refi ara făcut, dar, dacă conservatorii ar fi fost la putere, el ar fi făcut mal refi de cât noi.* Şi astâ-dată guvernul şi susţiitorii sel vor să aducă lucrurile acolo, In cât ţara, crezând câ partidul conservator fiind la putere, ar fi intrat la Învoială ci Rusia, s& ierte pe d. Brâtianu, dacă, după declaraţiile categoricp, pe care le-a făcut, totuşi va Începe ase tfir-gui, fie direct ori indirect, cu Ru9ia. Partidul conservator s’a pronunţat Insă, şi el, care tot-d’anna a ţinut la prestigiul şefi, are dreptul de a cere ca numai după cuvinte şi fapte să i se judece intenţiunile. Dacă adversarii politici al acestui partid ar putea dovedi, că bărbaţii care ll repre-senta afi călcat vre-odată cuvântul pe care l’afi rostit, ar putea să bănuiască intenţiunile lor ; nu Insă conservatorii sunt aceia, care astăzi zic mumă şi mâne zic ciumă. Ori el 9unt reservaţl şi nu vor să se pronunţe, ori se pronunţă şi atunci se cred angajaţi prin cuvintele rostite. Nn! nn conservatorii, ci d. I.C. Bră-tianu, d. M. Cogălniceanu şi alţii d’o-potrivă cu dânşii sunt aceia, pe ele căror declaraţiunl, fie ele orl-cât de categorice, uu se poate pune nid un temeifi. Nu afi trecut Încă doi ani de zile de când guvernul conservator s’a retras, şi de atunci până acum guvernele, ce s’afi succedat Împrejurul d-lul I. C. Brâtianu, merefi afi făcut declaraţiunl şi merefi le-afi «asrninţit prin fapte. înţelegem prea bine, ca In urma acestor experienţe. ni*I cetăţenii români, nici streinâ-tatea să nu mal aibă Încredere In declaraţiunile guvernului român. Am dori Insă un lucru ; ca partidul conservator să nu fie confundat cu oamenii care s'afi succedat In cursul acestor doi ani la putere, de oarece un coueervator are convingeri, şi un om care are convingeri, nici o-datâ nu poate să lucreze Inpotriva cuvintelor pe care le-a rostit. Numai oamenii fârâ de coDvingf>n Îşi călcâ angajamentele luate fnţâ cu ţara. Guvernul actual a luat angngia-mentul de a lucra In sensul nioţiu-nel votate de către corpurile legiuitoare In cestiunea Basarabiei: el nu povte lucra In contra acestuf angajament. Noi ne-am pronunţat şi nu mal avem să ne pronunţăm : congresul va chibzui şi va hotărî: Un singur lucru ne mal remâae de a mal discuta şi a mal cere ; gurile Dunărei, care ni s'afi restituit prin tractatul de la 1866, pe care le-am posedat 10 luni de zile şi care nu s'afi luat de la noi d) cât In urma unei false interpretări. DIN AFARA Congresul. — In urma noelor diferente acute iscate Intre Englitera şi Rnsia relativ la punctele de discutat In viitorul congres, terminul Întrunirea congresului s'a amânat. Englitera cere ca Întregul tractat de pace să fie supus deliberării congresului, câtă-vreme Rusia, fârâ de a respunde direct la această cerere, a trimea puterilor textul autentic al tractatului ratificat. Ziare din Viena primesc din Berlin ştirea, că un congres prealabil, compus poate din ambasadorii din Berlin, va statornici prin maforitate de voturr programul congresului şi numai a-pol se va Întruni congresul, poate ]a 2 Aprilie. Hotârlrile congresului, se Înţelege, nu vor fi luate cu nia-ioritate de voturi, ci orf-care putere va da, după plac, un vot separat, care va fi aproape identic cu declararea de rezbof. Hotârlrile luate In unanimitate vor fi Insă o-bligâtoare pentru Întreaga Europă. Dnpă ştirile mal nouâ Rusia se arată foarte conciliantă. AllstrO Ungaria — Comisiunea delegaţiunel austriace a primit creditul extraordinar de 60 milioane; ast-tel nu mal remâne nici o îndoială câ ambele delegaţiunl vor vota acest credit. Provizoriul dualist a fost prelungit cu încă douâ luni. Italia.— Crisa ministerială este încă neresolvatâ. Cairoli întâmpină greutăţi cu deosebire relativ ia trei rninisteril, finanţe, râsboifi şi externe. După ştirile din Roma e Ins» probabil, că In curând va Învinge aceste greutăţi. Ca ministru de externe se numeşte Farini. (■eriutllllil. — In sflrşit, ziarele din Berlin aduc ştirea, că s’a găsit In persoana inspectorului general Burghart un ministru de finanţe In locul lui Camphauseu. Dar d’ocam-dată numai se zice. Chiar cu mal multă positivitate se asigură, că Stollberg, ambasadorul din Viena, va avea să fie numit vice-cancelar. CORESPONDINŢA. PARTICULARA a TIMPTTLiTTI laji, G Martie. Vuetele cele mal ciudate afl circulat de un timp încoace prin ţară. S’a vorbit de o abdicare a M. Sale Domnitorului şi de candidatura prinţului Grigore M. Sturza pentru scaunul domniei In Romănia. De unde afi provenit aceste veşti pe atât de stranie, pe cât şi spâimântătoare ) Cercetând origina lor, vedem că ele afi pornit din o corespondenţă din Bucureşti trimisă ziarului vienez „Politische Correspondenz“. De acolo s'a premblat această ştire prin toate gazetele austriace, a fost apoi culeasă de multe alte ziare din Franţa, Belgia, Germania, etc.; In urmă a fost introdusă In presa română şi In special a fost împrăştiată de un ziar din Iaşi .Curierul”, care nu are nici o coloare de partidă. Origina dar a acestei noutăţi a pornit de la ziarul .Politische Correspondenz*. Fost-a scrisoarea ce a menţionat-o întâia scrisă In adevăr In Bucureşti, safl fost-a ea fabricată în Viena, şi este numai o intrigă a unei oarecare diplomaţii râfi-voitoare pentru noi, care doreşte să aţlţe spiritele âncă mal mult In ţara noastră ? Cine poate cunoaşte acest mister? Totul este că oare-care organe ale partidului radical s’afl folosit şi de această ştire lăţită de