MERCURI 8 MARTIE. ANUL III. - 1878 &3 ffcOLNT AMENTELE. IN TOATa. ROm.\NIa .1....................I, D. 4« 1..................... .i.................... ia IN STRĂINĂTATE : .................... > «0 INSERŢICNI Şl RECLAME : ) 30 Uter* petit, padina IV, 30 liant. di JII, 80 bani, pe pajţ. II, 2 let noi. Reclame 2 let noi linia. număr In capitală 10 bani. ESE IN TOATE ZILELE UE LUCRU. Biuroul .Redacţiei .şi Administraţiei: Palatul ,Daeia.* A KTTLTINTGIU- 8<* priira^ic in ifcrâinatat*: La D-nil I latine* • tfltn A VogUr in Vienna, WnlSvbuaM» I0o, A. Oppelik in Vifnna, 8 nbmb:»>i 2, liutb'IJ Monte în Vicnna, SeileritAtte 2 Philipp Lob in Vicnna, EţchenbvchRusii** 11 : L. Lang A Comp. In Pejta, ]lava$~Laff\U A Comp. In Pari», C. Adam 2, C*rrcfiir la Crou-Uougft 2, Pari»; Eug. Aticoud, 130—140, F wt Street Lomion. Şcricorl nefrancate nu «e primesc Artiooiele nepublicate se vor arde. Un număr In Districte 15 bani. i riul de Bncaresct, 7 Martie. Rurale.............'■ 8* Domeniale .... 891, funciar rural . . 83>'« urban . . 72, i» municipal al Capit. 83 Pemil............. 160 Dacia.............. 200 ttomilnia.......... 50 aunicipal cu premii — Somând............. — S luni............100',» .................2î20 96 89 83 7*1/» 2520 Cornul d* Vlenn, 18 Martie. Renta ungari In aur .... 88 90 Bonuri de tesaur ung , I emie. 118 — II 12304 - 110 50 02 30 l>6 80 73 85 111 — , 798 Sint-Petreiburg, 15 Martie. feeiietalol IgnatieT a sosit ca Rea f-paşa it Reuf-paşa a tras ia *Iiotel d'En- Venallles, 15 Martie Şuiera a primit cala d'ânteiâ donfi ar-ale proiectului de lege privitor la kei de asediil, respingând toate amen-pentele dreptei. Roma, 15 Martie. r7.a ministerialii sta nerenolvată. Până un se (tie nimic pozitiv despre con ►ire» nonlni cabinet. împrumutul uu9tr, iu hârtie . » „ > argint , Renta austriacă in aur . . , I>oee din 1868 ............ Acţiunile bdncel naţionale . „ . uu»tr. de credit 200 80 . „ ungare » 222 25 Argint....................... 105 90 Ducatul........................ 5 80 Napoleonut..................... 9 58 100 mdrcl germane............. 58 82 Cursul do Berlin, 18 Martie, Acţiunile Cdilor ferate române. 21 25 Obligaţiunile nmâne 6"/» . . Priorităţile C. fer. rom. 8°/« împrumutul Oppenheim . , . Napoleonul................... Viena, termen lung........... Paria „ »curt .... 71 80 71 90 93 25 li! 23 Calendarul Şllel Mercurl 8 Martie. Patronul silei: Cuv. TheoGlact. Rus&rit'il soarelui: 8 ore 2 min. Apusul soarelui: 0 ore 12 miu. Fosele lunci : Luna Nod. PLECAREA TRENURILOR Hucnrescl - Suceava Bucurescl . . . . 8.15 n 10.— Ploescl..........9.50 n Brdila , . . Tecucifl . . . Roman , . . Suceava, sosire 1.58 n 4.38 n 9.05 Ş 12.03.1 Boouresc—Vercloreva 10.- j 12.00 1 5.45 1 7.15( 11.10. 4.45.) 9.55 n Bucurescl . . . . Pitejtl............ Slatina . ... . Craiova............ Vfirciorova, sosire 8.— d 8,05 n 10.15 n 11.21 . 1 : IrA 9.01 nu âaoeava—Bucnresci Suceava..........5.11 d 6.4G Roman............8.45 ,) 12.30 Tecucid.........12.30 n 5.10 Briila...........3.08 n 8.10 h Ploescl........7.12 d Bucurescl, sosire 8.30 <] Verclorarn — Răcoresc! Verciorova..............6.46 ţ Craiova ................11.44 c Slatina.................1.51 <• P'te|tl.............. . 4.42 i 58 45 d 30 d Bucurescl, sosire 15 d 7.40 d 11 20 .} Unenrescl—Ulargln Bucurescl..............9.15 d 8.06 n Giurgiu, sosire........11.15 j 8.27 n Glnrglu—Ilneurencl Giurgiu................9 2G j 4.45 n Bucurescl, sosire....... 9 48 j 7.17Ş Galaţi—Bărboşi Galaţi.............1.20 n 8 25 7.30 Ş Bvrboşl, sosire , . 1.55 n 9.— '} 8.05 n Bărboşi — Galaţi IUrb)|I.........2.55 n 6.25 n 7.25 n Galaţi, sosire . . . 3.3) o 7.— n 8. — n SCIRI TELEGRAFICE din rOIL.E STRĂINE OIRI TELEGRAFICE ALE .TIMPULUI" plet până Ia 21 Martie. Navigaţia va fi atunci pe deplin liberft. Se fac pregfltirl active pentra reînceperea navigaţinniî. In aşteptarea sosirii In curând a corăbiilor, s'aQ fXcnt mai multe cumpărături de grafi şi de porumb. Atena, 18 Martie. Hobart paşa cu trei corăbii cnirasateşi cu patru fregate de lemn afi sosit în portul de la Volo. El ameninţă cu va bombarda Macriniţa, dacă insnrgeLţil un se vor supune. Macriniţa fiind în afară de bătaia tunulnî, oamenii se tem, că el va bombarda oraşele de la margine. La A-ghia, a fost o luptă favorabilă insurgenţilor. Aceştia afi pierdut 35 de oameni, Tnrcil 250. Paris. 18 Martie. Senatul afi adopeat legea asnpra stării de asedifi, aşa cnm afi votat-o şi camera deputaţilor. Un amendament, presentat de constituţionali, a fost respins. (Agenta Havai). • S rtioiul de la 18 Martie, 4 ore seara. — Athena, 17 Martie. Iistria a răspuns favorabil Eugliterei la admişinnea Greciei in congres, daos că e gata a susţinea Grecia deschidere! congresului sau în Işadinţă. Germania a răspuns în aM înţeles ca şi Anglia. Tarcil afi de-erî 1,500 de oameni 1» Volo. ăerviciul de la 19 Martie, 9 ore dlmlneaţi.