ffr. 42. JUOI 28 FEVRUARIE. ANUL III. - 1878. PONAMENTELE. np| TIMPUIj I INSERflUVI ŞI RECLAME: «Li ^ | .3» L. - 1* I j iW |p 30 litera petit, putina IV, 30 bani. ..A/.’in» JII, 80 bani, pe pap. II, 2 1*1 »ol. ___ Reclame 3 lei ool lioiic FSE IN TOATE ZILELE DE LUCIU!. I’ număr In capitală 10 bani. Hiuroul I£f*iln<* ti<»| Admiiustroiiol: Palatul .Ditoirv* AKTTJ NT CI rjRI Se priiio*ac In .Irău atete : ba H-nil )laa\en-Oein * Voglcr in Vienn», Walfi*eh«a»«» 100. â, Opptlik in Vinnn.a, S nbenbxVei 3; Rudolj Mo.se in Vicnna, Seiler.tatte 1 1‘hilipp Lob m Vienna, Eicbeibacbgxue ll : />. J.ang 6 Comp. In P*|to, IlarafLaffite 3 10 » , , argint . 07 30 Renta austriaca In aur ... 74 73 boar din 186c................110 75 Acţiunii • bascei naţionale . . 793 — # . amtr. de credit 233 — . . uneare , 218 Argint........................103 — Ducatul........................ 5 «o Napoleonul .................... 9 49 100 mărci germane ..... 39 03 l'uninl de Berliu, 3 Mutic Acţiunile Căilor forate r.'mlne. 24 23 Obligiţiunile rnnăne 6°/« . . 73 Priorităţile C. f.'r. rom. &'/, 72 — Imp umutul Oppenheim ... 93 — Napoleonul....................1(1 22 Viena. termen lung..............— — Parii , «ourt .... — — Calendarul (Jilel Juol 23 Fevruarie Patronul ailel: Mirt. Policarp. R. .aritul soarelui : (i orc 23 min. Apusul soar-tul: 5 ore 30 inin. Fusele luDel: I.una Plină. PLECAREA XRElsrTJPlIXuORt Bucurescl Ploeicl . . . . Brăila . . . , Tecuci fl . . . , Roman . . . , Suceava, sosire , lluouresol Suceava . 8.15 n 10.— .) . 9.30 n 12.00 ! .1.53 n 5.45 I 7.15.J . 4.33 n 11. Oij . 9.05'j 4.45 1) .12.03j 9.55 n Bnourese—Vere lorera Bucirescl.............8.— d 6,05 n Piteşti...............!!J| j 10.15 n Slatina...............2. — Craiova...............t.lî.J VArciorova, sosire . . 9.0l nu Suceava — llnon rescl Suceava .... 5 (1 4 6.46 Romsn...........8.45 j 12.31 Tecuciil........ 12 30 n 5.10 c Brăila..........3.08 n 8.10 r P oescl........7.12 4 Bucurescl, sosire 8.30 ij Verelorovs -Bucurescl Verciorova................6.43 Craiova ................Îî.44 Slatina.................... J| Pite/tl.................4.43 »cl..................9 15 d 6.06 n u, sosire...........11.35 4 8.2 7 n Bucuresal, sosire U u eoresel—Hlnrgln Bucurescl Giurgiu, sosire tUnrglo—Ilaeareeoi Giurgiu.................9.26 4 4.45 n Bucurescl, sosire........9.48 4 7.17Ş Gsls|l —Bărboşi Galaţi..........1.20 n 8 25 d 7.30 n Bărboşi, sosire . . 1.65 n 9.— <4 8.05 J Bsrbojl -Gsla|l 7.15 4 Bărboşi.........2.55 n 6.25 n 7.25 n 7.40 J 11.20 .j Galaţi, soiire . . . 3.30 u 7.— n 8.- n 8 68 i 2.45 i 4.30 4 §------------------------ Jjrerea retroccdrtrel Bnsura- era cunoscut* miniştrilor I uni înainte chiar de trece- S, armatei româna peste lin II m *! SCIRI TELEGRAFICE Le Nord.* 27 Fevruarie 1878). din DILE STRĂINE Pesta. 2 Martie. rA« desminte ştirea, că corniţele Aur sr fi declarat, că garantează pen daeS i as ror rota creditele ti Naplo* zice, cil delegaţlonile nn-)|B ror vota creditele ca o dovadă de * re necondiţionată în corniţele An- -JK >|f ‘ ensn-şl cere votarea condiţio- deopotrivS ca malţl delegaţi anele pronunţă contra ocnpSriî BomieT. Londra, 2 Martie. lai flotei s’a sporit en 85,000 lire ie mal mult de eât în anal treent. 4 această ea mi cad 45,000 pe trans-de trupe şi alte servicii de campa-s vor mal construi patra vsee cailei. I. Viena, I Martie. jthaţS din BacoreştI ziaralal «Frem-Itl», că cedarea Dobroget se va face £uia şi România, Ură de ooncur-llgariel şi înainte de a ee fi alee un Ie pentru Bulgaria. Madrid. 1 Martie. 0 as dai Castillo a arătat in conic arma celor trei ani de ordine lomie, guvernul de bană chibzuială ■rat prosperarea Spaniei. Pesta, 2 Martie. Rra a luat vacanţe pănă la 16 M ir- Saat-Fetsrsblrg, I Martie, il oficial pnblică nn ucaz privitor irea a patru noul diviaiunl de re-Pentru acestea se vor destina 16 (Împărţite iu patru brigada de ar- Parls. 2 Martie. Thomson (stânga) şi Casaagnac a 6 nn duel cu floreta. Thomson a ■ it la gât. Se crede că rana uu e ioaeă. Versallles, 2 Martie, ra a primit fără dasbatere legea de giQ modificată de Senat. Washlgntoa, 1 Martie, ia Statelor Unite a scăzut In Ee-co 2,250,000. In vistierie se află 000 dolari in aur şi 2,091,000 do-tiărtie. 1RI TELERAFIOE AbE .TIMPULUI* (Agtsls Hsvst). «I ds Is 5 Martie, 4 sre seara.— Ceustantlaspel 4 Martie ionile de pace se vor comunica ticnea Batnmnlui, Karsnlul, lis- iuzidulnl şi a Ardahunnlui vor reprezenta nn niiliard de rnble din inilemnitab-a de reeboiă. Se vor cere reforme pentru Armenia. Ocuparea Bulgariei se va reduce la şnee luni. Evacuarea tmpregiurimii Con-stentinopolnlnl se va începe dnpă ratificarea definitivă a bseelor de pace, ratificare, ce va avea loc la St. Pet rsburg până in 15 zile. (TeLgrama adresat» de către marele Duca Nioolae cătră M. S. împăratul, ca data St. Stefeno, 19 Fevruarie, 1378.) Sunt fericit de a felicita pe Maiestatea Voastră cn ocaaiunoa semnării păcii. Banal Dumnezeii a voit ca opera sacră începută de cătră Maiestatea Voastră să ajungă la capăt. Iu zioa memorabilă a e-maneipăril ţăranilor, oţi eliberat pe creştini de jugul musulman. —Serviciul de la 6 Martie, 8 ore seara — ('nnstantlnopel, 4 Martie. Oaou, vechiQ prim Dragoman, a fost erl primit în audienţă de către .Sultanul. El Ta felicitat din partea marelui Duce Nicolaie cu ocaeiuuen semnării păcii. Generalul [guatieff, in uniformă militară, a venit astă-zl la Constantinopol. EI a dat visită primului ministru, ministrului de externe şi ambasadorilor. Generalul Igna-titff g'a întors seara la St.