fd 51. DUMINECA 5 MARTIE. ANUL III. - 1878. r IST IN TOATa BOmANIA ....................L n. 48 ...................., » 34 ........................ ÎS m IN STRĂINĂTATE : ...................... , «0 NSEBŢIDNI ŞI RECLAME: îl) litsr* petit, p;kfrin» IV, 80 hani. JII, 80 baDl, p< pag. II, 3 lei ooL Reclame 3 lei noi linia. lumfir In capitală 10 bani. IMPUL ESE IN TOATE ZILELE UE LUCRU. Biuroul Redacţiei şi Adm i nist r.i ţi el: P/tlutul ,Daoia‘ AasTTJisrcicmT Se priimesc In striinatat*: La P-Dil Haine>*• Aein A Vogler in Vienna, Walfieehgaet» 100, A. OppeJii In Visnna, 8tabenbnatei 3; HudolJ Mattf in Vicnm» , SeileritAtte î: l’hiltpp Lob in Vienna, Etchecbachgaste Îl : h. Lung A Comp. In PeştA, Ilara*-Laffile A Comp. In Pari*, C. Adatn 3, Carrrfur de la Croix-Rouge 2, Paria; Kug. Mieaud, 139—140, K/eet Street LonJon. Scriaorl nefrancate na se primeae. Artioolele nepublicate ae ror arde. Un număr In Districte 15 bani. Iii de Bncnreeci, S Martie. |;rate ...... 95 — emeniale .... 89 — aciar rural . . 831 na — urban . . 73|/t — linicipat al Capit Bîi'j — j tnail............. 135 — ficia............... 300 — Inn&nia.............. 45 — |micipal cn premii 21;(» — jmint............... — — luni..............lOOba — ............... 3505 — ’. '. ’. '. '. '. liVi - Cornul de Vlenn, 15 Martie. Renta ungari in aur .... 89 10 Bonuri de t**aur ung , I emis. 118 — . , , II , 110 50 împrumutul auitr, In hârtie . 62 35 a . > argint . Oti 80 Benta austriacă In aur ... 78 90 Loae din 1868 ...............Ill — Acţiunile băncel naţionale . . 797 — . , auitr. de credit 2S0 36 , . ungare , 231 25 Argint...................... 305 75 Ducatul....................... 5 00 Napoleonul ......... 9 52 100 mărci germane............ 58 60 Cnnnl de Berlin, 15 Martie, Acţiunile Căilor ferate romăne. 34 40 Obligaţiunile romăne 6°/< . . Priorităţile C. fer. rom. &>/t împrumutul Oppenheim . . . Napoleonul.................... Viena, termen lung............ Parii , icart .... 71 80 72 10 93 — 10 23 Calendarul «filei Duminecă 5 Martie. Patronul ailel: Mart. Conon. Bdiăritul soarelui: 6 ore 5 min. Apusul soarelui : 6 ore 9 min. Faiele Junei : Luna Nou. PLECAREA TIREISrTJRILOIR Bocnreeel — Sneeara Bucureicl . . , .B.lSn 10.—d Ploeicl..........9.50 n 13.00 d Brăila...........1.53 n 5.45 J 7.15 <1 Tecaoid..........4.38 n 11.40 a Roman............9.06 d 4.45 4 Suceara, sosire . .12.03 Ş 9.55 n Baenreae—VereloroTn Bucureicl.............8.— d 6,05 n Piteatl..............11.814 10.15 n Slatina...............2. — d Craiora...............4.17 J VăreiorOTa, sosire . . 9.01 nu 6.46 J 12.30 ] 6.10 j 8.10 Sneeara—Baonreeel 8 u orara.......8.11 d Roman..........8.46 4 Tecuda..........13.30 n Brăila.........3.08 a 8.10 a 8.68 Ploeicl.........7.13 d 3.46 Bucureicl, soiire 8.30 ■} 4.30 VerelereT»—Bieirescl Verciorora..............6.45 Craiora.................11.44 • Slatina.................1.51 PiteftI.. . ........... 4.43 7.15 ( Bucureicl, soiire .... 7.40 ţ| 11.30 < 8.06 a 8.27 D Bncnreael—tilnr^’la Bucureicl............... 9.16 J Giurgiu, soiire . . . ■ .11.35 o Glargii- -Baeorescl Giurgiu.................. 9.36 4 4.45 n Bucureicl, soiire........ 9 48 4 7.174 Gelmţl- Bărboşi Galaţi.........1.20 a 8 26 d 7.30 4 Borbofl, loiire . . 1.65 d 9.— if 8.06 a Barbo|l- Galaţi Bărboşi.........2.55 n 6.25 n ".25 a Galaţi, soiire . . . 3.30 a 7.— n 8. erea rotroceditrol Hasara-ra cunoscuţii miniştrilor înainte chiar de trece-itrmatel românii peste Du- Lbe Nord.