— Viena, 18 Martie re vorbeşte cnm <ă cabinetnl din Berlin fi întrebat pe cabinetnl din St. James, l*a consimte, ca să întrunească la Ber-o conferenţă preliminară. Această con-î 'nţă va fi compusă din plenipotenţiarii, bil trebne să asiste la congres şi va fi iircioată cu fixarea programei, asnpra Inia va avea să discute congresul. En-a răspuns, ci refnzA de a Ina parte , ori şi ce combinaţie, înainte de ce ar oeelarat Rnsia, că va snpnne congreBn-(al tratatei de pace in intregimea Iul. Ilia ar fi declarat, că ea se va ţine de ţrăilninţa dată de a comunica puterilor i toi complect al tratatului, îndată după rificarea Ini. Londra. Ig Martie. Camera Comunelor. — D Northcote, ipnnzănd Ia o întrebare, zice că guvern ol ti botărit a manţinen flota in npele Con 'Wmtinopolii. l| Rnsia n’a refnzat de-a admite pe Qre-iPa in congres ; ea a ridicat numai ce* il'inen de a şti sub ce titlu Grecia va .jMtea luft parte la congres. D. Campbell * întreba Joi ce măsnrî va lua guvernul ntru a întimpina măcelurile, comise in ovinciile elenice, până ce congresul va ţări situaţia acestor provincii. Londra, 18 Martie. •Camera Lorzilor,* Lord Granville in' Ifcsabă, când va primi gnvernnl textol ra-Scat al tratatului de pace. Lord Derby ca că preferă a răspunde mâne. Galaţi, 18 Martie. Autorităţile mii itare ruseşti afi înştiinţat piedicele Salinei Tor fi ridicate com. BUCURESCI i,7 MARTIE BASARABIA IV. VEACUL AL ŞAPTE-SPRE-ZECELEA Bugeac In limba tătărească—zice Cantemir — va să zică unghif), un colţ de pământ. Cam pe la anul 1568, se începe roirea tătarilor In spre ţara Moldovei, precum ne-o spune Cantemir Însuşi, care era de origină din cea mal Însemnată fa milie a Tătarilor Nohai, din căte s'aft aşezat in ţara noastră, ba chiar In vremea In care Dimitrie era domn creştin In Moldova, tn Bugeac stă pănea preste tătari asemenea un Cantemir. Tătarii după cum ni-r descria cro nicaril, nu se ocupai) cu plugâria ci se ţineai) cu turmeie de cal şi cu prădatul. Sate nu aveai), ci numai tărgurl, se hrăneai) cu lapte de iapă şi nu era nici una din ţările Învecinate, cu care să n'aibă bocluc. La Începutul veacului al şapte spre-zecelea, Ieremia Movilă dâru eşte lui Knzigherei Han din Crlm şeapte sate In Bugeac sâ-I fie de căşle adecă de păscut şi de strânsul fruptulul, aceasta pentru a’l Împăca pe Han cu Polonia, căci lere-niia avea nevoe şi de prietenia Po lonieî şi de mijlocirea hanului tătăresc pe lângă Poartă. Se vede Insă, că curând după a ceia Tataril Bugeaculul sub căpete-tenia lor Cantemir-P,işa afi fost re chemaţi In Crlm. Să nu uităm că cronicarii noştri trăiesc toţi In veacul al şapte-spre zecelea, că Nistor Ureche, de pe a cărui isvoade afi scris fifi săa Gri-gore. e bo< r mare la curtea lui Ie- remia Movilă şi partizan al Movi-liştilor, că Miron Costin moare de sabia lui Cantemir, că el toţi cunoşteau istoria colonizării tătarilor in Basarabia; ba, Miron Costin vorbeşte de el cu acel ton nepreocupat al contimporanului, care nu găseşte de cuvinţă a mal esplica lucruri cunoscute de toată lumea ; precum am vorbi noi astăzi de pahonţil ruseşti prin gazete, fără a ne mal interesa cum ai) venit şi cura se duc. Destul, că după ce vedem, cum la lncepntul veacului Ieremia Movilă le dărueşte nouă sate, aflăm că deja la 1637 el nu mal erafi In Bugeac şi aceasta In urma unul tratat Intre Polonia şi Hanul de Crlm. Iată ce zice Miron Costin. Tot In acelaş an (1637), Cantemir Paşa cn oardele sale peste voia Hanului ai) eşit din Crlm şi s’afi aşezat iar In Bugeac ; care lucru nesuferind Hanul şi mergănd dodăială şi de la LeşI, care legase a doa le gătură prin Koneţ-Polski cu Mustafa Paşa Vizirul, sil 1111 fie slobozi Tătarii a locui in Bugeac, ffi-cănd dodăială Crâiel lor. Afi eşit poruncă la Hanul şi la Vasilie Vodă (Lupu) Domnul ţării noastre şi la Mateifi Vodă (Basarab) Domnul Muntenesc sa meargă cu Hanul asupra Iul Cantemir. Deci at) venit Hanul cu oşti şi al) purces şi Domnii cu ămbe ţările asupra Iul Cantemir, care temăndu-se de Hanul, afi fugit in Ţarigrad, iar oardele llll le-au luat Hanul cu sine la Crini, şi de păra lui afi perit şi Cantemir zugrumat In Ţarigrad. După ce-afl pornit din Bugeac Hanul pe Tătari, afi lăsat pe doi Sultani, fraţi al săi, să vie cu dănşil; iară el afi purces spre Crlm înainte. Iară cănd ai) fost la trecătoarea Ni-prulul, s’afi ridicat Nohail şi ai) lovit fără veste pe Sultani şi i-afi o-niorftt pe amândoi gi după această faptă, afi purces cu coşurile sale spre ţara leşească, pohtind (U la Lefi loc să se aşeze sub ascultarea lor. Ambla pre la ţărmuri şt prin sate (oii cn căte o cruce de lemn la piebt, semn de închinăciune. Ci Lefii aşa loc deşert fără oameni mai înlăuntrul ţări sale neavlnd, le-au dat câmp pre Nipru între Krilav şi între Kodin ; şi era aproape de 20,000 de Nohai oarda aceea.* Nu-l vorbă, peste un secol 11 lu-tălniin iar In Buceag cerănd acum loc de la Moldoveni, cari neavănd ce să-şl facă capului, le măsură un petec de pămănt de 32 ceasuri lungime gi două lăţime tot pe locurile pe unde mal fusese Înainte de un veac, iar Mărzacil toţi se obligă prin-tr'un lung Înscris, dat la măna lui Grigore Vodă Ghica să plătească are ndă pentru locurile de păşunat iar de unde le-or spune părcâlabil să se retragă cu turmele, de acolo să se şi retragă fără a face bucluc. Dar despre acestea mal pe larg la veacul al opt-spre-zecelea. A vorbi despre aceşti oameni ca despre nişte possesseurs lăgitimes al Basarabiei, ni se pare cel puţin curios şi tot atât de curioasă este deci şi teoria, cum că Basarabia s'a cucerit de Rusia de la Turci şi de la — Tătari. Teritoriu], pe care locuiai) In Moldova, le era dat In arendă, plăteafi