4i. SÂMBĂTĂ 25 FEVRUARIE. ANUL III. - 1878. S tirtNAMENTELB IN TOATn ROMÂNIA ; ...................L B. 4« r*" ................... , « ................... 1» IN STRĂINĂTATE t ...................60 NSKRŢIONI Şl RECLAME: 30 litere poţit, p.tfţiim I/, 30 liant, i J11. 80 bani, pe pag. II, 2 lei noi. Reclame 2 lei noi linia. tum&r In capitală 10 bani. FSE IN TOATE ZILELE DE LUCRU. Biuroul Kodnoţic*! şi .Administraţiei: Palatul .Dacia.* ANUNCIURI. S* priim»BC In ntrâioatat* t La D-nil TTaa*en-ttein rf Vogler In Vienna, \Va16v-hgMf» 100, A. Oppeîxk In Vipnna, 8'.ub«nbaitei 2; RudotJ 3fo$şc in Vicnna, S©i«tiltte 2: Philipp L6b In Viorn», EichpnbachflaMfl li : L. Ieany A Comp. In Pejta, IIava+It . , argint . 67 20 Renta austriaca In aur ... 75 — l6 Duratul ....................... 5 57 Napoleonul.................... 8 48 100 mtrcl gerante............. 58 45 Cumul (Ie Berlin, 7 Mirtie Acţiunile Cailor ferate române. Obligaţiunile ninilne 6'/« . . Priorităţile C. fer. rom. 8”/. Imp'umutul Oppenheim , . , Napoleonul...................10 22 Viena, termen lung................ — Pari» . tcurt .... — — 24 90 71 50 72 50 93 60 Calculam! Şllel SVmblti 26 Ferruarie Patronul «ilel: Părintele Tarasie. Răsăritul marelui: 6 ore 24 min. Apusul mar ţul: 6 ore 68 min. Faaele lunel : Luna Noă. PLE Hueareso. Suceam Bucureicl . . . ,8.l5n 10.—3 Ploetcl.........9.50 n 12.00 J Brâilu..........].58n 5.*5(j7.l5J Tecucifl........ 4 38 u 1 i.10 ILE STRĂINE Berlin. 4 Martie. le ie o:upS cn petrecerea Prinţului al Austriei, Archidncelo Rndolf, liin fi relevă faptul, că elafori pri-I gară de către împăratul, ca o ma-aţie de amicie către cartea din Viena- Roma. 4 Martie. de Aosta, ca comandant al tru-din Roma, a dat trapelor ordine price la onorurile militare, ce vor trebui n dee Papei, ducă eJ ar trece pe uliii miel. tdimilul Simeoni a fost numit în loji Franchi. Prefect al colegiului de jrunda fide. Alte nnmirl se vor face ff.u H'iiti, 3 Martie urile din Vatican se crede că rea intre Viena şi Vatican sunt foarte Se crede că Papa ar fi primit din • înalte scrisori, in care este invi-1 ,î căuta asii în Tirol. Se mal 7.ice, la ar fi notificat regelui Ilombert 1 sa pe tron iu o s risoare adresată p.n, lui Ilombert IV regele Sardiniei. Roma, 4 Martie, fi icoronarea Papei aO fost faţă in cantină prelaţii, corpul diplomatic şi alte ie. Ceremonia s'a început la 9 şi jura-ferşit la 1 si jnm. Câte-ra case au Iluminate. Fţime de popor s'a adunat înaintea iluminate şi a început a arunca pe-1 ferestri. Poliţia a intervenit şi n res-ordinea. St Petersbnrg, 4 Martie, despre inchaiarea păcii s’a respân-fr/.iO. Mire mulţime de popor co-& de entnsiasm a năvălit spre pala niperial. Când împăratul s’a arătat pe n, mulţimea a început să cânte intr’nn ’înnnl naţional. Tarls. 4 Martie. ă ştirile din Londra Rusia ofere nnu' ipe German domnia Bulgariei, Preia Engliterci inaintea/.ă, in cât in covor pleca o0,0u0 oameni la Gxlipoîi a cepnt colectele di bani pentru ră Lendra, 4 Martie. rele se pronunţă cn multă asprimea condiţinnilor de pace. ur >Times* zice, că acum Rusia trei se răfuiască eu Europe, că, nece ■e află in ajunai nnnl resboî şi că lera *şi va aron :a in cumpănă toate le pentrn apărarea intereselor sale. Vleua. 4 Martie. nniearea oficială despre incheinrea ;i sosit aici. Se erede că tnchelarra , a înlesni întrunirea congresnlul. SCIRI TELERAFICE ALE .TIMPULUI* (Agenta Havas). — S rviciul de la 7 Martie , 4 ore leara. — Lon Ira, 7 Martie. ţTimfs* aice, că în cercurile oficiale din Petersbarg se crede că Euglitera voieşt-j să cumpere gaQ să capete Mitilena, vech'ul Lesbos, pentrn a o preface In staţiune navală şi a precumpăni ast-fel crjşterea influenţei ruseşti in Coustautinopol. Lomlra, 7 Martie. Lui >Times< i se telegrafiaz* din Viena că Grecia a adresat paterilor semnatare ale tratatnlui de la Paris o circulară, prin care cere a fi admisă să aibă an representant la congres. Cairo, 7 Mirtie. Poarta a invitat pe Kliediv să-şi retragă trnpele din Bulgaria. Ş rif Paşa pleacă la Constantinopol c'o misiune secretă. Constantlnopol, 6 Martie. Principele Bolgarial va putea fi dintr’0 dinastie domnitoare a unui stat mic european. O mare parte a oştirii roşeşti din Turcia se va concentra la KiefiT, având a se întoarce la Potresbnig. Londra. 7 Martie.'*. Romănia cere Bobroşea Insnlel», gorile Dunării, Yldinul şl 261 milioane de franci ca indemnitUe Ea refuză a reda Basarabia. Londra, 7 Martie. Lnl .Timss* i se telegrafia/.ă din Berlin că d. de Uismarck va consimţi probabil să presideze congresul in Berlin, daca Anglia va accepta invitarea ce i se va face, ca să asiste asemenea. —Serviciul de la 7 Martie, 8 orc ««ara.— Paris, 7 Martie. iată urmarea condiţiilor de pace : Matcrialnl de renbe! al cetăţilor din Bulgaria, împreună cn cetăţile Şnmla şi Varna, remâne in proprietatea Porţii. 50,000 RnşI vor ocnpa Bulgaria aproape doi ani. Vor fi intreţinnţî cn cheltuiala ţârii. Se Ta forma o miliţie localnică. Cifra ef ctivnlnl el se va statornici mal dinainte intre Rusia şi Tarcia. Trapele de ocapnţie vor păstra comunicaţia lor cq Roşia, pe calea României, precum şi porturile Măril-Negre, Varna şi Bargas, cari vor fi aprovizionate cn depozitele necesare. Preliminările nn pomenesc nici da ocuparea Trapeznndulnl nici de ocuparea £r-zernmnlul. România este autorizată & formala direct cn Tarcia cererea de despăgubire de resboiil. Nici o despăgubire na este stipulată pentrn Serbia nici pentrn Mnotenegrn. Turcia lasă Bosniei şi Erţegovinel rămăşiţele de impoziti datorite de aceste provincii până Ia 1880. Boznia şi Erţe-govina îşi vor întrebuinţa veniturile spre despăgubirea victimelor răscoalelor, sad şi le vor intrebninţa la nevoi locale. La caz de contestări Bafi reclamaţii, comisari anstriacl şi rnşl vor hotări. Strinitorile sunt declarate libere pentrn plutirea comercială. Roşi», nevoind a ’şl anexa teritorii!, primeşte Dobrogea eu speranţă d'a o ceda României in schimb pe Basarabia. Cestinnsa graniţelor tntre Tarcia şi Persia se va regula în cărând. Ratificare» va avea loc până în cinspre-z°ce zii0, începând din zioa iscăliril; clauzele tnsă sânt obligatoare chiar de acuma. Tractatul nu vorbeşte deipre ratificarea păcii de către congras, şi nn pomeneşte nici de capilnlaţil nici ds alianţa Tarciei cu Rusia. Sârbii şi Muntenegrenii călătorind safi locuind în Tarcia se vor snpune legilor otomane până cât aceste legi nn vor fi contrarie dreptului internaţional. Sama tributului ce Bulgaria trebue să plătească Tare iei se va statornici de către comisari rnşî, tarei şi bnlgari, pe temeiul venitului mijlociii actual al Bulgariei. Bis-nia şi Erţegovina se vor bucura de reformele stipnlate In ăntâia şedinţă a conferen-ţei de la Constantinopol. Tesalia ş' Epirnl vor căpăta o organizaţie ca a Cretei in 1868. Ddspre Creta şi Grecia nn se vorbeşte. Privilejale călugărilor de origină rusească de la mantele Âtos vor fi