* 27 FovTa&rie 1878). IS( IRI TELEGRAFICE din )ILE ST^AIIsTB Borna, 11 Martie. di, numai dcpă şedinţa de astS-zl a a început a se «fiitai ca amicii tpra compunerii nonlnlcabinet. Până 11 şoeitir, cft trei persoane vor face viitor al cabinet: Cairoli, Zanar-li Farini. Se crede că Brin va re* ministru de marinii, tinione* deeminte ştirea, c# Pella ar fi cn Cairoli şi că Ini Lnzatti i e'ar Ilarii portofoliul finanţelor. Borna, 12 Martie. grafia Ştefani*, în eiuda degminţire[ .OawrTatore Romano*, enaţine ci a felicitat pe Papa de enirea sa pe ie] Archiepiacopnl din Tnrin a fost Mi cn această felicitare. a Ştefani* zice cS desminţirea dată de către Vatican, ci de că-nansigenţl, care ee nedumiresc de iţiunea Papei. asigură că Rnsia e dispari a reîncepe °ţ irile cn Vaticanul relativ la biserica ii i din Polonia. eUtiv la combinaţinnile ministeriale ic noB. 3e asigură însă, că ministerul ai 5 In curând constituit; ministerul de 3mk>I şi cel de externe preeentă cele mal greutăţi. *■( ]ri Sint-Petresburg, 12 Martie. ţf^Agenţa Roşească* zice că congresul ee ttlţkntronî în cele mal apropiate trei s8p-*^aL Vlena, 12 Martie. [jiJ'resse* zice că Preşedintele Senatului Itenegrin, Petrovicî, care petrece aici iijeiune specială, a primit din cercnrile Irâtoare încredinţarea, că Anstro-Un va aprijini drepturile Munlenegmlnl, jlţoniită fiind cn purtarea de pănă acum incipatnlnl. liCIBI TELEGRAFICE ALE .TIMPOLOI* (agenţi Harta). -Serviciul 4e la 15 Marile, 4 oro aeara.— Atena, 15 Martie. Ştirea că Rasia aderează la admiterea >:iel în congres nn a'a confirmat, lobart-paşa va veni plină la Pirefi, înaă IS cum ee crede, nn cu scopuri ostile Bervlelnl de la 15 Martie, B ore seara.— Londra, 14 Martie, . amera Comunelor. — D. Nortboote, râs-■And d-lul Denison, spune că Englitera primeşte în principiei invitarea de a a-■ista la congres. Ea se înţelege cn puterile asupra condiţiilor în cari ee va putea prezintă la congres. Oratorul nu poate să intre în amănunte; poate însă spune că fie-care patere âşl va păstra în Congres deplina libertate de acţinne, şi că deriziunile majorităţii nu vor lega minoritatea. Englitera işî va apăra ideile; va cere înainte de deschidere ca toate articolele tractatului de pace să fie supase de-liberaţiel congresului, pentru a vedea dacă aceste articole pot fi eaB nu primite. Guvernai englez nn cnnoaşte nnmSrnl roşilor cari ennt tn faţa Congtantinopolii şi în faţa Galipolil. Londra, 16 Martie. .Standard* spâne că amiralitatea engleză a dat ordin tntulor vaselor de roabei, cari eraă să plece din Englitera, să remăie pentru a reiutări flota din Medi-terana. Amiralitatea a cumpărat vasul cni-rasat .Independenţa*, locrat în Englitera pentru marina Braziliei. Londra, 16 Martie. Se depeşenză din GalipolI către >Times* data de ieri: »Do8 mii de lăncierl rnşl şi zece baterii de tnnnrl se află la Ciarchiol. — llobart-paşa a sosit la Galipol], după ce a trimis pe Snleiman-paşa la Constantinopol, ca aă fie acolo dat jndecăţit. Hobart-paşa va merge spre coastele Greoi»!.* Londra, 15 Martie. Se depeşează din Constantinopol către Daily-Telegraph* : Ruşii ia în secret precauţii spre a apăra şi a 'şl păstra toate poziţiile strategice. Londra. 15 Martie. Se depeşenză din Parie către .Times*: ,Serbia a reclamat formal dreptnl de asista la Congres. — Englitera a aderat la propunerea Franţei în privinţa cer-cetărei asupra afaaerilor financiare ale E-giptntoi şi în privinţa trebuinţei de a se face reforme în administraţia egipteană. — Toate poterile sunt de acord pentrn consider» ceetinnile privitoare la Egipt, la Siria şi la locnrile sfinte, oa pătând fi ridicate în congres, însă numai cn consimţirea Franţei şi în marginile prescrise de dânsa.* Semlio, 14 Martie. ,Ga*etU oficială* din Belgrad desminte agomotele cari apnn că Serbia ar vrea să ’şl schimbe politica din afară. Ea declară că principatul işî mănţine alianţa etrîneă cn Roşia. Principele Milan a primit azi o deputăţie a locuitorilor din Pirot, cart i-ail cerat anexare» acestui oraş către Serbia. D. Risticl a aşternut nn memorand către puterile garante. In acest document, d. Risticl «e sileşte a preciza drepturile Serbiei şi cere ca principatul să fie autorizat aşi trimite nn reprezentant la congresul din Berlin. BUCURESCIMARTIE Reaua credinţa a .Romanului, este un lucru, de care nu ne mal plângem, de oare-ce suntem deprinşi cu el. Adese-orI Insă această rea credinţă se manifestă In o formă atăt de Indrăsneaţă, In căt am lipsi de la datoria noastră, dacă nu am lămuri pe cititori asupra el. O asemenea manifestaţie întâmpinăm In numărul de la i Martie al .Romănulul* Aă trecut luni de zile, de cănd .Romănul* mereti se ceartă cu ,Pres9a* asupra