JUOI 2 MARTIE.
ANUL III. — 1878.
¥
ţoisr amentele
                                               IN TOATa ROmANIa
IN STRĂINĂTATE :
j INSERf IUNI Şl RECLAME Iţ 30 lit*r* petit, padina IV, 30 bani ' ’po» JII, 80 hani, pe pag. II, 2 lei nnl,
    Reclame 2 Iei noi linia.
num&r tn capitală 10 bani.
                                                                  FKK IN TOATE ZILELE I)F. LUCRU.
Ifiuronl         ^i<-l şi A U rn i m i s i. r a i. i o): Palatul , I)n o i r\.‘
                                                                                                      AKTU 3STCITJEII •
8#* priira<*«î în «trăieatatt4: La D-nit Jfaasni-stein <t VogUr in Vi*nna, Wa)fi«rhK&M* !0O. A, Oppelik in Vi«*nna, S'7-, Jiudolf Mqak in Vicnna, SHIpmtAtte 2 : Philipp LtiU in Vicnna, Kirhi»iilj%chffM*e lî • />. Lang & Comp. în Ppţta, Haras- LnffUc (t Comp. în Parii, C. A<lam 2, C*rr*f»ir «I* Ift Croi*-Rmig«» 2, Pariu ; Fug. Micouil. 139 — HO, Flfft 8tre«t London.
      Scritorl nofr aricit* nu ■<» primosc Articole]* nepublicat* ne vor arii*.
                                                                                                  Un număr In Districte 15 bani.
rtnl de Bnenreeol, 1 Marti'
                                                                                                                                                                                                                                                           tRurale ......
                                                                                                                                                                                                                                                             omeniale . . . . lunci&r rural . . urban . .
                                                                                                                                                                                                                                                          ( municipal al Capit.
Penei!............
I Dacia.............
'totnAnla..........
                                                                                                                                                                                                                                                            municipal cn premii
KoimlnA............
3 luni............
                                                                                                                                          9^4 89j7i 81', 72 83* 4 1*5 200 45 22 53 lOO'/t 252*'li
94,/, 89 82 Vi
’U,/»
82v.
«M
      Cursul de Viena, 12 Martie. Renta unguri in aur .... 24 45 Bonuri ,le tenaur ung , 1 emil. 1,8 —
II
. 423, , 1231,*
III —
«2 65 (Ml 90 74 50 11 I 25 800
împrumutul auntr, in hărţi* ,
     »          .   . argint ,
Renta austriacă in aur . . ,
Ijoee din 1868 ............
Acţiunile bilnecl naţionale .
     ,       . auitr de credit 231 50
     .      „ ungare ,        221
Argint....................... 105 20
Ducatul........................ 5 59
Napoleonul..................... 9 49
100 mărci germane............. 58 55
     Carnal de Berlin, 12 Martie Acţiunile CAilor ferate romAne. *4 60 Obligaţiunile rrmune O1/» . . Priorităţile C. f'r. rom. 8% împrumutul Oppeulieim . . .
Napoleonul....................
Viena, termen lung............
Parii . «curt ....
72 40 71 90 9J 25 10 21
            Calendarul cjllel
Juol 2 Martie.
Patronul «ilel: (luv. Teolot. Răsăritul «oarei ui : G ore 16 min. Apusul soar'lul : 6 ore & min. Paiele lunel : Luna No3.
PLECAREA TElEÎSrtJftlLOR'
                                                                                                                         llucnreicl Suceara
Uucurescl . . . ,8.15n 10.___ .1
Ploeicl..........9.50 n   12.00 i
UrAila............1.53 n  5.45 .) 7 15
Tecuci ii.........4.38 n      110
Roman.............9.05 .J       4.45
Suceava,sosire . .12.03Ş        9 55 n
                                                                                                                         Baenreic — Verelorova
BucirescI.............8.—d A 05 n
P'tejtl...............ll.2l.Jl 15 n
Slatina...............2. - <j
Craiova................4.17 .J
VArciorjva, sosire . . 9.01 na
Suceava. Roman . Tecuciil. Br&ila . Ploeacl.
Saoeava Bno.nreicl
.11 d 6.46 1 .45 J 12.30 1 ‘       5.10 I
                                                                                                                                                                                                                                                                                      8.10 ■
5 8.
12.80 n 3.08 n 7.12
BucurescI, înşire 8.30 <j
                                                                                                                                                                                                                                                   Verelorova — BucurescI
Vereiorovu..............6.45  <
Craiova ................11.44
Slatina,................1.51
Pite jtl................4 42
BucurescI, sosire
                                                                                                                                                                                                                                                                                           .15. 7.40 j 11.20 .
                                                                                                                           LI ocuresel—G lar.'lu
BucurescI...............u 15 >J 5,06 n
(Jiurgiu, sosire........11.35 j 8.27 n
                                                                                                                          Glar.'lu —11 nen resci
Giurgiu..................9 20 •} 4.45 n
BucurescI, sosire........ 9 48 .J 7.17Ş
                                                                                                                            Galaţi — IUrbofI
Galaţi........1.20     n 8 25 .J 7.30  n
Bărboşi, sosire . . 1.55 n 9.— 9 8.05 <J
                                                                                                                            Bărboşi - Galaţi
BirbojI.......2.55     n 6.25 n  7.25 d
Galaţi, sosire . . , 3.30 e 7. — n 8.— n
(>
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  .
irorca rctroecdilrel Basara-era cunoscut A miniştrilor ini înainte chiar (le trecc-armatcl românit peste Du-
it t •
l(,Le Nord.* 27 Fevrmtrie 187S).
                          *1
   SCIRI TELEGRAFICE
                                                       din
                                                                                             [OILE STRADSTE
                                                                                                                                                                                                                                   Roma, 8 Martie.
                                                                                                     gmţia Ştefani vesteşte, c5 Papa a ndre-raralnt o «firişoare, în care <1S expre-eranţaT, c5 negoţiSrile privitoare la Poloniei se vor reîncepe. Se asi-14 o asemene» scrisoare ee va tri.
       fi ImpSratnlni german printr’nn )it special. Gardele elveţiene din tan erl seară eară-şî aii făcut mani-Gonl tnmnltoam, cerdod darnrile o-pnte la alegerile de Papă. E probabil I «v<U va fi disolvatS.
                                                                                                                                                                                                                                   Roma, 9 Marti*.
"|8e r.ioa că în nrtna rotnloT dat erî de I cameră la alegerea binroulnT, cabine-lîitreg fi-a dat demiainnen. Regele nn Trimit-o Ancă.
   Din Viena i ee telegrafia/5 lol ‘Times, cn data de ll c. :
   •Itnsia n’a răspuns ancă in mod pozi-*tiv AnatrieT, caro cerea fixarea intrnni-‘ril congreanlnî de la 25—31 Martie. Prin-*cipele Gorceacof esitează de se pronunţe •asnpra nnei date precise, din canză că ‘ar fi din noii bo'nav. Rusia persistă ;i ‘acnrn în ideiB de a nu snpnne congre-‘snlnl nropean, decât eeea parte a tra-tatnlnl, care atinge interese europene,. Nici îndoială, că Austria nn snsţine pe Englitera, pentrn a face să se admită participarea Grecie! la congres.
                          Londra 12 Marte.
    Se telegrefiază din Paris Inî ,Daily Te-legraph* cu data de 11 c.: Franţa ;i Eu-glitera snnt hotărâte să intervie în comun in «facerile Egiptnlnî. Els nn numai e'aă adresat remonstraţinnî vie Khedivn-luT, dar i-aQ ;i oferit să trimită administratori, pentru a conduce ancheta asupra finanţelor.
Louira. 12 M,r.e fi ţ prin nişte oameni cari. Ina-
                                           3IRI TELERAFICE
                                             ALE .TIMPULUI*
                                                                                                         (Agtnla Havas).
     S<rvlciul da li lj Marti», 4 or* jeari. — Constaatlnopol, 11 Martie, sneralnl Dadnkov-Corsaeof va comanda nul de ocupaţie din Bnlgarin. Se aşteaptă ‘mâne să vie nn yacht din Livadia, pena fi la dispoziţia marelui Dnce Nico a cărnl virilă la Sultanul nu s’a fic-incă.
■ -'Blervlelal de la 12 Martie, 8 ore aeara. —
                                                                                                                                                                                                                                   Londra, II Martie.
                                                                                                     !)in Berlin se telegrafia/.ă la ,Pall-Mall ettc‘: Guvernul Austriac continuă a in iţinea negociaţinnl preliminare cn pnte |k, cn privire la congres. Când toate pre-aarele vor fi regnlate, cabinetul ger-
    Iin va adresa o invitaţinna formală că-1 poteri. D. de Bismarck e într’adever dispus. El va doredi esitaţiouea sa de-a parte la congres prin temere de-a nn dea snporta adaosul de muncă, ce i-ar scionn aceasta. El n’s promis tn mod abat de-a prezida.
       a merge să se odihnească la castelul Lanenbnrg înainte de-a începe con aol.
i
                                                                                                                                                                                                                          Kagnia, 12 Marti*.
                                                                                                 Guvernatorii Bosniei ţi Herţegovineî
    E ordonat astă-zl furnisorilor de provisiî a saspeuda predările lor. Bvşibuzocil aj ■ t d-«armaţi.
                                                                                                  Nizamii se prepară eventual pentru marţ
                                                                                                                                                                                                                           Imadra. II Martie.
    ‘[Toate corăbiile de răaboiO, intorcândo ■ u Englitera, snnt reţinut» la M»lta. •tru a spori flota Levantului.
 BDCDRESCI is MARTIE
    Guverflul şi ansţiitoril s^I îşi tind silinţa sA pună tliscuţinnile interne ţie un terlm eu totul strein.
    OrI-cine recunoaşte, că trebue să facă o schimbare In politica Ro-măniei, ba că această schimbare s'a şi făcut in parte. Atitudinea guvernului român, nst-fel a României oficiale, faţă cu Rusia nu mal este aceea-şl, care a fost In tot cursul războiului. Noi, care am susţinut şi susţinem, că nici In cursul resbo-iulul nu trebuia «â fie Intru toate precum a fost, astă zl dorim şi aprobăm schimbarea, numai o schim-btre Insă, care nu trece ţiesle anumite margini trase de buna chib-zuealâ.
    Chiar Inse, aprobând schimbarea combatem pe oamenii cnre o fac, de oare-ce este un lnc.ru demorali-sător <le a vedea, că aceea-şl oameni cari afl făcut Intr'un chip, sunt gata să fată şi lntr’altul.