hacul pămăntulul, cum zice Învoiala, era o colonie de străini pe pămănt moldovenesc, cari n’aveafi proprietate, ba nici capacitatea juridică de a o avea. Dar cea mal vie dovadă, că In acest veac erai) In Basarabia români, este de sigur existenţa eparchiel Brăilei. Vechiul Proilabum, a cărui nume Turcii l-ai) prefăcut In Ibrăila, a încăput pe la jumătatea veacului al 15-lea sub domnia turcească, deci ne mal putăndu-se administra bise-riceşte de episcopia de Buzăfi, s’a format o nouă eparchie, atârnâ-toare direct de patriarchul din Con-stantinopol, avănd sub sine toate cuceririle lui Mircea-Cel-Bătrân de pe malul drept al Dunării. Ast-fel încă pe la anul 1822 un om al bi-sericef, tot-d’auna conservatoare, Înseamnă la finele mineralul lui Iulie: „Să 9e ştie că a venit părintele Ig-natie de la Părintele Vlădica Calinic etc., care acest Calinic era mal înainte aici la Brăila Metropolit Drist (Dorystolum - Silisbria) şi ProiluV (Proilabum-Brâila). In anul 1611 părinţii călugări de la mănăstirea Caracal, din sfântul Munte cer de la Ioannichie, patri-archul Constantinopolel, permisiunea de a repara vechea biserică din Is-mail. Din actul, eliberat de Patriarch la 2 Iunie 1611 se vede Insă 1) că eparclita Proilaviel se administra de un mitropolit!) numiţi) mitropolitul Proihvulul 2) că biserica Sf. Niculae din Ismail se învechise şi se da rimase, de vreme ce călugării din mănăstirea Caracal cer voie s’o reconstruiască. Prin urmare biserica din Ismail fiind cel puţin din veacul al 16 lea şi oraşul a trebuit să fie fondat de Moldoveni, In cât Miron Costin In „Descrierea Moldovei şi Ţărel-Ro-mâneştl*, (scrisă la 1674 tn versuri polone) greşeşte când zice, că ls-mailul e de fundaţiune turcească. Cantemir nu comite această gre-şalâ. El zice lămurit »Ismail, Mol-davis olllll Smil dictus...* Se vede că Ismailul a avut aceeaşi soartă ca şi Brăila. Turcii afi făcut din Srnil-,Ismail, ca şi din Proilabum Ibrăila. Dar să venim iar la vorba noastră — la mitropolia Proilaviel. De eparebia acestei mitropolii se ţinea : I. Sihstra, Brăila Chilia. Trăgând o linie din Siliatra la Marea-Neagrâ ajungem tocmai la Chiustengâ, Injrât întreaga Dobroge a lui Mircea cel Bătrân intra In eparchie. II. Reni, Ismail, Aclierman (Cetatea Albă), Bender (Tighina). Trăgând o linie Jde la Bender la Reni avem toată Basarabia In cestiune. III. Toate satele şi oraşjle româneşti dintre Nistru şi Bug adică din Podolia şi Cherson. Citat anume e oraşul Duhăsarii dincolo de Nistru, care se ţinuse de episcopia Huşilor. Dar la sud de Dubâsarr sunt Mâ-lăieştf, la nord de el e oraşul Balta, apoi oraşul Ocna şi âncă ■ foarte multe sate, râmase până azi româneşti. La Dubâsarr — dincolo de Nistru — era la 1794 până şi o tipografie românească, din care aO eşit mal multe cărţi bisericeşti. Tătarii d-lul X. devin foarte interesanţi. Ef ai) nevoie de mitropolit, de biserici, de cărţi româneşti ba pe la anul 16-10 Vasile Vvd. Lupul le zideşte o biserică In Chilia, iar la 16-11 călugării din mănăstirea Caracal la reparează biserica lor cea veche din Ismail. In faptă Insă se vede şi ’n cursul acestui veac de ce aveai) nevoie Tătarii şi de ce Moldovenii. Tătarilor le trebuea păşune pentru cai, Moldovenilor, poporuluT statornicit de veacuri şi creştin le trebuia biserici, cârţr, mitropolit. Ce ilustraţie pentrn fraza : „la „ Besssrabie ă aucun ponil de vite u'a „pu âtre considere couime restituie „îi sea possesseurs legitimes!* Să mulţumim bisericel noastre care prin dumnezeiasca linişte şi statornicie, pe care a avut-o In vre-mile cele mal turburate, ne-a păstrat prin Însemnările el acest argument 8drobitor faţă cu orl-ce subtilitate diplomatică. întrebirea po-sesiunel legitime.nu mal poate fi controversată. Dar acest argument devine şi mal tare In veacul a] opt-spre-zecelea, cănd Graful Rumianţof — lui mâine — aprobă desfiinţarea (de şi numai trecătoare) a Mitropoliei Proilabulul şi împarte Eparchia, dând toată Basarabia până la Bender eparchiel de Huşi, de care s'a ţinut mal înainte, şi Brăila eparchiel de Buzâfi. Dar despre acestea mal târzii). „Corespondenţei politice* i se scrie din Bucureştr. că cercurile noastre ministeriale sunt neliniştite din cauza TIMPUL stipulaţinnil tractatului de pace dintre Rusia şi Turcia. In care se zice, cil îndată după ratificare, tractatul devine obligatoriii pentru am&ndoufi părţile pactante. In urma acestei stipulaţiunl Ilnsia poate că ar vedea în învoirea Porţii, stipulată prin tratat, un motiv de ajuns pentru a lua de îndată în posesiune Basarabia românii. , Fremdenblntt ‘ din Viena ne spune, că această îngrijire este prea exagerata. Puntul de vedere. din care pleacă guvernul din St. Peter-sburg in tratările sale cu Anglia, nu ne îngădue a admite, că Rusia găseşte suficientă învoirea Porţii de a ceda Basarabia, pentru ca Rusia s'o şi ia în posesiune. Basarabia a fost cedată — Ull Porţii — ci puterilor semnatare ale tratatalul de Paris, şi numai acestea, cari din parte-le aâ împreunat-o cu Moldova, sunt competente de a hotărî retrocesmnea. In privirea aceasta nu poate sub-sista nici un dubifî, şi nu credem — adaogă .Fremdemblatt*—că guvernul din Petersburg va anticipa hotârirea Europei în modul de care se tem cel din Bucureşti. 