inconsecenţel partidului congervator. Noi urmărim cu multă băgare de seamă această ceartă, dar In deobşte nucredemde cuviinţă a ne amesteca In o luptă, In care nu putem susţine pe cel mal 9lab. Adese-orI însă .Romănul,* cu toate că nu discută cu noi, organul partidului conservator, crede de cuviinţă a ne ataca, parte făţiş, parte pe din dos. înţelegem această apucătură. Este un lucru firesc, ca .Romănul,, orl-căt de Indrăsneţ ar fi, să nu mal aibă obrazul de a sta de vorbă cu noi. D. C. A. Rosetti e ora viclean şi nici o-dată nu 9e răpede ca capul In zid. Trebue Inse să ne combată cel puţin pieziş şi nici nu ii tăgâ-duim dreptul de a face aceasta. Tot omul luptă cu armele sale! Cerem Inse un lucru: 9ă nu pretindă, că noi, partidul conservator, am zis ori făcut ceea, ce nu noi am zis or! făcut. Partidul conservator are un organ, ,Timpul*, şi căţl-va represen-tanţl In corpurile legiuitoare: acestea 9unt organele, prin care partidul conservator se pronunţă şi este o Învederată rea credinţă de a atribui partidului conservator păreri, ce nu s’aă emis prin aceste organe, Iu numârul de la 4 Martie, .Romănul* zice: ,eâ analisâm purtarea guvernului, apoi să ne amintim şi consiliile , ce r-a dat lu toată vremea partida conservatoare.* In urmă apoi „Romănul* zice : , Precum a recunoscut şi Senatul şi Camera, întreaga opiniune din ţară şi din străinătate, şi înşişi conservatori ca d. C. Brăiloiu, Întinarea el (convenţiei) a fost din partea guvernului cea mal mare binefacere pentru interesele materiale ale tuturor, etc.* Unde a zis d. C, Brăiloiu acestea! Intr'un articol publicat in ziarul .Timpul*, semnat do d. C. Brăiloiu şi precedat de o mică notiţă, In care redacţia declară, că nu împărtăşeşte vederile autorului. Cu toate acestea .Romănul*, voind să arate . consiliele partidei conservatoare*, nu se întreabă ce a zis .Timpul*, organul „partidei conservatoare*, orl-ce aft zis senatorii şi deputaţii conservatori, ce nu vorbesc în numele lor numai, ci şi în numele grupelor politice, pe care le represintă. Atât e destul spre a învedera lipsa de argumente a .Romănulul* faţă cu partidul conservator. Săraci sunt, săraci! Corespondentul din Bucureşti a ziarului .Augsburger Allgemeine Zei-tung* a avut acum căte-va zile o convorbire mal lungă cu d. Cogăl-niceanu. Ministrul de esterne al României s’a arătat foarte resignat. El spuse câede părere, cum că pacea de Coustantinopole o va costa pe Romănia districtele basarabene, şi că congresul nu va opune Rusiei nici un veto, dacă aceasta ar cere cu hot&răre gurile Dunării. .Anglia, .Franţa şi Italia —zise d. Cogălni-.ceanu — n'aft nici un interes de-a .refusa Rusiei posesiunea gurilor Du-.nării In paguba Romăniel. Germa-,nia şi Austro-Ungaria, care ar avea .interes să i le re fuse, aă cedat In .acest punct, pentru a-şl asigura alte .foloase ; se ştie cu siguranţă In .ministerul nostru de eeterne, cum ,că cesiunea Basarabiei romăne e .lucru convenit de mult. Ne pare .răă numai, că n'am ştiut lucrul de ,mal narate, căci dacă cesiunea gu-.rilor Dunării către Rusia s'a acor-.dat de cabinetul din Viena, In căt .nu va găsi oposiţie din partea nici .unul cabinet european, atunci şi .Romănia ar fi trebuit, se ’nţe-.lege, să renunţe de mult la opu-.nerea el zadarnică contra Rusiei .şi să caute a căpăta cel puţin odes-.păgubire pentru o proprietate, ce ,n'o mal poate păstra.* Ziarul vienes .Fremdenblatt* reproduce asemenea aceBt pasaj, nu pentru c’ar ficrezănd că aserţiunile ministrului romău sunt exacte In toate privirile, ci numai pentru că vede in ele o noă dovadă, cdf oamenii din BnenreştI cântă motive, spre a accepta schimbul propus de Rusia. .Fremdenblatt* e un organ, ispi-rat de ministerul de externe din Austria. Victor Emanoil - Cavur - Lamarmora. Bstraot din istoria misiilor mei* politice). Sunt acum uouă-spre-zece ani, un mare entusiasm înflăcărase inimile Romanilor î Cuvăntul magic de unire resuna tn In toate gurile. Hora unirii se cănta, se dănţuia de poporul Întreg, şi fiecare om Îşi uitase nevoile pentru ca să se lngăne voios cu sperările unul