-Stefmo. Marele Duce va visita pe Snltanul Joi ori Sâmbătă. Coudiţiunile de pace aO fost in genere îmblânzite. Indemnitatea de răs-bol, care se urcase la 10 milioane l>re sterline, a fost rednsă. Censtantlnnpol, 5 Martie. Ziarele turcescl zic, că in css de răsbol european, Turcia va remâuea neutră. Ele deemint ştirea despre o alianţă defensivă şi ofensivă cn Rusia. Londra. 5 Martie. .Times* crede că congresul se va întruni la Berlin. Cel trei cancelari vor lna parte. Biemarck consimte a primi presidinl. Viena. 6 Martie. .Politischa Correep.* primeşte din St. Petersbnrg ştirea, că cercurile oficiale se ocnpă foarte mult cu congresul. Congresul se va întruni la Berlin. Se crede că Bis-marck va împărtăşi această idee. Londra, 5 Martie. «Camera Comunelor,. D. Uardy, secretar de stat la reeboiO, spune că bugetul reaboiolnl ente esenţial nn bnget de pace, care nn permite ţării să facă resboiO. D. Uardy zice că sporirea bngetulnl de resboiO nn ie datoreşte sporirii a-matel, ci cheltnetilor ocazionate prin sporirea materialului de resboiO. Secretarul de stat este mal puţin mulţumit de armata de rezervă decât de cea activă, care ne află in condiţii minunat de bane. Armata nn-mără aproape 110,000 oameni, sprijiniţi de 400,000 auxiliari. D. Hardy sfârşeşte exprimând speranţa că armata va putea să fie scutită de ser-▼ieiQ activ, iosă in căzni când va fi chemată, trebne pnsă la înălţimea chemării ■ale. Armata şi marina englezească, a zis ministrul, şi azi ca şi alti-dală, vor face cinste ţării lor. D. Hardy propune să ridice armata la numărul de 135,450 oameni. Lendra, 5 Martie. Se telegrafiază din Viena către «Time»,, cn data de 4 : «Se crede că negoţiaţiile, privitoare la poate eearft; noi lnsâ nu vom da oraşul unda e< va stringa congresul, merg iute, încât poate fi speranţă cit întrunire va avea loc cam pe la sfarşitnl lui Martie. Londra. 5 Martir. Ne telegrafiază din Viena către .Daily Telegrnph,« cu data de erf: ,Dnpă deschiderea congresului, b moţiune se va îutroduce, probabil prin dele gstol Germaniei, pentru a propune anexa ren Bosniei şi Erţegovinel Is Aus tria Prinţnl Bismarck a exprimat incă o dată părerea Ini In favoarea acestei anexări.* I’arts, 5 Martie. Condiţiile de pace nu e’aii publicat oficial. Se asignră că snnt următoarele: Reforme pentru Armenia; şase luni ocupaţie in Bulgaria; îndată după ratificarea păcii. Ruşii vor începe a deşerta Rnnieli»; prinţul Bulgariei nn va fi luat dintre prinţii vre-unei familii domnitoare ; tributul Bulgariei un s'a statornicit incă; doi ani Bulgaria va stăpâni portal Kavsla: Rnşiî ee vor îmbarca pe marea de Marinară, dar nu ror intra in Constantinopol; cetăţaiele Bulgariei vor fi dărâmate, nici o trapă turcească nn va mai sta in Bnl gării. BUCURESCI II FEVRUARIE 5 MARTIE In ajunul isbucniril resboiulnl Intre Rusia şi Turcia, guvernul conservator a fost silit a se retrage şi a lăsa coaliţiunel de la Mazar-Paşa dreptul de a dispune de puterile statului roro&n. Nu e azi timpul s& ne lămurim, dacă această schimbare a fost ne cesară şi folositoare pentru ţară. Despre aceasta vor judeca urmaşii noştri şi, după foloase ori strică ciunl, vor lăuda ori osăndi pe aceia care, direct ori indirect, o afi pro vocat. Deocamdată ne mărginim a pune In vederea tuturora purtarea par tidnlur conservator, ca opoziţie. Sunt doi ani de zile de cănd conservatorii sunt siliţi a privi cum nişte oameni lipsiţi de pricepere şi de bună chibzuealâ dispun de puterile şi chiar de viitorul ţ6ril; doi ani de zile, dar In cursul acestor doi ani partidul conservator o singură dată nu şi-a perdut bunul cumpăt, o singură dată nu a căutat să cieeze guvernului nouă greutăţi. Iu sfârşit Insă, uşurinţa oamenilor care alcătuesc guvernul şi-a găsit cuvenita resplată. Dnpâ-ce am pus toate isvoarele ţfiril nosstre la diBpoziţiunea Rusiei, dupâ-ce, de dragul Rusiei, guvernul român s'a lepădat de Europa, dupâ-ce am jertfit chiar pe fiii şi fraţii noştri spre a scăpa pe Rusia din o strimtoare primejdioasă, astă-7.1 Rusia cere sâ’l dăm o parte din patria noastră. De la cerere până la încuviinţare foarte mare depărtarea. Rusia o dată cu capul, şi sperăm cA Rusia e destul de înţeleaptă spre a nu lua ce noi nu voim să dăm. Dar, lucrul In sine, că Rusia a îndrăznit să ceară, este o insultă pentru poporul român. Spre a cu teza să ne facă propunerea de retrocedare, Generalul IgDatiert şi stă pânil sel trebueaft să creazâ că este cu putinţă ea noi să primim propunerea injositoare, trebuia să ne creazâ destul de netrebnici spre a ne tfirgui cu puternicul Împărat al tuturor Rusiilor. Cine le a dat acest drept!? Fără Indoea â nu Dorobanţii, care s'afl luptat cu bărbăţie sub zidurile Plevnel, fără Îndoială nu partidul conservator, care a stat