ANUL III. - 1878. N*. 40. MARŢI 21 FEVRUARIE. POTSrAMEIvTTEEE „ IN TOATa romAnia Vi. .................L d. 48 ..................... u ....................1» IN STRĂINĂTATE : j........ . ........... « ‘.MVSKRflUNI ŞI RECLAME: B30 litere petit, pagina 17, 30 bani. ţţ* JII, 80 bani, pe pag. II, 3 lei noi. y\ Reclame 3 lei noi linia. «umăr In capitală 10 bani. J m IMPUL ESE IN TOATE ZILELE DE LUCRU. Biuroul Redacţiei şi Administraţiei: Palatul „Dacia.* AisrxjisrcixTE.1 • Be priim»»c In «trăin»Ut« ; La D-nil Batuen tUin A Vogler In Vienna, WalBachgaa»» 10O A- Oppelik In Vienna. 8tubenbMt*i 1; Bud» Mosu in Vienna, Se'leretltte 2: V**«m* Ardicka In Vienna, TeinfalUtrneae 17 PhiHpp Ub in Vienna, Eichenbaehftnwe 11:2^ Lagn A Comp. In Peşta |i Haw-La/fiU A Comp. In Pari», C. Adam 2, Carrelur de la Croi*-Roage 2, Paris. Scrisori nefrancate nn se primesc. Artioolele nepublicate «e Tor arde. Un număr In Districte 15 bani. Me Răcoresc'., 20 Fevruarie. «le............. 94H, 94 - liieniale .... 89 88%, seiar rural . . H2 ,'j 82 urban . . 61 nicipal al CapiL 82 — •sil...........155 - iŞliHa........... 200 — ■ cşaini»......... 65 - I lliaicipal cu premii — — liVrninA............. ti.] ini.............100>t* loOl/j ...................... 1507 25061/1 \Y. ’. ’. '. ’. ’. 128A. 123 l; Cursul de VIena, 3 Martie. Renta ungară In aur .... 88 40 Bonuri de tesaur ung., I emis. 119 — . . , II . 108 75 împrumutul auatr, la hărtie . 62 — » . , argint . 06 10 Renta austriacă in aur ... 73 80 Loee din 1866 ............... 109 "5 Acţiunile băncel naţionale . . 790 — . m austr. de credit 227 75 . . ungare > 213 60 Argint....................... 106 50 Ducatul........................ 5 «4 Napoleonul..................... 9 S6'J* 100 mărci germane............. 68 95 Cursul de Berlin, 3 Martie Acţiunile Căilor ferate r >măne. 22 80 Obligaţiunile romăne 6o/0 , , 70______ Priorităţile C. fer. rom. 8»/. 70 10 împrumutul Oppenheim ... 92 — Napoleonul.......................16 21 Viena, termen lung................. —, Pari» , scurt . . . . - — Calendarul Şllel Marţi 21 Fevruarie. Patronul silei: Cu». TimoteiO 51 Eustaţid. Rdxăritul soarelui: 6 ore 33 min. Apusul soarelui : 5 ore 61 mia. F ase le lunel: Luna Plină. PLECAREA TFlEISrXJE.IXuOE. Bueurescl - Suceava Bucurescl . . . . 8.15 n 10.— 1 Ploescl . Brăila . Tecuci6 . Roman . Suceava, sosire . . 9.60 n 12.00 . 1.53 n 5.45 < . 4.38 n . 9.05 d . 12.03 1 1 7.15 d 11.40 d 4.45 ^ 9.55 n Bnouresc — Vere loroTu Bucurescl................8.— d 6,05 n Piteşti................11.21 d 10.15 n Slatina................2. — "d Craiova..................4.17 <} Vârciorova, sosire . . 9.0l nu SuoeUTn—Boouresel Suoeava....5.11 d 6.46 d Roman ..... 8.45 In cestiunea Strusberg, pe care, dupâ ce-a creat-o, a Încercat s’o arunce In vina conservatorilor şi a M. Sale Domnului. Dar calea pentru a constata adevârul este următoarea. Să vedem ce-a declarat d. Brâtianu In Senat. 1. Că ştia din Livadia âncă, cererea Rusiei. I)-9a a tlrît ţara în necunoştinţâ de cauză. Deci asta e cea d'ântâiâ greşeală gravă. 2. ) Că după Incheerea convenţiei Rusia aii relnoit la Ploieşti cererea. D. Brătisnu a tăcut. 3. ) Că în momentul, când Rusia a cerut ajutorul nostru, oştirea a trecut Dunărea fără învoirea Camerei, pe când tocmai atunci era mo-meatul de a face stipulaţiunl concrete chiar privitoare la Basarabia şi de a face odată pentru tot-d’a-una cu neputinţă repetarea cererii. Dar pe atuncea .Românul* zicea: Nu ne trebue zapis şi chezăşie. 