măDţinate. RaşiI vor inespe îndată a se retrage. Deş rtarea teritorulni turcesc de către Ruşi se va isprăvi până in trei lnnl. In Asia trnpele se vor îmbarca la Trapeznnd. Termenul de deşertare pentrn Asia e de şaBs lnnl. Comisia Dunării îşi păstrează neatinse drepturile. Poarta se iadatoreşte Bă facă, cn cheltuiala sa, Dnnărea iarăşi navigabilă. Poarta se mai indatoreşte a despăgubi pe particolaril cari aQ suferit pagube prin resboifi. Această cheltuială cn a curăţirii Dnnăril se vor nrca la cinci milioane de franci. Această samă se va trage din datoria comisiei către Poartă. Până la încheierea nnnl noă tractat de comerţ, tarifele rămân ca şi înainte de resboiil. Tarcia se indatoreşte a isprăvi cn bine toate litigele dintre supuşii roşi şi tarei şi a aduce la îndeplinire sentinţele rostite. Serviciul de la 8 Martie, 9 ore dimineaţa. Pari», 7 Mart*. Se asignrâ că, afară de F.ngliters, toate puteri e aQ aderat la nu congres în Berlin. Se crede că, reaervându-şî anumite giranţii, gi Eng itera va adera. Borna, 7 Martie. Discursul de deschidere a parlamentului zice, că unitatea Italiei fiind statornicită pe temelii neclătinate. Italia poate să pro-ceadă la reforme. Discnrsnl constată că, in vremea evenimentelor din Orient, Italia a observat tractatele, a păstrat neutralitatea şi a aderat fără şovăire, la confirenţă. F.xsmplele celui din armă period din istoria Italiei va da gnvernnlnl nn argument spre a dace cestiunea orientală la o soluţiune potrivită cn dreptatea şi umanitatea. Gonstantlnnpol, 7 Martie. Rsuf-Paşa va pleca la St. Petresbnrg pentrti ratificarea păcii. Vasul ,Viadimir* a sosit aici. EI va transporta pe generalul Ignatieff la Odesa. Merele doee Ni-colae nn va vizita pe Snltannl înainte de Sâmbătă. Onatantioopol, 7 Mirite. Marele Dace Nicolaeva visita pe Snltannl mâne ori poite Sâmbătă. Generalnl Ignatieff şi Savf-it-Paşa s’afi ocupat erî la St. Ste-fano dearegnla detainrile privitoare la întoarcerea iu Bulgaria a emigraţilor nin-snlmanl cari tşi vor păstra proprietăţile. Evacuarea terenelor stipulate in tractat de către trnpele tnrcesci se va face în cele mul apropiata 15 zile.^Trapele tnrcesci din armata de la Dunăre şi cele din eadrila-ter se tutore merefi la ConstantinopoL BUCORESCI8- STrE D. Itosetti şi aubroseţit all avut ocasiune de vre-o doi ani, de cAnd se resfaţA In budgetul ţârei, sft faci, pe la Paris mal multe escursiunl de plicere In socoteala patriei.—Fiindcâ România pare ursitft a se mal bucura cât-va timp de oblăduirea aces tor domni, când vor mal merge să se recreeze pe la Paris, să asculte de la noi o povaţă desinteresată : să se ducă la teatru Bă auză o piesă numită Câlitoria d-lu\ Perişori (Le voyage de Mr. Perichon.) Sub aparinţe glumeţe, această comedie ascunde un sbudifi adânc al natural omenesc! şi pare foarte potrivită cu starea Ro-m&niel de astăzi. D. Perişon este un burghez bogat şi Îngâmfat, care se hotăresce a face o călâtorie In Elveţia. El este Însoţit de fiica sa, frumoasă fireşte şi cu zestre. Doi tineri se iaft după d. Perişon hotărâţi se câştige inima domnişoarei Perişon şi a părintelui sââ. Intr’o escursiune, d. Perişon, cam bStrân saft greoifl, este câtp’aeisăa-lunece lntr’o prăpastie. Unul din tineri se aruncă după dânsul, Îl scapă cu pericolul vieţei, şi se crede d'aci înainte sigur de a căpăta şi pe frumoasa fată şi zestrea mal frumoasă. Nu depirte, escursioniştif noştri întâlnesc o mică gropâ.—Cel-l’alt tâ-nâr se face că alunecă lntr'ânsa dănd ţipete de spaimă. D. Perişon la rândul sâft se aruncă ş; scapă safi crede că a scăpat pe al doilea aspirant. Ce credeţi că se întâmplă In urmă? Pe când cn puţină dibăcie salvatorul nu face de cât a repeta necontenit Ini Perişon : Te am scăpat, iml da-toreşti znafa, cel-alt- tânâr ia rolul mult mal plăcut pentru vanitatea bătrânului burghez de om scăpat de dânsul. Unul II aduce necontenit aminte că dânsul, Perişon, a făcut un act de curagiă şi de devotament, pe cănd cel-lalt nu-I înfăţişează decât un neplăcut suvenir, un accident care l’a Înspăimântat şi umilit. In cele din urmă, junele salvator se face aşa de nesuferit, tn cât Perişon Îl ia la goană şi dă fata celui ce a fost destul de dibacift a deveni Îndatoratul, iar nu îndatoritorul vanitosului burghez. Cam aşa se petrec lucrurile astăzi latre Rusia, Bulgaria şi România. N avem preteuţiunea ridi-culă a unor fol roşii, a susţine că noi şi numai noi am scăpat pe Ru- sia. Insă nu mar puţin, când căzuse în groapa de la P/evna, cu sângele nostru cel mal preţios i-am făcut un însemnat serviciu. Pentru Bulgaria din contra Rusia a făcut tot. Pe cine Insă iubeşte Rusia? de cine Îngrijeşte? Care este Beniami-nul sefl ? Cui va da fata sa cu toată zestrea ce va putea alcătui de la vecini bătrânul tata-socru de la Nord? Noă, pretinşilor se! salvatori, supărători chiar prin serviciul adus, mult ma! supărător! încă prin persistenţa nedibâciel, cu care In general organele guvernului la tribună şi In presă par că arunc necontenit In faţa Rusiei acel serviciu? safi acelor Bulgari umili, supuşr, cari n’att făcut de cât să primească ser-viciurl? Cine cunoaşte inima omenească să râspunză. Este evident că am făcut Rusiei un serviciu, un Însemnat servicii!. Mers-a acel seviciâ până la scăparea Împărăţiei, cum se repetă pe fiecare zi? Fără armata noastră, Turcia In decompo9iţiune ar fi isbutit oare a înfrânge nenumăratele batalioane ale Ţarului? Se poate cineva îndoi. Insă nu mal puţin e9t e3act, că fără armata noastră Rusia ar fi suferit poate Îndoite pierderi şi chel-tuell, şi pacea glorioasă din 1878 risca foarte mult a se numi pacea din 1879, tot aşa de glorioasă, dar mal scump plătită. Ori cum ar fi, no? credem că ar fi şi mal demn şi mal politic a mal pune oare-care moderaţie In aceste lăudăburf. Ş oala revoluţionară, aci ca In toate, nu cunoaşte uicl tact nici măsură, f’eutru dânsa, intre slugărnicie şi insolenţă nu este termen de mijloc. Prin servilismul lor când se găseau faţă In faţă cu Prinţii, ambasadorii, generalii rtişr, n'aQ ştiut a apăra la timp drepturile României, cari le eratt Încredinţate. Prin atitudinea lor nesocotită şi violentă de astăzT, sunt pe drum de a ne face din Rusia o neîmpăcată vrăjmaşă. De aceea avem dreptul să regretăm că d. Rosetti când a fost la Paris, Intre o şedinţă a Internaţionalei şi un banchet In onoarea Comunei, n a avut timpul să meargă să vază la teatru : Le voyage de Mr. Perichon. Comitetul partidului conservator-liberal din Iaşi a emis următoarea circulară către membri partidului conservator din ţară : Domnul med, Duminecă In 29 Ianuarie a. c„ un mare număr de alegători din colegiile ântâid, al doilea şi al treilea din judeţul Iaşi, aparţinând partidului conservator-liberal, s’aii întrunit spre a se concerta asupra tufişurilor celor mal eficace de a dobândi rectificarea listelor electorale prin adăugirea alegfitorilor In drept, cari se găsesc şterşl safl omişl, şi prin ştergerea