    Nu suntem despărţiţi de lume. înainte de toate junimea ţt'rii priveşte faptele oamenilor politici şi am dori să nu Înveţe de la dftnşil a-ceastâ lipsă de statornicie.
    Priveşte apoi ţara şi Începe a-şl perd« Încrederea In cuvintele rostite de către oamenii politici.
    In sfirşit ne privesc vecinii şi întreaga Europă şi am dori să nu se poată zice, că suntem un popor pe a cărui cuvfint nu se poate pune nici un temeio.
    Chiar protivnicil noştri vor recunoaşte, că aceste dorinţe ale noastre sunt justificate, de oare-ce viaţa publică, fie internă, fie internaţională, este Întemeiată pe Încrederea reci-
iute de toate, nu ar deveni incon-seeuenţl făcând această schimbare şi nu ar lăsa In opinia publică impresia demoralisătoare, pe care o lasă guvernul de astă-zl.
    Dar, afară de aceasta, noi Îndeosebi nici nu avem încredere In oamenii, ce alcătuesc guvernul de astăzi. Din activitatea de doi ani a acestor oameni, resultă din trei lucruri unul : ori el sunt incapabili, încât nu ştiti ce să facă , ori sunt de rea credinţă faţă cu ţara saft faţă cu străinii, încât vor să tragă lumea pe sfoară , ori în sfârşit el nu aft destulă bărbăţie spre a r£-mâne consecinţr.
    Ori cum ar fi, el nu sunt oamenii cărora ne este iertat a le încredinţa interesele noastre şi ale ţârii.
    Când venise la guvern , d. I, C. Brâtianu făcea politică turcească; tn urmă a făcut apoi politică rusească. Când lumea l-a tras la răspundere pentru această schimbare a răspuns Turcii ne-aă iDşelat şi nu noi am făcut schimbarea.
    Acum d. I. C. Brătianu iarăşi în cepe să facă politică anti-rusească şi când ll Întrebăm pentru ce, răs punde : pentru că ruşii ne-att înşelat.
    Va Înţelege orl-cine, că noi nu putem Încredinţa interesele ţării linul om, care In doul ani de zile s*a Înşelat In două răndurl, şi că am dori să facem tot ce ne stă In putinţă spre a ne scuti de o a treia in şelâciune, ori spre a arăta cel puţin ţării şi Europei, că sunt Iu această ţară şi oameni, cari nu se lnşalâ nşa de lesne.
    In sfârşit, bănuim că oamenii ce alcătuesc guvernul actual aâ fost înşelaţi, fiind-că prad oameni de rea credinţă şi credeaâ că vor ţintea să înşele pe alţii.
    Să punem la o parte considern-ţinnile de partid, şi să ne dăm în deplină sinceritate seamă, dacă Gor ceakoff, Andrassy ori Bismarck, poa te să aibă In adevăr încredere In nişte oameni, care vreme Îndelungată şi-ah dat silinţă a câştiga încrederea românilor combătând ţie Rusia, pe Austro Ungaria ori pe Pruso-Gerinania ! Fără Ind oială că nu! Aceşti bărbaţi lşlzic: acum d. C. A. Rosetti şi d. I. C. Brâteanu ne grăesc vorbe dulci, fiind-câ se tem de noi ori voesc. să profiteze de noi : dur acum ne vom lua satisfacţia pentru insultele ce ni s’ail făcut.
    Asemenea judecată nu este câtuşi de puţin In interesul ţării noastre şi pentru aceea dorim, ca să vedem înlocuiţi pe 01 menii de astăzi cu alţii, care un şi-ufi perdut nici odată bunul cumpăt şi pot regăştiga
procă.
   Am cere darea schimbarea »â se pentruţarâluerederea marilor puteri.
   Am isbi In interesele ţărir, dacă am susţine chiar acum, că d. I. Brâteanu e ţie atât ţie căt se a-râta vrăşmaş al Austriei ori al Germaniei: d-sa a comis Insă neohib-zuinţa de a se arăta, şi acum e dator să sufere singur consecuenţele uşurinţei sale şi să nu expue ţara.
   Ast-fel e pusă cestiunea şi numai pe acest *ăr!m poate să fie discutată.
   Guvernul de astă zi s’a îngrădit ast-fel, In cât abia a mal remas vre-o formă constituţională spre a l 1nlo-ui prin altul. Aă remas însă forme constituţionale pentru a protesta contra lui, arătând Europei, că el nu este Intru toate expresia ţării şi că românii snnt mal de hună credinţă şi mal pătrunşi de misiunea lor. de cât oamenii care ll guvernează. De aceste forme ne simţim datori a face toată întrebuinţarea şi ne vom face datoria.
    Europa are interese Iu România şi în virtutea acestor interese putem spera, că va trece cu vederea pe oamenii, pe care fatalitatea ne-a silit sâ-I punem In faţă cu dănsa, şi va gândi numai la interesele comune şi la ţară, care este Înţeleaptă, cumpătată şi plină de putere.
    Aşa discutăm şi aşa voim să se discute cu noi.
    Ne putănd Inse discuta pe acest tărăm. protivnicil noştri pun cestiunea pe altul şi Îşi dah silinţă a încredinţa lumea, că partidul conservator nu era alt scop de cât pe acela de a fa.-e schimbări In uşeză-mintele ţării şi de a pune mărgini mal ânguste libertăţilor publice.
   El, bine ! Nu acum e vremea de a se pune o asemenea cestiune. Cu toate aceste guvernul şi susţiitonl săi pun cestiunea schimbării consti-tuţiunel: începem a bănui, că er vor să facă vre-o schimbare In legea fundamentală a ţării, schimbare, prin care, după obiceiul 'or, lărgesc libertăţile publice la un moment cu totul inoportun.
   Alt Înţeles atacurile lor nu pot să aibă.
   Iu tot caşul ţara e vie, ţara să 'şl dea seamă despre cele ce s* petrei', pentru ca să nu fie apucată pe neaşteptate.
                                        IUN AFARA
   Alistro-Ellgariil. — Punctul de gravituţinne al situaţiunel este In Viena. Corniţele Andrassy a comunicat, In sfârşit, delega ţin nilor .Cartea verde* cu actele diplomatice pri-
vitoare la cri.sa orientală, a expus planul săfl politic şi a cerut să i-ae voteze creditele extraordinare de 60 milioane fi. pentru rnohilisârl, de 0 milioane pentru refugiaţii din Bosnia şi Jlerţegovina şi budgetul curent pentru al doilea trimestru al anului 1878.
   Declaraţiunile, pe care le-a făcut corniţele Andrassy In delegaţiunl sunt pacinice. Austria nu va ocupa nici Bosnia, nici Herţegovina şi nu va mobilisa de cât In momentul, când ar fi motivată temerea că va fi surprinsă, adică nu înainte de congres, nu chiar nici lu cursul congresului. ci numai In cas de necesitate oportună. El deasemenea declară, că ştirile răspândite despre măsurile ce 9’ar fi luat pentru pregătirea mobilisărilor sunt neîntemeiate.
   Până acum desbaterile asupra cererilor de credite nu s’aO început. Ziarele din Viena spun, că, de şi ele par a fi sgomotoase, votarea creditelor e asigurată.
   .Cartea verde* conţine 700 pagine toate documente privitoare la politica orientală. Ziarele din Viena spun ln9ă, că nici unul dintre aceste documente nu e de interes actual, fiind toate privitoare la evenimente petrecute In anii trecuţi. Documentele privitoare la cestiunl pendente nu afi fost publicate. Vom comunica cititorilor noştri succesiv cele mal interesante din aceste documente.
   De deosebit interes sunt datele, pe care le-a comunicat corniţele Andrassy relativ lu refugiaţii din Bosnia şi Herţegovina. Snnt In Dalmaţia 37,000 în Croaţia 26 000, eară la graniţele militare 63 000 refugiaţi întreţinuţi cu cheltuielile statului. Se cheltuiesc pentru întreţinerea acestor refugiaţi pe lună câte
390,000  fi. v. a.
   Italia. Crisa guvern wnentală din R una pare a fi pe cale de a se corn -bina cu o crisâ parlamentară. Chiar constituirea guvernului actual a tu-tămpinat mari greutăţi din causâ. că partidele ce sunt roprnsintate I11 parlameut sunt ast-fel Împărţite, încât e foarte greii a constitui o maioritate compactă şi statornică. Acum la Întrunirea camerei din noh s’aft ivit neînţelegeri, şi partidele nu s’uO putut înţelege la alegerea biu-roulul. In urmi votului dat, Agenţia Ştefani ne asigură că întregul cabinet ar fi demisionat. Târnă acum Insă această ştire nu s’a adeverit, deşi după ştirile sosite din Roma este probabilă o schimbare In guvernul ltuli*r.
TI'MPUL
J
                                                                                                                    Un respuus rusesc
      On cititor rus al gazetei .Le Nord’ din Bruxelles trimite acelei redac-ţinui o scrisoare deschisă, ca răspuns la scrisoarea asemenea deschisă, pe care d. locotenent-colonel Alexandri a adresat-o principelui ilorcincoff In privirea cererii de rea-nexare a Basarabiei.
      Foaia noastră a fost una din cele d'Intăiă, cărora d. locotenent-colonel a biue-voit a comunica acea scrisoare şi pe care am şi publicat-o romăneşte la vremea el. Acum reproducem mal la vale şi răspunsul cititorului rus şi observăm numai, că acestuia i s’a întâmplat un lapsus, adică a alunecat a adresa răspunsul săli poetului Vasile Alexandri, pe cănd autorul scrisorel către principele (xorciacoir e fratele poetului, Ioan Alexandri.
     Confundănd pe poet cu omul politic, cititorul rus crede, că fiind însuşi om politic, poate da lecţii poetului, de aceea răspunde cu un ton oare-cum magistral, pe cănd in adevăr i s’ar fi cuvenit mal de grabă tonul colegial a unul om ce voeşte J să măsure argumente, nu să împartă ’ învăţăminte. Relevăm acest lapsus, nu din altă cauză, ci numai pentru că el e obiectul unul fin paralogism Cititorul rus voeşte să zică că, fiind Alexandri poet, adică mişcăndu-se pe un teren paralel, nu congruent cu acela al politicei, răspunsul din pana diplomatică ar fi oare-cum superior adresei din pana cea de poet.
   Ne permitem a releva că acest punct de plecare, pretinsul paralelism Intre poesie şi politică, nu este exact. Poeţi se găsesc foarte rar — politici cât frunză şi iarbă.
   Bunătatea sati netrebnicia unul om politic atârnă de împrejurări, de mediul social, de constelaţiunea puterilor, cari îşi ţin echilibrul. Un om mediocru poate fi un politic mare în împrejurări date, dar un om mediocru nu va fi sub nici o împrejurare un poet mare.