0 ÎNTREBARE INDISCRETA D-LOR I. HRATI VNl’ şi (\ A. ROSETTI Publicul din Romănia ar dori să afle cu ce bani (1. CimUlil se aso-ciează cu d-nil Loius Blanc, socialist şi comunist, şi Panaieff, panslavist. pentru a funda la Paris ziare care apară şi propagă acest îndoit şir de principiei Eatâ in adevăr, In resu-mat, ce citim în corespondenţa judiciară din Paris a foael tlndlpen-dance Helge din G Martie curent: Trib. civil al Senei secţia I a dat, astă-zl dimineaţă, hotărirea sa în procesul d-lul Panaieff în contra ziarului d-lul L. Blanc, ,1’Homme libre. “ D. de Panaieff, care a fost onorat de împăratul Rusiei cu dignitatea de consilier de stat, ăşl pune cele mal patriotice a sale stăruinţe cu apărarea şi propagaţiunea ideilor panslavDte. Eşit cu succes din şcoala politecliină, el fu însărcinatei! construcţia căilor ferate strategice a le Rusiei. Lucrările sale oficiale nu l’aâ impiedicat de a recurge la un alt mijloc pentru a'şl sluji ţara sa, adică la pana de publicist. D. Ta-landier, astâ-zl deputat, întălnindu-se la Londra cu d. Panaieff, puse pe acesta în relaţiuue cu Louis Blanc. Cănd în 1877 d. Louis Blanc vru să fondeze un ziar, care să primească inspiraţiunile sale directe,el se adresă la D. Panaieff, pe care 11 ştiea avut, şi care voind să căştige în Franţa simpatii la causa slavă, consimte a subscrie 80 acţiuni a noului ziar, „niorame libre*'. In schimbul acetel subscripţiunl de 80,000 fr., 8'a convenit Intre d. Louis Blanc şi generosul subscriptor că „l’Homme libre" va fi simpatic poporului rusesc şi causel slave ; că va primi corespondenţele ce'l va da d. de Panaieff, şi toate articolele ce aceste din urmă va consacra pentru a lăuda şi justifica. în punctul de vedere etnograf, tendinţele politicei ruseşti. In numărul celor-I-alte snb-cripţiunl a ziarului ,1'Homme libre“ se mal gâseaâ alţi străini, precum d. Svrirsky. cl. Cunulil şiGardarein cu sume însemnate. In urmă, d. Panaieff, sub cuvănt tă L Blanc nu se ţine de condiţiu-nile învoielel, refuză complectarea vârsătuintelor de bani, şi prin Tribunalul comercial cere de la L. Blanc restituirea acestor vârsăminte. Osăndit fiind la acea instanţă, d. Panaieff a făcut apel la Tribunalul civil care l’a condamnat asemenea. El se va putea însă lesne mân-găia constatănd că cauza slavilor s’a căştigat fără concursul opiniunel publice şi a ziarului J'Homme libre*. Iată faptele relatate de „l’Inde-pendance Belge : Pe fie-care zi se ridică cftte un colţ al vălului. După faptele desvălite in acest proces, vedem o asociaţiune încercată între un om ca d. de Panaieff, înalt funcţionar rusesc, care primeşte probabil inspiraţiunile sale de la guvernul rus, băgat între comuniştii francezi represintaţl prin d. Louis Blanc, şi între oamenii de re-voluţiune şi anarchie de la noi, a-dicâ d-nil Rnsetti şi Brâtianu înfăţişaţi prin d. Carada. Frumoasă împreunare de pansla-viştl-autoritarl şi de comunarzi în disponibilitate. In mijlocul lor, oamenii cari ne guvernă dispun de banii ţă-rel ca cum ar fi din lada lor. Nu aşa, că putem să fim liniştiţi şi pentru naţionalitatea noastră şi pentru starea noastră socială şi financiară, când vedem pe d-nil Ro-setti-Brâtianu, asociaţi cu pansla-viştil muscali şi socialiştii francezi 1 Toate complimentele noastre dară celor câţi-va conservatori români, cari acum doul ani şl-aâ dat atâtea silinţe spre a pune în capul ţârei pe aceşti oameni. Frumoasă isbândă ! . Libertatea presei sub radicali. Citim în .Presa* : De ne vom Întoarce puţin vederile de la politica esterioarâ a radicalilor, unde cabinetul I. Brâtianu n’a făcut până astăzi de cât să compromită interesele României, şi vom privi în întru urmările despotice şi autoritare ale puternicilor zilei, nu vom găsi nici aici de cât ruine grămădite, de cât dorinţa, din partea protivnicilor, de a ucide toate libertăţile publice. Şi, în întâiul rang, vine libertatea presei. .Nu mal cutezăm a ne adresa la dv., domnule redactor, ne zice un corespondent al nostru din judeţ, căci pe dată persecţiunile celor de la putere încep cu furie contra noastră. ’ Oblăduirea de astăzi, neputend pe faţă ataca libertatea de a scrie voesce prin mijloace piezişe să doboare puterea ziaristicei. Nu ne Îndoim de această tendinţă a radicalilor, căci încă de mult le cunoaştem cugetul asupra acestei cestiunl. Ne aducem aminte de petiţiunea celor 2000, cari vorbeau de abusu-rile presei, arătând anume organele oposiţiunel de atunci: Ţara, Pressa etc...; ne aduce aminte, cu ce scop asemenea petiţiun! ministerul radical din 18G7 — 18G8 încuviinţa să se publice în primele coloane ale organului oficial...; ne aducem aminte, cum, prin decretul No, 1183 din 1868, cabinetul de atunci numea co-misiunl speciale pentru, revisuirca şi complectarea codului penal în cât pri-vescg la penalitatea adusurilor făcute prin graiii, scris şi pressil...; ne aducem aminte de acele cuvinte, ce conţinea adresa ministrului justiţiei, cu No. 10,871 din 1868: că prin stricta aplicare a legilor se va sterpi flagelul calomnielor şi se va pune o data capei abusulnl de scriere prin jurnale.