viitor plin de adimenirf. Fă Însumi, părăsind cămpul înflorit al literatura! şi aruncăndu-mă In torentul ideilor politice, îmi culcasem muza în fundul unul porbofoliCt ministerial şi o acoperisem, sărmana ! cu un teanc de hărţii oficiale, de memuare, de note consulare, etc, etc. Voturile unanime ale Camerilor din Iaşi şi din Bucureşti Inălţănd pe tronurile Moldovei şi Valachiel pe Colonelul Alexandru Cuza, noul Domn găsi de cuviinţă a trimite cabinetelor europene acea memorabilă declaraţie prin care zice că : .deşi pe .tronurile Principatelor-Unite, el era .gata a depune ambele sale coroane ,pe fruntea unul principe străin, .daca marile puteri ar voi să rea-,liseze dorinţele naţiei române ex-,primate de Divanurile ad-hoc din .anul 1858.* 1) Şapte exemplare din acest document istoric fură sub-scrise de Domnitor şi cxpeduite puterilor semnă-toare tractatului de Paris. Măria Sa îmi făcu onorul a mă număra Intre persoanele Însărcinate de a Ie duce la destinaţia lor, şi Îmi adresă oficial următoarea scrisoare : .Domnule minintrn, .Trebuinţa cerănd ca să trimitem ,o persoană de Încredere spre a .transmite diverse depeşr importante .înaltelor curţi a Franţei, a Marel .Britanie şi a Sardiniei, am găsit ,de cuviinţă a-ţl Încredinţa o a^-,menea misie delicată. Fâcăndu-ţr .dar cunoscut această decisie a noa-,stră, te rog să te pregăteşti a pleca .îndată, după ce vel primi instruc-.ţiile noastre. .DumnezeO să te ţie In a sa 9fântâ pază. Alexandru foan.m Instrucţiile ce-mi dete Domnitorul se cuprindead In aceste singure cuvinte ce-mi zise la momentul pornirii mele : «Du-te şi fă cum te-or povăţui inima şi conştiinţa !* Apoi Îmi mal Incredinţă doă scrisori, una către Împăratul Napoleon şi alta către contele Walewski, ministrul afacerilor străine a Franţei, pe lângă epistolele adresata contelui Cavur şi lordului Malmersbury. Ast-fel dar, înfăşurat In haina serioasă a diplomaţiei, am plecat In misie politică la Paris, la Londra şi la Turin pe la Începutul lunel Fe-vruarie 1859. Moldova, Galiţia şi o mare parte din Germania eraft albe de zăpadă, gerul foarte aspru, drumurile troe-nite, multe poduri dârftmate de sloiuri, calea foarte grea sub toate privirile, Insă avăntul patriotic ce-mi aprinsese sufletul, făcu să nesocotesc viforil emil, să înving toate greutăţile călătoriei şi 9â sosesc la Paris a şaptea zi după plecarea mea din Iaşi. Aveam mult serioasa şi mult delicata însărcinare de a apăra pe lângă cabinetele Franţei, Engliterel şi a Sardiniei actele sâvîrşite In Moldova şi Valachia la Începutul anului 1859, precum alegerea de Domn a colonelului Alecsandru Cuza, In aceste două provincii, etc., acte care eraft să fiâ discutate In vii- 1) Aroastt «pistoli se Ta publica, Ituprcank ca alte document* important* in rolumal oom-plect al istorisi misiilor m«Lo politice. TIMPUL toarele couferitiţe nelor Grojdibolnl şi Gnra Padinf plaBa Balta etc. Nn Insă aceeta ee biectnl med. Precnm am zis dar, aşi înţelege ii ' sinuărl ca cele de cari am vorditsăli ecoul în ziarele cu caracter absolut ci: sad să ee fecă prin organul a oamlli d. G. Protopopeacn ; aceea ce nn iţe -să este, cnm de a putot ele să Ibt pitalilate in coloanele ,RomânieI li n ce voeece Bă treacă de ziar imparţiif1 Dar, domnii de la numitul ziar i fi putut să impace cn ideia căderii candidaţi, in profitai isbândel când aii rel generalului Florescn. EI bine 1 Să ’i lămurim in aceasttţ* viuţăl Sciţi pentru ce aceaBtă candiăM a întrunit majoritatea, cn toate sili perverse ale afiliaţilor gavernnlnl d face să cadă ? Pentrn că, in Oltenia, vocea torni româneeci de la PJevna ad afiat om de mare răsnnet in inimele tntnlor, ad ioăboşit, de vor fi foet, pe ici pe t acele meschine resimţimente de partid* clocotesc la d-voastri, pe dealul V. poliel, înlr’o repreaentaţinne, ce voe. Be arăta imparţială şi naţională, dane nn este însufleţită în realitate de el simţimintele de gaşcă ce, in asemeneri reroase împrej arări, înjoseşte şi sfăiurj preBtiginl naţinnei in oohil Europei linf tită asupra noastră. Asemenea procedări Insă, atât din.l tea gnvernnlnl, cât