   Politica poate creea saă stârpi con-diţiunile de existenţă a unei culturi ; lucru] în sine însă al desvol-tărel intelectuale, consiste ea in arte, consiste în ştiinţă, se naşte şi creşte neatârnat de politică şi politici. Ar fi grozav a admite, că activitatea cea mal pură şi mal nobilă a ome-nirel, are aceleaşi ţinte şi se serveşte de aceleaşi mijloace fără scrupul, de cari se servesc şi politicii.
   Stabilim deci că, dacă autorul rus e într’adevăr om politic, el răspunde asemenea numai unul om politic, nu poetului, care atare se bucură pe scara omenirel de un rang Inâscut atât de mare, în cât pe lângă dânsul mulţi dinre principii cel reali sunt numai nişte bieţi comedianţi în tragi-comedia mizeriei, în-josirel şi meschinătăţil omeneşti, al căror corelat in politică este răpirea prin putere şi amăgirea prin cuvânt.
   Aceste premise, lăsăm să urmeze răspunsul cititorului rus :
lumea spre apărare contra acestei fautas- I cota unde I’aB condas pe dânsul nici ce me. Dar când Italia fi Germania aQ reali-I conseqneuţe aB avot peDtrn Austria ca-
zat nnitatea lor naţională, trecând peste corpul atâtor tratate, şi când astăzi România, rezimată de aceleaşi etrălncite e-seraple, invoacă acelaş principii! al uni tăţil de rasă, atonei sc găseşte că lncrnl e foarte natura). Există într’adevSr o scoală istorică, fcare protestă contra acestor farmece etnografice. Ea susţine, că geografia a însemnat cadrnl fix, in care popoarele aii sfârşit a-şl lua partea lor imntabilă în mijlocul migraţinnilor evnlni mediii; că istoria n’a făcut decât să consfinţească statnl de posesiune normală a deosebitelor popoare şi că în fine acolo nnde geografia, netrăgâud decât frontiere
petele de operă a desterităţiî contelui de Bool. Cn toate acestep s'ar putea face re-flecţinnî utile şi miniştrii d-voastră ar putea să tragă folos din ele. Dar ne-ar duce prea departe.
    ,Statu-(|no‘ teritorial, câştigat de Rusia a fost modificat la 1856, nu în puterea unei cuceriri. Acest petec de teritoriB basarabian, ce i-a fost răpit, nu era in cestiune şi nu fusese teatrul nici nnel operaţii de rgsboiB. Ci in puterea nnei clauze, eşile în ultima oră din spiritul fecund al contelnl de Bnol, cesiunea aceasta a fost reclamată de marile puteri.
    Scopul lor nn era de loc de a folosi pe
nesigure, a lăsat să subsiste popnlaţiuui România ce nn exista încă, nici chiar pe mixte, trebne a se vedea nn efect al nu- j Moldova, care nn luase parte la resboiQ şi
                                                                                                                                                                                                                Domnului Alexandri.
       Domnule,
    Eşti poet, nn poet eminent şi patriot Te fericesc pe d-ta şi ţara d-tale. Eu sunt otu politic. Politica şi poezia snnt don? ramuri egale ale vieţii sociale, însă paralele, cari nu se vor confunda. Daţi’mi voie ca, pentru a răspunde la scrisoarea elocentă şi călduroasă, ce aţi pnklicat-o la adresa principelui Gorciacof, eii să rămân pe terennl, ce-mi este familiar, pe acela al politicei practice. Nn e dat decât voiturilor Ba plutească iu aer.
    Voia lăsa la o parte, daca binevoiţi, marile idei ale naţionalităţilor, cari se ţin mai mult de regiunea sentimentalul decât de aceea a politicei, şi cari vă inspiră accente elocente şi entusiaste. Se poate că va veni o zi, in care popoarele de aceeaşi limbă să se imprenne toate in Btate compacte şi omogene. In acea zi Rusia nu va avea de loc a se plânge, pentru că numărul popoarelor de aceeaşi rasă i-ar asigura in acea lume din nod constituită o situa-ţiune respectabilă. Cu toate acestea bine voiţi a Ina seama la singularitatea logicei omeneşti. Îndată ce Roşia arată cea mal mică simpatie pentru popoarele consân
   riîor legi morale, ce stăpânesc omenirea şi cari vor ca intra rasele deosebite, din cari ei se compnne, să snbsiste o legatară de transiţie, care să le apropie in loc de a le desbinn şi să le împingă a se uni în-tr'o zi pe calea nnei civilisaţinnl comnne. Dar părăsesc acest vast snbiect, care e mai mnlt de domeninl filosofiei sad al poeziei.
    Revin iarăşi pe terenul politicei prac tice, in marginile căreia vă cer permisia nea de a restrînge discuţia.
    Iată ce găsesc de drept şi in faptă ; — Rusia a cncerit toate proviuciile sale de a amează-zi de la Turci şi de la Tătari. Basarabia este din nnmărnl acelor provincii. Această lncrare a costat-o donă veacnrl de Inpte sângeroase şi fie-care pas, ce l-a împlinit în această cale, e însemnat prin biruinţe scump cumpărate, a căror nnme glorioase snnt înscrise în analele sale şi fac parte din zestrea sa naţională. Kagul, Ismail, etc., figurează asemene cn strălucire printre aceste nnme. Nn veţi găsi că e răii, ca să le şi ţină. Daca a fost vre-o dată cuceriri legitime, apoi de signr snnt legitime acelea ale nnei mari naţiuni, oprite în desvoltarea sa raţională prin bariere ostile, şi silindn-se de a le răsturna pentru a-şl ajunge frontierele sale natnrale. Nn e nn singur stal mare în Europa, care să fie format alt-fel. Dar urmărind această ţintă istorică, Rn-sia n’a nitat rasele congenere saQ coreligionare, pase snb dominaţianea inamicului comun al creştinătăţii.
   Nn voiB să mă arnnc în sentiment, pentru că '1 releg in domeniul poeziei. Constat numai simplu, că ’n laptele sale cn Tnrcia, Roşia a găsit sentimentele sale în ceeaşl parte, în cnre 'I ereau interesele. Islamul era adversarul comnn. Pentrn a’l slăbi, era o bnnă politică de a ’l lovi la el însăşi, venind in ajutorul raselor creştine, cari aspirai! să scntnre jngnl Ini. Asta n probează de cât nn lucru: strânsă solidaritate, care nneşte pe Rnsia cn oriental creştin, solidaritate care s’a manifestat cu tărie în cursul celor doă veacuri şi care snbsistă incă, deşi e prea des ne-reennosentă de acel, care-i datoresc existenţa lor neatârnată. Ori cum ar fi, e sigur, că fie-care din laptele, susţinute de Rusia contra Turciei, a fost însemnată prin avantage, cucerite cu vârful săbiei în folosul raselor creştine ale Orientului. Nici odată nu i-a fost dat Rnsiei de a sfârşi pe deplin această operă emancipătoare. Tot-d’anna ea a trebuit să se oprească înaintea intervenţiunilor geloase ale Europei, a acelei Europe, spre care se indreptenză astăzi privirile mal multor popoare din Orient. Cn toate acestea, aceste popoare aB câştigat foarte mnlt din biruinţele Rnsiei şi e natural, ca tocmai naţionalităţile cele mai invecinate să fi secerat cele d’ăntâiB fructele puternicei sale protecţinnf. România nainte de toate, ii datoreşte existenţa sa.
    Fără Rnsia ea ar fi încă astă-zî despărţită în doă provincii snb dominaţinnea .directă* a Turciei, sdrobită sub adminiBtra-innea turcească, ce se rezima pe fortere-ţele turceşti.
   Nn voiil să prouunţ cuvântai recuuos-cinţă. E nn sentiment, ce n’are trecere in politică. Poate că ar fi mai propria, ca d-voastră să’l invocaţi pentrn-că nimic nu se potriveşte mal bine cn elanurile poetice.
   Dar să trecem înainte şi să un sşim din drept şi din interes. Mai cn seamă pen-trn-că acestea snnt, de nn mă înşel, cele doă faruri ce laminează drumul oamenilor d-voastră de stat. El ne-aS dovedit-o aceasta, când, abia ajunşi la autonomia completă, ce le-aB fost aingnrat-o armele Rnsiei, u’aB esitat a se oferi pntsrilor oeci dentale ca avangardă a Europei contra Roşiei, cn scopnl de a dobândi sprijinul cabinetelor în favoarea uuinuel lor intr’an singnr stat. Aceste pretinse abilităţi poli tice erai! atunci la modo zilei. Napoleon
gene, toţi strigă ‘panslavism, şi chiamă | III era modelul şi făcnse scoală. Nn voiB cer-
n’avea nici nn titln particular la solicitudinea lor. Cugetarea, care prezidase la acea combinaţinne, era înainte de toate austriacă şi Contele de Bnol reuşise a o face germană şi europeană. Această cugetare consista intrn a depărta pe Rnsia de la Dunăre, acnsând-o că împiedecă libera na-vigaţiune şi interceptândn-I drumul spre Tnrcia, a căreia accesiune maritim» ’I era asemenea închisă prin reducerea dotei sale sale de pe Marea-Neagră. Nn voia să mg întind asnpra meritnluî acesteistipnlaţinnl. Mă mărginesc numai a constat <, că nici România, al cărnl nnme chiar nn sa pronunţase încă, nici Moldova nn intraB absolut pentru nimic. Puterile voiai! simplu să ia acest teritoriB de la Rnsia. Cal să i-1 dea? L’a anexat Moldovei, ca vecina cea mai neofensivă şi această considera-ţinne a .inrînrit de signr şi asnpra con-simţimentnlnî Rnsiei*. Ea era obicinuită a privi Moldova, ca pe-o fiică născută din ea. Era o cesiune între rude, deci nn eşia din familie şi nn-i pntea inspira Rnsiei nici o bănuială. Acest pnnet e esenţial şi atrag atenţiunea D-voastră asnpră-l, căci nici-odată Moldova u’ar fi pntot visa să joace rolul, ces’atribne României.
    In fond acenstă combinaţie era frnctnl politicei de neîncredere şi animozitate, care presidase în tot resboiul Crimeel. Se pasionai! pentrn ideea de-a reduce Rnsia, de a sustrage Dunărea de la influenţa ei şi pe Turcia de la agresiunile el. CredeaB tare, c’aB asigurat pentrn tot-d’auna existenţa imperiului otoman.