rezervat la o parte ; D. I. C. Brăteanu, guvernul şi partidul săfi. aceia care aQ tăcut atuucf, când trebuiau să se pronunţe energic, eată cine le-a dat dreptul de a ne lua drept un popor de oa meni netrebnici. Respunderea dar pentru situaţia de ast,â-zl şi pentru injosirea ce a suferit poporul român cade direct asupra guvernului şi indirect asu pra acelora cari ’1 susţin. Dacă de doi ani de zile partidul conservator a stat rezervat, acnm el trebne să se pronunţe energic să şteargă pata de pe fruntea naţiu-nel, respingând orT-ce solidaritate cu guvernul actual şi orT-ce res-pundere pentru vorbele şi faptele lui. Partidul conservator şi-a Împlinit acpastâ datorie prin interpelaţia făcută de Prinţul Dimiirie Ghica In Senat. Discutând respunsul dat la această interpelaţie, representanţil partidului conservator sad pronunţat lămurit In faţa ţării şi a Europei şi ah arătat vederile lor despre politica ce trebue să urmeze România. Mar mult nu le sta In putinţă, deci mal mult nici nu se poate cere de la dânşii. Cu toate acestea .Românul* de la 15 Fevruarie Începe ast-fel ; .In fine situaţinnea se lămuri; complotul partidei Catarg! şi a câtor-va aliaţi al el se dete destul de bine pe faţă In Îndoita şedinţa de erl a Senatului,* .Complot*? Despre ce fel de complot vorbeşte .Romftnul.* Senatorul Dimitrie Ghica interpelează pe guvern, guvernul rea-punde la interpelaţie şi câţl-va dintre senatori arată cuvintele pentru care nu pot fi mulţumiţi cu respunsul guvernului. In sfârşit se votează, şi guvernul are o majoritate de 36 contra 10 voturi. Aceasta va să zică .complot.* . DaJ Nu ne îndoim, că d. C. A. Ro.setti, omul .comploturilor,* ar dori din toată inima, ca să comploteze şi conservatori odată. Această satisfacţie nu i se va da Insă. Comploturile sunt forme de viaţă publică, la care recurg nişte oameni ca d. C. A. Rosetti şi amicii săi, care nu aâ In această ţarft nici averi, nici tradiţiunl, nici chiar câte un nume bun de păstrat. Conservatorii sunt Insă oameni cu tradiţiunl, oamenr cn averi ori oameni cu capital intelectual, Îndeobşte oameni care afl ce să păstreze, şi care numai In ţara aceasta şi numai lu mijlocul poporului român pot să împlinească vre-o misiune, fie orl-căt de modestă: el nu vor da d-lul C. A. Rosetti satisfacţia pe care o doreşte. Toate vin cu vremea, şi nor, care ne măsurăm viaţa cu veacurile, au avem nevoe de nişte forme, care trebue să fie rezervate pentru nişte oamenf ce trăiesc de pe o zi pe alta. Nu, partidul conservator nici odată nu a pus şi nici odată nu va pune In joc interesele mari ale ţârii. cartea terde Comunicăm următoarele dnpă , Românul.* Miniaterul afacerilor străine a împărţit .Cartea Verde.* Ne credem datori a face pnblicnlnî nostru o scurtă dare de seamă despre documentele ce conţine această co-lecţinne, care iccepe de Ia 22 Angust 1870 şi se sfârşesce Ia 11 Septemvrie 1877. Aceste documente snnt împărţita in trei capitole: 1. .Sitoaţinnea Românilor iu Turcia.— Constitnţionea otomană.—2. Inapoiarea gu-relor Donării—3. Independinţa României, reebelul cu Turcia, violarea Crucii Roşie de către armatele otomane. CAPITOLUL L Situafitmca Românilor Sn Turcia. — Cons-(Uufiunoa otomana. 1. Un raport al generalului Ghica, care se plânge ministrului de esterne de posi-ţinnea echivocă în care stă agenţia română la Constantinopole, şi de necontenitele greutăţi ce fntâmpină in protecţinnea sopnşi-lor români, ,cari depind mai mult de capriciul autorităţilor musulmane, de cât de Agenţie*. 2. O telegrama a generalului Ghica prin care comunică guvernului promulgarea Constituţiuael otomane şi articolul 7 privitor la România. 3. O telegramă a d-lui N. lonescn cerând esplicărl în această privinţă. 4. O circulară a d-lul N. lonescn către agenţii români pentru a denunţa guvernelor străine atingerea făcută drepturilor României de Constituţinoep otomană. 5. O telegramă a generalului Ghica care transmite guvernului răspunsul Ici Savfet-paşa că art. 7 priresce şi pe România, Serbia şi Egigtnl. 6. Un raport ai generalului Ohik* care repetă ea mal înalte amănunte cele zise în telegrama de mal «ne, şi care zice ca Savfst-psşa in careul convorbire! a afirmat ci .România face parte integranti din imperial otoman, şi, mal molt, eate o provincie a imperialul*. (22 Dec.) 7. 0 telegrami a d-lni N. Ioneecn care, in namele garernalat, declari ci afirma-ţlnnea lai Savfet-paşa eete de naturi a a-dace cea mai gravi atingere drepturilor eecalare ale României, şi ci guvernai pro-teeti in modal cel mal formal in contra violări! drepturilor ţârei garantate prin tractate. .Responsabilitatea şi consecinţele ane! violirl atât de flagrante, adaoge minis-trnl, cad ca total aeupra guvernului o-toiuan care a rapt legitarile pe cari Românii afi ştiut tot-d'a-ona ei le respecte.' (22 Decemv.V 8. O telegrami a d-lul Degr^, agi□ tale diplomatic de la Berlin, anunţând ci guvernul german recunoaşte legitimitatea protestirilur gavernulul român in ceea ce priveşte art. 7 şi ci a insircinat pe ambasadorul la Constantinopol si esamineze cestianea. (24 Dec.). 