persoanelor cari ar fi Înscrise fără a avea condiţiunile cerute de lege. Cu această ocaziune, domnii ale-gfitorl n’ati lipsit a preschimba vederile lor asupra situaţiunel actuale a afacerilor publice şi asupra gravelor Împrejurări In cari se găseşte ţara noaBtră. Domniile lor nft avut In vedere că, In ajunul de a dobăndi recunoaşterea deplinei noastre independenţe, dar tot o dată de a ne îmbrăca cu deplina responsabilitate a actelor noastre, atftt In politica interioară căt şi In politica esterioa-ră, interesele cele mal vitale ale Romănie! cer ca vocea marelui partid conservator-liberal, a acestui partid a căruia influenţă este atăt de necesară In viaţa unei naţiuni, şi ale căruia principii sunt împărtăşite de majoritatea ţfirel, să fie ascultată In representaţiunea naţională şi In direcţiunea afacerilor publice. S’a părut, domnilor alegfitorl, că cursul lucrurilor ar putea aduce, chiar In anul curent, nişte modificări tn faţa cărora partidul conservator-liberal, pentru a nu lipsi datoriei sale către ţară şi către principiile pe cari el are misiune de a le susţinea, trebue să desvâlească o îndoită activitate şi să Întrunească pentru aceasta toate puterile sale. Domnii alegfitorl att crezut că acest scop nu poate fi atins decăt sub condiţiunea de a se da partidului nostru o espresiune colectivă şi permanentă, emanată de la toate elementele ce-1 compun şi destinată a aduce şi a mănţinea In sfinul lui, In toate Împrejurările, o unitate de vederi şi de acţiune fără care el nu va putea fi pus In stare de a esercita cu eficacitate misiunea sa. S'a găsit de d-nil alegători, că singurul mijloc de a dobfindi această unitate de vederi şi de acţiune, este de a se constitui In fie care judeţ un comitet ales de membri partidului, şi In tn care să se găsească representate toate interesele sociale. D-nil alegători conservatorl-libe-rall Întruniţi la Iaşi, adoptănd In unanimitate vederile mal sus expuse, afi ales un comitet permanent căruia i-afi dat următoarele Însărcinări şi atribuţiunl ; 1) . A revizui listele electorale şi a cere Înscrierea alegătorilor In drept cari sunt şterşl sa ti omişl, şi ştergerea persoanelor înscrise In liste fără drepturi, urmărind reclamaţiu-nile Înaintea autorităţii comunale, tribunalul ului şi Curţel de Casaţiune; 2) . A dirige In judeţul laşi toate interesele partidului conservator-liberal şi a contribui, prin înţelegere cu comitetul conservator-liberal din capitală şi cu cele ce s'ar forma prin cele-lalte judeţe, la direcţiunea generală a intereselor partidului şi la fixarea atitudinel ce el urmează a p&zi In fle-care Împrejurare ; 3) . A chibzui, In caz de alegeri generale sad parţiale, pentru judeţul Iaşi, candidaturile care ar putea representa Intr’un mod mal perfect vederile şi principiile partidului, şi a aduna alegătorii conservatorl-libe-rall din acest judeţ In Întruniri preparatorii, In cari aceste candidaturi se vor supune aprobaţiunil lor şi vor deveni definitive prin votul ma-jorităţel lor ; 4) . Puterile comitetului rQ durată de un an, după care d-nil alegători urmează a se întruni spre a face o noufi alegere; 5). Comitetul este autorizat a spori numfirul membrilor sfii şi a Înlocui pe membrii absenţi safi demisionaţi prin adjudecaţiunea unor membri noul. aleşi de el In sinul partidului. Comitetul este compus din d nil: Principele StarzR Grigore Mihail, preşedinte; Soţn Constantin N. vice-preşedinte; Angelichi Isncn, Beldiman Alexandrii, Bn-inclio Grigore, fost procuror general, Cris-todnlo-Cerkez Constantin, Cristodulo Ema-nnel, Drosso Nicolae, Ghenca Nicolae, Gane Nicolae, Ghika Alexandra Ioan, Ianov Ioan, Lepădate Constantin, Miler Dimitrie, Mir-cea Mihail, Negrn/.zi Iacob, Niţeecn Gnor-ge, Rtamatin Constantin, membri. Acest comitet, In prima sa şedinţă, m’a însărcinat a vfi anunţa vederile care afl determinat formarea lui, In speranţă că aceste vederi fiind împărtăşite atăt de domnia voastră căt şi de cel-lalţl domni alegători conservatori-liberali din judeţul ......... veţi crede necesar şi urgent a vfi concerta cu domniile lor, spre a constitui un asemenea comitet In acel judeţ şi a ne informa despre constituirea lui, pentru ca, prin tmpreună Înţelegere Intre toate comitetele ce s'ar forma prin judeţe, să putem aviza la modul cel mal nimerit de a da partidului nostru o direcţiune comună, atăt de indispensabilă pentru succesul ideilor noastre. In aşteptarea răspunsului d-voas-tre. vfi rog, domnul mei, să binevoiţi a primi asigurarea prea distinsei mele consideraţiunl. preşedinte Gr. M. Sturza. secretar, M. Christodulo. DIN AFARA Ştirea despre Încheierea păcel a produs In Europa o adfincă impre-siune. Dar pretutindenea impresiu-nea este rece şi ziarele englezeşti, care cele d’ăntfiifi s’aft pronunţat asupra condiţiunilor de pace, mărturisesc fără de reservă că Engli-tera nu poate să recunoască lncheiă-rile făcute Intre Turcia şi Rusia, şi că, dacă Rusia nu ar face noi concesiuni, ne aflăm In ajunul unul noii rfisboift. Pregătirile de rfisboiti se fac In Englitera cu deosebit zel. Zi pe zi numfirul voluntarilor se sporeşte şi cele mal multe corpuri de voluntari afi declarat, că sunt gata a eşi din ţară, ca să lupte pentru interesele Engliterel. Ziarele din Austro-Ungaria sunt mal reservate. Ele Insă, şi In deosebi oficiosul „Fremdenblatt,* de şi recunosc că Rusia a arătat tn ultima oară multă moderaţiune, sunt de acord, că pericolul nu a trecut încă; dâfi Insă expresie speranţei, că Rusia, păşită o dată pe tfirămul mo-deraţiunel, va face noi concesiuni, ca să evite un nofl rfişboifl. Din aceasta resultă Insă, că nici opinia publică din Austria nu admite condiţiunile Rusiei şi că şi Austro-Ungaria cere modificarea lor. Despre mobilisările Austro-Unga-riel tot nu se vorbeşte nimic. Ziarele guvernamentale, chiar şi cele din Pesta, Încep a pleda pentru eventualitatea ocupfirel Bosniei şi a Herţegovinel, ca o mfisură contra tendiţelor de predomnire ale Rusiei. „Nordd. Allg. Ztng.,* organul principelui Bismarck nu se pronunţă asupra condiţiunilor de pace ; luănd Insă act despre Incheiarea păcel, dă expresie dorinţei, ca prin aceasta drama groaznică să fie Încheiată şi ca noile state să se desvolte tn pace. TIMPUL Tractatul de pace să nu dea oca-siunl pentru noi rivalităţi ş lupte poate chiar mal groaznice Intre creştini. Rezervele ziarului german ne fac Insă a presupune, că nici Germania nu consimte pe deplin cu condiţiile Rusiei, ast-fel credem, că congresul va stărui pentru modifi carea lor Intr’un Bens mal potrivit cu interesele deosebitelor puteri. REVISTA ZIARELOR .Romănul* urmează cu apucăturile sale netrebnice. întocmai precum o dinioarâ exploata vitejia ostaşilor romănl ca armă contra partidului conservator, acum recurge la opinia publică din Europa cu acela-şl scop şi, nrătănd, că d. I. Ghica a fost bine primit In Londra şi Paris, că guvernele europene ne sunt bine voitoare şi că ziarele, chiar şi cele din Ungaria, apără drepturile României, .Romănul* face concluzia că, cabinetul Brăteanu e bine vS-zut In Europa ba chiar că România este bine vfizută fiind-că are un guvern atât minunat ca cel de astăzi. De când Insă presa europeană ni se arată bine voitoare? De când guvernul şi-a schimbat politica. Eară d. I. Ghica nu este representant al politicei, pe care guvernul a urmat o in curs de 2 ani. .Românul* ar trebui să zică : cu toate că avem un guvern In fruntea căruia stă d. I. Brătianu, Europa ni se arată bine-vaitoare şi desminte declaraţiile, pe care le făcuse guvernul român cu ocasia Incheiărel convenţiei din Aprilie. .România Liberă* vorbeşte despre sgomotele absurde, că s’ar găsi tn ţară oameni, ce ar voi să facă schimbări fundamentale. Se vor fi găsind; de sigur Insă aceia nu sunt „conservatori.