    Faptele aii pronnnţat judecata lor asnpra acestor ilnziunî, şi monumentul, ce le consacrase a avat soarta tntnror operelor omeneşti, la cari pasinnile erai! ascultate mal mnlt de cât raţionamentnl şi dreptatea.
    In ceasnl acesta motivele ce le inspirase şi le pntea justifica, nn mai există.
    Libertatea navigaţiunil gnrilor Dunării a devenit un principiB internaţional, pns snb garanţia marilor puteri şi snb controlul nnei comisinnl europene, care veghează asnpra aplicaţiei ei. Nici o atingere nn i se poate face din partea ori cnl arjfi. Cât despre idea, de-a închide Rnsiei ori ce drnm spre teritornl otoman, resboinl actual a dovedit şi Eoropa a trebnit s’o recunoască, că o naţiune mare nu se poate opri prin bariere artificiale, când onoarea şi interesele ei snnt in joc. In sfârşit, intra cât s'atinge de imperial otoman, sistemul inventat pentrn a’l mântui, a con-tribnitla pierderea lui, pentruc’aB pas în mâna Turcilor arme, de care trebniaB să abnseze.
    Actnl însuşi, care sancţionase acel sistem politic, a fost sfâşiat, şi, daţi-mi voie de a v'o aduce aminte, cea d'ântâiB atingere a primit-o chiar de mâna Moldovei, care s’a unit cn Valahia in contra tra-tatnlnl de la 1856 ţi a protocoalelor diplomaţiei. Principatele-Unite i-afl dat o nonă lovitură, chemând un prinţ străin şi constituind statnl român, care astăzi •fârşeşte prin a distruge opera efemeră a înţelepciunii cabinetelor, proclomândn-se independent.
    Veţi conveni, c’ar fi singular, domnul meB, ua nnica bncată, care ar trebni să rămână din acea şartă, făcută bucăţi, sa fie tocmai aceea, care consacră o ceştinne accidentală, care n'are aetă-Zl nici motive, nici sancţiune, şi ca tocmai aciea careaB înfrânt şartn mal ântâiB, să pretiodă astăzi de-a beneficia de bucăţile el!
    Daca voiţi a revendica stipnlaţiunea, ce a anexat Moldovei acest teritoriB basarabian, începeţi prin a pune la loc Incrn-rile in starea, în care eraB ele, când i-a fost cedată; separe-se România în două principate deosebite, având fie-care hospo-darul să3 ; împlinească Toarta din par-te-şl ingajamentele, ce a contractat faţă cn Europa, pentru a fi admisă în concertul european.
     Atunci veţi putea invoca tratatul de la 1856, ba, dacă toate aceste condiţiuni ar fi îndeplinite, rgsboinl actual nn s'ar h iscat şi Rnsia nici n’ar fi visat a turbura Moldova în bucnrarea er paclnică de a. ceastă achiziţinne gratuită.
     Iată intrn cât priveşte dreptul.
     Cât despre interes, socot că nn-I de trebninţă să mal dovedesc, că Enropa nn mai are nici nnul pentrn a cere mănţi-nerea acestei stipnlaţinnl. Cred că tenta-tivile d-voastre pe lengă cabinete v? vor fi convins despre aceasta. Rnsia, din contra, are interes de-a cere abrogarea. Nn voia să mal vorbesc despre sentimentele naţionale, cari aB asemenea oare-care drept de-a fi ascultate. Le veţi opune intr’adevăr pe acele ale României. Dar bine-voiţi a băga de seamă, că tocmai prin aceasta justificaţi pe ale Rneiei. Ce resnltă ? Că’n nna din cnmpene atârnă dorinţele a opt zeci de milioane de oameni, in cea laltă cele a cinci milioane. Vă las să judecaţi de care parte trebne să se încline cumpăna. A ceasta-i legea celni mal tare — veţi zice? Nn 1 este legea majorităţii. O admiteţi asemenea în viaţa d-voaBtra constituţională. De ce să n'o recunoaşteţi în politică. Dar snnt mai multe de cât nn singnr interes pozitiv, imperios pentrn Rnsia, intrn revendicarea acestni teritoriB şi trebne s’adaog, că ati-tndinex actuală a guvernului d-voastră continue a da acestni interes o importanţă capitală.
   E clar, că Rnsia un va pntea permite, ca opera care a implinit-o cn sacrificii atât de mari, care e complinirea, aş voi să pot zice coroana misiunii sale istorice seculare în Orient, să mal fie pnsă incă odată în cestinne. Ea trebne să supravegheze siguranţa acestei opere şi să-I pro-tegeze desvoltarea. Ea prin armare nn va pntea să consimtă ca să se lase despărţită de Bulgaria prin obstacole materiale. Deci, atitudine* actuală a guvernului român trebne, din nefericire, s’o facă să prevadă, că in cazai, unde ea ar fi obligată să vie să apere Bulgaria în contra pericolelor de din afară, Rusia va risca de a găsi în România nn un concurs amical, nici un drnm deschis, ci un obstacol de sfărâmat. îmi pare rgu, că am a semnala o asemenea e-ventnalitate. Dar ea trebne să se impne previsinnilor Rnsiei şi aceasta e pentrn dânsa nn motiv mai mnlt, voiB zice chiar o datorie imperioasă, de a-şi ţinea nn contact imediat prin propriul sen teritoriB, cu ţara pe care a eliberat-o acnm şi pe care va fi poate în poziţie de a o apăra.
   Void cuteza a zice, că şi interesul României ar trebni să fie identic. Oamenii d-voastră de stat prea s'afi lăsat ademeniţi de axioma), că '□ politică egoismnl e datoria naţiunilor. Acest axiom nn-î adevărat de cat numai într’atâta, intrn cât e vorba de nn egoism bine înţeles. A fost o vreme, in care Moldo-Valachia se confunda cu marea masă a popoarelor creştine din Oiient, unite toate snb simbolul comnn al legii creştine contra opresiunii Islamului. Aceea era vremea, in care boierii d-voastră cel bogaţi lăsafi prin testament averea lor Sfintelor-locnrl, pentrn a concurge la opera solidară a luptei contra Făgânnlnl. Liberalii d-voastră moderni aB făcnt tabnla rasa cn aceste vechi tradiţinnl. ,Fie-care pentrn sine şi DnmnezeB pentru toţi!* e deviza lor. Insă — aceasta-i mal mnlt de cât o crima, — e o greşală. Un rîB nn-şl poate tăgădui fără pedeapsă isvorul sSB.
El merge spre pericolul de a se usca....
In solidaritatea popoarelor creştine, snb puternicul scut al Rnsiei ar trebui sa existaţi. N’aţl avea dreptate s’o uitaţi aceasta, isolându-vă de cele-lalte rase creştine. A-duceţi-vg aminte, că desbinările dintre liceele rase şi lipsa lor de solidaritate a făcut cn putinţă invasiunea musulmană înainte de patra sute de ani.
   A trebnit veacnrl pentru a o respinge şl .lncrnl nn e gata încă. Cine vg asigură că favorisaţi de dÎRentimentul, al cărui semnal ii daţi d-voastră şi ’n mijlocul nnei pretnrbaţinni europene oare-care, Turcii nn vor căuta o recuceri, ceea-ce le a răpit armele Rnsiei şi că ’n asemenea caz dv. n'aţî fi espnşl cel de’ntâiB resbn-năril lor ?
   Dar chiar eschivând această eventualitate, nn vedeţi, că isolftndn-vg de Rnsia şi ds legătura de rnse creştine, pe cari ea le-a chemat la viaţă, voi compromiteţi viitorul întreg al Orientalul ?
   Tnrcii un sunt cel mai cnmpliţl inimici, decari aveţi a vă teme 1). Discordiile intestine şi rivalităţile politice ale paterilor europene, cari caută şi găsesc nn aliment,
   1) AJeverftt câ nu. N. Red.
pot împiedeca desvoltarea sa mai m cât jngnl turcesc, care cel puţin la in nnnl şi acelaşi sentiment de resis Abia eliberat de opresiunea musul Orientul poate deveni o arenă Bang. de lurburărl şi de resboiQ, in care t< torni sgn ar risca să fie înghiţit, h doiesc, că ar fi aceeta rolul, care si: vină României şi că ar pntea trage ţ folos dintr'ânsnl. Emancipată ea cea I teifi, protejată de Enropa, iniţiată ti mentele civilizaţiei, pentrn cari a di incontestabile aptitndini, România li din contra că ar trebui să fie institui raselor oprimate, cari ai! să-şî facă | cel de 'nteiQ pe căile libertăţii. NI nici greacă, nuf slavonă , ea ar pa ţ un element ponderator, o legătură, | ar nni toate rasele creştine intr’o 8( ritate, fără de care destinele lor arfi‘1 promise. Acest rol ar asigura Român Ş miciţia Rnsiei, o poziţie precumpăni in nona lame creştină care cântă a a* face din chaosnl secnlar, in care a ' tat ; ea ar găsi de sigur şi elemenH prosperitate materială. Nn snnt astei bune de cât politica de egoism, ce sai ii voi s'o urmărească?
ŞtiB, că la d-voastră oamenii snnt meniţi de exemplul neutralităţii belgi curteniţi Enropa pentrn a obţinea o menea garanţie. Asta ar fi o eroare gr Ceea-ce face neutralitatea Belgiei nn garanţia şartelor scrise. In zilele norjE aceste terfeloage de hârtii nn aB intri văr nici o valoare practică. Engliterel săşi a declarat, cn ocazia afacerii Ln;« burgului, că garanţiile, la care ea p cipă nn snnt obligatorii în ochii ei d în măsura, în care-I afectează in teri îi sale. Ceea-ce face neutralitatea Belgiei * tocmai interesul vital, ce-1 are Engl I ca portal de Anvers să na cadă ni dată în manile nnei puteri mari. Nenlf litatea voastră este virtualiter garan prin faptnl , că nici nnnl din vecini poate consimţi ca să cădeţi snb stăpân celnî-lalt. Nn căutaţi nna mai bnnă.ş tre vecinii voştrii căutaţi a deoiebi pe pe care vg puteţi rezima cu mal ni siguranţă.
Cred că am spus destale pentrn « demonstra, cât de mnlt interesele voa bine înţelese snnt bazate pe cele ale sie, si ce greşală aţi comite, înstrăinai? v? bnna voinţa nnnî vecin puternic. SffcL, dria voastră naţională să nn se alarm Principele BiBmarck n’aB esitat a i stata preţnl, ce Germania, în apogeul ririi şi puterii sale militare, trebne dea pentrn a păstra amiciţia Rnsiei. I o datorie a înţelepciunii şi slăbiciu voastră nn ve scuteşte de ea.