9. O telegrami a generalului Qhica anunţi ci toţi represintanţil puterilor garante afl gisit natural demersul guvernului român, afari de Sir Elliot, care a arâtat cu totul aceleaşi vederi ca Poarta. (26 Dec.). 10. O telegrami prin care generalul tihica comunici guvernului retractarea lui Savfet paşa, care recunoaşte in fine ci 'Sublima Poarti n'a avut iotenţiunea d'a lovi direct safi indirect in situaţiunea Princi-patelor-Unite precum ea resulti din tiac-tate. şi eă n’a ficat bine d. Câmpineanu, cân vorbit despre luptele politice din tre căci pe acest tărâm am destule armi sil strivesc argumentaţiunea sa. | la cnrvasara? D. miniatru, ne-a spat ci nu poate natul ai sfărâme transecţiunea. Acei eate o tendinţă către despotism. Când natul are dreptul de a trage la ban pe întreg consiliul de miniştri, nu I leg cum nu ar putea sl cheme pe l singur, când comite asemenee fapte ileţ Transacţiunea de care este vorba dep corapetiuţa administraţiei domenielor, vre-o 500 lei, ea trebuia dar supusă merilor, ceea ce tot-d'a-una d. gl ceaun a căutat si înlăture, căci iu Cal sunt tot-d'a-una mal multe garanţie [ căutat ca transacţinnea si fie inche direct cu guvernul. S’a zis că această transacţiune • a cheiat sub guvernul trecut, pe când l fost respinsă. Şi la ce v'ar servi acasl gument, când d-voaatri voiţi a fi mal i ritanl, a vă deosebi de aoel guvern. Guvernul trecut care n flcut toata ib litiţi'e, a respins această transaeţinie* ştiut eă fie demn faţă ca d-mil adven politici, d-vosatră insă atringeţl la { şi căutaţi a complice unul colag at voastră. Senatul va avea insă aă ae proni dacă transacţinnea a fost făcută tafi in limitele lege!. Admiţând chiar ea % ţifrele date de guvern, totu'şi actul nul, fiind.ci depăşeşte cu 500 lei eoşiit tinţa administraţiei domenielor. Pr. Dimitrie Ghica. Sunt in prinşii pnntrn aceaată transacţinne, cu toată stil bătatea el, căci mal bine o învoială atrfn de cât o judecată dreaptă. Nn voifi j dar anularea el, ei 'ml voifi exprimaşi gretele mâlc că pe bjuca ministeriafa întreg nămol de cuvinte, mal alestfl * ceştMntre care se găseşte un nuni mare de substantive, neutre la Grll şi cu terminaţia In a, atos. Fi cezil le-afl făcut cu foarte puţ escepţil masculine, Nemţii neutri fie care popor după natura lini sale. Romănil sunt nehotărâţi pftl astă-zl. Unii se iad după limba fri cezâ şi le fac masculine, zicând! program, un .monogram, epigri onitgrnm, paralelogram,” un blem, stratagem, anatem,* etc. mal pentru cuvântul le drame, aQ zis de la început o dramă. sigur din causft că un dram mi Însemnează la noi o mâsură. le-nfl făcut feminine : o program problemă, o epigramă ; cel mal m In sfârşit dafl acestor cuvinte nul ce le vine mal uşor pe Iii fără nici o alegere safl metodă l zic prin urmare fără osebire un sistem, când o sistemă ; câni program, când o programă, şi aşa departe. li TIMPUL 1 m iBndaşifi al Statntnl care, prin O» ce are, na ponte să'şl păstreze I i i care are nevoia. V|»linte al consiliului I. Brătianu. v» oe scop a avat d. Viorennn i£at această interpelare. V nit-a vre-nn act, ca să ne probeze S.lrat Tre-o lege, ca să dăm in ju-4li călcător ? Nn, ei d. Vioreann, af ice viaţa linului Cogâlniceann If-iQ al statalul ? Apoi atunci *8 ooî să facem biografele a ad-noştri. Credeţi că aţi servi cn «sa ţ?rel sau prestiginlnl nostru aţi unei şi a Europei? Venit-am utăm ceea ce afl făcnt adver-i? . . pal d-lal Vioreann a fost de a ivern, luând individual pe d. Coi: (sdinte al conrilinlul araţi apoi ţinnen a fost aprobaţi snb gn-cnt, ci onorabilitatea fostul ni de finance d. G. CantAcnzino nn ■I ii nimeni, şi ci in fine s’a recu-nsacţinnea ca bani, dar a fost ■tj| suferinţă. I'ind, d. prim ministre rongi Se-inchidă disenţiunea, cicl na de are ţara azi neroe. închiderea discnţinnel şi se pri L tio la rot închiderea incidentului et .şte. iiia se snspendi. ă-işesebidere, Senatul ne mal fiind rtr şedinţa se ridiei. CAMERA «lliţ.i de la 21 Fevroarie, 1878. l|a se deschide la ora 1 şi jnmă sub preşedinţa d-lnl C. A. Roi presanţi 78 d-nl deputaţi, iul şedinţei precedente se aprobi ■lage demisionea d-lnl Climescn |j tal de deputat, ordi concedii! d-lnl Gamnlea. ipÎDge cancedinriie cerate de d-nii pwn fi Vidraşcn. .andin roagi pe d. ministru de fii interreni[pe lingi administratorii lor ca si nn micşoreze taxele, dnpe ane si se pliteasci cele ce s’ai ret de pe la proprietari şi a sus-et lichidare până când se va dnpe care se va pliti cele luate it. ;slru al financelor zice ci admi-domenielor lncreazi indepen-va mijloci de a se suspenda ■udare, arând şi d-sa oarc-care re. ■ tal se inchide. irileann roagi pe d. ministru de :de a transporta şi tribunalul in Ii urgia dape cum a transportat şi i administraţiunl. Mifstrn de justiţie răspunde ci a u efectura ca cea mal necesari po-isl, şi tribunalul îl va muta peste nani c&nd se va putea repara casa re afla tribunalul şi mobilierul care it cu totul prin transportarea la , şi pini c&nd oraşul 'şl va lua ni pare că cel mal nimerit i lAsfun toate aceste substan-fi feminine, căci ele nn sunt , ’fi, ci cosmopolite. Toate po-• ce fac ştiinţa 1q limba lor sfint, tocmai din cansă căştiin-ite naţională, ci universala, co-luturor. Aşa fiind, de vreme i «te cnvinte se sflrşesc In lim-greceascA, adică in limba ( ', cu un a. şi că la noi toate -le ce afi această terminaţie ' eminine , (afară de 3 safi 4 1), propun ca să le facem pe iminine. Vom zice dar o pro-o sistemă, o programă, o pa-ramă, etc i Insă practica poporului nn să urmeze propunerea mea, ă capriciu şi fantazie, ar face le din aceste cuvinte mascu- t altele feminine, zicând d e. It şi un melodram, o epigra-tn program , un sistem şi o ..........................