* Partidul conservator voeşte să conserve, şi dovadă despre Aceasta e adresa comitetului din Iaşi, pe care o publicăm In ‘numfirul de astăzi. Scrisorile despre care vorbeşte „România Liberă* sunt ridicole. Situaţia României Ne aducem aminte, că „Romănul* Începea articolul sfifi de anul noft cu o frasâ pompoasă, dar foarte tocită: ne spunea, că acela care voeşte să vază muntele trebue să-l privească din depărtare. Un mare adevfir cuprind aceste cuvinte. Aşa este! cătă vreme luăm parte la o lucrare, e cel puţin foarte greft a judeca despre faptele ce se petrec Impregiurul nostru, şi trebue să aşteptăm ca vremea să treacă, pentru-ca să ne lămurim asupra lor. Din nenorocire InBă, noi trăim foarte râpede şi adese-orl ne sunt destule căte-va zile, pentru-ca să trecem din present In viitor şi pen-tru-ca presentul să ni se Înfăţişeze ca un trecut foarte depărtat. Ne aducem aminte de parada ce se făcea cu vitejia dorobanţilor; „Românul*, „Telegraful*, „Marele Alcazar*, ba chiar şi „Teatrul naţional. nu mal sfârşeau cu prea mărirea dorobanţilor. Te când Insă dorobanţii flămânzi, gol şi degeraţi, se Întorseseră In ţară, mărirea se tocise şi nimeni nu le a mal eşit In cale, ba chiar mulţi dintre aceia, cari luaseră parte la manifestaţiile patriotice, lşl lncliideaft uşile înaintea vitejilor , a căror glorie afi fost atăt de mult exploatată. Dar ce să mal căutăm dovezile tn depărtare ? Oastea ^românească a rădicat la poarta curţii Domneşti doufi arcuri de triumf şi guvernul ţfiril In timp de abia o lună a făcut nişte mofturi din aceste falnice semne de biruinţă. Trăim foarte răpede şi mal tot-d'a-una putem să judecăm astă-zl despre lucrurile ce s'afi petrecut erl-alăltâ-erl. Suntem In anul 1878. Atât de mărit s'afi schimbat Insă Împrejurările şi vederile noastre, In cât cel mal mulţi dintre noi ar trebui să rfimâe uimiţi de sine Înşişi, dacă şi-ar da seamă despre vederile, pe cari le Impărtăşiaft In anul 1877. Pentru-ca fie-care să se încredinţeze despre aceasta, punem In vederea tuturora următoarele rfinduil, luate de pe pagina 111 a unul ziar român, ce numai există: I T. Mignrele, '0 Angnst. Lucrai ea pentru organizarea ambulanţelor se activează. D. Ioan Brăteanu asistă la lucrarea patriotică şi umanitară aCrucel Roşie. D-na Maria C. A. Rosetti, desvoltă un devotament ne mal dovedit. Corabia, 30 Angnst, Podul de aci s’a ridicat. Un convoifl foarte numeros de prizonieri turci a trecut astăzi In ţară. Belgrad, 30 Angnst, Astăzi, se zice, se va afişa proclamaţia prinţului Milan către naţiune. Poimâine prinţul va pleca cu statul maior general la Timok. In aceeaşi zi, armata sârbească va trece hotare'e. T. Măgnrele, 30 Angnst i m. Lupta urmea/ii cu violenţii extraordinarii la Pierim. De azi dimineaţa se aude mereu bubuitul tunurilor. Nu ştim Anca nimic. So asigura ca trupele M. S. Carol ataca reduta cea mare. M. S. Imperatul se afid Ia Vorbita Eatâ dar o scurtă dare de seamă despre evenimentele mari ale unei zile din viaţa poporului român: „la Plevna se urmează o luptă strajnică Intre Români şi Turci; oastea sfirbeascâ pare a fi gata să treacă hotarele; un numeros convoifi de turci a trecut in ţară; d-na Maria C. A. Rosetti desvoltă un devotement ne mal pomenit; eară d. Ioan Brăteanu a-sistâ la lucrarea patriotică şi umanitară a Crucel Roşie.* Ce va să zică „Crucea Roşie? „Crucea Roşie* este o societate privată, alcătuită cu scopul de a da ajutor răniţilor pe câmpul de bă-tae. Cine este d. Ioan Brăteanu ? Nu cum-va e preşedintele acestei societăţi de binefacere ? Nu! Este lusu-şl Preşedintele consiliului de miniştri, capul guvernului, ministrul de interne, ministrul de finanţe, ministrul de resbol, şi tn aceea-şl vreme adeveratul organizator al politicei externe. Acest om, atât de mare In felul sfifi, In zioa de 30 August, nu găsea alt lucru mal important de cât pe acela de a „asista la patriotica şi umanitara lucrare a Crucel Roşie.* Dar aceasta e semnul deosebitor al activităţii d-lul I. C. Brăteanu, In tot cursul crizei. In loc de a se fi însărcinat cu un singur ministe-rifi, a primit câte doufi trei, şi n’a fâcut trebile nici unuia dintre ele, ci şi-a perdut vremea cu nişte & nunţiml cu care un ministru» nu ar trebui să şl piarză vr« t D. I. C. Brăteanu, cumpără cil, pentru soldaţi, asistă la frăin» rea pănel, inspecţionează fort ţiunile, discută planurile strat' asistă la lucrările „Crucel Roşu sfârşit lşl perde vrempa cu o l ime de lucruri, care nu '1 pr» de cât indirect; Iu vreme ce n' teriile ocupate de d-sa sunt E In ştirea Domnului, şi In vren evenimentele se succed fârâ ca şedinţele consiliului de minişt aibă vreme de a le studia. Acest preşedinte de consiliu un mare şi fericit copil, care < că tot ce sboarâ se şi mănânc care nu ştie ce este dator a fi cu ce este dator a însărcina pe 1 Pentru acest preşedinte de coi resboiul nu era de cât o impoi manifestaţie politică, ce va t să producă un bun efect, B dacă va fi bine aranjată. Aliaţii noştri, ca oameni dejB cu viaţa politică, afi luat pe C. Brătianu drept ceea ce era lăsat să 'şl facă plăcerile pai lare, şi In vremea aceea şi-afi trebile lor. Independenţă, a d. I. C. Brătianu, independenţă I Resbol a voit, resbol să fie. declararea de independenţă 1 nu putea de cât să câştige im text contra noastră; prin r{ Rusia nu putea de cât să câi o uşurare : d. I. C. Brătianu s« cura dar de generositatea alit şi putea sâ facă ce’I plăcea. It Insă ce a venit timpul Impăl generoşii aliaţi l’afl luat pe I Iul nesocotit de scurt şi i-afi cine te-a rugat ? — cine ţi-aspm cine te-a chiămat ? Ţi-a 1 fâcin plac, şi pentru aceasta să ne S cunoscător. Chiar mal mult! „Le Nord* spune lămurit, că val ar fi şi i de România, dacă s'ar mal p Invoca convenţia încheiată cu(-sin. Adică In paguba noastră am cheiat convenţia, In paguba no» ne-am declarat independenţi, Iu goba noastră ne-am luptat la Pl«' tot ce am făcut numai şi nuini paguba noastră am făcut. Aşa zice Rusia şi vom vedei zic cele-lalte puteri. Dar, In sflrşit, d. I. C. Brăţ, nu avea timp să studieze oag-şi imprejurârile, nu avea t;mp şl dea seamă despre