Vin acnm la un punct delicat. Nn v mărginit a invoca principii generoase p' trn e protesta contra restitnţinuil, ce |i cere. V'nţî făcut un titlu prec:s din el venţinnen, ce Rnsia a încheeat-o cnl şi din partea activă şi onorabilă, ce lnat-o Ia resboiQ.
Daţi’mi voe să v’o spun franc, că n nn argument, nici cel-l-att n’are valo. practică. Pot BervI cel mult ca bază pi trn pledoaria nnnl advocat, dar nn pi trn înaltele cuvinte, ce trebne să le co snlte nn om de stat.
înainte de-a incheia convenţia voind cn Rnsia, aţi sondat mai înteiB Enro pentrn a şti, daca ea n’ar consimţi să garanteze neutralitatea. Lncrând ast-fel, i lnat iniţiativa nnei coaliţiuni, destina de-a face resboiul imposibil şi închizâl Rusiei trecerea spre teritoriul otoman îmi place a crede, că ţinta acestei te tative a fost de-a v? pnne în regală vi â-vis de puterile protectoare şi de pnter snzerenă. Dar fie cum o fi, abia după n'aţî isbntit pe lângă cabinete şi dnpă < v’aţl fost convinB, că în lij sa unt-I coi venţil de trecere, Rnsia ar fi obligată de vă privi ca parte integrantă a Turciei de-a vg trata ca beligeranţi, abia dnpă i ceea v’aţî hotărit a concnrge la opera i liberării creştinilor, întreprinsă de Itnsii Rnsia a primit acest concurs şi l’a piţ ţnit dnpă dreapta lnl valoare. Olanza col venţiunil, prin care vg garantează iuti gritatea teritorială n’a avut nici o dat alt înţeles, de cât de-a vg preeerva de con secuenţele posibile ale cooperaţinnii vom tre, fie din partea Turcilor, după cum p* teaB 6 sorţii resboinlut, fie din partea in tervenţinnilor străine, ce le-nr fi pata provoca. Intr’nn asemenea caz Rnsia s'a fi creznt obligată de-a apăra iutagritata voastră şi de signr, că nici u’ar fi lipsi dea-şl îndeplini această datorie. Dar nici o-dată Rnsia n’a înţeles să vg asigure ptţ sesiunea nnnl teritoriu, pe care ’l consideră cn n! sgQ şi care n’a fost împreuna!
TIMPUL

   t decât numai accidental pen-care namai există. Probă, că » înţelesul acestui articol, e ca ţ^ţil in care era semnat, gnver-t j'iomunicat condiţiile eventuale, dispus a le primi, în caz daca ere pacea, înainte de-a trece |'f. Aceste condiţii ai5 fost po-ţ *uvernnl englez. Una din ele *ti espres restituţiunea părţii de ' cedata la 1850. Nn aţî putut ştiutori despre această clan zii no seu ta de toate cabinetele şi l mai lase să snbeiste nici o spiritul guvernului vostru a-ril integrităţii teritoriale, pe înţelegea să v’o garanteze, ntrelea era imposibil, ca gn-r& precise/.e de mal nainte ilTlpentru-că voia bS procedeze pe schimb, şi pentra-că eventua-s^ţionî ce vi se da, erafl sn-orţilor resboiului, şi nu pnteaQ »te.
      ţtaţî dar o surpriză, care n’a a. Aţî trebuit să flţî pe deplin la această restituţiune şi daca pentrn un moment ilnzil în fire, cauza e că, prea snscep amorul propriu naţional al prea uşor nu voiţi a recu-veel al altora.
      5cea mal bine să cred, că de aţi Irt acesta necesita te, voi aţi fi retrăi nainte şi n'aţi fi 8tărnit c&-j puţin în resolnţiunea de-a coopera iLiJ!o}>eră a Rusiei, tn interesul co Itntnror naţionalităţilor creştine ila Balcanică. Credeţi-me, dom-atitudine atât de leală, fără ar fi fost apreciată de naţi «că. Ea ar fi cimentat pentru legăturile care o unesc pe ea r fi folosit in definitiv mal mult le cât alea, pe care aţî creme s’o urmaţi ridicând contra i& voinţă a Europei şi asta aent, în care drumul armate departe de-a fi terminat, în •atol cel raaî critic al lui. Ast 8 picătura voastră de apă în animosităţî, ce se încearcă ina pentru a şterge orî-ce nrmS îseştT, a acestei opere la care i glorie de a concura, fe, Au nu pot decora o aseme-Jit ca cq numele de «abilitate, şi tisra».
      iir, din întâmplare, aceste măreaţi şi guvernul rusesc, do-să complice printr’nn amă-ţinfi valoare, marea ţintă pe care, aduce Ia un bun căpgt, arcon-ridica de loc cestiunea, suc-’l veţ! fi obţinut, va fi o la Pyrrhns. Rusia, fiţî siguri, mţa U ceea ce consideră ca un şi ca o cestiune de onoare. »erra, şi îutr’o *i va revendica S fără a se opri nici la mena-icl la compensiţiuui la cari ea ii obligata astăzi. Vă las să ho-o asemenea BÎtnaţie ar fi profil** mâniei.
                                                                                                                                                                                                                             vS^scrie, d-le, nu amic călda-|rvins. Ia calitatea mea de ros, rie că e ,datoria tradiţională*
      1 prtsent şi viitor al Rusiei de Iri tot-d’a-Qna protectoarea bine-Româniel şi de a asigura inşi prosperitatea ei ca pe nu flţial rusesc.
      i român, aşifl considera-o ase-datorie şi an interes vital j        i de a mănţine intacte le-
J j î Iede recunoştinţă, <le solidaritate | ,-iţie către Rusia.
Itjf Sită cale nu există divergenţe J 5e sau accidentale, care să nc \ iplanate în interesul comun, i să fac sa treacă această con-i sufletul oamenilor d-voastră de 'tul lor înalt şi inteligenţa lor ! imit a mă îndoi, că nu vor a-»*te adevSru rl.
     l-t o dală să vă previn contra i Iricol. Miniştrii voştri Bunt i Icurilor unei opoeiţiî crâncene, r5 a’f răsturna, pentru a se pune - jdr. OrT-ce oporiţie caută de a * miniştrii de la putere asupra M a demonstra, că el nu cunosc a|i /.ă interesele ţârei.
   [I- ea pendentă acum oferă un teii ibil la aceste atacuri; ea per-f pasiona masele, docenda-le în
   •l ti situaţie miniştri voştri s ar seduşi prin speranţa de a în-ţr-iinnea printr'uu sacces diplo-
matic aparent. Aceasta1! singura explicaţie, care o pot găsi pentru atitudinea pe faţă ostilă, pe care a adoptat-o, făcând apel la Europa, într'o ceetiune, care ar fi trebuit să se trateze Intre noi.
   Daca e ast-fel, oii cred că a comis o mare grefată. Sunt momente în viaţa popoarelor, în cari datoria oamenilor deBtat, animaţi, nu de ambiţie personală, ci de nu patriotism sincer, e de a resista cn tărie curentului partidelor şi pasiunilor maselor ignorante, chiar cu risicul de a perde puterea. Conştiinţa de a servi ţara lor şi certitudinea, că evenimentele le vor da dreptate, trebue să le fie de ajuns pentru a*I susţinea.
   Eă cred, că România este intr'nnul din aceste momente. Ea, probabil, va intra în familia europeană ca stat independent Primii s8î poşî vor ingaja viitorul săă.
   Credeţi-mS că asta ar însemna a’şî pune viitorul sub triste auspicii, înstrâinândn’I pentru tot-d’a-una buna voinţă şi afecţiunea unul mare iiuperifl, căruia ’i dato-reşte existenţa.
   Primiţi, etc.
                                                                                                                                                                                                                                     Un Rus.
                                                                                           Plevna internă
   Lămurind lumea asupra necesitâ-ţol unul răsboift civil, .Românul* zice :
   .Nu vom presupune intenţiunl din care sâ stoarcem fapte, ci vom lua /apte, cari vor servi de tranşeurl spre a ne conduce la Plevna din întru, asupra râdicâril câria noi cel d'ântăiii am atras atenţiunea publicului şi a junimel.*
   După ce a pus In vederea cititorilor săi faptele, menite a servi de tranşeurl, .Romanul* urinează :
   .Iacă dar dovedita In mod Învederat causa, pentru care guvernul actual este atacat :
   Suprimareainstituţiunilor liberale!
   lacâ Plevna din Intru, ce vor s’o ridice şi din cere vor sa bombardeze naţiunea'.
   Cine vrea s& bombardeze naţiunea?
   Conservatorii l
                                                                                      Cine snnt aceşti conservatori ?
   Un partid din România!
   Acest partid din România rădieft dar o Plevnă, ca dintr’ăns*. aă bombardeze naţiunea.
   Întrebăm pe tot omul cu mintea sănătoasă, să ne spuie, dacă Înţelege această metaforă ? dacă îşi poate Închipui această Plevnă, din care conservatorii bombardează naţiunea? Cur! sunt tăriile, cari sunt bateriile, cari sunt şanţurile acestei Plevne ?
   Înţelegem că conservatorii sunt luptătorii din această Închipuită Plevnă; dar, rostind cuvântul .Plevna*, d. C. A. Rosetti trebuia să înţeleagă ceva. Ne întrebăm ce a Înţeles?
   Nimic! nimic n'a Înţeles.
   Era zioa, In care se serba căderea Plevnel; Plevna era un cuvânt plin de farmec pentru mulţime, şi pentru aceea l’a rostit d. C. A. Rosetti. Vorbitorul nu se Întreba, dacă acest cuvânt va putea să producă vre-o imagine In sufletele ascultătorilor, nu căuta să fle Înţeles : Plevna era cuvântul zilei şi frasa de efect.
   Atât de deşert trebuia să fle capul d-lnl C. A. Rosetti, cănd a rostit acest cuvânt, lncăt a esprimat tocmai contrariul ideii, pc care voia să o arunce In public. Căci la Plevna au fost 40 mii de turci, cari s’a apărat contra unul vrăjmiş ce voia sâ’l scoaţă din posiţiunl. Voind dar să ien Plevna drept punct de plecare al desvoltănlor sale patriotice, orl-care demagog inteligent ar fi zis:
   .Plevna din afară a căzut; acum, vom ridica noi o Plevnă internă, din care vom apăra drepturile interne contra vrăjmaşilor interni*.
   Işa ar fi vorbit d. C. A. RosettiJ dacă ar fi un om, care ar voi să zică ceva ; pentru d-sa Insa .Plevna* nu era de căt cuvântul de efect pe afişul neguţătorului.
