DUMINECĂ 26 FEVRUARIE.
ANUL III. - 1878.
onamentele
l IN toat.a romAnia . L d. 48 
                              
                              
  IN STHA1NATATR :  . . «o    
   HSERŢHJNI Ş[ RECLAME :
    30            pagiaii IVf flO bani.
■li k JII, 80 luni, pf (I, 2 ]#1 noi. U
    Reclame 2 lei noi linia.
imâr In capitală 10 bani.
                                                                               KSE IN TOATE ZILELE DE LUCRU.
Uiuroul Red nf 1. iei <*i A <1 m in in t vn ţi ol: Rrvlntul ^lania.1
                                                                                             anunciuri.
Se priimenc in «trăinaUte : La O-nil llaastn-d,,n <t Vngler In Vinuri, Wnifiiduţ-ut» 1(10, A. Oppflik in Viennn, S1 uhenli.vitei 2; ]iud“IJ Mo*** În Vicnna, Seilnritltla 2: J’hilipp L6b in Vinnna, Kichpal>*eh(ca««e li : L. I-nng <t Comp în Pnjta, I Iaca*-La ffit* <£ Comp. In Paria. C. Adam î, Cirrr-fnr (in la Croii-Rou^e 2, Paria ; Eug.Micuud, 139—140. Fl0«*t Strei t Lomlon.
    Scrisori nefrancate nu se primesc. Articolele napublicatfl se ror arde.
  Un număr in Districte 15 bani.
                                                                                                                                                                                                                                                                                                Bncnrescl, 23 Fevruarie.
    :a|p............ 9550 95
taeniate ....       8975 8925
(aeiar «ural . .    8350   83
                                                                                                                                                                                                                                                                                            urban . . 72pt 72 ji.oicipal al CupiL 83Cj 83
jlVÎ............. (25
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                 200 —
taini.i.......... 45        —
puci pal cu premii 23      210
    rAnl...........53         —
lît luni...........1001/s   —
t ................-
    ,               423> a   -
       Cornul da 7 Vlena, Martie. Renta ungor& In aur .... 90 15 Bonuri «le tesuur une , I emis. 118 50
   .         .     . II . HI -
împrumutul austr, In hlrtie . 03 10 >              .    , arijint . 07 20
Renta austriacâ In aur ... 75 —
l.uae din 1808................111 50
Acţiunile bincel naţionale . . 802 — .           . austr. de credit 23 50
     .       „ ungare ,         23 —
Argint .......................10* 80
Ducatul........................ 5 59
Napoleonul..................... 9 49
100 m&rcl germane............. 58 55
    Cnrsnl de Berlin, 7 M ir tic Acţiunile Căilor forate române. 2'u 9*
Obligiţiunile ruuâne 90)» . . 78 Priorităţile C. fer. rom. #»/. 71 împrumutul Oppeuheins ... 93              (
Napoleonul....................10 22
Viena, termen lung ..... —
Paris » scurt . .             . —
            Calendarul <|lle1              .
Duminecii 28 Ferruarie. *                J|
Patronul silei: Părintele l’rvulrie. ţfll Răsăritul noarelul: 6 ore 14 uiin. E Apusul soardul : 5 ore 59 suin.          ([
Pasele lunel : F.una NoS.                 |
PLECAREA XPtE3STTTPlIL,OPC
                                                                                                                                                                                                                                                                                          ItuonreHol Suceava
Bucurescl . . . ,8.15n 10,~ J
Ploescl . Brăila
Tecuci 0 , Roman .
9.JO
. ; v»
4.38 n
■ 12.00 d a 5.45 1 7.15d
Suceavis, sosDe . . 12.03 ij
                                                                                                                                                                                                                                                                          Bncureac—Verclorosa
BLojrssel.............8.— d
Piteşti...............11.21 .J
Slatina...............2. - d
Craiov» ....... 4.17,]
VOrciorora, sosire . . 9.0l nu
11.10(1 4.45 (j 9.55 n
< 05 n
in 15 n
                                                                                                                                        Snoeava —BneurescI
Suceara ....      5.11 d  6.46 '/
Roman........... 8 45 <} 12.30 «j
Tecuciil....12.30      n  5.10 (J
Brăila..........3.*4 a 8.10 n 8 58 .)
Ploescl........Ml     *J        2.45.
Bucurescl, sosire 8.30 q         4.30 *)
                                                                                                                                       Verclorova —Bucurescl
Verciorova...............6.45 «j
Craiort ................11.44 0
Slatina.................1.51 <i
Pitejtl..................4.42 o  7.15 4
Bucurescl, sosire .... 7.40 j   11.20 J
                                                                                                                                    Unenreael—Otorglo
Bucurescl.............. 9.15*3 0.06 d
Giurgiu, sosire ..... 11.35 *J 8.27 n
                                                                                                                                    Giurgiu — Bneureacl
Giurgiu.................9.26 f 4.45 n
Bucurescl, sosire....... 9 48 f 7.17«J
                                                                                                                                      Galaţi-Bnrhojl
Galaţi...........1.20 n 8 25 ^
BtrboţI, sosire . . 1.55 n 9.— q
                                                                                                                                      Barbojl - Galaţi
B.irbofl.........2.55 n 6.25 n
Galaţi, sosire . . . 3.30 n 7.— n
7.30 n 8.05 «j
7.85 o 8.— n
proa retro cedă rol Haşurii* ]ra eunoseută miniştrilor Iii înainte chiar de treee-h matei română peste Dur Nord.* 27 Fevrnarie 1878).
  URI TELEGRAFICE
           rlin
  Sile străine
                                                                                                                                                                                           Pesta, 5 Martie.
                                                                                                                                                                           ‘ publicS din Zlgrabia o procla-1 insurgenţilor Bosniaci către popo-iac, în care declari, ca de o»re-S na le-aii adus libertatea, ei vor } dnp5 încheierea picii. Toţi boi* le religia ortodoxă snnt chiSnmţî la
                                                                                                                                                                                          Lendra, 5 Martie.
  mere Lorzilor, Lordul B-mconsfield iad la interpelaţia Ini Leonnrd, zice btualitatea trimiterii volnntarilor foliate na este probabilă, pentru plia nea soldelor nici nu a fost pusă
   ...
Saot-Petersborg, 5 Martie.
    1 a trimis Ţarului următoarea tConstantinopol, 4 Martie. Cu oi erbăril aniversării snirel pe tron
rţil Voastre vă felicitez dănd ex-inţei de a reooi relaţiile noastre
    ii reepnne Sultannlnl: »St. Pe-3 Mirt ie Mulţumesc M. Voastre felicitările făcute. Le-am primit de >4i ştirea despre semnarea păcii şi si această coincidenţă o prevestire relaţinni între noi.*
                                                                                                                                                                                                                                                                           londra. 5 Martie.
   r era Comnnelor, răspunzând la talul Lewi, Boarks declari : Că ge-Ignatieff intrebninţase in St. SteI cn Dragomanul ambasadei bri-jta vinte nncn totnlamicale, nu . motive de a crede, că viaţa dra-f li e in pericol.
                                                                                                                                                                                                                                                                            Londra, 5 Martie.
                                                                                                                                                                                                                                                       resterOuurdian4 vesteşte din Viena, ■ ul austriac a declarat celnl rm Lnlgaria de peste Balcani trebue sob stăpănirea turcilor cu refor-I ‘rare; orî-ce ojnpare rusească se
V
IPTTUîiJPl ,6 FE'rRDARIK
JliUKIiOul '9 MARTIE
                                                                                                                                                                                                                     vineri 84 Fevruarie, s’a ju-Curtea de Apel din IJucu-•cţia III apelul fâcut de re--şef al „Timpului* 1n con-mţel tribunalului corecţional ndiae la amenda de 20 lei pe zi de Intftrziare pentru rea publica un comunicat ne-(sald-Iuf E. Statescu, rainis-oţiel. „Timpul* anunţase In s60 din Ianuarie, ca, d. Sta-ost bătut de un domn Bi-
bănescu ; d-nul Statescu prin comunicatul In loc de a se tnftrginila negarea faptului, ceea ce era dreptul 86b chiar In faţa unul fapt adevfi rat, şl-a permis observaţiuul insulta toare pentru ziarul şi pentru parti dul conservator. „Timpul*, se Inţe lege a refusat publicarea pamfl;tu lui. Pentru acest fapt cU presă., pretins delictuosded. ministru, redactor şef al „Timpului* a fost citat di naiutea Tribunalului Corecţional. Condamnat In lipsa şi asupra apelului sSH, Curtea de apel Secţia II, compusa de d-ni Polizo-Micşuuescu, pre şedinţe, Fihtis, Econoinu, Ştefanescu şi Veropulo, consiharf, admiţAnd teoria d lut T. Maiorescu, apărătorul prevenitului, a declarat că refusul de publicare a unul comunicat fiind un delict de presă, e.ste justiţiabil de Cur tea cu juraţf şi prin urmare şt-a declinat competinţa.
   Vom reproduce In N-rul viitor strălucită apfirare fâcutâ de d. Maiorescu. elocuentul şi norocitul apSrâtor al tu-tulor acuzaţilor politici de sub guvernul radical. Cititorii vor putea apreţui tnâlţimes de la care domnia-sa a ştiut a privi şi trata chestiunea, preoum şi loviturile grozave, cu care a sdrobit pseudo-liberalismul autorului al acelei circ luă rf platonice către procurori, prin care le ordona de a nu intenta procese de presă; el vor In ţelege asemenea lovitura şi mal grozavă dată d-lnl Statescu, ministrul justiţiei, prin sentinţa Cnrţel de Apel.
   Mal Înainte Insă de a reproduce cuvântul d lui Maiorescu trebue sâ declarăm, câ suntem fericiţi şi măndri de succesul câştigat, nu pentru mica chestiune de scutire de amendă safl de veri o altă pedeapsă, dar pentru că el este un simptom fericit despre aceea ce am putea numi for(a etică vie a magistraturer noastre.