sfaturilf lora cari le studiaseră, nu l timp fiind-câ era prea ocupat lucrările „Crucel Roşii*, cu ting soldaţilor, cu planurile stratdl’ prea ocupat era cu organisarea . nifestaţiunil patriotice. Cât de bine ar fi fost, dao loc de un copil mare, un bărb bună chibzuială ar fi represent poporul român In nişte vremi de critice ca şi acele prin can trecut şi faţă cu nişte oamei tât de aspri, cum sunt acei) cari avem aface I cât de bine l fost, dacă razemul nostru nu l fost credinţa In generositatea al ci respectul pe care ll vom spirat ! I f ŞTIRI OFICIALE Având în vedere că reşedinţa jodl rînl de ocol din Giurgin e’a strămut comnna Comana, ptnă ce împrejurării permite a se retransfera în Giur în vedere câ acum împrejurările pi această retrans forare, un înalt V- f IC dispune că judecătoria de ocol irg.B, să ae iu toarcă la reş dinţi ^•ară. — 4 CAMERA 'urî 23 Fevruarie, nn s’a ţinut şe-Abliră, neconiplectftndu-se adunarea t orele 12, în nrmn decisinniî, ce de a ae începe şedinţa la orele -t, conform regulamentului. % iflicftni, pentru uzul d-lor sena- -fl're a o medita şi studia cu ••Uitate, legea asupra responsa- tţi 1 ministeriale, cum s’a votat i 'wjunare : L E O E Tn responsabilităţii ministeriale CAPITOLUL I Responsabilitatea 1. Toate disposiţinnile legilor pe-linare relative la infracţiunile co-»tât de fnncţionnril publici in e-vdil funcţiunilor lor, cât si de pârtiile aplică şi miniştrilor. 01 3. Afară de casnrile cari intră in Jilierile art. 1, se va pedepsi cu de-nea prevăzută de codnl penal şi cn ir (iune pe toată viaţa de a mal o-thncţiunl pnblice, ministrul: lire va fi semnat safi contra-sem-■r, decrete safi ori-ce disposiţiuni, jclează Constitnţiunea ; Care direct sa 3 indirect, prin pen •siluiri, făgădnell, frandă, patronare •didaţl, safi prin orî-ce alte mijloace, fedica sa3 ar încerca să impedice şi sincernl eserciţifi al dreptului e-d al cetăţenilor; lire ia disposiţiuni safi dă ordine,, ■cată disposiţinni saQ ordine esie |prin care se violează prescripţinnile ituţinnel; Căra neglijează de a esecnta sa3 de ■ii se esecnte prescripţinnile Contase], Se va pedepsi eu int-rdicţiuue ttă viaţa de a mal ocupa funcţiuni ■ ministrul : fire semnează salt contrasemnează n decret ssQ ori-ce dieposiţinne prin fyi viola legi safi regnlamentc ge-3 de sdminislrnţinne publică ; Bure esecntă, face sad lasă să se eI decrete sau disposiţinni ce nn sunt ţemnate de ministrnl departamente perii v ; . 're iea disposiţinni şefi dă ordine, Reţine disposiţinni ori ordine esis-|J rin cari se violează prescripţianile * bbB ale regulamentelor generale de îrAraţinne publică; Care neglijează de a esecnta aaB de i să se esecnte prescripţinnile legilor o regulamentelor generale de admi-ţiune pnblică; Care cn intenţinne aafi din neglijenţă !şte representaţinnea naţională asn-It naţiune! afacerilor statnlni. ■1. Se va pedepsi cn degradarea ce-liseă de la 3 până la 10 ani, mini- £ute va fi cansat o dannă statnlni articularilor, chiar şi fără violarea nul text de lege; tare, având cunoştinţă de fapte ile-ile subalternilor săi, n’ar lua precan-pentra a preveni, «afi pentrd a re-şi a anala in urmă acele fapte. . 5. Miniştri snnt responsabili penisurile prevăzute în articolil de mal e la depunerea jurământului până la irea lor de fapt din funcţiune. C. Membrii unul cabinet sunt so respnnzător! înaintea disposiţinnilor ale acestei legi, atât pentru faptele Ite în comnn, cât şi pentru acelea le-afi dat o susţinere intenţionată. . 7. Este complice al ministrnlnl dat ceată şi se pedepseşte conform prin-r statornicite pentrn complicitate in I e penal, fnncţionarul care va fi ese-ordine safi ori-ce disposiţinni al că-viect no era de resortnl ministrnlnl •I căror ilegalitate era evidentă. _ 8. Jndecîtoril pot aplica in această Iie beneficiul circumstanţelor atenuante ra dreptului comnn. CAPITOLUL II. Procedura Art. 0. Crimele şi delictele comise de nn ministru afară de eserciţiul funcţiunilor sale se trimit la instanţele ordinare. Art. 10. Nici instrucţiunea, nici nriuă-rirea nn se pot incepe fără antorisarBa Camerei safi a SenatnluT, după cam ministrnl n cărui urmărire se cere, fiice parte din nnnl safi cel-alt din aceste corpnri. In cas de a nn fi nici deputat nici senator, partea care pornesce urmărirea adresează, după alegerea sa, cererea de autorizare Camerei safi S-natulnl. Art. 11. Camera aaB Senatul pot tot-d’anna să ordone de oficifi urmărirea pentru crimele şi delictele comise de nn mi-niatrn afarădin esarciţinl funcţiunilor sale, trimiţându 'I tot la instanţele ordinare. Art. 12. Antorisarea de nrmărire se dă de Corpurile Legiuitoare respective cn majoritate de doă treimi. Art. 13. Contravenţinnile comise de miniştri se judecă de tribunale şi in formele ordinare ca şi delicte, însă fără prealabila antorisare a unul Corp Leginitor. Arţ. 14. Miniştrii nu se pot da In jn-decată pentru infracţiunile comise în eser-ciţiol funcţiunilor lor, de cât de către Corpurile Legiuitoare, împreună safi in parte, safi de către Domn. Propunerea de dare in judecată trebue să se facă in scris şi snb-eemnată in Cameră de 20 deputaţi şi in Senat de 10 senatori; ea va trebni să precizeze infracţiunile pe cari se inemeisză. Art. 15. Preşedintele Camerei safi al Senatului pune propunerea la ordinea zilei peste 5 zile de la presentarea el. — In cas de flagrant delict, o pune imediat In deabatere.— Afară de acest cas, diacnţinnea se mărgineşte asnpra cestinnel dacă Corpol Legini-sor trece la ordinea zilei, saB trimite propunerea in stadial anei comision! de in-formaţianl prealabile. —Dacă ministru este presant la şedinţă, fie cn ministru in funcţiune, fie ca deputat safi senator, el este ascnHut. Pentrn trimiterea la comisinnen de in-formaţiunl se cere nn vot cn majoritate absolată. Art. IC. In cas de flagrant delict de crimă, d'o-dată cn trămiterea propunere! la comisinuea de infoiniaţinnl prealabile, Corpal Legiuitor poate aă voteze imediat cn donă treimi şi arestarea preventivă a ministrnlnl. Art. 17. Comieianea de informaţinnl prealabile este compusă de 7 membri, car! nn trebue să fie dintre aceea ce aB subscris propunerea de darea in jndecată; ea se alege prin vot secret şi procede imediat la constatarea faplelor articnlate de propunere, la ori-ce alte informaţiei* prealabile; poate să adaoge nonl fapte la cele dennnţate, ascultă pe ministru, dacă el cere să fie ascultat, şi 10 zile de la alegerea sa, trebne să-şi presinte raportul. Corpul Legiuitor poate să prelungească acest termen dnpă cererea comisiunef. Snb-scriitoril propunere! de dare io jndecată afi dreptnl să asiste la lucrările co-misiuuel de icformaţinni. Art. 18. Ilaportul se comunică ministrului o dată cn depunerea lui pe biuronl Corpului Legiuitor. Cinol zile după aceasta, darea in jndecată se pane tn desbatere, şi dacă Corpnl Legiuitor o admite cn două treimi, alege imediat nn comitet de in-strncţinne. înainte de eaprimarea