   Dar, de şi fără de voe, revoluţionarul din strada Doamnei a grăit adevărul: Daca e vorba de o Plevnă internă, conservatorii sunt aceia cari o apără.
   Aşa, Plevna are un Înţeles, aşa ni-o putem închipui, aşa ni se ln-făţişază ca o metaforă potrivită cu buzele unul om deprins a găndi Înainte de a fi rostit cuvântul.
   Da, este o Plevnă internă, pe care conservatorii vor să o apere, şi tăriile acestei Plevne interne sunt tra-diţiunile poporului rom&n, consciinţa trebuinţelor noastre fireşti, iară armele de apărare — dreptul bine-Intemeiat al luptătorilor şi adevărul bine lămurit.
   Din această Plevnă şl cu aceste arme bombardează conservatorii pe aceia, care vor să surpe zidurile şi să astupe şanţurile ţârei.
   Nu naţinnea In Înţelesul nostru, ci .naţiunea* In Înţelesul d-lul C. A. Rosetti e bombardată.
   Vă închipuiţi că d. C. A. Rosetti crede de cuviinţă a zice, că partidul conservator bombardează naţiunea.
   Pentru tot omul cu mintea sănătoasă, resultă din aceste cuvinte, că partidul conservator nu face parte din naţiune. Alt Înţeles cuvintele rostite de d-sa nu pot să aibă, şi acesta pe care Îl aă, e absurd şl pervers. Căci din ce fel de aamenl este alcătuit partidul conservator ?
   Sunt Înainte de toate aproape toţi marii proprietari şi toţi urmaşii familiilor vechi din ţară membrii acestui partid ; sunt apoi oamenii mal cumpătaţi şi mal doritori de pace deaBemenea membrii acestui partid; sunt, In sfirgit, membrii acestui partid oamenii, cari vor să lucreze ceva gi, spre a putea lucra, se alipesc cătră aceia, cari vor a face cu putinţă lucrarea paclnică. Vine apoi d. C. A. Rosetti şi ne spune că toţi aceşti oameni nn fac parte din naţiune şi că d-sa, care nu a avut nici bun, nici bunuri In această ţară, e mal mult de căt aceşti oameni membru al naţiunel.
   Cine este d-nul C. A. Rosetti şi ce representă?
   D. C. A. Rosetti este un grec născut pe pământul romănesc din părinţi născuţi In ţară streină; un cetăţean romăn ca toţi cetăţenii ro-mănl; un om fără de averi şi fără de legături In această ţară. şi un bărbat politic, care îşi dă aerul de representant al poporului romăn şi In deosebi al populaţiunel rurale.
   In adevăr Insă d. C. A. Rosetti nn poate representă de căt clasa din care face parte şi interesele morale şi materiale ale acestei clase: cu alte clase sociale nu are nici tradi-ţiunl, nici aspiraţiunl, nici interese comune. îndeosebi Insă D-sa nu poate fi adevăratul representant al popu-laţiunel rurale, pe care nu o cunoaşte şi cu care nu are mal multe interese comune de căt orl-care alt tărgoveţ fără tradiţiunl şi fără proprietăţi rurale lu ţară.
   Membrii partidului conservator representă Înainte de toate interesele lor morale şi materiale directe. $i orl-cine va Înţelege, că acel ce are tradiţiunl şi Întinse legături familiare, ori e stăpăn pe moşii Întinse In această ţară, este mal străns legat de soarta ţării de căt acela care nu are tradiţiunl, nu are legături familiare, chiar nici averi In .ţara aceasta.
    Afară de aceasta partidul conservator mal representă şi interesele sale indirecte.
    Dacă e vorba de populaţiunea rurală cu interesele el, nud. C. A. Rosetti şi semenii sel sunt meniţi a o representă, ci aceia, cari afi interese comune cu ţeranul şi cari cunosc şi trebue să cunoască trebuinţele adevărate ale populaţiunel rurale. In stadiul de desvoltare In care ne a-flâm, interesele marilor proprietăţi sunt identice cu ale populaţiunel rurale. Tot proprietarul simte, că valoarea şi productivitatea moşiei lui atârnă de la numărul şi de la starea mal bună ori mal rea a oamenilor aşezaţi Impregiurul aceşti moşii.
I). C. A. Rosetti Îşi f&ce ilusiunl, dacă crede că va mal putea merge multă vreme cu frasa deşeartă, căci In curând atăt marele căt şi micul proprietar vor înţelege că el sunt, politiceşte vorbind, aceea-şlclasăpositivă şi că având interese comune, trebue să se unească şi sâ-şl apere interesele contra acelora, cari nu aft interese identice cu dânşii.
    Ţăranul Îşi zice : trebile boierului merg răâ şi nici ale mele nu merg bine.
    Boierul Îşi zice : trebile mele merg răU, fiind-oâ sătenii 'ml sunt puţini, aă sărăcit, nu mal aă lucredere In mine şi nu am destul muncitori harnici şi sinceri.
    Nu va trece multă vreme până ce el vor înţelege, că vrăjmaşii comuni i-aă despărţit spre a-I putea exploata cu mal multă Înlesnire, şi că trebue să se unească spre a nu se mal despărţi, precum sunt uniţi şi nedespărţiţi tn toate ţările mal luminate.
    Atunci apoi d. C. A. Rosetti nu va mal cuteza a zice, că oamenii, care alcătuiesc partidul conservator, nu fac parte din naţiune, nu va mal cuteza a 'şl da aerul de representant al populaţiunel rurale şi se va teme să îndemne pe junii ro-mănt la resbol intern.
    Şi acest .atuucl* se apropie; Încetul cu încetul lumea îşi vine In fire, tăriile Plevnel interne se re-dicâ şi numărul luptătorilor se sporeşte ; de aici desperaţiunea roiului de vespl din strada Doamnei.
    Junii, la care s’a adresat d. C. A. Rosetti, nu sunt junii de la 1848, nu cel de la 1856, nu cel de la 186 6, nu cel ce aă făcut nechibzuinţu de la sala Slătineanu ; sunt junii care aâ privit pe fraţii lor In luptă, care staă înaintea mormintelor lucă proaspete, junii români cari Încep a cugeta şi a înţelege, câ aceia, cari sunt mal strlns legaţi de aceastâ ţară, ne daâ mal multâ garăuţie de cât aceia, cari nu aă tradiţiunl, nu aă averi, nu aâ chiar nici destulă cunoştinţă despre această ţară şi trăiesc de pe o zi pe alta.
    Partidul conservator representă, direct ori indirect, aproape toate interesele ţării, şi d. C. A. Rosetti este o figură, de care ne prin le mila, când Işl dă avent de a representă ţara faţă cu acest partid, ba chiar contra Iul.
                                         CRONICA
     Mâne, la doâ marţi*», se va cerceta înaintea curţii co jaraţi procesai ile presă intentat de oătre poliţia capitalei d-lnî I. Costeotineacu, fost girant al ziornlnl »Tim-pol* pentru nn respnns dat la un articol injurios din ziarul >Roaiânnl«.
                                                                                                                                                                                                                      Nu poat'» să fie nimic mal lmzliO de c&t un proces, in cârd oameuil xiieî de
astă-zl învinovăţesc pe alţi», de a li ştio^ injnra nmî bine de cât dânşii.
   Cu acest minier se imjmrfe <si lista publicaţi iniilor Societăţii Academice române, al căror <le-posit central se află la librăria Socec A Comp.idin IbiciiresM.
 ultime seim
                                                                                                                              (Ag«n|ia Havat).
   — Ssrvlolul de la 13 Martie, 9 ore dimineaţa — Londra, 13 Martie.
    Camera Comunelor. — Sir Robert Peel va interpela pe gavern, joia viitoare, pentrn a afla daca trebne să so trimită lor-dal Lyons la Congres.
    Camera Lorzilor. — Lord Strateden va interpela pe gavern, joia viitoare, asnpra măsurilor ce trebuie sa ia Englitera înainte de a merge la Congres.
                                                                                                                                                                                                                                                            Vlona, 12 Martie.
    Comisia delegaţiei ungare a primit iu □ nanimitate creditul de 00 milioane cerut de cătră contele Andrassy.
                                                                                                                                                                                                                                                           Aten», 12 Martie.
    împăratul Rusiei a pns să 9« notifice cabinetului din Atena prin ambasadorul Iul, d. Sabnrof, că aderează Ia propunerea Greciei de a avea un reprezentant in Congres. — Insurgenţii din Epir lucrează n ’şl îndrepta pagubele.
                                                                                                                                                                                                                                                            Vlena, 12 Martie.
    In comisia delegaţiei ungare, la o întrebare ce î s’a adresat, contele Andrassy răspunde că se va explica mal târziu în privinţa libertăţii Dunărei, A adnogat: Turcia voise a considera Dunărea ca linia sa de apărare. Aceasta nn a primit-o Austria. E adevărat că iniţiativa în privinţa schimbării situaţiei Statelor mici a căror suzerană e Poarta trebuia Inată de cătră Austria. Contele Andrassy aminteşte încheiarea tractatului de comerţ cn România şi demersurile sale îa privinţa titlului prinţului României, declarând că nu’şl poate da pe faţă toate intenţiile. Guvernul de la început este dispus a recunoaşte independinţa Român iei, dar nu şi neutralitatea el.
    YVachman protestează energic contra o* pinieî răspândită îndeobşte că domneşte un simţimânt râsboinic în delegaţia negară. Nimenea nu doreşte răsboiul ; tînsă delegaţia declară serios că, la nevoiu neinlăturata, va primi răsboiul. Alţi oratori vorbesc in acelaşi sens. Mal mnlţl membri nu văd in vota! creditului un vot de încredere.
    Contele Andrassy declară că primeşte votol creditului aşi cum s’n propus da către raportorul, d. Falk. Apoi delegaţia votează creditul in unanimitate.
   A eşit de sub tipar şi s3 află de vânzare la m aga sin ele «le mu si cil ale d-lor (iebauer şi Ş;iudrovits ţ şi la autor;
CÂNTECUL ROŞIORILOR
     DE LA "VEDE.
                                                                                            Dedicat Măriel-Sale
   DOMNITORULUI ROMANILOR CAROL I.
                                                                                                Poesia de
                                                                                                                                                                      locoleneot de stat major M C. MlJilULLHCU
         I’KNTRU VOCE 81 IMAN'O Je
     C AKOL PAŞII,L Juii.
  Preţul 1 leii baul -%0.