şi dintr’a părtini { săi, faţă cn alegerea de la Romanaţl,j| va putea să aibă roade folositoare pe guvern. Vedeţi, Oltenii sânt stăruitori. KI4t creznt fi ored, că bine fac să trimeaflli Cameră pe nn bărbat a căra! crimă a in capacitatea sa organieătoaro, fi de ai I ad trimeB. Invalideze-se de zece ori alegerea, toţi, alegătorii indignaţi, de zece ori vl realege pe care il considerăm ca refl sentantnl nostru, cn toate tergivereă:| prea onorabililor ehemafl. Trebne Bă esceptăm, negreşit pe dom| Costinescn fi Verneaen etc., ce aS voii in aceaBtă privinţă, cnm trebne să bească deputaţii nnnl stat constitnţio ce ad conştiinţa mandatului încredinţa^ Pentrn d. Verneecn, regretăm nanii că B’a deşteptat cam târzia , fi că de v l It să fie în adevăr stimat, trebnia, ancă da î când era tn capnl ministernlnl de inteiâ aă-ş! afirme această imparţialitate faţă X. vrăjmaşii politiol, ale căror nume s’afi 8?at prin toate comunele, întocmai ca ţ oând justiţia tşl avusese cnrs. De asemenea vom zice fi pentrn d.Col tinesen, care ar trebni, oa redactor al ‘B » mânnlnl», să-fi fi afirmat şi să-fi afirme » ceastă cavalerească imparţialitate yi pt coloanele acelui ziar, protestând in faţa j pininnel pnblioe in contra nrmărel Cam I rel. Primiţi, vă rog, d-le redactor, din pat te’mi încredinţarea osebitei mele cornii deraţinnl. ‘Preeea,). Ştefan Ştefan Jian I ll Pleyna internă Domnul C. A. Rosetti, strănepo- j tul lui Traian, omul lipit de Romă-i . ,X- 'Iţ- eminentul bărbat politic, cro-srauşeurilo, ce ne duela Plrvna ■ s zice. Intre altele, uroiătoa- ne cere Basarabie. Guvern yi o refneă prin moţiunea de la 26 de dă Iann- resbal refos, fucut cu unanimitate |>ra fi de toate partitele, ne ochit Rusiei ş’nl Europei, re opoeiţiunea V sile abia trecură, si la 30 i biarS din nod, tn Senat, Uni. pbnteeoe. Ea vede yi yeie c'acest ntestin elilbeece acţiunea yi încu-pe străini, yi cu toate acestea la Iraarifl renoiesce atacul yi dechisră sul a lucrat fără vota naţiunii I trădător yi eî nu ponte repreeintB yi drepturile e! In facia Europei, ţiunea scie bine că, prin voia na-1 guvernul a putut face ceea ce s*a iOschiar&nd contrariul, ea zice Eu-ya numai ee nu ente, dar incit cit 1 sete o naţiune, ci o tnrmă care Us la toate c»’i cere guvernul yi ■ vărsarea sângeloi ei. Deci o a-■naţiune nu poate fi un bulevard. unde ştie d. C. A. Rosetti. că |iunea ştie ca guvernul a f&cut ■ a făcut cu voia naţiunii? inţiunea merefl declară, că gurii a făcut fără de voin naţiunii e a făcut: iată dar ce ştie o-nea. t de inteligent ar fi d. C «Ui, se face de rls c&nd cere iredem, că d-sa ştie mal bine □ol Înşine ce ştie şi ce nu oosiţiunea. imul a făcut fără de voia na-ceea-ce a făcut : aşa eate şi *n noi. nd aceasta d. C. A. Rosetti noi am zice Europei nu nu-nu este, .dar încil cil aci te o naţiune, ci o turnul supune Ia tot ce-I cere nu\ «i chiar Ia vărsarea gelul el.* cersta-I un moft sarbâd, cu care A. Rosetti poate să Îmbete pe şi, o sofismă scrlntită, cu care apăra Înaintea unnl public, destulă vreme spre a cum-le şi Înţelesul lor : pen-public luminat, argum»nta-d-lul C. A. Rosetti e Insă o ă, căci orl-căt de iscusit s'ar d. C. A. Rosetti, nu are drep-le a ne crede pe noi atăt de 1 In c&t să nn ne scandalizăm >ica d-sale. «ă oposiţiunea şi Întreaga na-« ar li compusă din oameni ca < C. A. Rosetti, Fleva, Misail, «rlăgeann, Toinov şi alţii de a-tea, oameni care nu afl prea Jţe tradiţiunl, legături familiare ~ :rl lu această ţară; dacă Ro-ik. ar fi o adunătură de colo-americanl fără de interese moşi material» statornicite, a-argumentaţiunea d-lul C. A. ti s’ar putea trece ca o bănuială mult ori mal puţin Întemeiată; ;*lun stat nofl, România e Insă ^iâ întemeiată de veacuri, şi roii sunt un popor—nu din nofl Sjtieiat, ci Întinerit, un popor cu ţiunile sale şi cu interesele sale rnicite. «Sfios ţiunea repre«entâ aceste inşi le apără, şi dacă le apără, «ie să le apere cu bună chibiţă şi să nn 'şl piarză nici odată SM cumpăt. Şpriţul, cel mal de căpetenie me-/»1 oposiţiunel, e că şi-a făcut in-fc'bi această datorie. Partidul