   Cu sistemul deplorabil care căr-mueşte astă zi încă serviciul nostru judeţiar, cu magistraţi amovibili, a căror numire săli dopărtare atlrnă nu tu »I de la bunul plac al puterel executive, a găsi atăta demnitate şi atătâ independenţă In magistratura noastră este im fapt care merită tot respectul şi toate omagiile, şi care dovedeşte căt a avut dreptate d. .Maiorescu cănd, In cursul pledoariei sale, a zis Curţii : , Dacă in România gă-stm ală(ia magistrali buni, meritul este numai al lor, căci sistemul este reă fi demoralisător.
   Anticipănd comunicarea dării noastre de seamă asupra Întregului curs al pertratăril, spunem d'o cam-dată, că nervul probaţiunel a fost următorul. Codul penal nu prevede ni-căirl delicte anume de pressă, ci că delicte comune, cari se pot comite de persoane private, se pot comite şi de presă. In cazul din urmă Insă judecătorul e curtea cu juraţi, nu
tribunalul ordinar. De vreme ce insă seprevM In Cod. penal şi delicte, cari se comit ndndepiifmtd o prestripţiune a legit, va să zică ommittendoşi nu committendo, de acusa şi pressa se poate face vinovată de un asemenea delict, In cazul de faţă, de refuzul unul serp*cttt\ datorii legal-mente.                j
   Adese ori ne vine să desnâdăj-dnim de viitorul poporului romăn Aşezaţr pe un pământ mănos şi In zestrat cu toate podoabele, lmpăr tăşiţl de cele mal binecuvântate da rurr fireşti, bucurându-se de bu-nă-voinţa marilor popoare ale a pusului, Românii, cel mal mare po por din Orient, orr cât de mari greu tâţr ar întâmpina In calea lor, îna intează cu pas hotârtt spre ţelul, ce le este menit, se desvoJtă, adunâ pu teri şi tot mal ţeapăn, işj tencuesc temeliile viitoarei vieţi.
   Nu! Dacft noi, Intre noi am râ mânpa bine InchiegaţT, nu este pe faţa pământului putere, care ar putea să ne sgudne până in temelii.
   Sunt Insă chiar Intre noi oameni plini de râutate, cari isbesc, mereti isbesc chiar In temeliele vieţel sociale şi ne slăb°sc încrederea In noi înşine. Tot românul trebue sâ fie mândru de a fi român, căci această măndrie este chiagul, oare face din milioane de oameni un singur popor ; sunt Insâ Intre noi oameni cari prin graift şi faptă lucrează şi mereh lucrează Intru slăbirea ace stei mândrii, oameni pentru cari omorlrea Increderel este cea mal de căpetenie armă.
   Organul acestor oameni e „Românul*.
   De când se publică, „Românul* este un strat de otravă pentru viaţa noastră. Mereh a aruncat In public idei nepotrivite cu starea noastră socială , rueteă a bănuit şi Învinovăţit, mereă a stirnit pasiuni zilnice, mereă a turburat viaţa noastră şi a jignit de9vâlirea firească a puterilor noastre.
   Toate acestea snnt Insă stricăciuni, cari ne jignesc, dar nu ne duc la desnădăjduire.
   La desnădăjduire ne duce numai conştiinţa, că In mijlocul poporului român ani şi iarăşi ani de zile s’a putut urma o lucrare atât de netrebnică.
   Un ziar are un scop, un Înţeles şi o datorie : de a spune ce cred, ce vor şi ce gândesc oamenii pe cari ’i represiotâ. El este un mijloc de comunicaţie intelectuală.
   E dar un netrebnic acela care cutează să tipărească Intr’un ziar un şir de idei, de care nu este pătruns, netrebnic acela care cutează sâ a-i
runce In public o bănuială, pe care nu o are, netrebnic acela care cutează să spuie In public un lucru , pe care nici Însuşi nu ’l crede : « netrebnic, fiind-că prin aceasta slăbeşte încrederea intre oameni , demoralizează societatea şi face orî-ce Înţelegere, orî-ce acţiune comună peste putinţă.
   Atunci, când guvernul gătise proiectul de lege pentru hărtia monedă, .Timpul* a zis, câ există un ase menea proiect. „Românul* a avut obrazul de a respunde, că noi am a runcat In public o calomnie. Re dacţia „Românului* ştia câ există acest proiect: trebuia sâ tacă, cel puţin sâ tacă. Nu ştia dacă există ori nu : de asemenea trebuia sâ tacă Ne a aruncat Insă cuvântul calorn nie! Bine! Când lnsâ proiectul de lege a eşit la lumină, s’a discutat, a fost votat, când nu mal râmânea Îndoială, câ adevâr am grăit, „Ro mânui* trebuia sâ dea opiniei pu blice satisfacţia cuvenită. — Nu dat-o!
   Ce numire sâ I dăm unul aseme nea ziar !1
   Fără îndoială Intre noi şi redac toril „Românului* nu există şi nici nu pot exsta relaţinni de colegialitate, căci noi suntem ziarişti, dar ziarişti oneşti, cari pot greşi, dar nici o-dată nu uită că sunt datori a spune numai ceea ce cred că In adevâr aşa este. Suntem În3â oameni şi români, şi ne cuprinde o indignaţie revoltătoare, când ne gândim că stăm alăturea cu nişte alţi oameni şi pretinşi români, cari pot să-şi bată ast-fel joc de încrederea mulţimel.
   Căci, Insflrşit, nu o-dată, nu de două, ci de sute de mii de ori ve dem ademenea apucători Ia „Românul*. Ar trebui sa consumăm o viaţă întreagă, ca sâ putem înşira toate caşurile, In care s’a vorbit In „Românul* despre lucruri, pe care nu le puteaâ crede redactorii acestui ziar.
   Când se inântuiserâ cărbunii de la societatea de gaz şi lemnele dm oraşul Bucureşti, un alt ziar de a-cela-şl fel, canalul de scurgere al „Românului*, ne bănuia de complicitate cu direcţia căilor ferate.
   Când vorbiam despre sgomotele privitoare la retrocedarea Basarabiei , „Românul* zicea câ noi am respândit sgomotul spre a combate pe guvern.
   In tot cursul resboiulul, „Românul* ne Învinovăţea de complicitate cu turcii şi cu maghiarii.
   Acum, In sflrşit, după ce reaua credinţă a guvernului a Împins pe cabinetul rusesc până a crede, că poate sâ cuteze a ne face propuneri privitoare la retrocedarea Basarabiei,
acum „Românul* ne bănuieşte de complicitate cu Ruşii.
   Ah î cât de nemernică trebue sâ fie o ţară, care In asemenea Împrejurări poate sâ aibă un Întreg partid bănuit cu drept cuvânt de complicitate! cât de ticălos trebue sâ fie poporul, care poate sâ sufere In mijlocul sâa asemenea complici! Dacă In adevâr este, precum zice „Românul*, poporul român nu mal e vrednic să stea pe faţa pământului.
   Cu toate aceste, „Românul* zice şi mereti zice, şi ţipă şi scuipă foc şi otravă.
   Azi, când avem atât de mare nevoie de încrederea In noi Înşine, acest ziar nu se teme a slâbi aceastâ Încredere; astăzi, când trebue sâ recunâş-tem câ vina pentru greşelile trecutului nu cade de cât asupra câtor-va oameni, acest ziar vine şi bănuieşte un întreg partid de rea credinţă de vânzare, de complicitate cu vecinul pretenţios; astă-zl, când ţara, văzând faptele petrecute, nu mal are Încredere In oamenii ce alcătuiesc guvernul, acest ziar Îşi dă silinţă a face să nu mal aibă Încredere nici In aceea, cari ar putea sâ T înlocuiască.
   Pană când!? până când oare va putea sâ se urmeze In mijlocul poporului român o asemenea lucrare demoralisâtoare !?
   DIN AFARA
   Austro-lngariii. Delegaţiunilei »’afi întrunit In o şedinţă plenară ş ast-fel In curând vom avea sâ fim mal lămuriţi asupra politicei comitelui Andrassy. Ziarele atât din Viena cât şi din Pesta spun câ In una din cele mal apropiate şedinţe ale De-legaţiunilor, corniţele Andrassy va presenta toată corespondenţa diplomatică privitoare la Orient şi va expune programul săd politic.
   Ideia ocupărel Bosniei este combătută atât prin ziare, cât şi prin cercurile politice; cu toate acestea ziarele oficioase o susţin ca o măsură luată In interesul autorităţel otomane.
   După toate cele ce se scrii! prin ziarele din Viena, cabinetul Austro-Ungar nu recunoaşte valabilitatea pâcel încheiată Intre Turci şi Ruşi, ci stârneşte ca congresul sâ se Întrunească cât mal curând. Luând act despre ştirea, câ pacea se va ratifica In cele mal apropiate 14 zile, ziarele oficioase pun la îndoială existenţa acestei ştiri, de oare-ce despre ratificarea pâcel nu poate fi vorba de cât după congres.
   In deosebi cabinetul austro-ungar protestează contra lutinderel Bulga-
TIMPUL
riel. Cel puţin „Freuidenblatt* relevă, eă Rusia nici o dată nu a arătat, că are intenţia de a da Bulgariei întinderea statornicită In tractat, şi ast-fel cabinetul din Yiena are tot dreptul de a nu primi a> ceastA întindere.
   (fernmnia. In „Reichstagul* din Berlin se urmenzA desbaterea proiectului de lege pentru representa-rea cancelarului imperial.
   Criza miuisterlalA rămAne nere-solvatA, de şi este probabil cA ministrul Camphausen nu va rămânea la postul săO. De o cam-datA el ră-mAne.
   Negocierile privitoare la relnoirea tractatului comercial cu Austro-Un-garia nu s'aă Început IncA. se crede InsA cA ele se vor sfArşi pAnA In luna Aprilie.
   Italia. Relaţiunile Intre guvernul italian şi Vatican din ce In ce se incordA. Ziarul „Fanfulla* din Neapoli. aratA cA Papa s'a Încoronat în capela sixtină, iar du In biserica St. Petru, de oare-ce la 2 Martie seara inspectorul di Borgo a comunicat Vaticanului, cA guvernul este kotArAt a menţinea ordinea publicA şi nu răspunde pentru tnrburArile, ce s’ar putea isca cu ocasiunea ceremonielor de Încoronare. In urina acestei declaraţiunl, Papa, foarte mâhnit, a hotArAt a se încorona in cea mal mare linişte. Ziarele din Viena pun la IndoialA esactitatea ştire!, cA Papa ar fi fost invitat a’şl cAuta asii In Tirol; ele din contrA, sunt de pArere cA nu va fi greii a stabili un modus vi-vendi intre Vatican şi Italia.