                                                                               F A II li I (I A
                                                                                       de
  CHARTIE MECHAN1CA
                                                                                      de la
                                                                             ZARNESCI, LANGA BRAŞOV
produce chirtiă de tipar iu divnr*« calităţi in formate de cele mal nutri mutate pentrn <}inre A Re adresa la direcţiunea nnm tel fabrice iu Uraşof, Strada Ca tu rina No. -102.
TIMPUL
EPITROPJA SEMINAR1ULUJ
                                                                   NIPHON MITROPOLITUL
FRUMUSEŢA!
 FRĂGEpiMEA TINEREŢE! A PELEi
(F5 X T B L I C -A. T I E
     Epilropin are trebuinţa n cumpăra obligaţiuni Domeuiala în valoiredela 15—20 mit lei, purtând Cnponnl de lannnriennul curent. Plata acestor obligaţiuni se va face prin cupoane domeuiale esigibile la 1 Iulie anul trecut. Pentru acesta se va ţine licitaţia in <jion de I I MortiO viitor Ia Cancelaria Epitropiî Strada Filaret No. 2 orele 12. I’entro a fi ndinişl la licitaţia I)-niî Concurenţi vor depune o garnnţiă de 2000 lei in numerar sad efecte publice
                             (-10-1)
Ca mijloc neîntrecut pentru înfrumuseţarea petei
■ ad recunoscut de t6te damele cca cercetată de autorităţi, escelenta, norătAmătârca şi ndovflrata
RAVISSANTE
<te [)r. LEJOB8B, Pari».
TA/} în 11 i i*!‘1 T ‘*e la St. Georpr. ■Lrtj III L/1111 Ici L, casele cu dou5
etage din Strada Hitireanu No. 1 t, cu curtea lor. A fii adresa la Dr. Chabudiann Strada Polonii No. 1 I.
                    Aoest mijloc da purifiesţiunss prlol, recunoscui in 1611 lumea, s a arătat ca cel mal bun ţi cel mat activ din tdte mijldcele de înfrumuseţare apre a depărta sigur pete de a6re, coloritul •trelui, ro | , pote galbene, prerum şi tote necură|eniele pelel RAVIS SÂNTE ilft petei o frăgezime a tine reţeT forte frumoiă roan-deschisA şi ca de catife, face pelea şi mănile alb-lucitor şi delicat, este recoritdre şi pftstr.;i)& pelea fragedă pftnft în vtrtta cei mal înaintată.
                                        MARE SUCCES.
VELOUTINE
                                           este o
                                      FĂINĂ DE OREZ
de o deosebiţii specialitate, f<5re fini, ne-simţibilă, preparetă cu Thsmut, şi posedă calif strs cea fericită , a da feţei omului.
  NEFALSIFICAT se gâse.rp in Iîucuaracl ntimnî a cl-nu BRUS. Farmacia fa Speranţa.
  PREJUL I flceon mare 8 Ir., I flacon mio 5 fr. Deposit general la H. SCHWARZ. Budapesta Mărie Valleriegaese No. (t.
CE SE POATE CAPATA
                                  PKMXRIU FBt%IVC:i
LA DESFACEREA SPECIALITĂŢILOR IN PANZARIA
LIX G E Ii I A DIN V I E N A
MM
                                                       AL LV ERATE INJECTIUNI SI CAPSULE
      ICO
         PAVROT
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    .îţile tonice a /iittirnnnhti ail;îi>Lr.iti* |>c b’ui'.' i .ieri;/ Kie im obosescu stoinaliui ţi iui /iiomii-A mei
• t.iiWM0»i iiiedii'anieiitnl prin eseelen(:i in tr.il.irea bulelur pvw /• HJ*peri vechi seu recente, ivit.ire ;i beţteei şi curze-

   ila'ju. . .uilşi f «iisl nri-ee durere u disp.iml, iimiI
           .! î.fTI I NI' KICORI)
                                                                                                                                                                                                  1 infailibil /Ic :i consolida vindecarea şi de a
ADEVERAT SIROP DEPURATIV
   I c
                                                                                                                                F A V R O T
   •\ivsl şiroi» «*str mrfphrt pentru a vin rieru cu                maîadieli' |>«-N'i >i jn*n-
Nru ,i firsi ut* a rur tţi siin^ele cluj>.Jt un tratainontu anti-nili lituv Iii fnvsrc il«* li»l<* »• ( nl« ulf|f pf»l ifsiilt.i fim Hiîilm constituţională i'tiMiruI, ti’.hur ;i lepăda. cn contra facere poriculdsă tote medicamentele I l.*l< ă caif nn vom purta siirliulii (\ F.WftOT
                                                                                                                                                                                             / tl.fo tSl fi > fii X I'f.\ l/,.?— /■ » Fur rol. 10'/. ntr:nl:i l{irh**li*>n, i» /Vin.*: ■ In I #/• /-Vi'■»•-> ifs, K>, ■ • t , I htcuresci. fiis*'lnrf*tr./.u r)irr, Thnl . (inlut:. I ;ttn*
           / 1/di'ino /\ »/.• /'•r/f h .      /V/s,*i/ij?. Kinftnrs, f'r.ijn », /’ Polii.
     I‘i'»/*’* f. ‘fiulh't , ll u lmi. Ilrrttnrr, in h'tfr
mm
mam
0 P E RI L E M U S IC A L E
                                                                 imprimate in <»<ltţiim*»a ndutră
THTEL <3c WEISS, TYPOGBAFT
                                                                Strada bipscaul, palatul » Dacia.*
<T>N8l ANn.NKSCO I)., tlourenir de Zum, Vals* nour piwfort* ,
' ‘I* ..... ’r» aiiussim li ' jm i ii ., ,. i ir juanoforte ....
* *1 LII I -t* IIMt A.. Muma lui Strfis, p/ntrii o tCor şt piiinu
li r.tJKlif.Si'U III , l)/iu.ţ suspine, rom. pentru o voce şj piano . .
       >.        .  8-p, rouniu. naţională, pentru o v oe cil |>iuno
KK vTUCIfVVIb A. K".. Hora, Vicţa României piatra piano . . . .
                                                                                                                                                                                                    W., R/iiiiânia, gia lrilie J • Constrt pentru piano . . .
MKDEK I.
NfUSH'ESCO (»., KAii.luialii cunnniel pentr i piano STERN L., op...................
10.
op. op.
op.                             .             .       .
op. 19. fisuri Ce de cepil, Qiitrille pentru piano La Favorite, Schottisch pour piano....................
17. llnra. Maridra pentrn pianoforte
18. Durerea 'ml este mare. Valse brii
                                                                                                                                                                                                            VIK1IX K.. Nlarc-he /le Cavalerie pour piano .
                                                                                                                                                                                                                     T6to aceste se vflnd cu rabat de 25,.,.
FR, . O. 
2   _    
2   ---. 
1     60 
1     40 
1     40 
1     40 
4    --- 
6    --- 
2   ---  
1     5n 
1     50 
1     20 
2    --- 
2    --- 
1     35 
1        
1     50 
2    --- 
  FHESCITATKA NATURALA
                                                                              a tinereţe!.
                                                                           VAL FAY,
Parfumeur la Paris, 9, rue de Paix
   Deposit în Bucnreecî la fsrinaciă d-lul
F. ]V. '/.ururr. şi la d-uil Apjicl if' C-ie.
                                                                                                                     Bonbtfue de plante
CONTRA DUREREI PEPTULU!
î
                               Calea Motrojoiel PalaiR ,,l)acia“
           Pentru 5 frunci:    I Pantalon seu I Camison de Pichet de ărnă.
           Pentru 5 franci: 0 cămaşă de Oxford rngles.
           Pentru 4 franci S0 bani : I părech lame ne bărbăteşti.
           Pentru 5 (ranoi: 6 perechi manchete ori ca fason.
          Pentru 5 franci : C gulere pentru bărbaţi dc olandă fină.
          Pentru 5 franci : 12 gulere eng!.f in orl-care fason şi mărime Pentru   5 franci:   d pârechl ciorapi patentate.
          Pentru   4 franci:   d gulere moderne pentrn dame, după     alegere
          Pentru   4 franci : 12 batiste albe de pănză adevărată.
          Pentru   4 frnnci:  12 batiste bine colorate tivite şi spălate.
          Pentru 4 franci:    6 prosdpe de pănză curată.
          Pentru 5 franci:    6 şervete da masă de pânză adevărată.
          Pentru 4 franci; 12 şervete albe de oeaiîi.
          Pentru 4 franci :   1 cămaşă modernă, simplă săil brodată-
          Pentru 4 franci: 2 batiste cu m mo grame fin brodate.
          Pentru 5 franci: t batistă frauoesă fin brodată eu dantele.
          Pentru 3 — 8 franci: 1 oorset de damă Pentru 41/a franci 0 cămaşă de nftple de dame
         Pentru 4   frnnci:  3 pepturl fin brodate pentru cămăşi          de bărbaţi.
         Pentru 8   franci:  1 fustă de pichet de iarni.
         Pentrn 5   franci:  1 camison modern brodat.
         Pentru 5   franci:  1 faţă de masă oolorată cu ciucuri,          pentru caTe
         Pentru S   franci:  1 cămaşă sed o pereche de istnene de daruă, bogat brodate
         Pentru 5   franci:  1 fustă costum'p lisse.
         Pentru 5   franci,/ 1 bucată Tulpan.
         Pentru 25 IrancI: 42 de co|I —■ I bucată Chilon franţuzesc.
         Pentru 10 tranct: I bucată Robe d’enfants en taine couleur.
         Pentru 18—24 franci : I bucată Tartan engles de 5 coţi.
         Pentru 20 IrancI : 24 coti Piohet.
         Pentru 5—12 Iranol: 0 flanală seu o pereche de ismene de lini.
         Pentru   I«— 24   franci : 1 bucată   pânsă de itumburg,  de 36    44 roţi
         Pentru   55    68 franci : 1  bucată  pânză de Belgia de  60 ooţî.
         Pentru   75   108 franci : 1  bucată  pănză Corona da 58   coţi.
         Pentru 115    210 franci: I bucată Toile Batiste france».
         F’pnlru 12—•'!■) franci. Plapumă de lînA forte flne.
           Afară de articolile menţionate so găseşte tol-d'a-una truşouri complecte
                                                                                                                  Calea Moţţoşioiel Palat ol „Dacia".
Comănţfiledin districte Însoţite ou preţul respectiv se vor efectua toarte grabaio oonsoiinoios
(SP1TZ WEGERICH)
                                                                                                     pentru vindecarea botelor de plămâni şi de pept, tuşă. tuşă mâgârescă, râgoşelA şi fleg-melă bronchială.