con-f'tor a fost insultat, casele mem-|r săi afl fost călcate, cel mal fruntaşi al săi afl fost afişaţi ii toate comunele ca făcători de principiile sale afl fost păngâ-de către nişte oameni nesoco- tiţi, averile sale afl fost risipite de către nişte fanfaroni,şi puterile ţării afl fost jertfite pentru un scop ne-hotărlt : ca oameni şi ca romănl, conservatorii afl răbdat şi nu şi-afl perdut bunul cumpăt. Şi fiind-că afl răbdat şi fiiDd-că nu şi-afl perdut bunul cumpăt, d. C. A. Rosetti II face părtaşi de vinovăţia guvernului. întrebăm pe tot romănul care 'şl iubeşte ţara ; ce putea să facă naţiunea, ca să arate că nu consimte la faptele guvernului ? Camera era compusă din oameni puşi la disposiţiunea d lul C. A. Rosetti, oameni care nu sunt vinovaţi de nimic, fiind-că îndeobşte nu sunt capabili de vinovăţie. Aceşti oameni afl fost aleşi anume pentrucă erafl cum sunt. Abia trei representanţl are partidul conservator In această Cameră, şi ori cât de tndrăsneţ ar fi d. C. A. Rosetti, nn va cuteza să susţie, că partidul conservator e atăt de mic, Incăt trei voturi sunt destule pentru dănsul. Senatul a fost ales In pripă, şi anume pentru ca să se pue la dispo-siţiunile d-lul I. Brătianu. Este un Senat In adevăr nelegiuit, un Senat, care s'a constituit In virtutea abuzului, ce s’a făcut de patriotismul o-posiţiunel. D. I. C. Brătianu disolvă Senatul, şi cere ca alegerile pentru noul Senat să se facă lntr’un timp mal scurt decât cel prescris de lege şi sub lăncile cazacilor. Ce putea o-posiţiunea să facă? Ce I răinănea!? Conservatorii erafl romănl şi s'afl supus. Avănd o Cameră întemeiată pe nişte făgăduinţe neîmplinite şi un Senat întemeiat pe nişte alegeri nelegiuite, guvernul a plecat înainte, susţinut de naţiunea formală. Ce putea să facă naţiunea adevt-rală spre a opri pe guvern In calea păcătnirilor sale ? Domnitorul e constituţional şi, dacă guvern şi corpurile legiuitoare merg împreună, el numai In momentele foarte grave poate să facă apel la ţară. Ţara era Insă ocupată ue oştiri străine şi apelul nu se putea face. Oposiţiunea este oposiţiunea unei ţări constituţionale, şi atunci cănd guvern şi corpuri legiuitoare merg Împreună, ea numai In momentele foarte grave poate să se manifesteze cu destulă energie. Ţara era Insă ocupată de oştiri străine şi manifestaţia nu se putea face de cât de către nişte oameni nepricepuţi ori răi, cum conservatorii nu sunt. Ce-I remănea opoziţiunil? Răbdarea patriotică, bunul cumpăt al românului. S’a făcut abuz de formele constituţionale, s’a făcut abuz de patriotismul românilor, şi acum Îndrăzneţul preşedinte al Camerei, ca şi când ar fi cel mal nevinovat om vine şi spune că naţiunea este * turmă, fiind-câ nu şi-a perdut răbdarea, fiind-câ şi-a vărsat sângele fără de a-şl perde bunul cumpăt. La 26 Ianuarie, ţara, adică toate partidele, votează o moţiune. Acestâ moţinne .ne dă tărie In ochii Rusiei şi 8I Europei.* Cui dă această tărie? — ,noă* zice (L C. A. Rosetti; dar ,noă*, României, zicem noi, eară nu guvernului şi susţiitorilor săi. Votarea acestei moţiuni a fost o manifesiaţie de patriotism, eară nu o manifestaţie de Încredere In oa-tnenir, cari ne-afl adus la necesitatea de a face această manifestaţi-une. Chiar şi acum Insă, guvernul voeşte să abuseze de patriotismul opoziţiunel şi să dea votului unanim TIMPUL un Înţeles, pe care nu’l are. Un vot de Încredere tn asemenea Împrejurări ar fi o insultă pentru poporul romftn, şi nu noi vom face această insultă. Nu avem Încredere In oamenii cari alcătuesc guvernul şi o spunem sus şi tare că nu avem, protestând contra interpretării perfide a votului nostru, de oare-ce lipsa de încredere In oamenii cari afl creat situaţia de astă-zl este o onoare pentru ţară şi o dovadă de trăinicie. Atât Insă! Ce vrea d. C. A. Rosetti să mal facă oposiţia, spre a-1 convinge că ţara 11 osândesce pe d-sa dimpreună cu guvernul săQl! Un lucru ar mal rămânea, unul singur: revoluţiunea! Nu Insă! nu! această mulţumire nu i se va da Imbătrănitulul revoluţionar din strada Doamnei. Conservatorii nu sunt oameni adunaţi de pe ici de pe colea ; el nu se joacă cu interesele ţărel, de oare-ce aceste interese sunt In foarte mare parte ale lor proprii. Revoluţiunea e meseria d-lul C. A. Rosetti: noi oposiţiunea trebue să ne mărginim a-1 impedeca de a-şl face meseria. Răbdare şi cumpăt, atât ne trebue, numai atât, pentru-ca să-l punem In nedumirire. Nu I vorbă!