4. ) D, Cogălniceanu a adunat la ministerul de lucrârl publice noţiuni statistice asupra Dobrogel, obiectul schimbului, iar în comitetul pentru redacţia moţiunii, J. Cogălniceanu a arâtat foloasele schimbului şi nu-T era tocmai contrariu, deşi In principiu ministrul de esterne 11 admisese. lată ce s’a constatat In Senat, şi acestea trebuesc ţinute minte, nu alegerile d-lor Woinow şi Rakutzky. .România Liberă* arată asemenea probabilităţile unul nou resboiU. Intr'un al doilea articol spune, câ la Plevna ni s'a dat a patra parte din prizonieri, cari sunt bine trataţi de noi; dar, întreabă, unde este a patra parte din tunurile şi puştile luate In comuD? gariaa insium s'c Risonr de I. NEQRUZZI SCRISOAREA V. (Urmare) Aşa dar .ciune* şi .ţione* s'aU dus, infinitivele vor remânea în câte-va cavinte, foarte puţine ; pentru a înlătura cearta Intre .ţie* şi .ţiune* -ae vor lua ori unde este cu putinţă cuvintele vechi corespunzătoare, iar pentru caşuri neapărate se va zice .ţie,* cum s’a zis esclusiv timp Îndelungat, de la începutul veacului noetru încoace, ba chiar tn veacul trecut, şi cum se zice şi aată-zl. .Ţiune* in sfârşit se va păstra numai la câte-va cuvinte flind-că sună mal bine. Cu chipul acesta aş putea împăca pe toţi. Zic: ,aş putea împăca,* 1) Din „Convorbiri literaro." . căci ştiu prea bine că toţi vor fi I nemulţumiţi şi că se va zice din J toate părţile: unde este consecenţa, unde este logica? Ori infinitivele, ori ţie, ori ţiune, alege încal una din toate. VoiU respunde : Conse-cenţl au fost francezii când din a-celaş .tio, tionis* latin aU făcut când »tion,* când .9on,“ când ,ţon?‘ Am-I bitio este .amDition,* comparatio linsă .comparaison,* iar lectio ,le-! ţon* Insă ratio este şi .raison* şi .ration* şi nimeni nu strigă saU protestează. ConseceuţI aU fost Românii când din .o, onisJ latin aU făcut când on, când une, zicând pe de o parte clapon, sopon etc. şi pe 1 de alta .tăciune, cărbune?* j Câte alte inconsccenţe de aceste aş mal putea cita! Ar trebui însă sâ ne încredinţăm că alta este logica unul Întreg popor, care urmează instinctul sâU, şi alta logică ăngustâ a filologului, care are numai căte-ve sertare In cari trebue să încapă toate. De altminteri cine ştie cum v,i hotărî viitorul ? EU daU numai părerea mea dupâ ceea ce-ml pare mal probabil. 11. Respect, respect. — Părinţii noştri Români aveaU, se vede, organele rostirii ast-fel Întocmite, In cât nu puteaU Împreuna consoanele c şi t. Filologii ne arată câ Românii în loc de a zice lac te, pec-tine, direct, coct etc., aU zis lapta, pieptine, dirept, copt, etc. Am fi negreşit foarte recunoscători filologilor noştri pentru această adâncă descoperire, dacă el s’ar fi oprit aici. Dar filologii români din şcoala vechie— ca nealţii—nu se mulţumesc cu descoperirea adevârurilor limbistice, el vor tot-o-datâ să creeze o limbă ro-aâneascâ aşa precum o cred el mal .coreptâ* şi sâ o impuie Romanilor. Prin aceasta ei e9 cu totul din rolul lor. Filologul trebue sâ descopere legile limbilor, nu sâ Întocmească forme limbistice none ori sâ Se publică mal jos raportul telegrafic ce D. general Mmu a adresat d-lu! ministru de resboiU şi d-luî general de di-visie Cernat, major general. în privinţa ocuparel Vidinulul de către armata română. .Intrarea trupelor noastre in