- — — -"!!!■- ' ' activitate» da mal inaintsa resbslulul. 8<‘ pune I» vot In total legea taxelor comunei Iaşi, care a rămas din şedinţa preoedenti şi se admite cn 85 bile pentru contra 5 din 70 votanţi. D. prim ministru cere a se pune lu ordinea zilei de azi creditele cerute de guvern. Camera încuviinţează. D. raportor Bnescn da citire proectnlni dn lege de 100,000 lei, modificat de guvern, pentrn desinfecturen locurilor infectate şi îngroparea cadavrelor. Luarea in considerare se admite fără disenţinnea, asemenea şi pre articole. Legea în total ae admite cu 87 bile pentru, contra 4, din 71 votanţi. Se procede In votarea proectnlni dc lege de 40.192 lei. necesar pentru întreţinerea armatei, adoptat de Camera şi modificat de guvern, In sensul ca acest credit să se acopere din snrsele bndgetnlnl anulai 1878. Luarea in considerare şi pe articole se primesce fără desbatere. Legea in total se adoptă cn (33 votări pentru, contra 2, din G5 votanţi. Se procede In desbaterea proectulni de lege de 1,337,325 lei pentru plata soldelor militarilor cn adaosul de 5 la sută pe luna Fevrnarifi, caro credit g'a adoptat de Cameră şi in nrmă .s’a modificat de guvern in sensnl ca acest credit să se acopere dio sursele bndgetuml annlni curent. Luarea in considerare şi articolele se admit fără desbatere, legea în total se admite cu 56 voturi p ntru, contra 6. Se procede la desbaterea proectnlni de lege, pentru deerhiderea unul credit, pe seama d-lul ministru de resbel de 45,000 lei, pentru cumpărarea a 15,000 kilograme pulbere mare, necesarie pentrn facerea cartuşelor şi încărcarea a 52,000 proectile pentru tunurile de calibru mare, care credit se va acoperi din fondul de 3,000,000 acordat guvernului pentru întreţinerea armatei pe picior de resbel. Lnarea In considerare fi articolele se admit fără dis-cnţinne. Legea în total se admite cn 65 bile pentru, contra 6, din 71 votanţi. Se procede la desbaterea proectnlni de lege, pentru deschiderea unui credit de 31.260. pe seama d-lnl ministru al lucrărilor publice, pentru acoperirea cheltue-Iilor sporite cu ocaziunea resbelulul pe liuia Bucnreacl-Ginrgln şi Iiişî-Uagh8n\ Luarea in considerare şi articolele se admit fără desbatere, legea in total se admite cu 62 voturi contra 3. Se procede la desbaterea proectnlni de lege de 1,800 lei pe seama d-lni ministrn de finance, pentrn plata caselor ce s'a luat in chirie, pentrn ţinerea dosare or cnrţel de compturî. D. 1. lonescn cere de la d. ministrn de 6nance ca să se Închirieze case mal mari ca ast-fel să se poată coprinde şi cancelaria şi arhiva Curţii de Compturî, ear nu iu o parte să se afle cancelaria, in alt loc să ss afle personalul şi in alt loc dosarele acelei cnrţl. D. Codrescn, vorbeşte in contra acestui prGect. D. Fleva declară că va iota acest proiect de lege, insă cere de la d. ministrn ca să reorganiseze Cnrtea de Compturî, ca ast-fel să poată avea loc şi nude a-şi ţine dosarele. D. Buescu arată că Cnrtea de Comp* pleca Înaintea hotărtril poporului : nu sunt filolog, prin urmare nu sunt Îndărătnici IX. Inglezl, Francezi, Polonezi, Portughezi. Substantivele masculine, cu terminaţia in z. prefac această consoană la plural Intr’un j, Harbuz, boz, rogoz, viteaz, dărz — fac har-buji, boji, rogoji, viteji, dărjl. l)iu această causă Romanii nfi zis In toate timpurile şi zic şi nstăzl lnglejf, Genovejf, Fortugliejl de la Inglez, Oenovez, Portughez. Pentru ce deodată să zicem Inglezl, Portughezi, Olandezi I NegutOnd presupune că pnnîm un z, pentru a rosti /, Îmi Inchipuesc că novatorii ar voi să prefacă limba Romanilor numai dintr’un capriciu ce le-a trecut prin cap, fără alte temeiuri. Dar rostirea poporului este prea energică pentru a-I urma pe această cal»». Chiar novatorii Inşii ar rMe cănd ar grăi aşa precum şerifi : „doi turl are trebuinţă de a oonserva dosarele, din cansă că nn s'a luat oompt încă la o mulţime de municipalităţi şi de stabilimente şi ar fi chiar in interesai acelora Cari afi făcut abusnri, da a »e prăpădi acele dosare. D. Ministrn al financelor zică că lu&nd mijloacele necesare pentru păstrarea dosarelor, n'a făcut de cât an act it conservare. Disenţinnea se inchide. Lnarea in considerare se admite. Legea pe articole se admite. Lugen in total se admite cn 55 votnrî pentrn, contra 8. D. l’astia cere a se pnne la ordinea zilei proiectele de lege privitoare Ia urbea Iaşi. D, F. Ghica susţine a se pnne la ordinea zilei verificarea alegerilor cari mai auDt de verificat. D. Prim-ministrn susţine propunerea d-lnl Pastia. Pnnendn-se la vot propunere» d-nnlni Pastia se primeşte. D. raportor Vizanti dă citire proectulni de lege, pentrn deschiderea unui credit de 715,284 lei 