—Zilele vin şi zil»le se duc: va veni, şi poate chiar In curănd, şi ziua în care d. C. A. Rosetti eară-şl să fugă la Paris. Dar âncâ de pe acum 11 sfătuim, sâ-şl vază bine de merinde, fiind-că de aici înainte ţara nu mal vrea să facă nici o Încercare cu mofturile. .Flori sâ-I crească In cale — şi spini să-I crească pe urmă!* O A. IMI E H A. Şedinţa de la 3 Martie. Şedinţa ee deBchide la ora 1 dnpă amiaz, enb preyedinţa d-Inl Stolojan, fiind presanţi 73 d-nl depntaţl. Snmarnl yedinţe! precedente ee aprobă. Se acordă concedii! d-lor Nanu yi Sc. Roietti, Se respinge concediul cerut de d. Căli-nescu. Se dă citire anei rngăcinnl din partea mal multor arendayl ai etatnlnl, prin care ee roagă de Cameră a Ina in dezbatere proectnl de lege privitor la soarta lor ca să ee poată trece yi in Senat Sn această sesiune. D, ministru de finanoe cere ca Camera, îndată ce va trece in eecţinni ca Bă stn-dieze proectnl de lege privitor la arendayl, Bă etndieze yi proectnl de lege pentru a ea infinţa nn noii minister al domenielor, agricnltnrel yi comerţnlnl. Se dă citire unei reclamări |din partea israiliţilor din jndeţnl Fălticeni in contra taxei puse pe gâyte. La ordinea zilei este proectnl de lege privitor la voluntarii, oare afl luat parte în rezbel, de a avea dreptul de a treoe imediat în rezervă. Lnarea in considerare se primeyte fără dezbatere. Art. 1 yi nnic se primeyte după o mioâ dezbatere. Legea Sn total ee primeyte in nnanimitate. La ordinea zilei nrmeBză dezbaterea asupra budgetelor annlnl 1878, începând ca bndgetal veniturilor. D. raportor Bcescn dă eitire articolo-lnl 1, care prevede venitul taxelor pen-trn căile de comnnicaţiune, în snma de 12.280.000, se primeyte) dnpă o dezbatere oare a lnat parte d. Agarici, susţinând că acest venit să ee evalueze numai la 12.000. 000, fiind o mulţime de invalizi în nrma resbelulnl yi de la care nn se va mal putea lua această dare către stat; D. N. Ioneacn, care a cerat mal mnlte explicări gnvernnlnl declarând că on votarea bndgetnlnl va face mal raniţe întrebări guvernului pentrn a putea sonda politica externă yi internă a guvernului. Art. 2. Taxele de patente in snma de 1,984,000 se acceptă dnpe o desbatere la care ia parte yi d. Marghiloman invitând guvernai de a nn sa mal lna patentă pe cazanele particularilor, cari fac rachifl pentrn el, iar nn pentrn a face comerţ. Art. 3. Taxele pe salarii! de 5 la sntă evaluate in snma de 1,492,000 se acceptă dnpă o desbatere U care ia parte d. Era-olide, propunând a se desfiinţa aceste taie yi care in nrma explicărilor date ded. ministru tyl retrage amendamentul. Art. 4. Foncierele in snma de 5,500,000 ee votează modificat în nrma amendamentului propns de d. Fleva. Toate cele-lalte venituri ee primesc dnpă cam sânt preseatate de comisinnea bud-getară, afară de acela care '1 dă yanalnrile, care se pane de 40,000 lei in loo de 5,000 cnm il evaluase comisinnea. Şedinţa se ridică la orele 5. CRONICA D. Hasdăfl ne trimite o scrisoare, în care se plânge, că in articolele noastre despre Basarabie, nn constatăm că arsenalul nostru de citaţiunl il datorim Istoriei critice yi Arcbivel istorice. Rugăm din parte-ne să bine-voiască a constata ftn-tâifl, că artieolete’*noabtre uu s'a sflryit ancă, al doilea, că meritul lor nu se reflectă personal asupra nimănui, al treilea că e ’n chiar interesul politic al lucrării noastre de a cita la capăt toate isvoarele de care ne-am servit. Rngăm deci eă ni se ingădne de a cita isvoarele abia la capătul stadiului nostrn, care se termină cn cesinnea de la 1812. NOTIŢE LITERALE. N-rnl de 1 Martie al .Convorbirilor Literare* coprinde următoarele materii. Vietor Emanoil, Cavnr, Lamarmora. (Fs-tract din misiile mele politice) de V, A-lecBsndri. Despre partidele