duşmanii naţiunel române, pentru a lăsa a se Înţelege că conservatorii nu ar fi nemulţumiţi de o schimbare de domnie. Cel puţin vedem că o gazetă din Piatra arată In mod misterios că partidul conservator constituia du-se, cel puţin In Moldova, pe temeiuri mal solide, a trimis In secret o circulară la membrii sil de prin toate judeţele in care s’ar cuprinde lucruri foarte ciudate. Această circulară Insă nefiind nici decum secretă, ci tipărită, şi tipărită chiar In .Timpul*, ne vine a crede că jurnaliştii din Piatra ori nu afi cetit-o, ori sunt de rea credinţă, ori sunt atât de naivi Încât le pare foarte ciudat ca un partid din o-posiţie să se lupte pe tărâmul constituţional cu adversarii săi, cari ţin frânele puterel. Ori cum ar fi, este nemerit să reamintim âncă odată principiele şi faptele partidului conservator. Ancă la divanul ad-hoc, In care figuraâ cel mal mulţi conservatori de astăzi, s'afi stabilit patru puncte pentru politica română, cari afl rămas de atunci Încoace ca principie fondamentale ale partidului conservator : I) Unitatea; 2) guvernul re-presentativ; 3) autonomia; 4) dinastia străină ereditară. La stabilirea acestor puncte ale divanului ad-hoc din Iaşi, afl contribuit In mod însemnat d-nil Lascar Catargi şi Petru Mavrogheni, membri foarte influenţi In partidul conservator aşa precum s’a format de atunci încoace. Unindu-se cu aceste principii şi partidul liberal precum s'a constituit in urmă, s’afi realizat unul câte unul toate aceste dorinţe ale Românilor. Ce 3’a întâmplat Insă mal târziu, după suirea pe tron a M. S. Carol I ? Partidul radical Intârindu-se prin dibacea organizare a d-lul C. A. Rosetti, a putut, sub scutul constituţiunil din 186G, să ajungă la putere şi să se folosească de această putere mal fără nici o margine, căci Adunările naţionale ştia să le combine dibaciul organizator precum ÎI plăcea, şi cât despre tron, acesta Înţelegea misiunea sa constituţională Intr’un neamestec aproape de-săvărşit. Dacă radicalii ar fi ştiut să guverneze ţara, nu ar fi fost nimic de obiectat, căci sch'mbul partidelor de la putere este una din siguranţele poporului in regimul representativ. Insă radicalii, foarte anti-liberall, ca toţi radicalii de pretutindenea, aU înţeles guvernarea ţărel prin ruperea totală a tutulor tradiţiilor naţionale şi prin încercarea tuturor cugetărilor lor necoapte şi tuturor experimentelor lor aventuroase pe spatele ţărel, atât in politica internă cât şi In cea externă. De aceea la I8G7 şi 68 vedem în ţară o uimire generală faţă cu ceea ce se petrecea. A fost chiar un moment unde lucrurile afi luat o gravitate e3cep-ţionalâ : Senatul, corp mal matur, opunăndu-se la concesiunea Strusberg, a fost dat afară cu ţipetele uliţei şi altul a fost convocat, prin mijloacele cunoscute ale radicalismului,nuca să voteze ci ca să ratifice acea nenorocită concesiune, pusă in lucrare chiarlna-inte de a fi votată de Senat. Ba suntem chiar informaţi că atunci d. I. Brâ-tianu propunea tronului desfiinţarea Senatului prin'o lovire de stat, lucru pe care jurâmîntul domnesc l’a respins ca tot-d'auna cu indignare. In urma căderii acelui guvern sub presiunea puterilor străine, care se spâimăntaserâ de turburârile ce voea să aţâţe in Orient, Începând cu Bulgaria, la anul 1871 guvernul radical dobândeşte iarăşi putere prin mandatarul săfi atunci d. loan Ghica, şi lucrurile In ţară ajung din nofi la acea gravitate, In cât M. S. Domnitorul des-gustat şi descurajat, declară că are să abdice. 0 emoţie mare se produce atunci in toată ţara. Conservatorii din Moldova, spăimântaţl de urmările ce ar fi putut să aibă o asemenea hotărâre, se adună şi Întocmesc o petiţiune către Domn In care 11 conjură să nu părăsească ţara ce ’1 alesese. In fruntea acelei petiţiunl din Iaşi erafl subsemnaţi I. P. S. Mitropolitul Calinic, care atunci ocupa scaunul archiepiscopal al Moldovei şi Sucevei şi prinţul Grigorie Sturza. Iar însărcinaţi cu presentarea petiţiei către Domnitor aâ fost d-nil N. Drosu şi I. Negruzzi, cel ăntâifi Senator, cel al doilea deputat In acel an. Guvernul d-lul L. Catargi urmă şi lucrurile se liniştiră. Dar după cinci ani de cârmuire toţi nemulţâmiţil se grupează, cu o mare lipsă de prudenţă, In jurul d-nulul I. Bratianu. Mal vin şi evenimentele exterioare care, pontru nefericirea patriei noastre, reclamad un un guvern servil In afară, neprevâzător Inlăuntru, un guvern care trebuea să nu ţie seamă de tradiţiile noastre politice, ci cu capul plin de idei aventuroase să poată crede că din idei neraaturale şi necugetate va eşi vre-odată ro-durl sănătoase şi temeinice,—cu un cuvânt era trebuinţă de un guvern radical. Totul se asvârle prin urmare asupra d-lul Catargi, şi opo-siţia pe faţă şi intrigile interne şi TIMPUL externe pe din dos, şi guvernul intră In mânile oposiţiel. Un copil ar fi putut prevedea că d. Brâtianu trebuia să remâie singurşi că aliaţii sâl de erl trebuea aruncaţi afară din guvern: —numai pasiunile momentului puteaâ face pe d-nil Epureanu, Vernescu etc. să vadă lucrurile alt-fel. Aceasta a şi urmat, şi faptele recente afi decurs ca fatalitate din principiul original Âstă-zl, când, In urma unul resboifi fericit In Bulgaria, dar nefericit pentru ţară, suntem In faţa unei din cele mal mari pericole— iarăşi se respândesc vuete de abdicare! Pentru Dumnezeii! Nu poate oare guverna odată partidul radical fără ca să pue In pericol şi tronul şi statul? Este oare o fatalitate ce