50 b. pe seama comnnel Iaşi, pentrn plătirea datorielor aule. D. I. Ioneacn declară că se abţine de a vota acest proiect de lege, pentru ca comunele să nu facă cheituell mai mari ca veniturile. Ss pnne la vot prin bile: lnarea in considerare şi votnl se anulează. La ordinea zilei se pune proectnl de lege pentrn sporirea taxelor pase pe vinurile ce se vor adnee în oraş, pe vitele ce sa >or tăia in această comnnă, etc. D. Cantilie cere a ee tipări acest proiect dd lege şi apoi a se adoce in disenţinne. D. Danieleann cere a se lua In desbatere imediat. D. prim-ministrn susţine a se lna in desbatere din cansă că nrbei Iaşi i s’a re-fnsat toate snrsele pe care le-n cerat şi prin acest proiect nn se pnn piedici nici nne] industrii. Se pnne la vot prin bile propunerea d-lnl Cantilie şi nn se primeşte. D. preşedinte ridică şedinţa fiind orele 5. YARIET ATI O itnuă Tompcid. — Ziarele străine vorbesc despre nn lncrn, care cn dreptul au atras privirile archeologilor italian!, adică despre descoperirea şi desgroparea nnei noni Pompeiă. Iată cnm etă pană acum Incrnl dnpă spusa lui „Times*. In vecinătatea Manfredoniel, cam la vr’o 140 mile către norJ-nord-veet de la Brin-disi, In valea care se întinde de la poalele mnntelnl Gargano până la mare, e'a descoperit că este îngropat de pe vremi oraşul roman Sipnntam. Până acnm, ca malta străduinţă din partea oamenilor de ştiinţă şi multă hărnicie din partea săpătorilor, s'a scos din pămeut la lumina soar uî nn templu a! Dianei şi o sală de jur împrejur cu stâlpi de marmoră , lungă de aproape 65 de picioare. S’a mai aesgropat apoi o necropolă snbpămSută căra de vre-o 40 până la 45 picioare pătrate. Mnlte inscripţii şi lucrări interesante din cele găsite s'afi depns la mnzăul dio Neapole, ai guvernul italian a dat instrucţiile trebuitoare pentru ca căutările eă urmeze cu mai multă hărnicie. Îngroparea Sipnntnlnl nn s’a pricinnit prin căderea ploilor vulcanice şi prin năvălirea lavelor ferbinţi ale Veznvulul, pre-cnm s’g întâmplat cn oraşele învecinate en îngrozitorul vulcan, ca Pompeia şi Ercu-lannl, ci prin o surpare de pământ, care trebne eă fi fost pricinuită de cntremnre mari şi dese. Greutate» surpării a fost negreşit foarte mare, de vreme ce clădirile ce se descoper acum sa găsesc mai jos de nivelul câmpiei dimprejur cu 20—25 de picioare; aşa că o parte din oraşnl modern Manfredonia este zidită chiar paste sfărâm*tarile Si-pnntulul, întocmai ca şi oraşele pe care le-a găsit vestitul doctor Schliamann zidite anele d'aenpra altora la Hiaarlik. Sipnntnl era nn ornş întemeiat, nn se ştie cănd, de o colonie greceas.ă, Tradiţia despre acest oraş, ca despre toate oraşele vechi din ApuliB, apune că .s0 fost întemeiat de Diomed. In vrenua cănd Romanii colonizară partea loonlnl, adică dnpă al doilea resboifi cn Cartaginezii, oraşnl Sipuntnm era de mult bătrân. Se înţelege că atuucl Romanii l-»fi botezat cu numele ce i s a păstrat in istorie. Mai nainte 36 numea Slpoe safi Sipons. Sipuntnl nici odată n'a fost oraş Înfloritor, şi Apnlia toată nn şi-a mai putnt veni in fire în urma grozavelor prădări de dnpă resboinl al doilea pan ic. TotnşI o-raşnl Sipnntnm a rămas in picioare, în vreme ce altele s'afi şters de pe faţa pă-mântnlnl, de nu li ae mal ştie de armă. şi tradiţia d'abia le mal pomeneşte de nnme. Pe la mijlocal satul a trei-spre-zecea, Sipnntnl era privit ca nn loc foarte nesănătos, din pricina locnlni mlăştinos unde era aşezat. La leat 1,251, Manfred, feciorul împăratului Fridenc II, iş! strămuta poporaţia intr'un ornş, pe care pusese să'l clădească pe nn loc mal înălţat şi mai sănătos, şi pe care’l boteză, după numele eâH, nn-mindn ’l Manfredonia. De atnncea Sipnntnl fa părăsit delnme, şi de grabă veniră şi cntremnrile ; nn ’1 dărâmată, dar ii acoperiri cn o pătară de humă aşa de groasă, că nu ’1 mal văzn multă vreme soarele. Cu încetul, oraşul Ini Mmfred ce tră-iesce până ’n zio» de azi, a’a in tins şi a ajnne să clădească până d'nsupra păturii, snb care da şase veacuri şi ceva doarme Sipnntnl cel bătrân. Pius at IX-lea ea jurnalist. — „Figaro* din Paris povesteşte, intr'un articol lung, cât de scnpnlos era răposatul Papă în privirea lucrărilor sale literare. El corija singur corecturile şi nn suferea să i se facă vre-o schimbare. Foaea „Osaer\ itore Romano*, întemeiată de nn marchiz Bariera pentrn a apăra scannul papal, a fost primită cn oare-care răceală in Vatican la apariţinnea el. După multă vreme abia şi dnpă oe marchizul îşi băgase aproape toată averea in această întreprindere, Pupa dăte o subvenţie de 408 de franci. D“ atonei încoace Piu IX scria el Însuşi articole în această foae şi-i dărni o deosebită afecţie. Tot ce acria, era ciselat. Nu comitea nici o singură negligenţă de stil. Intr'o zi „Lib9rta* i! tângui», că ambasadorul francez nn poate ata in relaţii directe cn Papa. La aceasta Papa scrie cn mftna sa proprie următoarea notiţă pen-tro ţOsservatore* : „Şi noi răspundem la „minciunile nonă cn adevăruri nonă. Mier-„cnrl seara ambasadorul francez a fost „primit de Sf. Părinte şi s'afi consultat cn „dăDSnl fură de martori. Şi de câte-orl alţi „diplomaţi cn ocazia de a vorbi cn Sf. „Părinte, ennt în poziţie de a vorbi cn „dânsul liberi şi intre patra ochi, ca şi „tot-d’auna.