    Enşlltera. Cele mal noi ştiri din Englitera şi despre Englitera se contrazic. Pe cAnd ziarele se pro-nunţaserA cu foarte multA asprime asupra IncheiArel pAcel, se asigurA, cA guvernul ar fi mulţumit de concesiunile ce i-s’aâ fAcut In tractatul de pace şi cA Lordul Beacosnfield, ar fi declarat chiar cA Englitera recunoaşte valabilitatea pAcel şi nu vo-eşte s-A turbure o pace IncheiatA.
  REVISTA ZIARELOR
   ,RomAnul“ începe prin cuvintele, pe cari d. C. A. Rosetti le adresA junilor, ce luarA parte Ia manifestarea ce se fAcu in Bucureşti, cAnd
veni ştirea despre cAderea Plevnel,
   IatA acele cuvinte :
   „Plevna a cAzut; gătiţi-vă InsA pentru lupta cea mare contra Plev nel din intru. Această PlevnA o văd ridicAndu-se şi vă previn cA ea vă va cere vouă rAbdare , lupte şi sacrificii mal mari chiar deoAt tre-buirA fraţilor voştri oşteni pentru a Învinge pe cel din Plevna din afară.*
   AstAzI „RomAnul se simte dator a arăta In ce consistA acea PlevnA din lAuntru, deci pretinde a aduce fapte, cari sA arate toate pAcateîe opoziţiei.
   1. Guvernul s’a adresat la toate puterile—şi la Turcia — cerăndu-le recunoaşterea neutralitAţil teritoriului romAn. Nici una n’a primit cererea guvernului, iar opoziţia a zis, cA naţiunea e pArAsitA de toate puterile, numai fiind-cA se aflA la guvern d-nil Vernescu şi BrAtianu. 0-poziţia a fAcut o acuzare, ştiind cA nu este temeinică.
   2). BrAtianu la Sibifl şi la Liva-dia, alţii la Berlin, Paris, Londra şi Constantinopol afl arătat puterilor drepturile şi dorinţele RomAnilor, fArA succes, dar bArbAteşte. La Livadia tn special d. BrAtianu a ’ntrebat pe principele Qorciacof : „VoieştI sA ue reiel Basarabia ?* Principele a protestat. Apoi tot d. BrAtianu a mal zis:  „Nu puteţi intra In Ro-
„mAnia fArA o prealabilA Învoire cu „dânsa.* —I s’a respuns.—Vă vom „sdrobi. — *ReplicA :—• Da, InsA ne veţi respecta!*
   Cu toate acestea opoziţia i-a imputat d-lul BrAtianu, de ce a vorbit la Livadia, despre Basarabia, ne-fiind Întrebat; de ce n’a vorbit la Poradim împăratului, şi in fine opoziţia zice, cA d-nu BrAtianu cedase Basarabia, Încă de la Livadia.
   3.) Rusia se hotAreşte a face răs-boiti Turciei. Magnaţii consultaţi ne sfAtuiall ca armata sA retragă la munţi, iar guvernul să protesteze. Ce s’ar fi Întâmplat? Rusia punea mAna pe guvern, trAgea un cordon împrejurul armatei, care sad ar fi murit de foame sad se retrăgea In Austria spre a fi desarmatA. Deci convenţiunea este uşurătoare pentru ţară.
   4). Se acuză guvernul c’a trimis armata peste Dunăre. Opoziţia cerea să se pună 10,000 de oşteni sub drapelul Rusiei şi sfătuia ca să trecem Dunărea, numai să facem un tratat cu Rusia. EacA acum după ce am dat dovezi vrednice, Rusia voeşte să ne ia ce avem, ce se Întâmplă, daca se urma calea sfitu-ită de opoziţie?
   Acum Rusia ne cere Basarabia. Guvern şi naţiune o refuză, cu toate
acestea opoziţiunea face rezbel guvernului, ştind că acest rezbei intestin slăbeşte acţiunea şi lucura-gează pe străini. In urmă „RomA-nul*1 relateazA o apostrofare a d-lul BrAteanu cAtre d, Manolaki Costaki, cAte-va cuvinte ale principelui Gor-ceacofl- şi lnchee.
   Dovedita este cauza pentru care guvernul este atacat : „Suprimarea inatituţiunilor liberale.* IatA Plevna ce vor s’o ridice conservatorii pentru o bombarda din ea naţiunea.— Logică multă nu-I Iu articol, dar cu atAt mal multă pervrsitate.
   „Pressa* prooroceşte de pe acuma, că Intămplăndu-se sA perdem Basarabia, roşii vor da vina asupra conservatorilor şi a M. S. Domnului, precum ad fAcut-o şi cu cestiunea Strusberg. Apoi radicalii prevestesc acum atAtea rele din partea Rusiei, el cari pănA erl, alaltAerl erail lm-bunAtoril acelei Împărăţii, in căt trebue sa ne Întrebăm, cum lăudâtori de erl a devenit astăzi aşa de mari defăimători? D-nealor, care zicead că nu ne trebue emanet şi chezăşie. Apoi ne impută, cum de zicem, că d. BrAtianu cunoştea de la Livadia intenţiile Rusiei. Da, D-nia lui le cunoscea, îusă s’a împotrivit. Frumoasă împotrivire, cAnd de atunci şi pAnA la sosirea lui Ignatief, ţara nu ştia nimic de en, când guvernul a trecut Dunărea cn armata, fără ca ţara să ştie ceva de acea cerere.
   Le şade oare bine celor striviţi sub sarcina păcatelor lor, să meargă cu lipsa de ruşine păn'acolo, in c&t să zică, că noi căutăm bunele graţii ale Rusiei, noi facem apel la Rusia, spre a o amesteca In afacerile nostre, noi promitem guvernului rusesc «A’l dăm Basarabia?
     „RomAnia-LiberA* face consideraţii generale asupra atitudinel eventuale a puterilor faţă cu tratatul de pace şi sfătueşte pe RomAnI la unire, care este foarte de trebuinţă in momente, in care pacea atărnă de un fir de păr.
                                                                                                  senatul
   Şedinţa de Vineri 24 Fevrnarie. 1878
                                                                                                                                                                                 Şedinţa se deschide la 8 oare p. m. snb preşedenţia d-lni V. PreşsdinteD. BrStiann,
   La ordinea zilei este raportul asnpra proectnlni de lege pentrn interpretarea le-gel electorale din anul 1868, ţi pentrn garantarea libertSţeî alegerilor.
   D. t. preşedinte declară deschisa dis-cnţinnea generală
    D, Boerescn. Nu Bnnt in contra luării in consideraţiune a legel, voiB combate insă oare-carl dispoziţinnl cari sunt anticonstituţionale, pentrn-eă legea electorali, na se poate modifica de cât de către o constituanta; ea se poate nnmaî reglementa fi interpreta, dară nici de cum să bb schimbe dispoziţiunile fundamentale ale el. După constitnţînne no patern eşi din acest cerc. Dacă, snb pretsit de modificare, ar veni o lege ordinară spre a mări saB a micşora s. e. capacitatea electorală, atunci am ajunge la nişte conBet[nenţe foarte triste. Am vedea legea modificân-du-se după capriciul fie cărui guvern, fi a fi espusă ast-fel la fioctaaţinnile majorităţilor, şi tocmai aceasta a voit să oprească Constitnţinuea.
    Aci oratorul enumără mal muie articole din legea presantă, prin care se dovedeşte că legea nn e interpretată, ci tocmai modificată. S. e. la art, 5, unda sa stabileşte că funcţionarii marilor companii de inter-prinderi nu sunt eligibili. Aceasta e o dispoziţiune care creează o incapacitate, şi iucapacităţile nn pot fi prescrise de cât de o dispoziţiune Constituţională.
    ES dar nu intrn în detalii! asupra natural modificărilor, dacă ele snnt bnne saB rele, ci zic numai că nu este permis, nn este in atribnţinnea Corpurilor Legiuitoare de a întro'nee asemenea reforme în lege. Din acest punct de vedere critic proiectai de lege. Nu combat luarea lui in consideraţiune ; sunt disposiţinnl prin cari nn se atinge capacitatea electorală, dis-posiţioni curate de procedură ; pe acelea le vom discuta şi le vom aproba, daca se vor găsi folositoare. Pentru toate cele-1-alte disposiţinnl, car! snnt de principia, vă declar de acnm că voia vota contra.
    D. ministru justiţiei. Onor. d. Boerescn, a arătat că ar fi in lege anele disposiţinnl cari ar aduce modificări esenţiale, şi zice că prin aceasta s'ar aduce o atingere con-stitnţiunei; că, in fine, nn se poate modifica legea electorală, printr’o lege ordinară, fiind-că legea face parte chiar din conetitnţinne. Dacă ar fi esact că această lege, în toate părţile el, face parte din constitnţie, atnncl ar fi trebuit să con-chiză d. Boerescn, că pe cale ordinară, nici o literă din ea nn se poate schimb», şi prin urmare pentrn CBa mal mică interpretare trebue să convocam o constituantă. Dar dacă principial de la care pleacă d. Boerescn, ar fi adevărat, atnncl aceasta este consecinţa naturală că nu putem nici să interpretăm legea. Este însă oare adevărat acest priucipiB. In privinţa aceasta eB cred că trebue eă facem distincţiune. Sunt in legea electorală nnele disposiţinnl constituţionale, acestea în adevăr nn pot fi modificate, altele din contra Bnnt numai ceatinnl de formalitate şi ori când putem să venim ca să le stabilim înţelesul
    Cam vom stabili noi diferenţa între aceste donă naturi de disposiţinnl. Le vom stabili prin acest mod, că unele din dis-posiţionile legel electorale sunt cuprinse chiar în corpul constituţinnei, (art. 57 şi urmat.). Acestea nnmai nn se pot modifica de cât printr’o constituantă; cele alte disposiţinnl snnt de o ordine legislativă ordinară, şi prin urmare se pot modifica de către corpurile legislative. Acesta este punctai de vedere in care trebue să ne pnneni pentrn a stabili diferenţa între aceste donă naturi de disposiţinnl.