împinge pe acest partid, la noi repre-sentat de d-nil Brâtianu şi Rosetti, să urmeze ast-fel în cât existenţa statului să fie In joc, atunci când el devin consiliaril tronului) Nu ştim ce poate fi adevărat In vuetele Împrăştiate din Viena, dar atâta ştim că o abdicare ar fi cea mal mare nenorocire ce ni s’ar putea întâmpla. Noi conservatorii rugăm pe M. S. Domnitorul să remâie pe tronul României. Cu toată amărlrea ce poate va simţi astâ-zl, rugăm pe M. S. să-şi aducă aminte că toate dinastiile aâ avut la întemeierea lor greutăţile cele mal mari de înlăturat şi de invins; mal rugăm pe M. S. să fle încredinţat că dacă ne-ar părăsi, nu putem vedea pentru viitorul patriei noastre de cât un chaos! Noi conservatorii ţinem la principiile noastre; prigoniţi saâ nu, noi avem prea multă cunoştinţă a istoriei popoarelor şi a istoriei noastre naţionale, pentru a nu şti că actele făcute din pasiune saâ răsbu-nare aâ urmările cele mal rele chiar pentru făptuitori; noi sprijinim tronul ca bună credinţă; susţinem pe M. S. Domnitorul şi dinastia nos-trâ cu ancora noastră de scăpare în naufragiul ce ne ameninţă. Domnii pământeni, fie Sturza, fie Ghica, fie Bibescu saâ ori ce alţi membri din familii ilustre pământene, nu ne Înfăţoşează în Împrejurările de astăzi nici o scăpare: singură dinastia M. S. Domnitorului Carol I este credinţa şi speranţa Românilor. Aceste sunt părerile conservatorilor din Moldova şi de sigur şi a conservatorilor de peste Milcov. B. B. DESPEE PARTIDELE POLITICE*) (Urmare) III Am căutat a demonstra până aci că trebue să existe In fie-care stat liber două partide, numai două, şi că cetăţenii pentru a se alătura de una dintr'ânsele trebue să caute, nu la persoanele ce le represintâ ln-tr’un moment dat, ci la tendinţele generale ale fie-cărel partide. Dar cari sunt aceste tendinţe generale, aceste idei cuprinzătoare, având puterea de a Întruni In jurul lor majoritatea naţiunii, de a exercita o lnrlurire adâncă In toate ce-stiunile de interes public, de a forma, cu un cuvânt, sufietul unul partid politic şi punctul de întâlnire al atâtor inteligenţe diferite) Şi mal ântâl cum pot să existe mal multe idei politice ) Adevărul este că politica nu are şi nu poate avea decât o singură ţintă, desvoltarea materială şi morală a unul popor. Acolo aâ tins tot-d’a-una societăţile constituite. Pe ştiute saâ pe neştiute, toţi oamenii politici nu caută decât un lucru, de a aduce cât mal mult bun traifl şi cât mal multă lumină şi moralitate In ţara lor! Dar dacă scopul este unul, mijloacele de a ajunge la acest scop sunt diferite ; şi e natural ca oamenii să nu fie uniţi asupra punctului de a şti care este cel mal bun mijloc pentru a ajunge ţinta ce aâ toţi In vedere. El bine, diferitele căi pe care oamenii cred că pot să atingă acel ideal de prosperitate şi de fericire, care fuge neîncetat înaintea noastră, diferitele moduri de a orienta omenirea spre scopul misterios pentru care a fost creată, constituesc tendenţele partidelor politice. Care este calea cea maT bună ? Eacâ una din cele mal mari probleme ce se pot propune meditâril. Ea a despărţit In tcate timpurile şi la toate popoarele inteligenţele cele mal vaste şi inimile cele mal patriotice. De când societăţile omeneşti afi început a se constitui, spiritele cele mal alese afl căutat soluţiuneaa pro-b'emel noastre şi, de multe ori, n'aâ ajuns de cât la o utopie, ca acea a divinului Platou. Aşa s’a întâmplat la toţi acel care, Încrezători In propriele lor puteri, afl voit să creeze organisaţiunea socială a priori, să arăte In abstract, ce rol trebue să joace fie care om In societate pentru ca toţi să fie fericiţi. Toţi aceştia n'aâ ajuns de cât la una din acele teorii strimte, informe, care turbură un timp societatea, clădiri şubrede ale slăbiciunii trufaşe ! Departe de mine ideea de a cugeta măcar, la un subiect aşa de vast. Mă voiâ mărgini numai a întreba care sunt ideile politice propriu zise, care sunt tendenţele care afl constituit şi care prin urmare pot constitui partidele politice. Şi pentru aceasta voiâ Întreba istoria, voiâ cerceta faptele şi voiâ constata învăţămintele ce-mi par a coprinde. In istorie, In faptele pe trecute, trebue să căutăm ideile politice ce s’afl produs, care din aceste idei aâ făcut să prospere societatea care aâ dat-o îndărăt, şi să scoatem legile după care naţiunile trebue să se conducă. Societăţile In adevăr afl legile lor; dacă nu aşa de Învederate ca acelea ale materiei brute, dar tot atât de constante,, tot atât de universale şi aceste legi fie care naţiune, străbătând timpul, le scrie cu litere ne-peritoare In istoria sa. Să aruncăm dar o repede căutătură asupra lumii vechi, şi mal ales să întrebăm Atena şi Roma; despre ideile lor politica. Atena In adevăr ne-afi Învăţat ideile care se agită şi astâ-zl In lumea politică ; de acolo a plecat curentul In care Înotăm şi acum ; prin creştere, prin citire, prin acea atrac-ţiune neînvinsă ce exercită asupra noastră acest popor, ideile politice ale Greciei afl pătruns în Europa modernă şi afl condus-o fără voe. Afară de aceasta vedem In Atena desvoltarea întreagă a ideilor politice ce ne guvernă : le vedem născân-du-se, desvoltându-se şi perind In sfârşit; aşa Încât putem cunoaşte nu numai trecutul acestor sisteme, dar şi viitorul lor. In sfârşit In Atena sistemele politice n’afl fost Împrumutate aiurea: ele s’afl născut din împrejurările şi trebuinţele locale, aşa Încât putem