* Epitropia seminarului Nif'on Mitropolitul PT'BLICAŢIE In zio» de 10 Martie viitor orele 12 ae va ţine licitaţie la cancelaria Fpitropieî, strada Filaret Nr. 2, pentrn arendarea pe termen de 5 ani cn începere de la 23 Aprilie viitor, a moşielor Keajna, din judeţul Ilfov, pe care se află semănate 200 pogoane cn grafi alb şi B&ţcoveni din jndeţnl Vlaşcn, nude asemenea esistă 'semănate 300 pogoane on grftfi de Banat. Amatorii se vor preeenta în arăţi ta zi şi oră la cancelarie, spre a concura fiind in soţiţl şi de cuvenitele garanţii fn bani safi efecte pnblice, iar condiţiile ae put vedea fn orl-ce zi de lacra ia cancelarie. A eşit (le sub tipar şi se află de vănzare la magnsinele de tutisică ale d-lor Gebauer şi Şandrovits, şi la autor ; CÂNTECUL ROŞIORILOR DE TuA. VEDE. Dedicat Măriei-Sale DOMNITORULUI ROMANILOR CAROL I. Poesia de locotenent de stat major ti. C. XA.3IUI.EHCU PKJÎTR0 VOCE SI PI A NO Je CAROL PAŞILL jnn. Preţnl 1 lefi bani 50. A eşit de sub tipar .învăţământul institutiv*, CONDUCTOR pentru INSTITUTORI SI INVETATORI de DIMITRIE DOMNIŞOR Tnotitntor Preţul 60 bani. Fn Profesor de Desemn şi Cununiile, dispunOnd de căte-va ore libere, se publică spre cunoştinţă A se adresa la administraţia a* cestul ziar. Portughezi plini de vitezie s’ad culcat pe o rogoziuă*. Cam aşa vorbea lumea elegantă de Ia noi pe vremea Fanarioţilor, cănd limba grecească modernă era limba de salon întocmai aşa precum este astăzi cea franceză. Pentru a imita pe guvernatorii din Fanar, el se făceaţi că nn pot rosti o limbă aşa de selbatiră cura este cea romănă. C. g, j, f, jt, sunete aşa de barbare nu eşaft cu nici un chip din gingaşul lor găt-lej. Er zieend : „Am zis moziculul că ieă o pră-zinâ şi-I daft douezeţl de beţe dacă va mal batzocori cu atăta obrăzni-ţie pe un evghenist ca mine; mozi-cul tot mozic?* De pe atunci puţinii scriitori ce aveam lua.fl In rls pe aceşti romănl greciţl, după cura se cuvenea unor renegaţi. Trehue 9ă ne Întoarcem astăzi astăzi la aceleaşi vremi ? X, Puftrnic, pulerie, pulinlc. — ţii ierminţia iu n c filologii noştri o găsesc prea slavonă şi a(! hotărlt să o dislavoniseze. Dar cum să facă . Multe din cuvintele ce se sflrşeaD astfel erah de origină latină, şi numai terminaţia era barbară. Ef şl-aă închipuit dar că mijlocul cel mal uşor este să ştergem consoana n din toate aceste cuvinte latine curate. Aşa dar, zic-And pateric In loc de puternic , treaba ar fi fost pusă la cale ! Avut nă oare aceşti oameni Ingămfală de a crede că-I va asculta cine-va? In loc de vornic, visternic, postelnic, sfetnic, grabnic, zadarnic, crainic, amarnic, prădalnic, cainie, silnic, resboinic, volnic, netrebnic, etc., să zicem; voric, visteric, sfetic, grabic, silic, volic, netrebnici Ef singuri nu sperai! că vor is-bnti. De aceea dorinţa lor ascunsă era să nlungăm toate cuvintele de origine străină safi cel puţin Indoel-nică, şi să păstrăm numai pe cele latine cn a căror schimbare ne vom deprinde cu vremea. Ce lucru uşor Să lepădăm 50 la sută din averea lirabel ca netrebnică şi apoi, Romani curaţi să ne punem pe trăit bine, lnvărtind hora latinităţii, cu ceea ce ne-a r6mas. Atunci pentru ce să nu lepădăm totul si să întocmim apoi o limbă după r. gule curat teoretice? — Ce ga’ant.o-mie!—Evte de prisos a mal apune că barbarul, dar energicul ttic a i S-raas neatins de lovirile purismului. Alţii ad schimbat la căte-va din aceste verbe terminaţia din nu In iute: In loc d. e. de puternic «Ci zis pulinlc. Acest cuvtiut se mal vede căte o dată s '.ris şi se nude rli iar pe teatru In comedii şi tragedii traduse. . Dumnezeule puţintel* rostesc adese ori pe scena noastră eroii ce! Închipuiţi. (Va urina) T I M ? U Îj THEÂTRE NATIONAL Jendi 23 Fevricr 1878 O-R A. IST 3D-E BEPKfiSENT A TIO T donde par Mr le V-te ALFRED de CASTON ivec le pr.icieux roncours de Mme I^IC 1 irectriceclu Theâtre l-'rauvais; Mr Hftra. artiste de ce l'heâtre et des artistes du Theâtre National PROGRAMME DU SPECTACLE PREMIERE PÂRTIE PRIMAR FARA VOIE (Vmedie iotr un act, traducere de «1. M. Pascal^. PERSOAVRLE D-nu Pinson, ar* rulaj . . D-nu St. Iulian (J nativ ....... O-nu P^lr^anu D-na P-naon, socia ful , D-ra M. Vuileacu Perineta.D-ra Connlanlin*«cu Diuroie! . ..D-nu V*. Vaaileacu Mulot....D-nu Mateaaru Aegătorl. fiEtfnvniT PARŢIE mm. MBD1UM ET HG1CIEN par Mr de Caston. 1. La Volonti de (oui, dlrigie per un Seul. 2. La lameuie pârtie de piquet. 3. Lea morts obdiaianti au» vivante. 4. Lei charmeuael de Buchare9t. TROISIEME PÂRTIE m MARI dans du COTOH . . Mr RIGA Vnuderille en un arte pir Mr Lirabert Tlubouit. PERSONNES Oiirine..............Mme KELLBR ) C .pier................. QDATRIEMS PÂRTIE Science de ia Memoire ,t Memoire de i, Science par Mr de Caston. ]. Lea lemmea c4ldbre«. 3. Lea dataa hiatoriquea. 2. L'A gbbre k I. porţie de (out le monde. 