   Pe ce s'a întemeiat ideea d-lul . că legea electorală fare parte din tuţiune. Poate numai această corn eă ea a fost votată de aceiaşi can stitnaută. Dar constituanta a m şi alte legi de o însemnătate pnril tivă, şi cn toate astea nimeni nub tins că aceste legi coprind şi ele b ţinnl constituţionale.
   D. ministru intră apoi în est* principalelor modificări introduse » şi arătând că prin ele nu se atiit o disposiţiune din constituţione, t pentrn luarea in consideraţiune i tulul.
   D. Boerescn. Mulţumesc d-lul că s'a explicat asnpra natnrel ace ject de lege. Projectul nefiisd in» espnnere de motive, de oare ce e din iniţiativa camerei, ei! nu scii ar fi natnra Ini. D-sa ne zice că Dai are intenţinnea nnmai Bă int Itgea ce» veche electorală. Dar c tru vine şi ne spnne în acelaşi legea electorală nn este un ac cei constituţinnei. D. StăteBcu este n legi şi opininnea an trebne respsc e însă mal puţin adevărat că m capetele bane bB susţinut de la că legea electorală face parte în din constituţiune, şi prin urmare unea e controversată.
   După opininnea însă a d-lnl i că disposiţinnl constituţionale i electorală snnt nnmaî acelea ca prevăznte in constitnţiune, atnncl bui să conchidem că întreagă leg« torală afară de 5, 6 articole, est ordinară şi că prin nrmare ea a modifica in tot-dea-una, in fie cal de către fie care guvern.
   Ni s’a mal spns asemenea că c capacităţii electorale nn este o ţiane constituţională. Dacă lucru ast-fel, atnncl trebne să ne aştej fie-care guvern, creând mereB la cităţi, Bă elimine din alegeri pev versuri! partidului din oposiţinne, voesc să se creeze asemenea pre căci nn ştifl unde ne vor dace.
   D. ministru justiţiei zice că dup d-lul Boerescn, ar trebni ca tod pe cari constituţia le cere ca ră în urma promulgării el, tr<-buesc i siderale ca legi constituţionale şi ) mare că nn ar putea fi modifica1 de o constituantă ; şi nimeni nu această interpretare. D. Boerescn f şte că disposiţiunile de proceduri gea electorală se pot modifica,—ai admite şi d-sa; dar pe ce bnzea; această distincţiune? Nu înţeleg • cum din ce punct de vedere pleai pentrn a susţine că disposiţiunile cedură nu snDt de caracter constiti iară altele din contra.
   C-tl pnţin deosebirea care v’am eu este lăsată pe nn criterifl ceri ponte vedea chiar din Conetitaţiaf
   D. Giani. Sunt pentrn luarea fa deraţinne a acestei legi, însă nu t tra motivele espnse de d. ministre şi efl de părerea d-lnl Boerescn, t electorală nn se ponte modifica dl camerile legiuitoare. Lucrul a foai'j pin. In adevăr, de cine a fost ■ ; votată această lege?—de Constii prin nrmare nnmai o constituant! modifica ; aceasta mi 8s pare elen Patern interpreta legea.
mm irriaa»!
   SCRISORI"
                                                                                    li*
                                                                            I- NEQRTJZZI
                                                                                SCRISOARE \ V.
                                                                               (I'rmare şi fim)
   DacA zicem Milnl Bravul, de ce n a;n zice St.i-fau Mignul sa.fi !oan Gel teribil şi n’a in şterge ast-fel ilinl.r'mi condeiii, strănepoţi ţAmitorl ce suntpm. Unt A plasticitatea ligurelor noastre istorice?
   AstA zi In cele mal multe familii culte, copiii nu se mal chinină după Ruinele lor de botez: Va sile, Dumitru, Ioan. Radu, Ştefan, Munoli, Mibal, ci li sa dă—In chip de des-mierdare—numele franţuzeşti cores-
  1) Din „Convorbiri literar*."
punzAtoare care sunt mal jcintile! Basile, Dărabtre, Etienne, Rodolphe, Emanuel, Jean, Michel. De aceea nu m’aş inira s’nml mănl In loc de loan VodA cel Cumplit zicAndu-fle: Jean Terib.Iul. Poate voiO ajunge sA aud chiar Mişel Bravul! Cine mat ştie? Poate cA unii pitici de astA-zI vor islmti <A prefacA dupA chipul şi a-semAnarea lor pe un viteaz Intrun tui şti !
   XV. Speranptnitdejde,—O mărtu-ri-sire de păcate! Şi ed care m’am ridicat împotriva inoirilor, am lAsat la o parte cAte-va cuvinte vechi româneşti, şi le-am Înlocuit cu altele noi. Pentru a preîntâmpina critica celor care, scoţând mal multe cuvinte noi, presurate pe ici pe colo In scrierile mele, mi-ar putea arunca mustrarea cA sunt inconsequent, voift respunde de pe acum eă nu fac parte din cel ce merg cu conseqnenţa lor pAnA la extremitate. Eft nu am statornicit regiile din care nu ar fi ier-
tat ase abate nici odatA, ci am băgat seamA cu luare aminte|la’instinc-tele poporului pentru a cerceta cari Inoirf, dupA toatA probabilitatea, se vor pAstra şi cari nu. Este vederat cA astA-zt nu mal putem scrie In tocmai precum scrieam cu 50 de ani In urmA, cAcI, precum am spus, in-ruriurea francezA şi poate indeobeşte cea occidentalA vor lAsa oare care urme in limba noastrA. Deşi pe de-o parte sunt Încredinţat că poporul nu se va desvAţa de Întrebuinţarea cuvintelor vechi ; precum d. e. nădejde, desnădăjduire, pomenire, veac. băgare de seamă, neastâmpăr, ori de-am vrea noi oamenii zişi culţi, ori de nu am vrea, pe de altft parte socot că vor străbate pftuA la dânsul şi multe cuvinte noi corespunzătoare precum; speranţă, desperare, memorie, secul,Jobserva, emoţie, etc.
   Se va vedea la noi acelaş fenomen ce s’.a văzut la alte limbi. Vor fi cAte-va cuvinte sinonime vechi şi noi,
care vor trăi paralel unele cu altele, iar la cele mal multe de aceste se va statornici cu timpul o deosebire de nuanţă Intre zicerea veche şi cea noA. Aşa d. e. îmi pare a vedea de pe acum cA emo(ia este o mişcare internă mal năprasnică şi mal scurtă, de căt „neastâmpărul sufletesc* care e stătător; pomenirea îmi pare a avea un inţeles mal mult religios, bisericesc, pe cAnd memoria este mal mult ImueascA; azilul este un loc de soApare împotriva prigonirii o-raoneştl, pe cAnd adăpostul, cu un Înţeles mal general, uu loc de siguranţă şi împotriva elementelor; amorul însemnează mal mult iubirea sexuală, pe cAnd dragostea exprimă această simţire In deobşte d. e. dragostea părintească; demnitatea este mal mult simţirea valorii sale individuale faţă cu cel-l’alţl oameni; ear vrednicia cuprinde Însuşirile folositoare semenilor sel pe care publicul le recunoaşte; complicata este
                                                                                                                                                                                            1 un amestec de idei deosebit preunate uşa In eAt precep foarte grea, pe cAnd incuri mat cuprinde pe lAngA ace» ideea neorănduelel ; dantela '
mânea poate numele lucrării lor fine de acest soia. pe căn bota va insemna pe cel mal de In opunerea cu exemplul, pL avea poate un înţeles specia tru moraU şi fapte bune ş. d. Ast-fel poate poporul va fa osebiri subtile şi fine Intre * şi speranfil, veac şi secul, prilej casie, dehtal şi gingaş, cinsti nOitre, glorît şi slavi, etc. Nu oare din vechi multe ziceri i crede omonime la Întâia vede» la care o pătrundere mal i descopere numai de căt de» Îndestul de fine? D. e. frica j nează o simţire căreia co pare a'l lipsi cu totul, pe cj narea mai are şi uu ames grijă, adică de precpperea
s
TIMPUL
ap» ce dar ne vom eoni]ace pentru S» pane hi vot propunere» d-lul prim
                                                                                                                                                                                                                           ui vedem dacă o disposiţiune pe modi-îr1 nniRÎ se interpretă? Trebne să +n tăm îndată cea mal mică scliim-Ki o conetitnţinnea, şi daci vom vedea na se calci, vom zice ca modificarea lite anti-constitnţională, iar In caB con-o vom combate, Cn octete reseric vota pentru luarea in consideraţinne
* b'-
'•jeenţ % ’a
bj*şte.
                                                                                                                                                                                                      -cnţinnea generală fiind fnchieă, se vot lnarea in consideraţinne şi ge
   r?te
  <*de fiind înaintate, d. v.-preşedinte ri-ll şedinţa anunţând pe cea viitoare pen-dona r.i 25 Fevrnarie.
î__________________________
                                                                        G A. E E. A
     Ş-dinţa de l.i 24 Febrnnria.
                                                                                                                                                                                                                                                                                                   | I I M C- fe 'U
j dinţa ge deeohide la orele 12, snb pre-i iţa d-lni I. Docan fiind prezenţi 79 d-nl ii aţi.
                                                                                                                                                                                                                   J imami şedinţei precedente se aprobă. ' Geani. Voesc să vorbesc inocestiune rtantă pentru acest parlament, care i fi degenerat ia o şcoală primară.
     : să vorbesc pentru esecutarea acelui ce e’a dat de Cameră, de a se începe li ţa la orele 12.
   i însemn ază acea publicare in >Mo-I oficial4 a acelora care nn a venit jţra fatală; 12, această moţiune votată meră, nn e de cât o penalitate, şi nu penalităţi pentru parlament. ;nlamentul dimpreună cu resolnţtu-istă de Cameră, nu zice de cât, ca să înceapă la orele 12, iar nn, că vorbite orele 12 şi parlamentul nu 1 complect, să mergem acasă.—Diurna lpearză toţi, cari nu vor veni până la • 12, şedinţa să nu se ridice.