înţelege mal bine trebuinţele şi Împrejurările cari le- gitimează fie-care din sisteme litice ce a Încercat cel mal gent popor din lume. Ceea ce zicem despre Aten tem zice şi despre Roma careu a rămas Îndărăt snb raporta niulul şi al ştiinţei, dar a urnit proape aceeaşi desvoltare poli' t . a exercitat o lnriurire mal m;t supra lumel vechi. Cari sunt dar ideile politice*: P afl domnit tn lumea veche) Ct din aceste idei nu ne sunt bii uoscute : Începutul popoorelor » cunde sub florile In cari T lnă tnchiguirea bogată a naţiunili copilărie. Ast-fel pentru întreaga perii care a prec.es stabilirea monai' ... —şi această perioadă este cei Ir lungă—nu avem decât legend. i* 3 -1T fi, şi să • a unor M e, aşa tirix»* toate acestea putem afirma c guranţâ că mult timp atât Ge cât şi Italia afl fost Intr’un f chaos în care comunităţi micl.li lecule de state, ca să zic aşayL iafi independente una de alta i luptă continuă. Iacă cea d'ântăl stare politii, a societăţilor antice, cea d's constituţiune politică : toate ele tele sociale sunt In fierbere, şt) leculele de state luptă unele ci altora ca să-şi păstreze indlM dinţa sălbatică safl sâ-şl apropie; puteri vecine. Aceasta este s'r eroică. Cu timpul vedem eşind din ti| acestui corp câte un bărbat iai isbuteşte să coordone pe ici pi p| lea elementele în luptă şi să monizeze, şi apoi să lege mal n* sate safl cătune după comuniM* de năravuri, de origine şi mat (4 după configuraţiunea terenului, H interesele apărării, prin super une, prin instituţiunl comune. «Â Ast-fel ascendentul cător-vs' meni superiori ajunge să cons câte-va unităţi mal mari aşa îi lupta să dispară dintre părţii afl compus aceste unităţi pue pe toţi la observarea unor turl, unor regule comune, aşa să Împuţineze lupta dintre put* sociale. Iacă dar doă idei politice ( s’afl găsit In presenţă: ideea st şi ideea monarchicA, din care uţ înlocuit pe cea-I-altă. Cea d luptă politică a trebuit dar prinză Intre aceste doă stări de i crurl; şi cele d'Intâl partide pK tice s’afl luptat una pentru a ca serva starea chaotică primitivă, :l pentru a ajunge la starea moi* chică. In această luptă partida moi I chică era partida progresului: ci» toate elementele sociale sunt In luj'l când instictele singure domină, ai stă stare de violenţă şi de prăd| chiamă o inteligenţă superioară voinţă puternică, care să lmb forţele divergente şi să subjuge inţele desfrânate. Societatea are t buinţă de pace, şi numai voi> respectată a unul singur om por să i-o dea. Societatea este în lup cu o mulţime de elemente de di trucţiune şi In luptă trebue o ai gură comandă. Această voinţă p ternică, acest căpitan unic este m narchia. Monarchia dar tn momentul care s’a arătat, a fost un mare pr preş şi deaceea ea a eşit înving toare din luptă contra stării eroio şi deaceea posteritatea recunosc toare a divinizat pe cel de'ntâl ii» narchl ce pe nişte mari bine- făo) *: torl: Teseu In Atena, Romul 1 Laţifl 1 Monarchia care s'a stabilit la îl I, |r f&râ îndoială absolută. I]e acelor timpuri, regii fu-aş. pe tron de chiar zeii cut cerul şi pământul, şi j cât strănepoţii acelor i nle celuail regii, erah or-ţ Dumnezeii chiar; legile ce | rad dictate de tuţelepciunea ^ dar sentenţele ce se pro-« atunci nu erail de cât I directe ale Temidel, Zea Cine nu cunoasce convor-Numa cu zeaEgeria, care toate legile divine şi u-guvernad Roma? Această s'ar putea numi In llm-tre moderne Monarchie de TIMPUL pin. terea absolută a regilor se |-j timpuriQ: Omer ne spune In timpul înconjurării Troel, ► insultaft cu bStrănil popoa- ua vedem lămurit cum pu-[remă se mărgineşte prin luenţă a celor mal bă celor mal avuţi. Peste pu ocraţia nu se mulţumeşte a 1 puterea regală, ci o Inlo-sAst-fel In secolul al VII mal Grecia autoritatea regală ijjlocuită prin magistraţi aleşi. |a acest fenomen se iveşte iul secolului al VI. La Atena jua puterea politică cade In tstocraţiel de naştere: Eu-l|n Atena, Patriciani la Roma. de al doilea stadia al urmărim : lupta aceasta ive partida monarc’nică şi 1 arstocratică, partida mo-constituind de astă p&rtida are şi partida aristocra-l&nd partida progresistă. Atenei nu ne povesteşte lle acestei lupte care a tre-l h* teribilă. Nise spune nu-«l\a moartea regelui Codrus, ani: ne mal găsind pe nimeni de a-I urma pe tron, ah ut rege pe Joe. Se vede că a adevăr bun acel Codrus, ce el a lăsat familiilor ceti mari un loc atăt de lnsem- I Iul faptelor fie-căruia de către toţi cdl-l’alţl. Eaca pentru ce cu aristocraţia, societatea intră lntr'o periodâ de prosperitate pe care nu putea să o atingă sub monarchia absolută : In afară un spirit de prudenţă şi de tenacitate şi, dacă mă pot exprima ast-fel, o politică conservatoare, In năuntru desvoltarea tuturor elementelor de avuţie. Dar, de altă parte, aristocraţia nu Intărzie de a presenta neajunsuri din cele mal serioase. Ideia el fundamentală este că naşterea dă drept la exerciţiul suveranităţii; apoi această idee duce neapărat la două urmări rele : incapacitatea şi spiri-ritul de castă. De oare ce natura dă puterea, ce nevoe mal are omul de a-şl da osteneala să merite ? Eată logica ce rezultă din ideea aristocratică. Afară de aceasta aristocraţia întreagă formează o singură familie legată strlns prin legămintele rangului, prin identitatea creşterii, prin interesele comune ale apărării. Şi de aceia se susţin unii pe alţii: nu poţi nici odată să al dreptate contra lor, toate resplăţile sunt