* Iată cugetul d-voastră în privinţa libertâţel presei, vom zice radicalilor. Şi le vom adăoga : de ce nu răspundeţi la aceste acte publice, ce sunt păstrate în archivele ministerului de justiţie din timpul admini-straţiunel radicale de la 1867—1868? Ori ştergeţi cu buretele aceste decrete şi aceste adrese, No. 1183 şi No. 10,871, ori lngenuchiaţl înaintea e-videnţel, recunoscând că nici odată nu aţi invocat libertăţile publice, de cât ca sa le puteţi mal bine înjunghia pe altarul patimilor voastre MIHA1L STROGOFF SAC CURIERUL ŢARULUI XT. (Urmarea 24-a). De-odatS o haită de vre-o zece lupi mari, turbaţi de foame, cu ochii aprinzi ca nişte cărbuni, nsvăliră pe plută. Alcide Jolivet şi tovarăşul agi se aruncară in mijlocul fiarelor, şi Mihnil Strogoff se repezi şi el, cănd fără veste lucrurile se schimbară. In cftte-va secunde, lupii părăsiră nu numai pluta, ci chiar şi sloil de pe rifi. Fugiră şi se risipiră toţi către ţărmul drept. Lupilor le trebuia intunerec pentru ca să-şi facă treaba, şi atunci se arătase o lumini mare pe toată îndinderea Angarei. Satul Poshkavsk ardea. De aată-dntl erai chiar Tătarii Din partea anta şi până dincolo de Irknţk, Tătarii erai împrăştiaţi pe amăndoă ţărmurile. Fugarii intraseră in cea mal primejdioasă parte a drumului lor; penă la capitală mal aveau încă vr o trel-zecl de verste. Era cam pe la nn-spre-zece seara. Pluta aluneca mereB printre aloi, dintre cari nu se pulea deosebi; însă din când în când bătea lumina până la ea. Prin urmare fugarii pe brânci nu se clinteai din loc, ca să nu dea cea mal mică bănuială. Satul ardea grozav. Casele de lemn de brad ardeal ca hârtia. EraB cam la o sută cincl-zecî şi ardeafl toate. Tătarii işi a-mestecnS urletele cu pălpăiturile focului. Plutaşul, opintindu-se pe un sloiB din stânga plutei, isbuti să depărteze pluta spre ţărmul drept, şi o distanţă d'abia de vre-o trrl patru sute de picioare ii despărţea de flăcările Poşkavskului. Cu toate acestea, fugarii, luminaţi din când in când, ar fi fost zăriţi neapărat daca Tătarii n*ar fi fost ocupaţi cu arderea satului. Ori-cine înţelege insă ce frică trăgeafi Alcide Jolivet şi Harrv Blount gândindn-se la naftnl aprinzător pe care aluneca pluta lor. în adevăr, mănunchiuri de scînteleşiaB din flăcările caselor aprinse. Din mijlocul nămeţilor de fom, scinteiele se ridicafi spre cer până la o înălţime de cinci şase sute de picioare. Pe ţărmul drept, iu faţa focului, copacii şi păduriştile păreaB că sunt în flăcări. Era destul o scinteie aprinsă să cadă in rifl, şi int'o clipă B’ar fl întins focul pe apă de la un ţărm la altul, adică, cu alte vorbe, peire pentru toţi cel de pe plută. Din norocire In9ă, vântul nu sufla în partea aceea, ci din potrivă. Era prin urmare cu putinţă să scape fugarii şi de această primejdie. Şi în adevăr, trecură şi de satul aprins. Incet-incet, lumina focului slăbi, pălpăiturile se împuţinară şi cele din urmă licăriri pieriră pe dupe malurile de la o cotitură a Angarei. Să fi fost cam pe la miezul nopţii. In-tunerecul ocrotia iarăşi pe fugari. Tătarii umblLd încoaci şi 'ncolo pe ţărm! ; nu 86 vedeaB, dar se nuziaB. Focurile paznicilor licăreafi tare. între acestea, sloi! începuseră a bo grămădi din ce in ce mai mult, şi trebuia mai multă osteneală peutru a mâna pluta. Plutaşul se ridică şi ţăranii puseră mâna pe căngi. AveaB muncă destulă. Pluta mergea din ce in ce mai grefi, căci albia riului se strimta pe văzute. Mihail Strogoff se ţâri până inainte. Alcide Jolivet îl urmă. Ameudol ascultară ce I vorbea plutaşul cu oamenii lui. | personale şi a răsturnărilor voastre politice, de câte ori aţi fost la putere. In zadir ne vorbiţi câ nici un ziar nu a fost dat In judecată de la 1876; căci, mal ântOiâ, această afinnaţiune este comploctameute erouată, şi al doilea, cunoaşteţi că juraţii, ori de câte ori aâ fost consultaţi, aâ răspuns nil la auu3aţiunile voastre. Aceste sunt fapte, ce nu le puteţi dărâma. Cugetul public luminat a respins toate cererile voastre. Assi-sele din Argeş, Ilfov, Covurlul, Bu-zeâ, aâ achitat pe toţi, fără escep-ţiune, câţi aâ fost trimişi judecâţel de vitrega voastră oblăduire. Ce aâ s6 rfispunzâ radicalii înaintea acestei manifestaţiunl a opiniunel publice ? Când le vine bine, ci strigă continua câ se supun cu desăvârşire spiritului public : când însă spiritul public luminat II respinge şi ’I osândeşte, el tac atunci ca mormântul, şi se prefac că nu văd ne-mulţămirea generale, nu aud clamoarea, ce se ridică cumplit din toate părţile contra lor. Am zis că faptul nedărel în judecată a ziarelor oposiţiunel este eronat; căci d. Grandea, redactorele .Timpului* în 1877, a fost achitat de Curtea juraţilor din Bucurescl... .Pressa* a fost citată cu No. 123, de la 27 Ianuariâ trecut, înaiutea judecătorului de instrucţiune de Ilfov... şi .Timpul*, nu mal departe de cât la 24 Fevruariâ espirat, a fost apârat Înaintea Curţel de Apel de aici, s. III, de d. Maiorescu, care desvăli, într’un limbagifi puternic şi înflorit, toată nelegiuirea purtărel ministerului, care voia să înlăture, prin mijloace piezişe, neîndrăsnind a o ataca pe faţă, juridicţiunea juraţilor în materie de presă. Onoarea Curţii! Ea, în unanimitate, admiţ&nd argumentele puternice puternic desvoltate, ale d-lul Maiorescu sfărâmă vederea ministrului, care credea câ apreciârile sale vor fi primite şi de magistraţii neatârnaţi, drepţi şi nepărtinitori... CORESPONDINŢĂ PARTICULARA a TEMPULUI Ciramida Tesaliel, 19 Fevrlfirie, 1878. Prin scrisoarea mea cu data de la 11 Fevruarie, v’am relatat cftte-va amănunte despre luptele insurgenţilor din Tesalia. V’am rugat atunci să’ml trâmiteţl .Timpul* la Atena, .1» seama la dreapta! — IacS sloii la Btânga ! — Dă 1 dă cn tangea ! — Peste un cias ni se infuudă! ___ Aşa e roia Ini Dumnezefl ! respunBe plutaşul. In potriva voii lui cine se poate pune ? — Il auzi, zise Jolivet. ___ Da, reBpunse Strogoff, dar Dumne- zeB e cu noi !