4. Improvi-alion en aera. PRIX DES PLACES : Baicnoire» et Lotrci de premiere» 40 fr. Lojtei III-time 20 fr. Fauteuil d'oreheatre 10 fr. I-fcres âtalle» 6 fr. ITiimi» S-talle« 3 fr. Galerie 1 fr. On commencera A 8 heures. Od peut »e proeurer des placea d’avanee chei Mr de Caeton, HO el Ruguri 10, et k ta Caisae du Tbiiltrc. ] Ca on6rt adoe la enaotcinţa amatorilor ci am de venr rog ase grăbi comandele. Pentru preţuri ţi ori ce detaliurl a §e adresa sub-semnatulul. JEAX TERMEtLLIN. Grădinarul d-laî G. C. Pliilippesca Strada Dionisie No. 42, Bucurescl. FIIUMUSEŢA! FRÂGEpiMEA TINEREŢEl A PELEl Ca mijloc neîntrecut pentru înfrumuseţarea pelol s aii recunoscut de tote damele cea cercetată de autorităţi, escelenta, nevătăiuăldrea ţi adevăraţii clh AYIS'SANTE de Dr. LIJ088B, Parii. Acest mijloc du purifica|iunea pelel, recunoscui in Iotă lume» ■ a arfttat ca cel mii bun qi cel mal activ din tdtc mijldcele de infrumiunţarc spre a drparla sigur pete de lire. coloritul sirelui, roqe|a, pete galbene, precum si Iote necui i|eniele pelel. RAVIS-SANTE la pelel o frigeţlime a tinere | e I forte Ir umili rosa-'leschui qi ea le ralife, face (jele» şi minile alb-lucitor ji delicat, este recoriWre 5 p&itr.jă pilea fragedi plinit in virsla cea mai înaintată. NE^ALSIFICAT se g.\»enre in Bucuacsef numai a d-nu BRUS, Farmacia li Speranţa PREŢUL : I flccon mare 8 Ir., I llacon mic 5 fr. DeposU general le H SCHWAB/ Bud ipesta Mărie Vallerie^.nse Vo. t>. VERITABILA APA GERMANA Compuşii de T.FSCEl’K Această :i|u1 fj.ee a d apare p. tele roşii, împedică ebărciturilu şi albeşte pelea. Ea Peris, Ia D. GuBteliiar, parf iir.eur, 47, rue de la Chuusee d'Antin. Deposit in Uucnrertl la firniacia D-lnl I. W. Ziirner, şi la D. Appel & C-i« Do fnoVliriat Una pereche case lUUIlil Jdl. cn done etnginrl, dependenţe, şopron, grajd, situate in Strada Diaconiseî No. 4, in care sO utat cn chirie d-nu Laseerepcn Catergin . se inrhiriaijă de la Sf. Gheoghe viitor. Doritorii se Tor adresa la proprietarul acestor ea‘e Colonel Dimitrie Costeforo, casa Torok, Piaţa Theatrulnl, în t<5te «jilele fi prug^pe de pânxă curată. 6 şervete da mană de pântă adeverată Pentru b fraucl: . 1 şervete albe de oeuiu. Pentru 5 franci : 1 căinuţâ modernă, simplă «4Q brodată, Pentra 5 franci: 2 batinte cu monograme fin brodate. Pentru 5 franci: 1 batistă franceză fir brodată ou dantele. Pentru 3—8 franci: 1 cornet «te damă Pentru 61/^ franci: 0 cămaşă de nopte de dame IVutru b franci: 3 pepturl fin brodate pentru of-uiişl de bărbaţi. 1 fustă de pichet de iarnă. 1 caminun modern brodat. 1 faţă de masă colorata cu ciucuri, pentru cafd 1 câmaţâ «efl o pereche de îsinene de damă, bogat bro«late 1 fustă coMtum* pliasd. 1 bucată Tulpan. Pentru 25 franci: 42 de coţi —- I bucată Chifon frenţuzesc. Pentru 10 franci: I bucală Robe d'enfants tn lame couleur. Pentru (8—24 trancl : I bucată Tartan engles de 5 coţi. Pentru 20 trancl : 24 coţi Pichet. Pentru 5—12 franci: 0 flanalâ *4u o pereche de ismene de lină. Pentru lu 1b franci : 1 bucată pftntă de Kumburg, de 3fi 4b ooţl. PeDtru 55 6fi fran 1 ; 1 bucată pânză de Belgia de 6o cv»ţf. Pentru 75 l08 franrl: I bucată pânză Corona de 58 coţi. Pentru 115 110 franci: 1 bucată Toile Batiste france*. Pentru 12 35 franci. PI a pil ni fi de ltnfi forte line. Afari dl articolile minţiomtc so găiiqte tot-d a.una Irutouri complect» Calea Mogoşolel Palatul „Dacia“. ComAnŞiledln districte Însoţita cu preţul rsspactiv se «cr electoa (tarte grabeic ionicii ADEVERATE INJECTIUNI SI CAPSULE R I C O R D FAVR O T Arcslp Capsule po«ed:i proprieljţilc tonice :i tliulmniihii adiiO'.Mte pe Lin^i ac (i unea .intihlenor.i.'io.i de I Hp.ih n. Kle iui oliosescu stnmahul --i nu provdeii nic diaree mei greja , emiMlitiieseii medieniuenlnl prin esei-lenţă in tratarea Ixdelo oont ieidse a ambelor seese, seuriţeri veelii şeii reeente, calare a beşieet şi eur^ rea tara voie aurinului. I*e la linele tratamentului, şi când ori-cc durere a dispărut, usui IN.l POŢI I NF KICOUI) tonice şi aslrinsrente, este mitjiloeel infailibil de a consolida vindecarea şi de evita intercerea. ADEVERAT SIROP DEPURATIV R I G O F A V R O T Acest sirop este neăpart pentru a vin deca cu deseverşire maladiele polei şi pentru a sfirşi do a curaţi sângele după un tratamentu anli-sililitie. Ivi feresee de tiitu aeeidentele ce pot resulta din sifilis constituţională. Publicul, trebue a lepăda, ea contra facere periculoşii tote medicamentele» lilCOKll, care nu voru purta sigliulu CV FAVROT. lll'.l'iUEXERAL.— /•’» Favrol, 10$, str.ula Ricltclieu, in Pari* . hi /assy, Rncnvifs, Ho in a : llucurcsci. IUEH.JA3STTIă^” * 26, CALEA MOGOŞOAEI, 26. ♦ J DEPOUL MEDICAMEMTEL0R FRANCESE. 3 Obiecte de Cauciuc şi Articole de Toalete. — Asemenea se augajeifi a efectul ori-ce comande din resortul medical. i BRTJS JOSEP aRUNBAUM L JV EELLB J A E D I H I E B E 2(1, Colţul RaleTardulol şl Stradel Mogoşoiel, Casele Grecăna, 20 Aduc la cunoscinţa onor. Public că mlain asortat Magasinul cu MENCICOAFFE, PALTOANE â la DERBY şi COSTUME COMPLECTE Pantalone de fantasie din diverse Stoffa Tot de o-datil în§tiinţe<| că am priimit CAMAŞl, FLANELE, CIORAPI, CRAVATE şi tot ce ecsistâ mal modern. Preţurile sunt cunoscute de cele mal moderate. JOSRF GRCIMBAUM Fumisorul Curţii, ,A LA BELLE JARDINIERE*, 20 Colţul Bulevardului, 20. Tipografia Thiel * Wei88 Palatul .Dacia*