pentru dănşil, or căt de nemeritate, şi crimele lor rămftn nepedepsite! Asemene fapte aduc reclamaţiuni, care transformă In ameninţări: atunci el ridică bariere puternice Intre dănşil, oameni predestinaţi, şi masa poporului pe care caută să o ţie legată In ignoranţă şi sărăcie. Şi aceste legături sunt aşa de puternice In căt popoarele, In care această formă de guvern este favorabilă, n'att putut sparge nici o dată cercul de fer In care att fost Închise şi progresul s’a oprit! Ast-fel s’a lntăm-plat la popoarele la care bogăţia pământului a predispus pe oameni la lene şi apatie: acolo unde bo- găţiile naturale sunt totul şi munca omului nimic. Dar Grecii nu erah In asemenea condiţiunl: acolo o natura săracă sileşte pe om să facă apel la toată energia lui pentru a-şl îndestula trebuinţele şi această zile până când se va putea studia această ceşti o ne cu toată seriositatea şi de comi-sinnea budgetnră şi de d-sa şi a lua îu desbatere până atunci budgetul cultelor. D. Fleva combate propunerea d-lnl ministru de a lua în desbatere budgetul cultelor şi cere a lua în desbatere budgetul ministerului de justiţie. Ss pune la vot propunerea d-nulnl ministru fi se primeşte. Articolele de sub capul III, 39, 10, 41, 42, 43 fi 44 se primesc fără desbatere. La articolul 45. D. N. lonescu cere a i se spune ce samă s’a cheltnit in anul trecut la reparaţiunea bisericel Trei F.rarhl, care este a doa jupe biserica ,Curtea de Argeş* prin arhitectură fi de o mare însemnătate istorică şi ce sumă destinată pentru anul acesta, ca să o restaureze în splendoarea el de mal înainte. D. Raportor respunde că pentru aceasta biserică in anul trecut s’a cheltuit 5,000 franci. D. Berendeih cere de la d. ministru să facă un studia asupra jtăril acelei biserici fi apoi a lua măsuri ca această biserică să se restaureze in starea el primitivă. D. ministru arată că anul trecut a dat pentru reparaţia acelei biserici suma dă 5,000 lei pentru a i se face reparări, inse neputendu-se ţine licitaţia, nu s’a putut face reparaţie; însă tu anul acesta va anunţa licitaţia, chiar de acum se oferă suma de 5.000 1. Dacă vre-nnul din d.-v. credeţi, ca să se ofere o sumă mal mare, n’aveţl de căt să depuneţi nn amendament. D. Fusea depnne un amendament ca din suma de 70,000 să se afecteze 15,000 fr, pentru repararea mănăBtirel Dealului. D. Berendel depune un amendament ca să se afecteze o sumă de 10,000 fr. pentru repararea mănăstiral Trel-Erarhl. D. Ministru de culte combate amendamentul d-lul Fu Bea zicănd, că mănăstirea Dealului se află in starea cea maţ bună. D. Vladimirescu propune a se aloca iu budget suma de 20,000 fr. pentru repa rarea mănăstirilor Cozia, Bistriţa şi Tis-mana. Puuăndu-se la vot amendamentele d-lor Vladimirescu şi Fusea, tinţa lor trebuia să meargă până la capăt. Comuna Galaţi, spre a'şl drege busuiocul, s'a hotărit să dea regimentului uu banchet. Ziua de Duminecă, 5 M irtie, a fost aleasă spre acest scop. Ora fixată era 12, fi local era la grădina publică. Soldaţii aşteptail voioşi ora în care cel întâi port al ţării, Galaţii, oraş de 80,000 locnitjrl, comună cu aproape 2 milioana venituri, venia să dea masa de bană venire intâilor copil ft României cari văr-sară sângele lor pentrn mărirea ţărei. Amară decepţiune! După ce aşteptară câtva timp pe piaţa poliţiei, flămânzi şi aproape desgnstaţl, se duseră in ielişten vSutului, pe malul grădinel pnb'ice, a primi prânzul. Peste 700 ormenl şi tot statul oficerilor cu colonelul In cap, după ce fură oficial avisaţi şi invitaţi, eată ospăţul ce aştepta pe eroii de la Plnvna, Vidin şi Rahova : 1) Una balercă cu măsline; 2) Patru rogojini cn raci; 3) Petru ocale de brânză; 4) Două ocale de icre şi 5) Uu poloboc de vin ; spre amarul contrastului se mal pusese între măsline şi brânză câte-va butilil de şampanie dinaintea ofiţerilor, ABt-fel trebuia să representaţl pe in tâinl oraş al ţărei in faţa armatei întoarsă de la luptă ? Cine v’a aotorisat să faceţi ridicol un oraş întreg ? Este de demnitatea, este de prestigiul Gălăţenilor, a oferi o asemenea batjocură copiilor celor mal aleşi ai ţărei? Cum? in o mână de măsline şi in un bulgăre de briază aţi voit voi să simboliBaţl bucuria, entnsiusuul şi dragostea ce am simţit la întoarcerea copiilor ţărei în sSnul său ? Dar daca aţi voit voi să fiţi ridicoli, să nn o fi făcut în numele comunei întregi. Dacă nn aţi avut mijloace, mal bine să nu fi făcut, să nu fi cheltuit nn ban din casă, să vă fi adresat la orăşanî, şi BUntem signrl că toţi. până la nnnl, voioşi ar fi dat obolul lor spre a se face a primire demnă, cuviin cioasă şl impozantă, după talia nnni oraş ca Galaţii. Aţi văzut că lumea fiind indignată, nimeni n’a voit nici chiar să vă însoţească spune că toate articolele tractatului tre-bue să fie supase congresului pentra a fi discntate curat şi simplu. Răspunsul Rusiei âncă nu e cunoscut; insă fiind-că cererea Engliteriî este raţionabilă şi moderată, dacă răspuasul va fi negativ, întrunirea congresului va fi de prisos. Vlena. 