C. A. Rosetti. Ceea ce s’a făcut erî ;ut conform regulamentului şi votn-merel formulat de d. Agaricl. Iată Ll positiv, după regulament, că şedinţa Iii neaipă la orele 12. afară de când Ca-a decide alt-fel.
   , preşedinte a ridicat şidinţa la orele după orologiul acesta, care mergea cn bfert inainte; eu am venit ieri la 12 3 minate dnpă aceast ceaeornic, şi şeii »ra deschisă şi apelai fSîut. N’am e alt nimic decât atât d-'nl pre-ca să nn ridice şedinţa, ci nnmai uspenda şi să trecem fn secţiuni. D. « inte ori nn tn’a auzit, ori nn a voit anză şi a ridicat şedinţa. Protestez itra proceBulnl verbal de ieri, cure tce ca presinte, cn toate că am ve-tpă ce apelul nominal era făcnt. nă caiând închiderea disenţinnei. i cere inchilerea disenţinnei.
                                                                                                                                                                                                                     P. Grădişteanu vorbeşte pentrn în-le ea disenţinnei, d. Fleva contra fnchi-
      nţinnea ee închide, priurşte demisinnea d-lnl Bonacbi mandatai de deputat al coleginlui II icearg.
     prim ministru cers a se lna in des-rs azi legea rechiziţiilor. ministru al afacerilor străine cere ca ,4 ra, dnpă votarea legii rechiziţiilor, fă :i in secţii pentrn a studia convenea G-rmame.
                                                                                                                                                                                                          ti limejdiel; tot aşa se deosebesc > nault s’afi mal puţin chin şi du-•; căzni şi schinjuire ; făli şi iiftlric'y fulultt şi trufie \ mnlţimi-I şi recnnnosc >»: drum ş calc;
  .1 veji timp', neam şi rudă etc.
  I şa dar ziceri nouă de soiul ce-j arătate mal sus nu le putem Ini din limbă; şi chiar dacă am , fiueţa nuanţelor fiind o bogă-i limbel, nn ar trebui nă le is-kimi. Dar pe de altă parte a lăsa urmeze domnia deaăvărşit.ă a i’liiel care prlmejdueşte fru-•ţa, liogâţia şi originalialitatea ■el noastre, este o crimă lnpo-«âreia trebne să se ridice ori •ng.-tător rare-şi iubeşte limba ira.
ministru şi se admite Se procede la votsr a din nou a proiectului de lege al comunei Iaşi, pentru sporirea a mal multor taxe şi se admite.
   D. raportor Cimpiniu al coniieinneijudiciare, însărcinată cu facerea anchetei in persoana d-luî Bodar Lăţsscu, la col. 3 din judeţul Bolgrad , dă citire raportului comisiunel, care couch'de la validarea a-legeril.
   D. Piotopopeecn cere invalidarea , din causă că d. Holdur Lăţescu s'a alee bătând pe alegători ca să-i dea votul.
D D. Gh v, susţine a ee valida alegerea.
   D. Ferechld», cere invalidarea alegere!, D. P. Grădişteanu, propune amânarea discuţinnei asupra alegere! până când co-mi'innea întreagă va merge a face ancheta.
   D. Dimancea combate nmftnnrea cerată de d. Grădişteanu.
   Se pnne la vot emanarea şi se primeşte. Se dă citire raportnlnl comisionul parlamentară însărcinată cn cercetarea mo-dnlni cnm e’n făcnt alegerea in persoana d-lul Negnlici la colegial al 4-lea de Bolgrad, care conchid» pentrn invalidare (acendn-ae ingerenţe în alegere.
Se pnne la vot conclnziuaea raportului şi se primeşte cn 68 bile pentrn, contra 6.
   D. preşedinte în coneecnenţă cn votai dat, declară colegiul al 4-lei de Bolgrad vacant
Se pnne la odineu zilei legea reqiziţinnilor D. Cozadin dă citire raportului corni-einnc! şi proectnlu! de leg».
   D. Poenarn-Bordea zice că in sseţin-a III e'a respins luarea in considerare din mal mnite consideratinnl:
   1.    Ca snma de 7,000,000 nn va ajunge a plăti to»t< rechiziţiele şi va ajunge ca anii să fie plătiţi ear nnii no. Si ca să nn se dea bănnenlă de a ee zice că gnvernnl voeşle a plăti nnmai pe priviligiaţi, secţia III cere ca întâii! gnvernnl să vie cn nn tabloO de toate ce e’a lnat în reehi-ziţie şi cât are să se plătească, şi apoi să vie cn nn proect de lege pentrn a cere nn credit.
   2.     Secţia a 3-a crtznt, că ar fi mai bine ca gnvernnl se facă nn imprnmnt plătind chiar de 13 la sută de cât să e-inite scripte ipotecare pentrn a acoperi această somă.
   Şi în local acelor comisionl compuse de senatori şi de depntaţl eă se însărcineze nişte autorităţi ale statnlnî care var costa mai puţin (protestări). Pentrn acest» consider,uite secţia 3 e’a pronunţat în contra Inărei iu oomide.rare,
   D. I. lonescn cere de la d. miuistrn de resbel de a adnee pentrn anal acesta, nn buget extraordinar, pentrn casai de resbel, şi conform articolelor din conetitnţi-nne, să dea socoteală de tot ce s’a che"-tnit [n acest resbel şi de onmenit, care ad murit. — Termină declarând că primeece lnarea in considerare însă şi repetează cererile ca sâ se poată face dreptate.
   Se pnne la vot lnarea in considerare pria bile şi se primesce cn unanimitate.
   Se dă citire articolului I.
   D. Baesca cere a se suprima acest articol, căci fiind in proect acest articol, atnnci no se mal poate duce acest pro-t in Senat, căci nnmai camera c competentă, de a vota credite atât suplimentare cât , şi extraordinare.
| D. Vergati cere a nn se suprima acest articol.
   D. D. Ghica e de părere, ca acest articol să se primvdscâ neniodificat,
   D. Fracţiile propune suprimarea artico lelor 1 şi 2.
   D. Vergnti e de opiniune, ca acest articol să fie votat cnm « redactat in pro-ecl
   D. prim ministru combate suprimarea articolului I şi 2 propnse de d. Bnescn şi Eraclide.
   D. Codoşea propune ca in articol al I su nn se fixeze sama de 7,000,000, ci a se zice, că se deschiie pe seama d-lnl ministru de resbel o snmă echivalentă cn cure se va pălea plăfi cele Inate în rschi-
                                                                                                                                                                                                         i ţie şi combate amend imantul d-lui Ba-
ftfn.
   Se pnne la vot amendementa! d-nnlnl Bresm, care cere suprimarea articolnlnl 1, şi ss resping».
                                                                                                                                                                                                         Se pune la vot amendamentul d-lnl Co-dreirn, respins de comisinne şi te respinge.
                                                                                                                                                                                                           Se pnne la vot articolul I şi se primeşte.
                                                                                                                                                                                                           Articolul II se primeşte fără dezbatere.
   La nrt. 3 ia cuvântai d. Furcnlesca şi cere ca comisinnea care fă plătească re-chisiţiele, să fie compusă nnmai de cetăţeni, iar na din deputaţi şi din senatori
                                                                                                                                                                                                            D, Kerecbide depune nu amendament ca
pe lângă comieinnile compuse din depntaţl şi din senatori, să asiste şi nn delegat al ministerului de finanţ».
   Se pnne la vot articolul 3 modificat dnpe amendament şi ee primeşte.
   Articolul 1 se primeşte fără desbatere.
   La art. 5, d. Vergati propnne ca ter-mennl de o lână să fie ÎDlocnit printr’nn termen de doă Innl.
   D. Poenarn zice a se lăsa la facultatea guvernului de a prelungi termenul de o lună ui localităţile acelea, nnde nn s'a pntnt termina lucrarea şi ere respingerea amendamentului d-lnl Vergati.
   Comisianea respinge amendamentul.
   D. Prim-ministru cere a ee primi acest amendament.
   Se pune la vot articolnl 5 cn amendamentul propns şi se primeşte.
   La art. 6 d. Marghiloman propnne ca comisianea să poată lncra când va întruni numeral de trei, daca nn va pntea merge toţi deputaţii.
   D. Campiniu propnne cn delegatul ministerului de finanţe, să aibă nnmai nn vot consultativ iar nn deliberativ.
, D. I. lonescn snaţine propunerea d-lnl Marghiloman.
   D. Fnrcnleecn o combate.
   Se pane la vot amendamentul relativ Ia art. 6 şi ee primesce.
   D. Ştefănescn propnne la art. 6 un b-mendament ca membrnl ce va avea de regulat sfacerl de ale sale sid ale rndei sale, gână la al 4 grad, nu va lna parte la lucrarea relativă la afacerea sa safi a familiei sale
   Se pnne la vot amendamentul acesta şi se primeece.
   Art. 7 se primesce fără desbatere, asemenea şi al 8-lea.
   Art. 0 se primeece dnpă o mică diecn-ţinne uemodificat.
   Articolele 10, 11, 12, 13 se primesc fără desbatere.
   Fiind orele G, şedinţa se ridică.
                                                        ŞTIRI OFICIALE
   Se promulgă următoarea lege :
   Art. nnic.— Comuna nrbană Iernai! este autoriaată a percepe următoarele taxe;
   40 de bani de tie-care car cn grad cn donl trăgători.
   20 de bani, de 6e-care car cn grâd cn nn trăgător.
   Toate cele-alte eereale vor plăti jumătate din taxele fixate pentrn grafi.
   Cerealele aduse in snopi nn snntenpnse la nici nna din aceste taxe.
   50 de bani, de fie-care car cn fân cn donl trăgători.
   25 de bani, cn nn trăgător.
   Toate aceste taxe se vor percepe fără de nici o escepţie la intrarea objectelor, asupra cărora snnt impuse in oraş.
                                   CROMCA
   Reputatul nostra artist, d. Grigorescn care a urmărit armata românească în oampnnia ei peste Dunăre, a început a expune dintre tablourile sale lucrate dnpă schiţele militare ce a cules In Bulgaria,
   Intâiele dotă tablouri sfârşite ennt expuse la magazinul de muzică Gebaver, calea Mogoşoai.