* / dar fiind-că noi cu căpitanatulj tru am plecat spre Larissa, v să'l triraeteţl, etc. Acum vfidaâ câte-va amănunt pre scenele înfricoşate, cari s’a trecut în comuna Macriniţa, ep*i Voios. După ce satul a proclamatul cu Elada, ah pornit asupră'I la 2,500 de arnâuţt, gheghini şi zii pentru a goni de-acolo pe insurţn- .4 Satul este de 1,500 de case, creştine. In el eraţi trei câpiti anume Daşdecis, Axilos şi Ţelo-l W acest din urmă turc botezat dl nina şi om foarte de laudă. La 15 Fevruarie sus zişii 1 de oameni aâ venit asupra stt şi s’aâ încins o luptă între el 11 surgenţl, care a durat de la dimineaţa până la 7 ore seara Din aceşti 2500 de turci scJkj în sfârşit, prăpădiţi şi goniţi «hb vr’o mie, iar cel-l’alţl aâ fost f4 celâtiţl de către insurgenţi 1 i strâmtoare a muntelui Macri.a Dar nici acel 1000 n'aâ scăpi cât prin ajutorul a 3000 de t; ce afl venit de Ia Voios. Dintri surgenţi au căzut 20 morţi şi ' niţi. Dar fiind-că Turcii aâ pi aşa de mare ajutor, pe câne î| n’am fost mal mulţi de cât 401 tost siliţi să ne lăsăm rănii câmpul de bătae, pe cari 1 i-aâ despuiat şi legandu-Ie căUil ştreang de găt, i’aâ tras după târându-I, până ce aâ murit, după ce aâ murit răniţii, Ture pus spurcăciuni în gurile mor şi i-aâ adus la Voios. Aici u consulul frances şi cel Italian di aceasta, aâ trimes la Paşa, ca dea pe morţi să’l îngroape. Paş teiâ a refuzat, însă văzând c. 1 vapor italian se apropie de Vi, care a şi dat două bombe în • Paşa a fost silit să eliberez morţi ca să-I îngroape. In urmă Turcii s’aâ îndrepţi supra satului Bulgărenil şi ajun, acolo, ah luat tot ce aâ găs ghinuri, vite, lncrurl şi tot. To' aici aâ luat cu el 7 fete şi £ mei din cele mal frumoase. Pe baţil aoestor din urmă i-aâ ti fiind-că merse să se roage să-li bereze femeile ; iar după ce i-a morlt, le-aâ tăiat urechile şi ţele, trimiţăndu-le prin satele vi ca să înfricoşeze pe locuitori. * La auzirea acestor fapte căpif Luludas, Miţas, Parmacis şi Ţekj ţari aâ mers asupra acestor T r| şi după o luptă, care a durat ţ şi o noapte, căci el eraâ lntreiţ număr şi închişi în casele creştir I Turcii aâ fost puşi pe fugă, în --------------T e. La fifr-ce«iK mal putea trece înainta. Chiar acuma tîrea era inceată şi greoaie. La se ciocnea de câte un sloi il şi sesmucc loc. Ici un eloitt, dincolo altul; Iu sfii întârziare foarte primejdioasă. In adevăr, mal erai! câta-va ciasurî £ la zio. Daca fugarii nu ar fi putut ajo la Irkutzk pună la cinci despre zio, mal fi foet nădejde şi chip eă mal aja cum-va. Lucrurile mergeai! spre răQ ca toate astea. Daca s’ar fi oprit pluta, nu numai că fagArii n’ar fi ajuns la Irknţk, dar încă ar fi fost siliţi ftă-şî părăsească pluta, care adrobită de sloi, s’ar fi cufundat sub picioarele lor, şi nu le-ar maî fi rămae altă scăpare de cât a sări pe sloi chiar şt a pluti cu dânşii. Apoi ast-fel, în faptul zilei, i-arfi/Irit Tătarii şi i-ar fi măcelărit fără milă. Mihail Strogoff se ’ntoarse înapoi lângă Nadia. O apuca de mân&şiT făcu această neschimbată întrebare r ,Nat BH spargă stavila şi să iasă iar la de aminterea vreme ar fi avut dee-Insă n’aveaă nici herestrai», nici ţe-jii, nimic cn care să spargă sloaiele tari liatra. > era de făcnt 7 icmal atunci, începură pe ţărmul drept Ungarei detunături de puşci. Pe semne văznseră Tătarii, fiind-că îndată se ură pnşcile ş de pe ţărmul stâng. Fu-)r i, apneaţi la mijloc între doă focuri, ţinta puşcaşilor. CâţI-va fnseră atinşi Wgloanţe, cari fiind-că era întunercc nn aruncate pe ochite. Aide, Nadia,* şopti Mihail la urechea I Irâ să mal zică o vorbă, gata la toate, îia apucă de mână pe Mihail. I Trebne să trecem stavila, zise el încet, -mă, insă să nn cum-va să ne vază cine-|f ă părăsim pluta 1* llLidia făcu cum'1 spuse Mihail. Amân-1*1 se furişară iute pe sloii grămădiţi in faţa platei, in mijlocnl adâncel tăceri, întreruptă numai de detnnăturile pnşeitor. Nadia se ţâra inainte şi Mihail dnpă dânsa. Gloanţele plouafi in jnrnl lor şi gănreaii ghiaţa sloilor. Sloii eraţi cu vârfurile ascuţite şi tăioase, însă deşi mâinile fugarilor erai! pline de tăieturi şi de sânge, el mergeai! mereil inainte. Peste rece minate ajunseră la capătul despre vale a stăvilii de ghiaţă. CâţI-va sloi rupţi din partea despre vale porniail spre cetate. Nadia înţelese ce gând avea Mihail. Văzn un sloii! care se ţinea de un colţ nnmal lipit de grămadă, şi zise către Mihail : * Aide I* Amândoi se culcară pe sloifi, şi sloiul rupt porni cu dânşii. Albia rialul era largă şi calea limpede. Mihail Strogoff şi Nadia auzeai! detunăturile puştilor, ţipetele desperaţilor, urletele Tătarilor, cari le veneai! la urechi din susai apel. Apoi, încetai cu încetul, sgomotele toate se stinseră in depărtare. „Sărmani] tovarăşi 1* şopti Nadia. Intr'o jumătate de ceas, rial duse repede sloial pe cari pluteai! cel doi fngari. In fie-ce clipă tremnrad să nn se spargă şi să se cnfnnde snb el. In mijlocnl