21 Martie Delegnţinnaa a votat prin npel nominal cu 39 contra 20 votări creditai de G0 milioane după propunerea maiorităţiî comisinnel. lioma,2l Martie. Ss asigură că Backrini va primi portofoliul luirărilor pnblice, Pescatore al justiţiei, Pescetto pe acela al Marinei. Cele-l-alte nnme vor fi conform listei publicate de erî. Camera deputaţilor a foat convocată pe ziua de 2G Martie ca să discute tractatul de comerciQ cu Franţa şi tarifele vamale. Itoma, 21 Martie. Ministerul s’a compus erî. Calroli e preşedinte al consiliului fără de portofoliu,Zsnar-delli intorue, Corsi externe, Seismit Doda finanţa, Backrini lucrări pnblice, Con-forti justiţie, Desanctis instrucţie publică Bruzzo răsboiO, Martini nînrină, Seismit Duda nu in portofoliul finanţelor de cât nd-interim, până ce ministerial agricultu-rei şi al comerţului va fi restabilit prin o lege. Vlena, 21 Martie. ,Folitische Gorrespondenz* primeşte din Athena ştirea, că insurgenţii din Th-salia ah suferit lângă Aghiala o mare înfrângere, şi afl trebuit să părăsească partea locului. Hobart-paşa a provocat pe insurgenţii din Pelion să-şi trimită şefii la nn loc declarat de neutral ; el a avut o întrevedere cu dânşii şi le-a oferit in numele Sultanului autonomia administrativă a Teaaliei. Insurgenţii aii hotărit să urmeze lnpta cu scopul de a obţine unirea cu Grecia. frespiuse şi de co-I la grădină. Eraţi singuri Ruşine! resping. I Până nici * Vocea Covnrlninlol,. tnisiunoa bodgotară) se mr,uK. , Amendamentul d-lui Berindei se admite. I Ce cumplită lipsă de demnitate orae-Articolul pus la vot în total se primeşte 1 nească caracterisează pe roşit ori pe unde Articolul 4G, care prevede suma pusă la domnesc 1 disposiţia Domnitorului pentru mile, se primeşte. La art. 47 d. Constandinescu depune un amendament, ca suma do la acest artiool »ă se reducă la 150,000 franci. D. Mărgăriteecu depune nn amendament, ca suma de la acest articol să se reducă la SOCIETATEA CBVCE* ROŞIE din BOMA.3STIA COMITETUL CENTRAT, ULTIME SCIRI energie, desvoit&tă pentru trebuin fnvern, In cât la moartea J ţeţe omul o transporţi nea-1 100,000 lei şi eă se dea mile numai a forâ In 9tare de a schimba \ p&rat ln 8Cena politică. Ast-fel la I celor*i carl l«g»t« testamentare in fa- vernulul şi de a păstra pn-1 Greci toate legăturile şi tot aşa şi I seama lor. | la Romani, toate silinţele ce şi-a dat Lj j ^ ia Romanilor este mal com- | anatouraţia de a se perpetua ah foşti ?' acolo putem vedea că, nu- jjad^rnice, şi toate trăgănirile n ah (afecteze la art. 45, pentru repararea mo- pă lupte săngeroase, aristo* | i8buţit de căt a face mal Înverşunată | nastirilor isbuti a goni regii şi a sta- ţUpt,a Intre partida aristocratică care arma republicană. apune şi partida democratică care jelite a aristocraţiei, atunci când re8are j (Va urma.) fulirea aristocraţiei, atunci când produsul spontaneâ a\ mersului Iţii după cum a fost la Atena loma. denotă un progres bo-instituţiunl. Întâia In adevfer stabilirea a-laţiel probeazâ că societatea Ide ln Blnul sâtt nn num&r mal j jab mal puţin însemnat de ► ne capabile de a pricepe şi iresolvi chestiunile de interes! ml şi, ce e mal mult, câ aceste f.ne eunt ln stare de ►ană acele cestiunl şi a-şi da (Agenţii Hivat). —Serviciul de la 22 Martie, 9 ore dimineaţa.— Sant-Petresburg, 11 Martie. >Gazeta oficială a împărăţiei* pnblică textul tractatului de pace. Acest text este conform ca versianea dată de către *Ga zeta de Colonia.* D. C. A. KoBetti susţine suma din ar-} 1 *rl» 21 M..t . ticol. | Camera deputaţilor a adoptat bngetul Toate amendamentele se retrag şi ar-1 veniturilor. voarea lor. Ilolban propune, ca suma de 208,000 IbI destinată pentru mile să se reducă ln 190.010 lei, iar restul de 168,000 1. Bă se Direcţiunea generală a telegrafelor şi poftelor ne mal trămite astăzi lei 2507 bani 50, cari adăogiudn-se la sumele oferite până acum acestei societăţi însumează lei 13,364, "/oo. Comitetul central al Societaţeî ,Crucea Roşie* se crede dator a esprima in public şi cu această ocasinne vina aa recunoştinţă amploiaţilor corpului teUgrafo-postal care fără a se preocupa de toate nevoile ce fiecare fu parte «u putut avea, a(l făcut însemnate sacrificii pentrn a veni in ajatomi răniţilor bravei noastre armate. tioolul se adoptă uemodificat. Londra, 21 Martie. Cele-lalte articole de sub capitolul 1111 D. Notchote, răspunzând d-lui Williams, s primesc fără discuţie. J spune că sunt patru cuiraaate in golful 1 BIELIOGRÂFIE CAMERA La art. 100 d. P. Gbica depune un a-jtgmid, doă în apele Galipolil, şapte mal mendament ca să se aloc; ze in budget sn-1 mici îu deosebite punte din Marmara şi 1 am 8® 45,000 lei pentru reţinerea in buna | 1, intrarea gurel Sulina. stare a monastirilor Tismaua, Cozia şi al-| tele. D. Vizanti depune nn amendament ca să se prevază in budget o aloca ţiune de Bubl^1*1’ fr* pentru repararea universităţii Şedinţa de la 9 Martie 1878 Şedinţa ss deschide la oTa 1 d. a j preţediuţa d-lul C. A. ' seoţl 79 d-nl deputaţi. ... a discuta 1 Sumarul şedinţei precedente se aprobă. 1 Acela al d-lui P. Ghica se respinge. Ar- 1 rasat şi a-şl da 1 Se acordă concedia d-lor doctor Poliza 1 100 in total se adoptă. I Lo preţediuţa d-lul C. A. Rosetti, fliind pre- | dm i®?1 Amendamentul d-lul Vizanti, se primeşte. nizaţiune destul de puternică,!*' Agaricl. I ,, , . *. . , , , ttiBOriUte* *â fie nevoită d* S® trece la comi.iunea de pstiţmni cererea ţ cultelor, 8e pnmesc ftră desbatere , . . , . ..... 1 locuitorilor din Calafat, pentru trimiterea «pune decmuiulor majorităţii. ţnntJ care să cerceteze perderile ud o societate ajunge la a-l\ot pjţn reebel, pentru a’l scuti ;rad de dezvoltare, instituţiu-1 de impozite. riBtocratice garantează un gu- | D. pru-dinte propune ca comisiunea par-f mal bun de căt cele monarhice, \ însărcinată cn cercetarea ale- L „ i perei făcută io Cuhni să cerceteze ti pe 3u-că ln o sută de familii de e-1 .. . 