iotului, ministrnl are dreptnl de a-şl presanta apărarea orală saB incris dinaintea Corpnlnl Leginitor care l’a dat in judecată, chiar dacă n'ar mai fi în funcţiune şi n’ar face parte din ver-unul din Corpurile Legiuitoare. Art. 10. Dacă mal mulţi miniştri se pun de odată in acnsare, ae cere nn vot separat pentrn fie-care. Art. 20. De odată cn admiterea dărel in jndecată, ministrnl este suspendat din orice fnncţinne pnblică şi din mandatai de depntat safi senator. Art. 21. Darea în jndeentă se face cunoscută de biuroul Corpnlnl Leginitor care a rostit-o celnl-lalt Corp Legiuitor, Domnului şi curţel de casaţiune. Art. 22. Corpul Legiuitor statorniceşte numărul de membri din cari are a se compună comitetul de instrucţiune care in niol nn cas nu va avea mal puţin de şapte membri. Comitetul alege din Anal şefi nn preşedinte şi dao! secretari. El 'şl face regulamentul despre modul in care ’şl va esercita atnbnţinnile. Art. 23 Puterile acestui comitet se continuă, cu deplin drept din sesiune in sesiune, din legislatură in legislatură, fără TIMPUL privire la prorogaţinne safi disoluţinne, în tot timpul duratei instrucţiune!. In cas de disolnţinne, acest comitet este învestit de drept şi cn atribuţinnilo comi-telnlni de acusaţinne. Art. 21. Membrii Corpului Leginitor care a rostit darea in jndecată aB drept să asiste la lucrările comitetului de instrne-ţinne. Art. 25. Toate puterile acordate jnzilor instructori şi preşedinţilor curţilor de juraţi de către codicile de procedură criminală, afară de dreptul de a decreta arestarea preventivă, aparţin comitetului de instrucţiune şi preşedintelui săfi. Art. 20. In ori ce cas, fie ncnsaţinnta calificată crimă aaB delict, apărarea va fi în drept să înv >ace probele de ori-ce natură fără nevoie de inscripţiune In falş in contra proceselor verbale. Art. 27. Martorii, ssperţil şi orî-care alte persoane, al căror concurs ar putea să fie cerut iu materie criminală snnt snpuşl înaintea comitetului de instrucţiune aceloraşi obligaţiuni ca inaintea judecătorilor instructori şi curţilor de jnraţl, şi pasibili aceleaşi pedepse în cas de infracţiune safi de re fus. Funcţionarii chemaţi n depune snnt scutiţi cu această ocasinne de secretul oficial. Art. 2a. Ofensa in contra membrilor comitetului de instrucţiune şi corumperea de martori snnt pedepsite conform dispo-BÎţinnilor cap. IV, secţiunea II şi VIII, din codicile penale. Pedepsele statornicite snnt aplicate de tribunalele ordinare cărora comitetul le va trămite procesele sale verbale constatând delictele. Ari. 29. Comitetul de instrucţiune va fi dator a depune pe binroul Corpului Legiuitor resultatnl lucrărilor sale în careul sesinnei în care s'a rostit darea in judecată, afară de întârzieri justificate pentru care Corpul Legiuitor va putea acorda prelnngiri până la o altă sesiune. Art. 30. Lucrarea comitetului de instrucţiune se va presanta Corpului Legiuitor. Daca conclnsinnile comitetului de instrucţiune măuţin acusaţiuuea nn se urmează disonţiuue şi nu se cere un nofl vot AcnBuţinnea este ruănţinntă de plin drept. Dacă conclusinnile vor fi favorabile a-cusatului, Bufi dacă iu cursul di baterilor asopră-le s'ar propune vre un amendament iu favoarea Ini, atât conclusinnile fovorubile cât şi amendamentul nu se vor admite de cât ducă vor întruni majoritatea de'două treimi. La cas ca Corpul Legiuitor care a rotat darea in judecată să ss fi disolvat mai nainte ca comitetul de instrucţiune ee’şi fi terminat lncrarea, acest comitet ’şi va Îndeplini însărcinarea, fără să aibă dreptnl de a scoate el însnşl pe vre-nn prevenit de snb acusaţiune ; apoi nu va mai presenta lucrarea sa nouei Camere, ci va merge de a dreptul să susţină acusaţinnea înaintea curţel de casaţiune, iu conformitate cu art. 22 de mai sus. Art. 31. Aceeaşi Cameră saB acelaşi Senat care a dat tn jndecată nn ministru, poate, înainte de înfăţişarea procesului, să’l scoaţă de snb acusare printr’un vot dat cn doni treimi asnpra nnei propuneri motivate, presentată de comitetul de acu-sare, de 20 depntaţl saB de 10 senatori. Art. 32. In cas de a fi înlocuit, prin facere de nnol alegeri, Corpnl Leginitor care a votat darea în jndecată, cererea de a se scoate ministrul de acusare nu se poate discuta de nonl Corp Legiuitor decât numai după propunerea comitetnlnl de in-strncţinne şi nn se poate admite de cât cu doă treimi. Art. 33. Mandatul comitetalul de instrucţiune, o dată terminat în modnl determinat mal sas, Corpnl Leginitor alege nn comitet de acnsare, care va înainta şi susţine acusaţinnea inaintea înaltei curţi de casaţiune. Art. 31. Ministrul pus sub acusare are dreptul de a’şi lua copie dnpc toate actele instrucţiune!. Asemenea şi comitetul de acusare are dreptul de a cere prevenitului comunicare dnpă actele ce aB a’l servi Ia apărare. La cas de refos din parte-I, şi de a presenta acele acte numai inaintea cnrţel de cnsa-ţinne, comitetul de acnsare este in drept a cere cnrţel o amânare spre a face nn supliment de instrucţiune, pe care o va face el însuşi. Cartea nn poate să refnze in acest cas amânarea. Art. 35. înalta curte de caeaţinne şi de justiţia judecă in secţiuni nnite nnmărnl membrilor fiind tot-d's-nna cn soţi, paritatea de votnri apără pe acnsat. Art. 30. Procedura inaintea inaltel curţi de casaţiune este stabilită de insă-şl cartea, observând disposiţinnile procedare! penale intra cât acestea n'ar fi contrarii disposiţinnilor lege! de faţă. Art. 37. Guvernul, precum şi ori-ce parte lezată, se poate constitui parte civilă la cartea de casaţiune în tot carsnl procesului pornit de Domn saB de Corpurile legiuitoare; dnpă pronnnţarea hotă-rîiei nn va mai putea intenta acţiune de cat In tribunalele ordinare. Art. 38. Iustrncţinnea complicilor ministrului se va putea delega de comitetnl in trncţinni'I magistraţilor instructori or-dinnrl. Complicii snnt judecaţi şi de justiţie de o dată cn autorul principal. CAPITOLUL III Despre prescripţiune. Art. 39, Prescripţinnea pentrn crimele, dilictele aaB contravenţinnile de drept comnn comise de miniştri, este conform dreptului comnn. Pentru deliotele speciale prevăzute de această lege, prescripţinnea va fi de cinci ani. In ambele nceste cnsurl, prescripţinnea va curge de la data incetărei de fapt din fnncţinne. Art. 40. Disposiţinnile dreptnlni comnn, In ceea ce priveşte prescripţinnea, se a. plică şi acţinnel civile in contra miniştrilor. CRONICA Avem «t deosebită plăcere a publica telegrama de mal la vale primită de d. P. Mavrogheni, pe lăngă multele alte, de la comitetul conservator liberal din Iaşi, şi ne a-sociâcu cu toată inima urărilor şi speranţelor rostite. D-lul F. JlJawoghenj, Bucureşti. Subsemnaţii suntem fericiţii a afla că sănătatea d-voastre, care a fost atăt de serios ameninţată, este acum scutită de ori ce pericol. Ve presentăro felicitările noastre şi urările cele mal călduroase pentru ca providenţa să păstreze In deplina sănătate pe