politiee, stadii de Gr. G. Păacescn, (armare yi sfiryit). Sufixele latineşti, stadia de St, Stefn-rea (urmare). Povestea codrului, Povestea teiului, Singurătate, poesil de M. Eminescn. Pasiunile, trad. din Retorica Ini Arieto-tele, Cartea a dona de L Caragiani. (urmare). Strofe improvizate, la moartea Ini Rola, de V. Aleceandri. Şi pulbere ţărână, Tristă de ce-i. Cea din nrmă frnnză (din Theophile Gantier); Am plecat, Pe al meii gând, poeail de Veronica Miele. Bibliografie. Corespondenţă. ,ConvorbiriU LiUrare' cn numărul de Ia 1 Martie Încheia anul XI, lncepându-se cu numărul de la 1 Aprilie anul XII al publicării lor. Abonamentul e 20 lei noi pentrn România şi de la 6 fi, v. a, pent u românii din Austria, se face numai pe un an Întreg la redactorul I. Negruzi ort la .Tipografia Naţională* In Iaşi. VARIETATl fjjKi-îifw de Vinuri.—Ni se trimite din partea Camerei de comercifl din Arad (Ungaria) nn program al expoeiţiei de Vinuri, ce se tb face in acel oraş la 23 Martie şi zilele următoare. Se Tor expune cn această OGBBÎnne Tinnrl din comnnele Mocra, Pan-cota, Agriş Magyarat, Mişca, Galşa, Şiria, Covasinţ, CuTÎn, Ghioroc, Miniş, Panliş şi Radna, toate comune româneşti din podgoriile murăşene, Cn această ocasinne ee vor Tinde Tinnrl atăt în cantităţi mari, cât şi în bntelil. Asemenea expoeiţil sa fac la Arad în tot anal. ULTIME SCIRI (AginţU Havat). —Sarvioiul de la 10 Martie, 9 ere dlmlnssţi. — Londra, lS Martie. • Global* anunţă că ofiţerii de genifl afi primit ordinul de a fi gata pentru cea d'âotăifi chemare. — S’afi organizat batalioane de Tolintirl. Londra, 15 Martie. Camera Comunelor. — Ministrul de mn-rinft a prezentat bodgetcl marinei. Cn toate că acest bndget eredijat tn condiţii normale ca pe Treme de pace, cere o sporire însemnată de material de resboitt, cn scopul de a ocroti teritornt, onoarea şi interesele Engliteriî. Fie-care ras de co-misionat ra trebui să aibă personala! îndestulător pentra a întâmpina orl-ce împrejurare. Constantinopol, Mercnre» trecuUL Safet-paşa şi Sandolah-bel ror merge la Berlin pentrn Congres. Rescoala creşte în ţinuturile dintre Salonio şi Tesalia. Oare-care tnrbnrare domneşte în rilaetele Smirna, Ruiah şi Âlep. Aceste rilaete ar arc de gând să ceară autonomia administrat! ră. Roşii concentrează forţe mart la Ciar-chiol; cer o amină de trei milioane de lirre înainte de a începe Bă înapoieze pe prizonieri. Constantine pol, Ifi Martie. Forţele Rnşilor afi fost sporite in spre GalipolI- Câte-ra trape se ror îmbarca la Bniucdere spre a se înapoia la Odesa. Do£ alte va80 coirasate englezeşti se aşteaptă la baia Ismidnlnî. Epitropia seminarului Nifon Mitropolitul PUBLICAŢIA In zina ds 20 Martie viitor orele 12. se va ţine licitaţia Ia Cancelaria Epitropiel, Strada Filaretn No 2. pentrn darea prin antre, priză pe termen de nn an a cărnel de vacă neceaeară pentru nntrimentnl elevilor yi personalului de Servicifl. — Amatorii de a ee angaja cn această antrepriei se vor presanta in arătatazi yi oră la Cancelarie epre a concnra la licitaţie. TEATRUL CEL MARE Marţ! 7 Martie 1878 Beneficiul d-btt Ltuu IViest cn concursei d-rei A. de Strajewkeki-Sragini, d-lnl N. Mann yi a artiytilor teatrului naţional. Partea I. Concert. Partea IJ. Ştrengarul dm Parii, comedie In 2 acte. BIBLIOGRAFIE A eşit de snb tipar: MDNCi SI FDNCT10NABISBDL conferinţă ţinută de d. Dim. P. Tio reaau la Atheneă, şi se află de vânzare la toate librăriele. Preţul 30 de bani. A eşit de snb tipar şi se află de vânzare la magasinele de musică ale d-lor Gebaner şi Şandrovits , şi la antor: CÂNTECUL ROŞIORILOR DE XjA. "VEIDE. Dedicat Măriel-Sale D0MKIT0RU11I1 BOMAMOB CABOL I. Poeaia de Leceteneat it stat major X. C. XANICLE8CU PENTRU VOCE SI PUN0 de C AR0L PAŞILL Jnn. Preţul 1 leii bani 50. TIMPUL Bonbtfne (le plante CONTRA DURERE! PEPTULUI (SPITZWEGKRICH) pentru vindecarea botelor de plămâni şi de pept, tuşă, tuşă măgărescâ, râgnşelâ şi lleg-melâ bronchială. Planta ce» nepreciabilă, care praduce natura pentru binele şi vindecarea âmenilor suferinzi , conţine într Insa secretul pănă ast*