   Planta cea nepreciabiU\, care produce natura pentru binele şi vindecarea druenilor suferinzi , conţine intr insa secretul p&nft încă nelămurit, a da aii* nare grabnică şi şrr-ţ— - -.             ^
Sigură pelel in-                       Zk../ /
Hamate ale fle*- - -            -7    * —*-----
mei, alnolulul gitlejulul şi al sistemei gltligel, şi prin acosta jjrftbesce vindecarea căt se p6te mal iute a acestor organe inboln&vite. Fiind-câ noi garantăm la fabricatul nostru pentru ameg-ecarea curată de sahar şi planta de pept (Spitz-wegerich), rugăm a observa bine marca n6*tră de romercid înregistrată la autoritatea comercială şî iscălitura n6stră pe cartonul, căci numai atunci va fi adevărat nostru fabricat.
                                                                                                     Victor Schmit SShne.
Fabricanţi c. r.priv., Yiena, Wiedcn, AlleegaiHg 4$.
  Singurul deposit pentru t6tă Romănia la d-nu GUSTA V Rl£TZ, la St^gu’al alb, Strada Carol, in BucurescT.
EPITROPJA SEMINARIULUi
                                                                 NIPHON MITROPOLITUL
T3 TT B Xj X O -A. T I DEJ
    Grădina ţi via nnmitS Grnnion, proprietatea acestor fondnţiunî împreuna cu cu-sete aflate în acesta grădină, se închiriată de Ia St. Gheorghe vutor pe termen de trei, anî pentrn care se va ţine licitaţie la cancelaria Epitropiî Strada Filaret No. 2. Amatorii se vor presenta în ijioa de I-iQ Martin viitor la cancelaria Epitropiî, spre a concnra la licitaţili fiind însoţiţi şi de □ venitele garanţii in numerar ssu efecte I public-*.                       No. 13.
MAGASIM DE MUZICA SI PIANO
                                                                               losef SandrOTicI et. Comp.
I (Calea MogoşOiel, vis-a-vis de Consulatul Itiis/'sc.
                                                                                               Se aflld de Vviizarc. următoarele piese de marc succes :
    1. Millo Cuailril, pentru piano, de Fr. Schipek fr. 2.
   2. Jtascact , vPBtitn romanţă rusesră, pentru voce şi piano, arangiată de Fr. Şchipolt fr. 1 50.
   .7. O niipte în pădure, fantasie naţională de Schipi'k, (r. 2 60.                    *
   i. JSe4umi role, Lud. Wiest, 2. 50.
   0. Nu te pol uita, arie cântată cu mare succes pe scenă, compusă de d. Franchetti, fr. 2.
   6.   Marşul Inth'pendin[ei, poes e de Orăşenii niu-sicadeG. Hrătianu dedicată M. 8. Ddninol fr. 1 50,
   7.   „Lacrima [i spune", aria pentru voce şi piano de d-na Baluţa, fr. 2.
   S. Tramcaps-galap, de Gobertx, fr. 2.
   !>. Schi/xk, Leu udieuz de 7ienne, vals, fr. 2 50.
   10 1Irdtiann Or., Cătaiă ndpte printre stele fr. 1 60.
 H. HONICH
                                        tâpisier si decorator
Strada Ştirbei-Vodă, 3
In dosul Teatrului National,
                                                                              se recomand* pentrn tdte lucrările atin-gătbre de meseria sa.
   A iş t do sub tipar şi se află de văii-ţlare la inugAsiilo do ninsică Gebauer şi landa & Sandrovitz:
DEŞTEPTATE I10MANE
                                                                               de Andrei Mareşali a
  TrA YTVIdNT EROIC
pantru patru voal cu acompaniament de piano
                                                                                de LEOPLD STERN.
                                                                             Prjcţul i Led nod.
                                                                              BUCURESOI
Tipograf"!-editori Tliiel & Weis», palatul ,Daria.*
  Kpitropia Foodaţiunilor Ni fon Mitropolitul
  D-nn M. I. Conatandineeco, arendaşol moşi! Letca nonă, proprietutea acestor fon- j daţiunl, neachitând arenda pe annl curent; Epitropia, conform art. 2 din condiţinnile contrectnlnl . sc6te in vSmJare garanţia depusă de nnmitnl arendaş, care consistă în 20 obligaţinnl domeniale în va)6re de nna mie lei fie-care, pnrt&nd şi cnpdnele esigibile pe semestru de Iulie annl trecut şi lannarie anul cnrent ; in care soop se va ţine licitaţiă Ia cancelaria Epitropiei Strada Filaret No. 2, in /jina de IO Aprilie viitor orele 12.
  Amatorii de a cumpăra asemenea efecte publice sunt invitaţi a B4 presenta in arătata <ji şi oră la localul cancelariei spre a concnra la licitaţiă.
I
Pădurea Mlaca,
ţ SOo pog6ne, lemne de conntrac _ , moşia Potlogl (jndeţnl Dămboviţ l tute a canei D-eî Z )0 Br&ncov^ i
ii
CU 1 FRANC
                                                                    ocaoa sîrmă de fer, grosime 2 milimetri, vinde
                                                                                                                                                         moriTheck
                  la Piteşti,
în tăere.
   Doritorii Bnnt rugaţi a se ai* taţi# ce fie va ţine iu (Jioa de l Martie 12 ore. la cancelaria Cei D6tnnei No. 8.                    (|
De ven(Jare.
                        Mal mai' noi d< pn |' invenţinnea cea mal nonă şi prii se p6te dirigsa fără maşinist dopl i S arătare, folositor pentrn fie-cart;» snnt de vânzare la enb-semnatn a»' Unele din aceste tnaşine snnt i unde fie-care se p6te incredinţcd tica lor.
                                                                                                                                                                                                                                    Em. Itosenv ■ >
   (715 0)         Strada 8t. Vinm l
De închiriat. FnD‘do^f
dependenţe, şopron, grajd, situateb Diaconisei No. 4, în care aQ stat*, d-nn Lascarescn Catarg io , se r de la Sf. Gheoghe viitor. Dorit tl adresa la proprietara! acestor cu Dimitrie Costaforo, casa TfirS1 TheatrnlnT, în t<5te «jilele >le la 8 r-neţa până Ia 11.
F. xxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxn
X                GITITTHE:
X            â la VILLE DE BRUXELES
X   Podul Mogoşoiel No. Iti vi* -â- rls de Consnlatnl Knssesr
X RCcomanJ4 magazinul seQ asortat in tot-d'a-una fCrte bine cn rufăriă de bărbat ţii Sf _ gulere, manchete, bati§t« de lino, olandă şi mătaiă, ciorapi pentru bărbaţi ş !il
  "anele fino (crfipe de «anttf) camiadne, groşette, broderie dantele, cravate de oăi iH ’’  mal noi forme şi ou lori, ambrele de idre şi de pldie etc. etc Atrăfml
  do-o-Aată atenţiunea onor. Clientele că din caaaa orieel am redus fdrte milt pru|
v:xxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxm
   Cn on6re aduc la cnnoacinţa amatorilor că am de ven<Jare : O rolerţiune de copaci roditori, toţi copaci altoiţi dejoaş'i anume PKRI, MKRI din speciile cele mal alese şi nuol din Prancia şi BWgm, PERSICI din cea mal renumită grădină din Munteruille şi de la pr>ducătoril cel mal vestiţi, mare parte din speciile ce am de vemjare nu este cunoscută in Romănia şi & dat in grădina d-lul Philippegcu resultate remarcabile.
   Plante de SMEGRÂ ROŞIE ŞI AURIE mare, care fructifică până în tduinfi de mal multe ori.
   Plante de SPARANGEL fdrte prodacătdre şi care au produs SPARANGEL de o mărime, grosime şi gu*t care a câştigat admi-raţiunea amatorilor din BucurescI şi care nu ceddijă ca nimic celor mal frumdse producţiunl din Krancia.
   FRAGI din cele mal renumite specii englese şi francese. Mărimea, mare fertilitatea şi parfumul lor a făcut admiraţianea amatorilor.
   TR'NDAFIRI, ipecii alese din Francia şi Belgia.
   SĂMÂNŢA DE CANTALCPI din vestitele specii ale acestei grădini, in paquete.
   GER ANTUM, flori mari învdltă ji de colori alese.
   Acum fiind momentul plant'.ţiumlor rog ase grăbi eomandele. Pentru preţuri şi ori ce delii 1 iuri a se adresa sab-semnstulul.

                                                                                                                JEAN VERMEliLLI.N
Grădinarul d-lul G. C. Philippescs Strada Dionisie No. 42, Bucursscl.
t
                                                     AlTUNCIU IMPORTANT.
      CEL MAI VECHIO SI RENDMITD MAGASIN
                                                 SPla stEua albă
            SDB FIRMA
                                                         wmm mmssmi
o
Pi
  Strada Carol 1 No. o.
                                                                                                    (Curtea Vechie) rls-A-vis de Sig. Pragcr.
t
                                                                                                Si rada Carol I No. ’»
                                                                                               (Curtea Vechie) vis-ă-viN de Sig. Prager
( | Am on6re a îneciinţn pe onor. PT. Public că mi-ft sosit pentrn fl ^ sesonnl de iarnă nn bogat asortiment de încălţăminte pentru Birbatt, TI Dame şi Copil, după fasonele cele din urma, — precum şi nn mare * Ly transport de Cisme lungi de Lak răsese, de Incht şi de Vac-i, ca şi j, Y\ Mantale de Cauoiuc pentrn ploe, prima cnlitate; asemenea şi Galoşi I1 •• de Gumi.
p-i Sub-seinnatul aduc mulţumirile mele onor. PT. Public pentru in- I T credere ce a dat monţio atei inele firme de nn interval de 13 ani ^ care pană acuma a depus probe suficiente de fina calitate a mărfol . ca şi de eftinătatea preţurilor, sperând că şi de acum înainte, va -|Ll bine-voi nî da concnrsnl seiî găsind tot-d’a-nna atât mărfnrl fine t W şi fasonate cât fi preţuri fdrte moderate.
£|b                                       Cu t6tă stima
                                   PHIL1PP ROLD8TE1N.
i wr

mo CJ
DE
IKR
i
FOTOGRAFIE şi PICTUR
1
               T F. TN/r A TNT 131           <3c OomP-
          21, Calea Mogoşioel 21; tIs-A-tIh de cofetăria Cap<ja.
   8c cfectuearS orl-oe fel de fotogrufie şi pictură , de orl-ce fel de mir in modnl Cel mnî nod fi elegaut aprobat in cel mal înalt grad priu ca*< oferă nn Inern solid frumos cn fidelitatea a natnrei.

’W

Tipografi» Thiel A Weiaa Palatul .Dacia