1 cea din Uolgrad, făcută in persoana d-lui D. Northcote nu vede nici un cuvânt pentru a nu mânţine flota In Marmara. Guvernul pândeşte momentul favorabil de a pune capăt răscoalil din ţinntnrile greceşti ; Insă nu i s’a înfăţişat incă ocazia. Lordnl Snnth, ministru al marinei, confirmă că Englitera a răscumpărat vasul cui-brezilian .Independenţa.* total se adoptă. 1 Lordul Stratheden semnalează precau- Toate cele-lalte articole din budgetul | ţinnile pe cari le crede de dorit a se lua înainte de a intra F.uglitera in congres. Şedinţa se ridică fiind orele 5. CRONICA că lu o sută de familii de e- j Jiu, cu o educaţiune aproape e-1 Boianr Lăţescu. se vor găsi mal lesne oameni l Propunerea d-ln\ preşedinte pnnâodu-l'iU de a guverna de cât lntr’-1 la vot se primeşte. ingurâ. 1 ba ordinea zilei este dssbateeea asupra i mânia luă parte, pentru prima oară Ga-1 guvernul n’a stocruţia afară de acesta a-1 articolului 78 din budgetul ministerulnl i laţii avură onoAiea de a primi In sinullnon, admite; ■ I. inel rnflilnnO P li ru nraeaJa __ J . 1 l____1____'V .X1X...T XII _ 1 * ■ •_ Se sileşte a determina sarcina negoţiato- | rilor. Englitera trebue să se prezente la confersnţă cn o atitudine de naturii a convinge lumea că atitudinea sa ar putea deveni răsboinică, daca conferenţa nu va intra pe calea dorită. Oratornl ar vrea ca măsurile de mobilizare şi alte preparative militare să se mărească. A eşit de sub tipar şi se află de vânzare la magasinele de musică ale d-lor Gebauer şi Şandrovits , şi la autor: CÂNTECUL ROŞIORILOR IDE LA VEDE. Dedicat Măriei-Sale DOMNITORULUI ROMANILOR CAROL L Poesia de Locotenent 4c stat major X. C. XASirLESCB PENTRU VOCE SI PUNO de C AROL F A1JILL juu. Preţul 1 led bani 50. Citim în ,Vocea Covnrlninlni*; Banchetul primăriei de Galaţi.— DupăI i un glorios, dar crud reabel, in care Ro-1 A eşit de sub tipar: Camera Lorzilor.- [ CU sine drmft din i ale ale uaul guvern Londra. 21 Martie. -Lord Derby spune că 1MUNCL SlîUK'TlOMRlSMUlj cerat ca o condiţie ‘sine (jna | admiterea Greciei la congres pe a- 1 conferinţă ţinută de d. Diiu. P. Vio-semnatare ale tra- I reanu la Atheneft, şi se află de vfcn din armata română cari vin in 1 tatnlnl din Paria. Guvernul a cerut nu- | zare la toate librâriele. noBtrn. Am spus Bascul făcut de I msî ca Grecia eă fie admisă a fnce cuuos-lumen oficială in ce privia primirea. De lente vederile şi reclamaţiile Bale. ln pri- acesta a- j arucoiuioi io a\u ouugmm ministerulnl i laţii avură onoAiea de a primi In sinullnon, admiterea Urecie olamantele 1 ^® io®trucţiune, care prevede suma de (lor pe bravii călăraşi din regimentul No.lcelaşI picior ca puterile bun - dis |200,000 pentru aplicarea legel de grada- ţ 7, întâi din armata română cari vin in I tatnlnl din Paria. Gr ; i I ţiune in corpul profesoral, începută din | sinul noBtrn. Am spus flascul făcut de | mat ca Grecia eă fie a i ;a cestiunilor de interes ge- p ” , . . _ I şedinţa precedenta. luminează Şl pregăteşte j ministru de culte propune a se a-1 s’ar fi oprit aci, ne mărgineam a’I desa-|vinţa comunicării textnlnl intreg al trac-luuiie cele mal bune şi contro- \ mâna aceastădiscuţiune pentru vte-o câte-va | proba şi tăceam. Se vede insă că nesoco- ( ratolul de pace, pe care o cere Englitera, Preţul IUI tle imul- CE SE POATE CAPATA PEMTRU « FBAIVCI LA DESFACEREA SPECIALITĂŢILOR IN PANZARIA LINGERIA DIN VIEN|A Calea ttogoştilef Palais „Dacia1* Pentru t franci: Pentru 5 franci : Pentru 5 franci: Pentru 5 franci: Pentru 5 franci: Pentru 5 Iranoî: I Pantalon s^u I Camison de Pichet de imi. Pentru 5 franci : 0 oimişft de Oxford engles. Pentru 4 franci 50 bani: I păreoh Ismene bărbăteşti. Pentru 5 Iranoî: 6 perechi manchete ori ce fason. Pentru 5 franci : 6 gulere pentru bărbaţi dc olandă tină. Pentru 5 franci: li gulere engl., in orl-care fason |i mărime. Pentru 5 franci: 6 părechl ciorapi patentate. 6 gulere modeme pentru dame, după aleger*. 12 batiste albe de pămă adevărată, lî batiste bine colorate tivite |i spălate. 6 prosOpe de p&nxă curată. 6 şervete da masă de pânză adevărată. Pentru $ franci: 12 şervete albe de oeaiti. Pentru 5 franci: 1 cămaşă modernă, simplă s6fl brodată. Pentru 5 franci: 2 batiste ou monograme fin brodate. Pentru 5 franci: 1 batistă francesă fin brodată ou dantele. Pentru 3—8 franci: 1 corset de damă Pentru 57a franci: 0 cămaşă de n6pte de d«me Pentru 5 franci: 3 popturl fin brodate pentru cămăşi de bărbaţi. 1 fustă de pichet de iarnă. 1 camison modern brodat. 1 faţă de masă oolorată ou ciucuri, pentru eafrf. I cămaşă «efl o pereche de ismene de damă, bogat brodate. 1 fustă costum* plisad. 