   Unnl tnfăţişe z.ă ,Un transport de provizii pentru armata românească, prin mj-locnl nămolurilor şi mlnştiuelor Bulgariei4: celâ-lalt înfăţişează ,0 năvală de tnnnri şi călăririle românească la atacul Opane-znlnl.4
   E do prisos a mal aduce lande deose-bitnlni talent al d Ini Grigorescn ; destul e să spunem că şi aceste din nrmă donă tablouri nn dă de minciună penelul din care a eşit >1111 iarmaroc în Moldova.4
   După nişte rânduri ale ziarului «Ştafeta4 din I tşl, am pat-a d i cn bănniala că vestitnl comandator Kniesto Rusei a jucat in acel oraş alaltăieri MercnrI.
   Iacă în adevăr ce zice .Stafita4 de Marcarea trecută:
   iAstăzi se va reprezenta tn teatral cel mare de către d. Rissini(?) piesa : ,Moarte civilă4, dramă in 5 nete scrisă espres pentru d. /iVv.vmM?!)4
   Preotul de la St. Biserică Mihaii-Vodă a gonit din biserică pe o persoană ce venise spre a fi faţă la botezarea unul copil, pentrn cuvântul că acea persoană nn era de religia ortodoxă. Acest motiv ne pare foarte neortodox, de oare-ce in biserica noastră are dreptul eă iutre tot omnl, care nn nită bnna-cuvitnţă datorită anal sfânt locaş.
                                    VARIETATI
    iepuri dff'o/ormajl. — Un negustor din lever a voit eă trămită plocon unol negustor de grâne din Oldenbnrg doi iepnrl pentrn Crăciun. Fiind iepurii vil, poşta din lever afi refuzat de a’î primi, deci dnpă sfatnl nnul spiţer, se hotărî să’i adoarmă cn cloroformă şi poşta primi iepurii in bună credinţă că ennt morţi. Insă cel ce a trămis iepurii, le-a legat adresa ds gât, uitând să le lege picioarele, şi iepnrif, puşi tntr’un vagon cn marfă, s'a desmeţit din Bomn şi la o staţie, nnde se descărcafi mărfuri afi lnat tălpăşiţa. Unnl din el nn se bnenră mult de libertatea recâştigată, căci nn Nimrod din partea lo-cnlni, aprig vânător, il cnlcă la pământ. Care fa mirarea fericitului vânător, când găsi adrssa exactă cn nnme , pronume, oraş, nliţă şi Nr. casei, legat de gâtul jertfei sale.
   Statistica suJimanutut. Un învăţat, care se ocnpă cn statistica şi are date exacte de mnlţimea de enliman, intrebninţat in fie-ce an in Statele-Uaite, crede că pentrn suma, ce o cheltuesc femeile şi fetele din America, spre a’şl |da cn spoială pe feţe e’ar putea spoi 37,600 de case, socotind pentrn fie-ce casă sama de 300 de dolari adică 1620 de franci.
   ULTIME SCIRI
                                                                                                       (Agan|ia Naval).
   Serviciul de la 9 Martie. 9 ora dimineaţa.
                         Tarla, 6 Mart*.
   'Journal des Debats, pnblică o depeşă din Londra, cn data ds 7 curent. Această dep şă spnne că consiliul de miniştri in întrunirea In! de astăzi, a avat eă delibereze asupra propunerii, ce s’afi făcnt pentrn congres.
   Ţinând minte memorandni de la Berlin şi cunoscând inrînrirea precumpănitoare a d-lnl de Bismark, cabinetul englez pri getă şi arată pnţină grabă de a'şi da adesiunea. Cn toate acestea spiritele moderate doresc ca Anglia să ia parte la congres.
                       I.endra, 8 Martie.
   Camera lorzilor.—Răspunzând mal multor oratori, lordnl Derby zice că starea lucrărilor, pe care o aveafi In vedere tratatele de la 1856 şl 1871 afi încetat de a fi. El adangă : Cn toate aceetea noi considerăm aceste tratate tot âncă ca obligatorii pentrn Europa, până ce ea nu va fi sancţionat nona stare ds Incrnri prin tractate noui, rezimate de nn alt sistem. Daca tractatele de la 1856 şi 1871 se vor lna ca puncte de pnreedere, aceasta ae va face nnmai spre a le înlătura.
   Intre principiile general*, pe cari En-glitera are de gând a ee întemeia eventual in conferenţă, se află şi acesta: En-glitera doreşte ca nranfxmantele cs secantă să fie încheiat intr’un sens european, ci nn esclnsiv intr’nn sens răsese. Singu-gnrnl arangiament care, dnpă cirscnnstanţa poate oferi garanţii de statornicie şi durată este acela ce va ţine rnmpână egală intre reciam&ţiile deosebit lor rass şi deosebitelor cred'nţe religioase. — Lord Derby termină ast-ful ; , Aşi amăgi Camera daca aşi lăsa-o aii crează că conferenţă va avea o sarcină urşoară. Partitele ce trebnesc consultate ennt numeroase; fie-care va pnne inainte Ideile şi interesele sale; fiecare va considera obiectai general al conferinţei nn nnmai din pnnctn] de vedere intrensec al cestiunilor ridicate, ci şi din pnnctal de vedere al politieil europene, a cărei direcţie generală atrănă de la total imprennat al acestor cestinnl, Va fi dar o sarcină care nn va oferi greutăţi ordinare. Gnvernnl englez va face toate pa-iinţele pentra a adnee nn rezultat satisfăcător ; dar care va fi rez.nltatnl? Cine a> voi sâ’l prav azi, n’ar avea minte.4
                             Londra, 8 M rtie.
     Dnpă o telegramă din Berlin, publicată prin gazetele englezeşti, Germnnia a aderat la propunerea nnul congres, şi a făcut cunoscut paterilor că prinţnl de Bismarck ar fi dispns să prezideze. Austria, Rneia, Torcia şi Italia afi aderat ; EngliUra şi Franţa Încă nn ; congruent se va intrnni insă ori şi corn, chiar daca aceste doă puteri n'ar consimţi să ia parte.
                            Londra, 8 Martie.
   Se teiegrafiazu din Viena către ,Dailv-Telegraph4 : România va da Basarabia nnmai daca Congresul va consfinţi această cesiune. România insă refază de a primi Dobrogea.
                            Londra, 8 Mart
   Se tclegrafiază din Viena cătră .Standard4 : Prinţnl Bismnrck şi prinţnl Gor-ciacov vor propnne la conferenţă ca Austria să ocnpe Bosnia. Rnsia va propnne asemenea ca Austria să ia parte la al doilea an de ocupaţie in Bulgaria.
                             Viena, 8 Martie.
   Se telegrafia/.ă din Berlin către ‘Times,, cn data de 7 : 4Este aproape signr că ans-triacii vor ocnpa Albania preenm şi Bosnia şi Erţegovina şi poate şi Ma edonia.,
   Se telegrafiază din Paria aceluiaşi ziar englez, ca data de 7 : 4Se pare că Franţa e dispneă eă consimţă la orl-ce măsură care ar da Engliteril o desăvârşită siguranţă în privinţa canalnlu! de Saez. Cn tonte astea, Franţa işl va da toatu silinţele pentrn a convinge pe Eaglitera să nn ocnpe Egiptul. Franţa donşte o acţiuni comună in E^şipt intre ea şi Engliter.i.
     — Serviciul de la 9 Marlie amiazi-zi —
                    Caiistantlnopol, 8 Mirtie.
   Poarta a adresat poterilor o notă, cerând să facă prosie asupra Greciei ca să nn favorizeze insurecţia din Thesalia, Epir şi Creta. Dacă această demarşă a Porţii va remânea fără de resnltat, seva trimite nn mare coip de expediţinne in Thesalia ei Epir. Acest corp va fi sprijinit de escadra cnirasată. Afi sosit trape in Creta. Mehemed e şefal statnlnî major. Osman Nouri paşa e comandant al Cretei.
                            Londra, 8 Martie.
   Camera lorzilor.— Lord Derby, răspunzând Ini lord Granville, zice că aranjamentele, ce privesc conferinţa se vor hotărî împreună cn cele-l'alte puteri, şi a-nnme cn Anetria, care a lnat iniţiativa. Gnvernnl declară că doreşte, ca tractata 1 rnso-tnrc să fie enpns congreinlnl in întreg nn nnmai in parte. Lord Dirby declară, că Persia deeminte zgomotul cesirinei către Rnsia a unui ţinut persan de pe malnrile măre! CaBpice’
                             Lendra, 8 M irtie.
   Camera Comunelor.—I). Northcots spnne că Englitera nn face împotrivire laa-ceea, ca scannnl congresului eă fie la Berlin.- Lord Lyons va fi trimisul Engliterel
                            Viena, 8 Martie.
   Archidooele Francisc-Carol, tatăl împăratului, a murit.
   Camera Deputaţilor.—Preşedintele cahi-netulnl declară că gaviranl a constatat că pretinsele spenznrări ale supuşilor anslro-ungari de către Ruşi, încă nn s’afi confirmat.
                            Keina. 8 M i ti».
   D. Bande, ambasadorul Franţei pe lângă Vatican, a cernt a fi rechemat in nrms nnmiri! cardinalului Franelii cn s*cret.ir de stat al Ini L ou XIII.
                                                                                                    SOCIETATEA
                                                                                                            pentru
  liivf’ţiUiii’u poporului Koniiiii
                                                                                                       St cfiun fii Centrali
  Domnii membri »I nocictXţil saut invitaţi ane intrnni în adunare        Do-
înînapS, 5 Martie, 1» ora 1 j\ m., în lo Cftlnl 8coalnI (curtea Bisericii St. K*ate rin»), fiind la ordinea tilel :
   1.   Daraa de seama » lucrărilor co.uitatului pe anal trecut.
   2. Votarea bu^etulnl pe anul cornut.
   3. Al#*garea comitetului.
        COMITETUL.
TIMPUL
I
                                                                                                                          Bombtfne de plante
CONTRA DOKREI PEPTULU!
(SP1TZVYEGERICH)
                                                                                                              pentru vindecarea botelor de plămâni şi de pept, tuşă. tuşi măgărescâ, râguşetă şi Iteg-mâ'i bronchialâ.