albiei rîulul, sloiul mergea repede, şi nu era nici o nevoie de a ’l abate din calea Ini, până când n’ar fi fost să se apropie de malurile lui, inănnlrnl cetăţei Irkutzk. Mihail Strogoff, trăgând cu urechea, nn zicea nici o vorbă. Nici-odată nu fusese mal aproape de ţinta Iul. Simţea că are Bă ’şl ajungă ţelul!... Pe la doă ciaBnrl despre zio, doă şiruri de lnminl se arătară in zarea întunecată in cotro curgea Angara. Li dreapta eraQ luminile din Irkutzk ; la stânga luminile din tabăra tutărască. Mihail SerogolF se alia numai la o jumătate de verstă departe de oraş. ,In sfârşit I* şopti dânBul. Insă de odată, Nadia dete un ţipăt. Mihail se ridică in sus pe sloii!, care se clătina pe apă. Işl întinse mâna în sasul An-gnrei. Chipnl i se lnmină de nişte raze albăstrii şi cn ochii deschişi mari de groază, strigâ : ,Si Dumnezei! ne stă impotrivăl* (Va urma). CONCURSURILE propuse de SOCIETATEA ACADEHICA ROMANA Conlorm decisiunilor luate in sesiunile de până la anul IB77 I. Premie prlvlteare la filologie şl literatura. A. Premiu Zappa (pentru traduceri de antorl clasici, eleni şi latini) 3. Manuscriptele vor fi,'scrise cât se poate de corent şi legibile, insă nn de mâna tradnctornlnî, ci de alta Btrăină, bine cuante într’un fascicul şi paginate. In fruntea manuscriptului se va seri o devisă în verl-ce limbă şi tot cu mâna străină. Pe lângă manuscript se va alătura şi o scrisoare închisă cn sigil fără iniţialele autorului, adresată presidentulnl eocietăţei Academice şi pnrtând in afară devisa manuscriptului scrisă tot cu mâna străină, era în intra numele autorului traducţin-nel. 4. Manuscriptele se vor^censura şi judeca de secţiunea filologică, care va propune premiul destinat pentra aceste lucruri. 5. Manuscriptele nepremiate se vor păstra in archivul societăţel pină ce se vor reclama de autorii lor, ale căror same rernân necunoscute, fiind că plicurile ce le vor coprinde nn se vor deschide. 0. Premial pentra cea mai bnnă traducere de 20 pagine va fi de lei noi 120. 7. Cel ce va obţine premial ca cel mal escelent tradnetorit! al celor 20 de pagine de care e vorba în articolil precedeuţi, va fi însărcinat de Societate a face tra-dncţinnea autorului întreg cn premiul fixat de lei noul 120, pentra fie-care 20 pagine. 8. Tradnctoriul ast-fel însărcinat de Societate va fi dator a urma lucrarea cu aceeaşi diligenţă, esactitate, elenganţă şi puritate de limba cn care a făcut şi proba premiată. El va fi dator a da pe fie-care an câte 200 pagine de traducere din ediţiunea luată de normă. 0. Traducţinnea se va esamina de secţiunea filologică a Societăţel, şi afiândnse conform condiţinnilor de mai sus, se va da la tipar, eară tradnctorulnl se va res-punde remuneraţiunea cuvenită. La cas insă când traducţinnea n'ar corespunde condiţinnilor stabilite, ea se va trămite autorului cn observaţiuuile făcute de secţiunea filologică şi invitaţiunea de o amenda. Conform decisinnel luată în sesiunea a-nnlni 1877, se pnblică concursul pentru cea mal bună traducţinne din : a) Plinius Coiciliue Sscundns, (junior). Epistor, liber X. 1—01. b) Plntarchns.VitaC. Marii. cap. 1—TVIII inclusiv. c) lierodotufl. Ilistoriarum lib. IV § 5—50, cn condiţiunile următoare : 1. Traducţinnea va fi intr'o limbă românească, cât se poats de carată şi de elegantă, cântând a se reproduce in traducere calităţile autorului tradus. Traductoril sunt datori a da note critice asupra diferitelor lecţiuul ale locurilor obsenre din tecst, cum şi note espli-cative asupra terminilor techuicl şi nomelor proprii cari vin iu textul autoralut. 2. Manuscriptele venite mal târziii de 15 August 1878 nu se vor lna in consi-deraţiune. 10. Când tradutoriul, din orl-ce causă n’ar mal continua lucrarea, atunci Be va publica din noii concurs de probă in cou-diţinnile de mal sus. 11. Autorul clasic care trece peste 500 pagine se va împărţi intre mal mnlţl concurenţi ce vor escela la concnrs. 12. Tipărirea aatornlnl tradus se va face de Societate iu 1000 esemplare, format în octav ordinar, cu litere garmond şi pe hârtie albă curată, dnpă un model alee de Societate. Formatul adoptat, literele şi hârtia aprobate vor servi pentrn toţi autorii trădaşi şi tipăriţi cu spesele Societăţel. ) Preţul unul exemplar scos la vânzare se va defige în raport cu spesele făcute ou traducerea şi tipărirea lui, că din vânzarea primei ediţinnl să iasă şi să se încaseze cn procentele lor toţi banii vărsaţi cn-această ediţiune. 13. Tradnctoril operelor premiate de Societate anat liberi a scoate o a doa edi-ţinne făcute de dânşii, înBă nnmal dopă trecerea ăntăiei ediţinnl făcntă de Sooie-tate, el rernân proprietari pe traducţin-nile lor. 14. Când Societatea va afia de cnviinţă a face o noă traducţinne din nn antor deja tradns şi publicat cu spesele el, ea va fi liberă a procede la acesta fără ca ăutăinl tradactor să aibă dreptul dea se opune. (Va urma.) Epitropia seminarului Nifon Mitropolitul PUBLICAŢIE. In ziua de 20 Martie viitor orele 12, se va ţine licitaţia la Cancelaria Epitropiel, Strada Filaretu No. 2, pentrn darea prin antrepriză pe termen de nn an a cărnel de vacă necesară pentrn nutrimentul elevilor şi personalului de servicii!. — Amatorii de a se angaja cu această autrepriBă se vor presenta în arătata zi şi oră la Cancelarie Bpre a