un bărbat ale cărui lumini şi capacitate, atăt de folositoare ţSrel pănă acum. vor fi şi mal preţioase In viitor. Com teiul partidului conservator liber al : Gr. M. Sturz», C. Sutzo, I. Anghelichi, A. Beldiman, Gr. Buinclin, Em. Christo-dulo, N. Ganea, I. Ianov, C. Lepădata, D. Mi.sr, M. Mircea, 1. Negruzi, G. Niţescu. Alegeri. Colegial I. electoral pentrn senatori din jndeţnl Bolgrad este convocat, in zioa de 6 Aprilie 1878, spre a împlini, prin nonă alegere, vacanţa declarată in Senat. Item cel din jndeţnl Cahnl este convo-ent, pe aceeaşi zi, spre a împlini, prin nonă alegere, vacanţa declarată in Senat, in nrma demisionărei d-lnl Alexandra Exarcbo. Colegiul III electoral psntrn depntaţl din jndeţnl Ilfov este convocat, în zio» de G Aprilie 18"8 spre a alege doul deputaţi, in lornl d-lor D. Ionescn ş i Dr. Sergin, ale cărer alegeri s’aB invalidat de Adunare. Item cel din jndeţnl FălciB este convocat, pe aceeaşi zi, spre a împlini, prin nonă alegere, vacanţa declarată în Adunare, în nrma invslidărel alegerel efectuată la acest colegifl, în zina de 11 Iunie anul trecut 1877. Medalii. Prin inalt decret Domnesc, a’a acordat dreptnl de a purta medalia ,Vir-tnte militară', ofiţerilor şi gradelor inferioare ce urmează, pentru fapte meritorii de curagifi şi devotament: D-lnl medic principal clasa I, Severin Emanoil, din serviciul central, D-lnî major miliţian Măleann Alexandru. D-lul locotenent Ionescu Dimitrie, din corpnl flotilei. D-lnl enb-Iocotenent Irimescn Ilie, din corpnl flotilei. D-lnl snb-locotenent Georgeicu Constantin, din corpnl flotilei. D-lnl snb-locotenent Mavrodi Ioan, din corpul flotilei. Sergentulnl-major Puutazi Grigorie, din corpnl flotilei. Sergenţilor bărbieri Nicolae, Trandafir Ioan şi Dogarn Petre, din corpnl flotilei. Caporalilor Berceann Ioan, Lambrn Mi-cliaiB şi Ioan Constanţi i, din corpnl flotilei. Soldaţilor Mnnteann Nicolae, Tasile Ioan, Coatache Ioan, Rădncann Manole şi Dumitru Marin, din corpnl flotilei. Maşiniatnlnl Anton Rădici, din corpul flotilei. I). Robert Şasea, farmacist din Galaţi, ne adreseiză o scrisoare, în care se plânge de nedreptatea ce a suferit din partea consiliului comunal din Galaţi. D-sa petrece de 12 ani iu România, a plătit birurile regalat, g'a căsătorit cn o româncă şi şi-a botezat copila! In legea ortodoxă. După toate acestea şi-a cerat despămentenirea din imperial austro-un-gar, şi voind a cere de la corpurile legiuitoare dreptnl de cetăţean român, a cerut de la consiliul comunal vizarea nnei adeverinţe de moralitate iscălită de patra proprietari şi de preotul despărţirel. Consiliat comunal a refnsat pentru cuvântul, că d. Şsşca nn ar ,posede destule sentimente naţionale rom&mştl,. D. Şaşca a cerat încă odată, arătând adeverinţele şefului gardel civice, că a făcut in toată vremea servicii de gardist, Incru, pe care nn-1 poate face decât nn român ori nn om care voeşte să treacă şi este îndeobşte reennosent de român. I s’a refuzat fi aită-dată. Noi nn cunoaştem pe d. R. Şaşca : dacă e însă adevărat că d-sa e farmacist, că petrece de 12 ani de zile in România, că s'a căsătorit cn o româncă, că ş(-a botezat copilnl in legea Romanilor, că a plătit birnrile regalat, că s’a lepădat de protecţia austriacă şi că a făcut servicii in , garda naţională, dacă toate acestea snnt ide Srate, pretenţiile onor. consiliB din Galaţi snut chiar mai mnlt decât absnrde. t Arndts de Arnaberg, renumitul pan-dectist şi fost profesor de dreptul roman la universitatea din Yiena, a încetat din viaţă la 1 Martie a. c. Ludovic Atndts s’a născut la 19 August 1803 în Arnsberg din Westphalia. Tatăl săfi Theodor, era preşedinte al tribnnalnlnl de Hessa şi bunul săfi de asemenea era nn om de legi. L. Arndts a studiat in Roma , Heidel-berg şi Berlin, nnde a luat la 1825 gradai de doctor in dreptnrl. La anal 1855 el a fost nnmit profesor de dreptnl roman la Viena. Societatea gimnastică (Tnrnverein), va da Luni la 27 Fevrnarie (11 Martie) in sala Bosse] nn mare bal mascat. Balurile acestei societăţi fiind cnnoscnte d9 mal mnlţi ani ca foarte plăcnte, societatea speră că şi astă-dată va fi onorată cn o visitare numeroasă. Incepntnl la 9 ore. Masca este de rigoare. tipitropia seminarului Nifou Mitropolitul PUBLICAŢIE In zioa de 10 Martie viitor erele 12 se va ţine licitaţie la cancelaria Fpitropiel, strada Filaret Nr. 2, pentrn arendarea pe termen de 5 ani cn începere de la 23 Aprilie viitor, a moşielor Keajna, din judeţul Ilfov, pe care se află semănate 200 pogoane cn grâfi alb şi Bâţcoveni din jndeţnl Vinşca, nnde asemenea esistă [semănate 300 pogoane cn grâfi de Banat. Amatorii se vor presenta in arătata zi şi oră la cancelarie, spre a concnra fiind însoţiţi şi de cuvenitele garanţii tn bani pus ode;o»je ţqooţ, iar condiţiile ee pot vedea In ori-ce zi de lncrn la cancelarie. A eşit de sub tipar „iDvâţ&mOo-tul institutiv*, CONDUCTOR pentru INSTITUTORI SI INVETATORI de DIMITRIE OOMNISOR Icstitutor Preţul 60 bani. TIMPUL FRC M US.E ŢA! FRĂGEQIMEA TINEREŢE! A PELEi Ca mijloa neîntrecut pentru înfrumuseţarea petei ■ au recunoscut de tete damele cea cercetată <1 autorităţi, excelenta, nevătnuiătârea şi adevflratft AVI SS ANTE de Dr. IETO8SE, Psrii. Acest mijloc ds purltiesţiunei pelel recunoscut in toti lumea, ■> arătat ca cel mai bun şi cel mat activ din tdtc roijldoele de înfrumuseţare spre a depărta sigur pete de sire, coloritul sirelul, roşeţa, pete galbene, precum ji tote necurâţeniele pelel. RAVIS SÂNTE dă pelel o Irăgeţlime a tine reţel torte Irumisi rosa-deschisâ ţi ea .de catife, face pelea ţi mănila alb lucitor ţi delicat, este recoritdre ţi plstre^A pelea fragedă pănă in virata cea mal înaintată. NEFALSIFICAT se găsesce in Bucuaescl numai a d-nu BRUS, Farmacia li Speranţa. PREŞUL : I flccon mare 8 Ir., t flacon mic S (r Deposit general la H. SCHWARZ. Budapesta Mărie Valleriecasse No. 9. EPITRCPIA SEMINARIULU1 NIPHON MITROPOLITUL PUBLICAŢIE Epitropia are trebuinţă a cnrapSra obligaţiuni Domeniale în vnloiredela 15—20 mii lei, pnrtând Cuponul de Ianuarie anul curent. Plaţi acestor obligaţiuni se va face prin cnpoane domeniale esigibile la 1 Iulia snnl treent. Pentru acesta se va ţine licitaţiă in «Jioa de 11 Mortifi viitor la Cancelaria Epitropii Strada Filaret No. 2 orele 12. Pentru a fi adnr'şi la licitaţia D-nii Concnreuţî vor depune o garanţifi de 2000 lei in nnmerar sad efecte publice. (716—?) Acei care cunosc Ifapu ri/e puri/atire ale doctorului întrebuinţa îndată ce vor a vea trebuinţa de curăţenie ___ Ele nn produc desgnst uicl slăbiciune, clici, în contra celor-nlte curăţenii, acesta nu Incrdză bine de cât când estn luata cu alimente bnne şi băntnrî in-taritore, precum: vin, cafea, ceai. Fie-care ’şî alege ora şi prâ-njul când ’i convine mai bine să le ia, in conformitate cu ocu-paţinnile sale. Ostenela purgnţinnel fiind pe deplin anulata prin ef ctnl unei hrane bune, ea se pots repeţi pe cât va fi de trebninţâ. Cutii