1 bucată Tulpan. Pentru 25 franc!: 42 de coti I bucetă Chifon franţuzesc. Pentru 10 franci: I bucată Robe d’enfants en laine couleur. Pentru 18—24 frenci: I buoată Tartan engles de 5 oeţl. Pentru 20 franci : 24 coţi Pichet. Pentru 5—12 franci: O flanală eeu o pereche de ismene de lină. Pentru 18— 25 franol: 1 bucată pănxă de Kumbarg, de 36 45 coţi. Pentru 55— 68 franci: 1 bucată pămă de Belgia de 60 ooţf. Pentru 75 — 108 franci: 1 bucată pămă Corona de 58 coţi. Pentru 115—110 franci: 1 booată Toile Batiste franoes. Pentrn 12—35 francî. Plapărnfl de lină fort© fine. Afară de articolile menţionate ao găseşte tot-d’a-una trusouri complecte. Pentru 8 franci: Pentru 5 franci: Pentru 5 franci: Pentru 5 franci: Pentru 5 franol: Pentru 5 franci; Calea Mogoşdiel Palatul „Dacia". C emănţliledln districte însoţite cu preţul respectiv se vor efeotaa foarte grabnic oonsoiincios Ace! care cunosc Ifapu-rife jwrţjntire al« doctorului întrebuinţa îndatfi ce vor a vea trebuinţS de curăţenie Ele nu produc desgast nici slăbiciune, cficî, în contra celor-alte curăţenii, acesta nu Inc roză bine de cât când este luată cu alimente bune şi băuturi ln-tăritfire, preenm: vin, cafea, ceai. Fie-care ’şi alege ora şi prâmjnl când ’î convine mal bine să le in, în conformitate cu ocn-paţinnile sale. Ostenda pargaţinnel fiind pe deplin Anulată prin efectul unei hrnne bune, ea se pote repeţi pe cât va fi de trebuinţă. Cntiî de 5 şi 2 fr. 50 b. la Paris la doctorul Dehaut şi la tote farmacopeele. Să se ceră cu fie-care cutie cărticica de 72 patine, care conţine instrneţiile în t6te limbele. Să se ceră şi manualul în limba francesă doctorului Qehaut, volumul de 100 patine, Deposit in Bucurescl, la farmacia d-luî F. W. Ziirner, calea Mogoş6ieT, şi la d-nn Ovessa, drogistul. CUI FRANC ocaoa sîrma de fer, grosime 2 milimetri, vinde MOR1Z BECK In Piteşti. Ua înpViimf ^nn P®rec^9 °®3® -L/O lliLfllll ici L. cn doue etagiurT, dependenţe, şopron, grajd, situate in Strada Diaconisel No. 4, în care a» stat cn chirie d-nn Lascarescn Catargin, se închirind» de In Sf. Gheoghe viitor. Doritorii Be vor adresa la proprietarei acestor case Colonel Dimitrie Costaforo, casa Torok , Piaţa Theatrnlnl, in t<5te cjilele de la 8 ore dimi-neţa pan» la 11. POMI BOniTORI Cn ondrf» aduc la cunoxeinţa amatorilor c& am de vftrujare: O col acţiune de copaci roditori, toţi copaci altoiţi dejoeşi anume PRRl, MERI din speciile cele mal alese şi nuol din Fmncia şi Belgia, PKRSICI din cea mal renumită gradină din Munteruille cea mal renumită gradină dii şi de la producătorii cel mal vestiţi, mare parte din «peciile ce am de vCncJare nu este cunoscută In România şi a dat in grădina d-lul Philippencu resultate remar abile. Plante de aMEDRX ROŞIE ŞI AURIE mare, care fractificâ până in t6mnă dc mal multe ori. Plante de SPARANGEL fdrte producăt6re şi care au produs SPARANGEL de o mărime, grosime şi gust care a câştigat admi-raţiunea amatorilor din Bucurescl şi care nu oedvuă cu nimic oenr mal frnmd*e producţiunl din Franc ia. } RAUT din cele mal renumite specii engleae şi francese. Mărimea, mare fertilitatea şi parfumul lor a făcut admiraţianea amatorilor. TR'NDAFIRI, specii alese din Francia şi Belgia. 8AMÂNŢ DE CANTALUPI din vestitele specii ale acestei grădini, în paquete. GER ANTUM, flori mari inv6ltă ^i de colori alese. Acum fiind momentul planUţiunilor rog ase grăbi comsndele. Pentru preţuri şi ori ce de t;ili uri a se adresa sub-se iu natului. JEAN YERXKULLIN. Grădinarul d-lul G. C. Pbilippesct Strada Dionisie No. 42, Bucurescl. — âAAââââââââi LA. „SPEBANTIA' 26, CALEA MOGOŞOAEI, Î6. DEPOUL MEDICAMENTELOR FRANCESE. i LObide Cauciuc şi Articole de Toalete. — - Asemenea se angajezi a efeci ori-ce comande din resortul medical. BRXTS JOSEF GEUNBAUM •V-T L A- BELLE JARDINIERE 20, Colţul Bulevardului şl StradeT Mogoşâiet, Casele Qrec6nu, 20 Aduc la cunoscinta onor. Public că ml’arn asortat Magasinul cu | MENCIC0AFFE, PALTOANE ă la DERBY şi COSTUME COMPLECTE Pantalone de fantasie din diverse Stoffe. Tot de o-dată înştiinţa că am priimit CAMAŞl, FLANELE, CIORAPI, CRAVATE şi tot ce ecsistâ mai modern. Preţurile sunt cunoscute de cele mai moderate. josKf grCmbaum Fumisoriil Curţii, »A LA BELLE JARDINIERE*, 20 Colţul Bulevardului, 20. 'il 0PERILE MUSICALE imprimate In ediţinnea ndstră THIEL WEISS, TYPOQBAFT Strada Lipscani, palatul »Dacia.< FR. C. CON8TANTINESCO D., Souvenir de Zisin, False pour pianoforte ....... 2 — CARLSON C., Quatre morceaux Roumaina, pour pianoforte ................... 2 — FLECHTENMCHER A., Muma Iul 8tefan, pentru o voce ţi piano ...... I 50 GEORGE8CU TH., Douâ suspine, rom. pentru o voce ou piano................ 1 40 „ . Sep, rounm. naţională, pentru o vroe cu piano........... 1 40 KRATOCHVFIL A. K.. Hora, Vi6ţa României pentru piano................... 1 40 MKDEK J. W., România, Qaadrifle de Conoort pentru piano................. 4 —- MDSICESCO G.p Rânduiala cununiei pentra piano................. 6 STERN L., op. 10, Der Wunsch (Dorinţa) fflr Singit. nnd Clavierb...... 2 — B op. 11. Lcbewohl (Adio Moldova) Singit. und Clavierb. ...... 1 5() » op. 4. Grande Etude, pour pianoforte...................... • 1 50 , op. 17. Hora. Maridra pentru pianoforte....................... 1 20 > op. 18. Durerea ’ml este mare, Valse brii. pentru piano.... 2 — , op. 19. Fisuri Ce de ccpil, Quadrille pentru piano 2 , La Favorite, Schottisch pour piano...............•............. 1 , Iţik-Polka pentru piano........................................ 1 . * op. 20. Apele de Ia Văcăresc!, 8chottsich pour piano ....... 1 VlEUX E.. Marche de Cavalerie pour piano Tdte aceste ae v£nd cu rabat de 25 Epitropia Fondaţiuniior Nifon Mitropolitul Si D-nu M. I. Constnndinescn, arendaşul moşii Lstea nona, proprietatea acestor fon-daţiunl, neachitând arenda pe annl enrent; Epitropia, conform art. 2 din condiţinnile contractului, ec6te in vAmjare garanţia depus,\ de numitul arendaş, care conaiitiî in 20 obligaţiuni domeniale în valdre de nna mie lei fie-care, purtând şi cupdnele esigibile pe serneetra de Iulie anul trecut şi Ianuarie anul curent; in care scop se va ţine HcitnţiS In cancelaria Epitropiei Strada Filaret No. 2, in