   Planta cea nepreciabi A , cir» predice natura pentru binele şi vindecarea dmi-nilor suf rin.jl , conţine intrinua secretul până &n(&<i1 incfi nelămurit, a .la alinare grabnici ţi
FI1UMUSEŢA!
 FRĂGEPIMEA TINEREŢEl A PELEl
Ca mijloe neîntrecut pentru înfrumuseţarea pelel
• aii recunoscut de t6te damele rea cercetată de autorităţi, egcelenta, nerătămâtdrea şi adevărata
RAVISSANTE
de Dr. LEJOS8E, Piri*.
•'gură pelel in-                         .            .
              ~                     ---------- Jfc
fiaunte ale fteg- — mei, al noului gitlejutiil şi al sistemei cltligel, şi prin acosta grâbe.sce vindecarea cât se pdte mal iute a acestor organe inbjlnăvite. Fiind-câ noi garantăm la fabricatul nostru pentru amestecarea curată de zah ir şi planta de pept (Spitz-iweger.eh), ruvăm a observa bine marcă ndstră »le eomercifi lrregisrrată la aatorititea comercială şl iscă'itura cosiră pe cirtonul, căci numii atunci va fl adevOrat nostru fabricat.
                                                                                                              V.otor Schmit & SShne-
Fabricanţi c. r. priv., Viena, B iciien, Alletga*»t 48.
   Singurul deprsit pentru tdtă România la d-nu GDSTAV Rl£TZ, la St gulal alb. Strada Carol, in DucureicL
Pădurea Mlaca,
500 pod6ne, lemne de constrncţe , de pe moşia Potlogl (jndeţnl Dâmboviţa) proprietate a casei D-el Z e Brâncovenu , să dă in tăere.
  Doritorii snnt rugaţi a se arăta la liei-taţiă ce se va ţine in <}ioa de Luni 4 Martie 12 ore, la cancelaria Casei, Strada D6mnei No. 8.          (715—1)
                Acest mijloc de purificepunea pelel, recunoscui In lila lun.es, e a ar&tat ca cel mal bun şi cel mal activ din tdte mijl6cele ,le înfrumuseţare spre a depărta aigur pete de s6re, coloritul lirelui, roşele, pete galbene, precum şi tble necurljeniele pelel. RAVIS-SANTE .14 pclil o IrSgeţlime a tinerelei torte Irumoiă roea-tleachiiă ji ca •Ir ratifr, fure pelea Şl mioile alb-lucitor şl delicat, este rrcoritdre şi pelea Iraţedă puni in vlrsla cea mal
nainlali.
NEFALSIFICAT se trâeeacn in Bicuaeicl numai •l-iu BRUS. Farmacia li Speranfa
                                                                                                                                                                                                                                                                                 I llacon mic 5 Ir.
MAGASINOL LE MOZICA SI PIANO
                                                                                                        loscf Nandrovlcl et. Comp.
(Calea Mogoş6iel, vis-a-vis de Consulatul Rus** c.
                                                                                                      Se aflhl de vi-nzare următoarele piese de mare succes :
  1. Millo Ouailril, pentru piano, de Fr. 8chipek
pâstrt-dfi ir
   PREŢUL : I flceon mare 8 fr Deposit general li H SCHWARZ B ud \pesta Mărie
Valleriegasse No. 9.
EPiTROPIA SEMINARIULU1
                                                                       NIPHON MITROPOLITUL
fr. 2.
  2. Rascazt , vestita romanţă rufenc* , pentru voce şi piano, arangiatâ d* Fr. Suhipek fr. 1 50.
  .3. O nupie in pădure, fantasie naţională de Sohiprk. fr. 2 60.
  4. Nebuna roi.s, Lud. Wiest, 2 60.
  5.   Nu te pot uita, arie cântată cu mare succes pe scenă, compusă de d. Francheţii, rfr. 2.
  C>. Marşul Indejttndviţei, poes e de OrăşOn j mu-sicii de G. Brătianu dedicată M.8. Ddmnol fr. 1 .r>0,
  7.   ,,Lacrima (I spune'*, aria pentru voce şi piano de d-na Baluţa, fr. 2.
  8. Tramcays-galop, de GoberU, fr. 2.
  9. Schipck, Leu adieux de Vienne, vals, fr. 2 50.
  10.   Brătianu Or.f CătaiQ n6pte printre stele fr. 1 50.
De închiriat,
                       de la St. George casele cn don? etage din Strada Riureann No. 13, cu cnrtcn lor. A să adresa la Dr. Cbabndiana Strada Polonă No. 1 1.
  HPTJZBILTOATIE Grădina şi vie numită Gramon, proprietatea acestor fondaţinuî iniprennă cn casele aflate in acostă grădină, se închiriată de la St. Uheorghe viitor pe termen de tr- î, ani pentrn care se va ţine licitaţie la cancelaria Epitropii Strada Filaret No. 2. Amatorii se vor presenta in .Jioa de 1-iB Martiti viitor la cancelaria Epitropii, spre a concura la licitaţiă fiind însoţiţi şi de cuvenitele garanţii in numerar sad efecte public".     No. 13.
EPiTROPIA SEMINARIULUI
                                                                      NIPHON MITROPOLITUL
    PUBLICAŢIE Epitropia are trebuinţă a cumpăra obligaţiuni Domeniale în valoiredela 15—20 rnil lei, purtând Cuponul de Ianuarie anul cnrent. Plata acestor obligaţiuni se va face prin cnpoane domeniale esigibile 1» 1 (uliu acul trecut. Pentrn acesta se va ţine licitaţiă in ijioa de 11 Mortiă viitor la Cancelaria Epitropii Strada Filaret No. 2 orele 12. Pentra a fi admişi la licitaţiă D-nii Concnreuţî vor depnne o garanţiă de 2001 lei iu numerar sad efecte pnblice.
                                                                                                                                                                                                              (716—3)
                               ..•..V.s.-. ... v.. ,v. ../.'-A .V-
BANDAGIE ELECTRO-MEDICALE
                                                                                                                                                    ani a .loctoriloril Mjrie fraţi, medici inventatori,
    Invenţiune brevetaţi pentru lu de 1 Arbre-Sec, 4(1 la Paris,
    Pentru vindecarea radicali a Hernielord (surpatu'iloru). — Pini acum bandagiele furi numai nisce simple aparate spre a conţine herniere. Doctori Ma'le nil resolvatu problema d a le opri şi vindeca prin banda^iulii Electro-Medicale, care contracti nervii ş aaicuri vindecarea radicale in puşin timpi. Deposit în Bucuresd la farmacia D-lul F. W. ZOrner, ,cu in-trucţiunile.
			
PARFUMERIE ORIZA
L. LEGRAND
Parfumorii, l'urnisarii a mar multml Cn j; nti.,ine. •JOÎ, rue M-Iliiimre. IVtltiS
                                                                                                                                                             O II I * A Ol I.
                                                                                                                                                                                                                                                                                             I*n«^ro eMra llnî e«i tote bucltclclo «prP a r.ico |iîrtil7i hieiosu şi mole ca mtlasua ş‘a-li”i opri
F. \ I
                                                                                                                                           i:ss - oitm
Prnfmno nmn la modS cu lot, luichctelo carîT aîi oplirmlîi modali, le «lo Mcrilfi la espoţtil'mnik-lui Farm «le 1b 1*17, »i la Vi im l. uc.i
TIIMQl F Ql I\ 1 \K l„ LEUtlMKV l'inill UlF U
Ini-a '•m-i',1    «i p ■ . «'a-T fa' - toi- i m lorii pin-inn ti
                                                                                                                                                                                                                                                                        J la prituiip.iliî \ iu«J«-i^iJ .1 parfum'.
i.le
pro.lti.-l-
I W F 1)1, Tt\M\
Surr.*m*i hiruru '
Oa vÂn fi ÎA           " 1 nin^e maşini
J-/C V Clltjlcll t5. noi'I' pressat fană,
invenţinnea cea mai nonă şi practică, care si pâte dirig a fără maşinist dnpă o singură arătare, folositor pentrn fio-care prorietar, snnt de vânzare la sub-BeranAtnl.
   Unele din aceste muşine sunt în lucrare nnde fie-care se pote încredinţa de practica lor.
                     Em Hosentlml
   (715 3)        Strada St. Vineri No. 17.
                                                                                                                                        înpflirÎQf Una pereche case V\3 U10Ilillfll.cn donă etaginrl,
dependenţe, şopron, grajd, situate în Strada Diaconisei No. 4, în care afi stat cn chirie d-nu Lascarescn Catargin, se inchiriafj.î de la Sf. Gheoghe viitor. Doritorii se vor adresa la proprietarul acestor ca-<e Co'onel Dimitrie Costaforo, casa Tordk, Piaţa Theatrulni, in tute ijilele le la 8 ore dimi-
                   LINGERIELE
«KU: MAI EFTINM. PRACTIOK SI DURABIL li
                                                                                se pote cnmpăra cn ocaainnea liqnidărel a
FABRIC8I DS PAUZA SI LINGKR1E LIN 7IENA IN LEPOS1TOL GENERAL IN BDCDRESCI
                                                         Calea Mogo§6ieî, Palatul Dacia, vis-â-vis de magasia D-nel A. Carissi
unde se pot găsi încă următorele mărfuri In alegerea cea mal strălucită şi bogată, pentru a cărora
cualitate şi provenien|a se ia garanţia cea mal severă
I Câmaşe   de damă de ţliua , de Olandă şi de ChifTon, brodate, simplă şi garnisite de fr. 1, 5,    8,    11 până la 18 fr.
I Câmaşe   de damă de nopte, de percal franţnsese şi de olandă, aemple şi brodate de fr. 6.50, 9,   12,   16 până la 19 fr.
I Câmaşe   bărbătescâ albi semplă, de ChiEfon şi de Olandă, cn gnlere sAQ fără gnlerd dc 4.50, 6, 9,      11 până la 16 fr.
I Câmaşe   bărbătescâ colorată şi de Cretton de Oxford veritabile de 4.50, 6 până la 9 fr.
I Camison  de damă, de Tercal frances, doBaţistă şa da Piquetde cruă, seni pin şi brodat în 100     de  desenări, cele mai
       elegante de fri 3, 5, 7.50, 9 până la 16 fr.