de 5 şi 2 fr. 50 b. la Paris la doc torul Dehaut fi Ia tâte farmncopeele. Sa se ceră cu fie-care cutie cărticică de 72 pagine, care conţine iustrncţ.iile iu tote limbele. Să se ceră şi manualul în limba frnncesă doctoralul Dehaut, volumul de •100 pagine. Deposit in BncureHcI, la farmacia d-lui F. W. Zurner, calea Mogoşoiei, fi la d-nn Ovessa, drogistul. Pădurea Mlaca, 500 pogone, lemne de construcţie , de pe moşia PotlogI (judeţul Dâmboviţa) proprietate a casei D-e! Z >6 Brâncoveuu , Ba da în tăere. Doritorii sânt rngaţi a se arăta la lici-taţiă ce se va ţine in (Jioa de Luni al8 Martie 12 ore, la cancblaria Casei, Strada Domuei No. 8. (715—2) TArt VDnrîflTA ^l' mnlto maşini A/tî V t?. noj de pressat fânîi. invenţiunea cea mai nonîî şi practică, care se p6te dirig a fără maşinist dnpă o singură arătare, folositor pentru fie-enre prorietar, snnt de vemjare la snb-semnatul. Unele din aceste meşina snnt in lucrnre unde fie-care se p6te încredinţa de practica lor. Eni Rosenthal l (715 3) Strada St. Vineri No. 17. ~ e ' ■« —■: i . ■ i:: I * * 8 :1111: ??*>!■■■■■:■: WfW CE SE POATE CAPATA PKMTBÎJ » KrOAIVd: LA DESFACEREA SPECIALITĂŢILOR IN PANZARIA i* LIN GERIA DIN VIE NA Pentru Pentru Pentru Pentru Pentru Pentru Pentru Pentru Pertru Pentru Pentru Pentru Pentru Pentru Pentru Pentru franci: franci : franci: franci: franci : franci: franci: franol: franci: franci: Calfa MogoşOiel Palals ,,Dacia“ 5 Iranoi: I Pantalon adu I Camisen de Pichet de ărni. 5 trend : 0 cămaşă de Olford englee. 4 (rând 50 bani: I păreoh Ismene bărbăteşti. 5 Iranoi: 6 perechi manehete ori ce fason. 6 gulere pentru bărbaţi dc olandă fină. 11 gulere engl., In orl-care fason şi mărime. 0 părechl ciorapi patentate. 6 gulere moderne pentrn dame, după alegere. 12 batiste albe de păniă adevărată. 11 batiste bine colorate tivite ţi spălate 6 prosdpe de păniă curată. 6 şervete da m&să de pănsă adevărată. frand: 11 şervete albe de oeaiî. franci: 1 cămaşă modernă, simplă săQ brodată. 2 batiste cu monograme fin brodate. 1 batistă francesă fin brodată ou dantele. Pentru 3 — 8 franci: 1 oorset de damă Pentrn b>/s franci : 0 cămaşă de nopte de dame Pentru 1 franci: 3 pepturl fin brodate pentru cămăşi de bărbaţi. 1 fustă de pichet de iarnă. 1 camison modern brodat. 1 faţă de masă oolorată cu ciucuri, pentru cafd 1 cămaşă adu o pereche de ismene de damă, bogat brodate. 1 fustă costum’ p lisse. 1 bucată Tulpan. Pentru 25 IrancI: 42 de coti rs I bucată Chiton frenţuzesc. Pentru 10 franci: I bucată Robe d’entants en lai ne couleur. Pentru 18—24 franci : I bucată Tartan engles de 5 coţi. Pantru 20 IrancI : 24 coţi Pichet. Pentru 5—12 trsnci: 0 liana lă *4u o pereche de ismene deţină. Pentru 18 15 franci : 1 bucată pănsă de Kumburg, de 36- 45 onţl. Pentru 55— 68 franci: l bucată pănsă de Belgia de 60 ooţL Pentru 75 108 franci: 1 bucată pănsă Corona de 58 coţi. Pentru 115-110 franci: 1 bucată Toile Batiste frances. Pentrn 12—35 franci. Plapitmii d© ltnâ forte fine. Afară de artieelilo menţionate so găseşte tot-d a-una trusouri complecte. Calea Mogoşoiei Palatul „l)acia“. Comănţliledin districte Tnaoţite cu preţul respectiv ie vor efectua learte grabnic oonsoiinoioi Pentru 8 franci: Pentrc 5 franci: Pentru 5 franci: Pentru 5 franci: Pentru 5 franci: Pentru 5 franci • N544H Dom bono (le plante CONTRA DURSREI PEPÎULUI (SPITZWEGERICII) pentru vindecarea botelor de plămâni şi de pepl, lusă, tuşă măgărescă, răgnşelâ şi lleg-m6lâ bronchială. Planta ce* nepreciabi A , cară produce natura pentru binele şi vindecarea draf-nilor snf»*rînână Ia II. Cu ondre aduc la ranoicinţa amatorilor că am de vcn^ire: O colecţiune de copaci roditori, toţi copaci altuiţl de jos ţi anume PERI, MERI din speciile cele mal alese ţi nuol din Francia si Belgia, PERSICI din cea mal renumită grădină din Munteruilfe ţi de la priducătoril cel mal vestiţi, mare parte din speciile ce am de vOnijare nu este cunosoută in România ţi a dat in grădina d-iul Philippescu resultaie reroar'abile. Plante de 8MEDRÂ ROŞlK ŞI AURIE mare, care fructifică până In tdmnă de mal multe ori. Plante de 8PAR4NGEL fărte producătăre ţi care au produs SPARANGEL de o mărime, grosime ţi gust care a c&ştigftt admi-roţiunea amatorilor din Bucurescl ţi care nu cedădă cu nimic celor mal frumăse producţiunl d n Francia. FRAGI din cele mal renumite specii englese ţi francele. Mărimea, mare fertilitatea ţi parfumul lor a făcut adtniraţiunoa amatorilor. TR'NDAFIRI, specii alese din Francia ţi Belgia. SĂMÂNŢA DE CANTALUPI din vestitele specii ale acestei grădini, inpoquete. GERANIUM, flori mari învălti şi de colori alese. Acum fiind momentul plant-.ţiumlor rog a se grăbi comandele. Pentrn preţuri ţi ori ce detaliur! a se adresa sub-semnatulul. JEAN VERMEL’LI.IN. Grădinarul d-lul Q. C. Philippesca Strada Dionisie No. 42, Bucurescl. AHU1TGIU IMPORTANT. CEL MAI VECHIO SI RENDMITU MAGASIN LA STEUA ALBA SUB FIRMA Strada Carol I So. 5. (Curlea Vechie) vis-it-vis de Sig. Prager Strada Carol I No. i. (Cnrtea Vechie) ris-â-vls de Sig Prager t îl re r (JJ Am on6re a însciinţa pe onor. PT. Pablic că mi-a Bosit pentrn Resonnl de iarnă nn bogat asortiment de Încălţăminte pentru Bărbaţi Dame şi Copil, dnpă fasonele cele din nrmă, — precum şi nn mare — transport de Cisme lungi de Lak răsese, de lucht şi de Vaci, ca şi i * Z\ Mantale de Cauciuc pentrn ploe, prima calitate; asemenea şi Galoşi [)i 1 1 de Gumi. r-i Sab-semnatnl adne mnlţnmirile mele onor. PT. Public pentrn in- W UJ credere ce a dat monţio atef mele firme de nn interval de 12 ani i_ ' care pună semna a depns probe suficiente de fina calitate a roSrfer [ ‘ ca şi de eftinătatea preţurilor, sperând că şi de acum înainte, va H , bine-voi al da concnrsnl sed găsind tot-d’a-nna atât mărfuri fine fasonate cât şi preţnrî forte moderate. Cu t6t& stima P1I1L1PP GOLDSTEIN. i PHARMACIA Xj A. „SPERAISITIA” 1 26, CALEA MOGOŞOAEI, 26. DEPOUL MEDICAMEMTELOR FRAXUESE.J Obiecte de Cancinc şi Articole de Toalete. - Asemenea se angajez.: a efect! orî-ce comande din r.sortnl medical. BPtXTS.I MOUL ATELIER DE FOTOGRAFIE şi PICTURi X. F. IS/T A. IST 3DI cte Comp- 21, Calea Mogoşioel 21; vis A-vis de cofetăria Capşa. Se efectuează orî-ce fel de fotografie şi pictură, de orî-ce fel do mărimi’ in modul cel mai nod şi elegant aprobit in cel mal înalt grad prin care s oferă nn lncrn solid frumos cn fidelitatea a natnreî. d*9*i JOSEF GRtJNBAUM LA B E L L B JARDINIERE 20, Colţul Htilerardulul şl StradeT Mogoş6ieI, Casele Greciînu, 20 Aduc la cunoscinta onor. Public ca ml’arn asortat Magasinul cu MENCICOAFFE, PALTOANE â la OERBY şi COSTUME COMPLECTE Pantalone de fantasie din diverse Stoffa Tot de o-dată înştiinte^ cit am priimit CĂMĂŞI, FLANELE, CIORAPI, CRAVATE şi tot ce ecsistă mai modern. Preţurile sunt cunoscute de cele mai moderate. Furnisorul Curţii, .A LA BELLE JARDINIERE*, 20 Colţul Bulevardului, 20. Tipografia Thiel A Weias Palatul .Dacia1