concura la licitaţie. A eşit de sub tipar şi se află de v&nzare la magasinele de musică ale d-lor Gebauer şi Şandrovits , şi la autor: CÂNTECUL ROŞIORILOR IDE LA VEDE. Dedicat Măriel-Sale DOMNITORULUI ROMANILOR CAROL L Poesia de Locotenent de stat major M C- EJUtlULESCD PENTRU VOCE SI PLANO de C AROL P AŞILL jun. Preţul 1 lei! bani 50. TIMPUL JOSEF GRtTNBAUM I_, _A_ BEXjIjE j a e. d I it I e P- e 20, Colbul Bulevardului fi StradeT MogoşbieT, Casele Grecânu, 20 Aduc la cunoscinta onor. Public cil mî’am asortat Magasinul cu j MENCICOAFFE, PALTOANE ă la DERBY şi COSTUME COMPLECŢI Pantalone de fantasie din diverse Stoffe. •a Tot de o-datâ înştiinţe^ cil am prii mit CAMAŞl, FLANELE, CIORAPI, CRAVATE şi tot ce ecsistâ mai modern. Preţurile sunt cunoscute de cele mai moderate. JOSEFGRtMBAEM Furnisorul Curţii, „A LA BELLE JARDINIERE*, 20 Colţul Bulevardului, 20. DE I. AIIRWE DE F'Eli A.MP (FIlANCK) ESCELINT*. TONICA, DIGESTIVA ŞI APEKITII\’a C.EV MU IU NA DIN TliTE LICORILE A se cere todeuna in josulu fiecărei sticle, eticheta pătrată pur-lănilu semnătura directorelui ge~ ___________________nerale. Adeveiuia hune Ulucuictu.ii se piW>-*cc numai Ia. VEMTAiiLE Uyi'tLK BF.NVOICTTNE Bi-evtScc m France et a 1'KlranOer. f • I - ' f,' » i. (i n . > • J {h MucuriJri U d-niî LiiMer WtrlaaoTiU A Cp., urenll gen.; I. Athanuia A 1. K]«# A 1 laIV nv .VI I i 't__ . -_ 1 1/_1 —_ _ _ ^ ! __11 . T* ___ , _ 1 r I .. fi I_! ,_I a . - 4- KiaJkowiki, I. Crem, J. Kaiatr, negorianţl. Tona Antonia. Dimitrle HirinMro. C. Satui. Futil U. A D. Tlol**at*o. U. loaatâMineacu. -, 7, 9, 11, până la 14 fr. 12 Gulere bărbâtescl de Percal şi de Olandă cele mal moderne fason», de fr, 5, 7, 9 până la 1 1 fr. 6 Perechi Manchete fi'on dnpă alegere de Percal şi de O andă de fr. 5.50, 7.50, până la 9 fr. 6 Perechi Ciorapi bârbătesci şi de dame, da bumbac, de lină, de fild’ecosse şi mătase, .le fr. 5, 3, 11, II, până la 26 fr. I Plapumă da lină seu de mâtasă, de fi. 12, 16, 19, 21 până 1» 35 fr. I Tart n englesec d» fr. 18 21 până In 29 fr. I Batistă de lino cu Monograme brodate d» fr. 3, 5, până la 7 fr. 6 Baitste a be cu bordure colorate tivit», de fr. 2, 3, 4 până la 8 fr. 6 Batiste de ODndâ curată de fr. 3, 4, 6, 7, până la 11 fr. 6 Prosdpe de aţă adevărată de fr. 5, 7, 8, 10 până la 13 fr. 6 Şervete de masă de Olandă curată, de fr. 4, 6, 8, 11, până la 14 fr. I Faţă de masă albă saâ colorată de Inu curat pentru 6 persone, de fr. 6, 8, 10 până I» 12 fr. I Faţă de masă aibă de inu curată pentru 12 persone 10, 13, 16 până In 21 fr. i Bucată de Olandă de Rumburg 36 de coţi, de fr. 17, 19. până la 28 fr. | Bucată Olandă de Belgia 45 de coţi, de fr. 32, 38, 46 ţână la 52 fr. I Bucată de Olandă de Irlanda 58 de cop, de fr. 44, 53, 64 până In 86 fr. i Bu'fltA de Olandă de Rumburg 62 de ooţi, de fr. 60, 65, 76 până la 92 fr. I Bucată Olandă de Bie'eleld 62 de coţi, de fr. 71, 85 până la 115 fr. I Toi'e de Batiste 60 de coţi, d« fr. 120 lână !a 190 fr. I Bucată dB O’andâ de Rumburg de cercef într'o loiâ21/î coţi de lăţime pentru 6 cercefurl de fr. 42, 43 până la 56 fr. I Bucată de Pichet de 6rnă 36 de coţi de fr. 26 31 pană la 46 fr. ZESTRE COMPLECTE, LIHGERIE PENTRU OTELURI Strada Carol L No. o. (Curtea Vechie) vis-â-vis de Sig. I’rager Strada Carol I No. 5. (Cartea Vechie) vi8-â-vl8 de Sig. Pragcr. - ( ) Am on6re a insciinţn pe onor. PT. Public că mi-a sosit pentrn ^ sesonnl de iarnă nn bogat asortiment de Încălţăminte pentru Bărbaţi, Dame Şi Copil, dnpă fasdnele cele din armă, — preenm şi nn mare I— transport de Cisme lungi de Lak răsese, de locht şi de Vacs, ca şi 'Tx Mantale de Cauciuc pentrn pl6e, prima calitate; asemenea şi Galoşi I • da Gumi. _ _ p-i Snb-scmnatul aduc mulţumirile mele onor. PT. Public pentrn in-LU credere ca a dat menţionatei mele firme de nn interval de 12 ani fi cnre acuma a depus probe suficiente de fina calitate a mărfeî t ca şi de eftinXtatea preţurilor, sperând că şi de acnro înainte, va M * qT Aa mncnrHnl seă găsind tot-d'a-nnu atut mfirfnri fine H bine-voi ai da concursul seO găsind tot-d’a-una atât mftrfnrl fine şi fasonate cât şi preţuri forte moderate. Cu totă stima P1IILIPP GOLOSTE1W cn preţuri mai ales reduse. Singurul Deposit general pentru Romilnia lliKTirpsrl, Caileu Moiţoşrficl, Palatul Dacia, vis-A-vis do Magasia IMioI A. Carissi m m r:xxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxx) 5 GtriTTiiER â la VILLE DE BRUXELES Podol Mogoşoiel No. lt» ris-ft-vi» de ConsnUlal Rbssmc ReeomanJl magaiinul «efl asortat la tot-d’a-una ttrte bine cu ruflri» de bărbaţi |i dl dame, gulere, manchete, batiate de lino, olandă fi mâtaiă, ciorapi pentru bărbaţi fi dame, f; flanele fine (crCpe de aantd) camiadne, grofette, broderie dantele, cravate de bărbaţi fi jC ! ’ oe e inul no! forme ii culori, umbrele de idre fi de pldie etc. etc. AtrăgOna tot j^de-o-dată atenţiunea onor. Clientele că din cauia crieel am redai fdrte mult preţnril" OtXKXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXX Al le.i ni PHARMACIA LA „SPERANTIA” 26, CALEA MOOOŞOAEt, S6. a .»EPOUL MKPIOAMKMTELOR FRANCESE. J Obiecte de Cancinc şi Articole de Toalete. — • Asemenea se angaj&tă a sfectnl 1 orî-ce comande din r sortul medical. 5 JrDH.T.4 S-, VWWWWWWW1 ’^WWWWWW Tipografi» Thi») A Weie» Palatul , Dacia*