I Pereche pantaloni de damă, de ChifTon, de Percal de Olandă şi de Piquet de ernă, garnisite şi brodate de fr. 3.50, 5, 7, 8, până la 1 1 fr.
I Fuslă de damă, de Percal şi de Pichet de ernă, semplă, garnisite şi brodate, de fr. 4.50, 6.50, 9.75, 12, 18 până la 24 fr,
I Pereche pantaloni bărbătesc!, de Croise alb, de Pichet de ernă, şi de Olandă, de fr. 3.50, 5, 6.50, până la 9.50.
I Corset de damă diferite fasonnrî de fr, 3, 4,50, 7 până la 10 fr.
I Hăinuţă de leliţe de lianei colorate de fr. 8, 10, până la 14 fr.
I Fustă de damă de flanelă colorate de fr. 10, 12, până la 15 fr.
I Câmaşe de l'anelâ albă seu colorată de fr. 7, 9, 11, până la 14 fr.
12 Gulere bărbătesc! de Percal şi de Olandă cele mai moderne fas6ne, de fr. 5, 7, 9 până la 1 I fr.
6 Perechi Manchete fx«on după alegere de Percal şi de Olandă de fr. 5.50, 7.50, până la 9 fr.
6 Perechi Ciorapi bărbâtesci şi de dame, de bnmbac, de lină, de fild’ecosse şi mătase, de fr. 5, 8, 11, 11, până la 26 fr.
I Plapumă de lină său de mâtasâ, de fj. 12, 16, 19, 21 până la 35 fr.
I Tart n englesec de fr. 18 21 până la 29 fr.
I Batistă de linii cu Monograme brodate de fr. 3, 5, până la 7 fr.
6 Baitste albe cu bordure colorate tivite, de fr. 2, 3, 4 până la 8 fr.
6 Batiste de Olandă curată de fr. 3, 4, 6, 7, până la 11 fr.
6 Prosope  de aţă adevărată d» fr. 5, 7,    8, 10 până la 13 fr.
6 Şervete  de masă de Olandă curată, de    fr. 4,  6, 8, 11, până la 14 fr.
I Fată de  masă albă saâ colorată de inu    curat  pentru 6 persone, de fr. 6, 8, 10 până la 12 fr.
| Faţă de  masă albă de inu curată pentru 12 persone 10, 13, 16      până   la 21 fr.
I   Bucată de Olandă de Rumburg 36 de coţi,      de fr. 17, 19. până la 28 fr.
I   Bucată Olandă de Belgia 45 do coţi, de fr.    32, 38, 16 până la 52 fr.
|   Bucată de Olandă de Irlanda 58 de coţ', de fr. 14, 58, 61 până la 86 fr.
I   Bucată de Olandă de Rumburg 62 de coţi,      d« fr. 60, 65, 76 până la 92 fr
I   Bucată Olandă de Bieleleld 62 de coţi, de    fr. 71, 85 până la 115 fr.
r

1»«»I*IK HOUITOHI
   Cu on6r» aaluc la cnnoscinţ'i amatorilor c.\ am >\e vum} ir(*: O colerţitine d? cop a ol roditori, toţi copaci altoiţi dcjovfi anum1' PKRf, MERî din speciile cele mal alM» ţi nuol din Frincia fi Belgia, PKRSICI din cea raal renumiţi grlldin& din Munteruille şi de la pr ducătorii cel mal vealiţl, mare parte din speciile ce am de v&nrjare nu eite cunoscută in România fi a dat in gradina d-lul Philippescu rezultate remar ahile.
   Plante de SMEURĂ ROŞIK ŞI AURIE mare, care fructifică p;ina In tomna de mal multe ori.
   Plante de 8PAR\NQEL fdrte producătdre fi care au proriu* SPARANGEL deom&rime, grosime fi gust rarea cftftigat admi-riţiunea amatorilor din Bucurescl fi care nu cedojft cu nimic C’lor mal frumdse producţiunl d n Krancia.
   FRAGI din cele mal renumite specii englese fi Craniene. Mărimea, mare fertilitatea fi parfumul lor a fAcut admiraţinnea amatorilor.
   TRANDAFIRI, ipecil alese din Francia fi Belgia.
   SĂMÂNŢA DE CANTALOPI din vestitele specii ale acestei grădini, in paquete.
   GERANILJM, flori mari invdlti fi de colori alese.
   Acum fiind momentul plant\ţiumlor rog a se grăbi coniiindele. Pentru preţuri fi ori ce detaliurl a se odresa sub-semnstulul.
                                                                                                         JEAN VERMEULUN.
Grădinarul d-lul G. C. Philippescu Strada Dioniaie No. A2, Bucurescl.
MUSICALE
                                                                imprimate In eăiţiune» n6«tr&
TMII'EL WEISS, TYPOGRAPI
                                                               Strada Lipscani, palatul ,Dacia.*
FR.
CONS PANTINESCO D., 8ouvenir de Zisin, Valse pour pianoforfce............. 2
CARLSON C., Quatre morceaux Roumaina, pour pianoforte..................... 2
FLECHTENMCHER A., Muma Iul Ştefan, pentru o voce fi piano................. 1
GEORGE8CU TH., Doue suspine, rom. pentru o voce si piano.................. I
       m         - 9ep, rounm. naţională, pentra o v oe cu piano............. 1
KRaTOCHWIL     A. K.. Hora, Vidţa României p*rrm piano ..................... 1
M&DEK J, \V.( România, Qaadrille d*i Con>irt pentru piano................ 4
MUSICBSCO G., Rănduiala cununiei pentr i       ........................... 5
STERN L.p  op. 10, Der Wunicb (Dorinţa) fir Singst. and Clavierb............ 2
            op. 11. Lebewohl (Adio .Moldova) Singst. und Clavierb............ 1
            op. 4.  Grande Etude pour piano forte............................ I
            op. 17. Hora. Mandra pentru pianoforte........................... 1
            op. 18. Durerea 'ml este mare, Valee brii. pentru piano.........  2
            op. 19. Visuri Ce de ccpil, Quodrilla pentru piano                2
            La Favorite, Schottiich pour piano...............•............. I
            Iţik-Polka pentru piano........................................ 1
            op. 20. Apele de la V&cftreacl, 8chottiich pour piano.......... 1
VIEOX E.. Marche de Cavalerie pour piano ................................. ‘2
         T6te aceste se vdnd cu rabat de 25*/«.
AlTUUCnJ IMPOUTA1TT.
                              CEL MAI V1CS1L SI R8N01TD MAGASIN
LA ST^UA ALBA
SUB FfRMA
mmm
  A
  Strada Carol I No. 5.
                                                                                                            (Curtea Vechie) vis-â-vls de Sig. Prager
                                                                                                                      Strada Carol I No. 5. (Curtea Vechie) Ti8-â-vis de Sig. Prager.
                                                                                                                                                        u Am on6re a însciinţa pe onor. PT. Pnblic că mi-a aosit pentru sp8odu! de iarnă nn bogat asortiment de Inoălţăminte pentru Bărbaţi,
    Dame şi Copil, după fasonele cele din urmă, — precum şi nn mare Ly, transport de Cisme lungi de Lak rusesc, de Incht şi de Vacs, ca şi /_! Mantale de Cauciuc pentru ploe, prima calitate; asemenea şi Galoşi ^ ! 1 1 de Gumi.
n Snb-semnatul aduc mulţumirile mele onor. PT. Poblio pentrn in- Hi LXI credere ce a dat msnţio atel mele firme de nn interval de 12 ani l I care păuă acuma a depus probe suficiente de fina calitate a mărfel ‘ ca şi de eftiuătatea preţurilor, sperând că şi de ncnm înainte, va • bine-voi ai da concnrsnl seQ găsind tot-d’a-una atât mărfuri fine şi fasonate cât şi preţuri forte moderate.
                                         Cu t6tă stima
                                  PIULIPP OOL1KSTEIN.
i i
&
I Toile de Batiste 60 do coţi, de fr. 120 (ână la 190 fr.
Bucată Oe Olandă de Rumburg de cercel într o loiâ 2'/., coţi de lăţime pentru 6 oercefurl de fr. 42, 48 până la 56 fr. Bucată de Pichet de ernă 36 de coţi de fr. 26 1 pană la 46 fr.
  ZESTEE COMPLECTE, LI1TGEEIE PENTRU OTELURI
                                                                           cn preţuri maî ales reduse.
                                                               Singurul Deposit general pentru Româniţi
            Calea Moirosoiel, Palatul Dacia, vis-â-vis de
Hucmcscl
rusia
A. Carissi.
£XXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXX
x FRAITZ G-TJ2NTTHIER
X          4 la VILLE DE
    Podul Mogoş6i«î No. 1^ ris - â ■
BRUXELES
■tIs de Consulatul Rupsese
                                                                                                                                                                                             af Recomandă magazinul şefi asortai In tot-d’a-una ffirte bine cn rufărift de bărbaţi fi de dame, gulere, mAnchete, batiste de lino, olandă fi mltosl, ciorapi pentru bărbaţi fi dame, X flanele fine (crdpe de aanU) camis6ne, grofette, broderie dantele, cravate de bărbaţi şi fe nf \ cele mal noi forme fi culori, umbrele de s6re fi de pldie etc. etc. Atrăgând tot de-o-dat& atenţiunea onor. Clientele că din causa orisel am redus ftirte mult preţurile.

vxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxx
1
MOITV,
u t nu i, 11: nc.
DE
J FOTOGRAFIE şi PICTURA
                                                                                                  I. F. Is/L A UNT m> I cte 0™P-
                                                                                             21, Calen Mogoşloel 21; vis A-vis de cofetăria Papja.
efectuaav.ă ori-ce fel de fotografie şi pictură , de orl-ce ft'l de noQ şi elegant aprobat in
. Se
in modnl cel mai oftră nn ln?rn solid frumos cn rv«rv — —
                                                                                                                                                                                                                                                                   cel mai fidelitate» n nntnrot.
                                                                                                                                                                                                                                    niărimH |
înalt grad prin rare
i
Tipografia Thiei A Weisa Palatul .Dacia*
ii