Vidin s'a urmat cu cea mal mare reguli şi conform stipulaţiunilor convenţiunel tnchieiate intre Ferikul Izzet şi colonelul Fălcoianu, şeful de stat-major general, care mâ repre-sinta pe mine ca delegat al majorului general al armatei. Evacuarea cetiţel de trupele otomane si remiterea el 1n minele noastre s'a esecutat In modul următor: .In zioa de 12 Fevruarie de dimineţi, Izzet-paşs a adunat şi concentrat trupele sale pe şosaoa Vidin-Tatardjik. In apropierea acestui loc, la 12 ore puncte, am sosit cu staturile-majore ale armatei, corpului şi divisiunilor. Am pornit înainte» armatei otomane, unde am fost, întâmpinaţi de Izzet-paşa cu întregul sân stat-major. Trupele otomane ne au dat onorurile militare. si apoi ad început a defila pe din naintea noastră , lncepându-şl marşul spre Belgradjik şi luându’şl cantonamentele la Vitbol şi Xazir. „Trupele române priimise ordine a se concentra lângă Novoselo sub comanda d-lul general Anghelescu. O divisie mixtă a corpului de Vest se aşeji aci, compunându-se din brigada I, representând divisia I, sub comanda colonelului Dona. cu 6 bata-lidne din regimentele l-iu de linie, al 3-lea, t-Iea, ll-lea şi 15-lea de dorobanţi, batalionul al 3-lea de venitorl. 1 companie din batalionul de geniî, 2 baterii din artileria, sub comanda majorului Teii, Brigada a 2-a representând divisia 2-a, sub comanda colonelului Ipătescu, cu f. bata-lione din regimentele al 2-lea şi al «-lea de linie, al 2-lea. 7-lea şi 12-lea de dorobanţi, batalionul al 4-lea de venitorl, 1 companie de geniu şi 2 baterii din artileria divisiel, sub comanda Locotenentulul-colonel Dimitrescn, brigada 3-a, representând divisia 3-a, sub comanda locotenen-tulul-colonel Cotruţ, cu 6 batalioane din regimentele al 4-lea 5-lea, 6-lea de linie şi al 9-lea de dorobanţi, 1 companie de geniu şi 2 baterii din artileria divisiel, sub comanda majorului Macarovicl. In fine 3 escadroane de călăraşi, sub comanda majorului Paraschivescu. ,I,a ora fişată am sosit cu Izzet-Paşia, tncongiurat de statele-majore române şi turce, pe platoul unde trupele noastre erau desfăşurate In trei linii, pe din naintea cărora am trecut In sunetul musicilor, dân-du-se onorurile cuvenite comandantului turc. Apoi generalul Anghelescu a concentrat divisia pentru defilare pe şoseaoa Xovoselo spre Vidin. Diferenţa de aspect Intre trupele noastre şi cele otomane era simţitore la prima vedere: pe când primele erau pline de marţialitate şi vioiciune, crescute Încă prin greutăţile ce străbătuseră şi prin importanţa istorică a solem-nităţel la care luad parte, cele din urmă păreau foarte obosite de suferinţele şi privaţiunii e prin care trecuseră. „După terminarea defileului trupelor noastre, m'am pus in capul lor, şi Însoţit de Izzet-Paşia cu statul sâo major, de generalul Anghelescu şi de stat-majorul român, la orele .3 după amia^l am intrat In Vidin. La bariera oraşului guvernorul civil, Sirn-i’aşia, lncongiurat de autorii il ministrative şi comunale, m'a lot şi mi-a adresat cuvintele de salut* trupele române »Q trecut pe dm catedralei locale, preoţii In odâj eşit Înainte şi le-a bine cuvânti stradele oraşului erau pline de 1 haine de sârbătdre şi populaţi se adunase manifesta cea mal vie. la vederea soldaţilor noştri La guvernorulul civil se adunară aut locale turce, care frnl fură prese» de Sirri-Paşia. Trupele aO străbătut oraşul sî In cea mal perfectă regulă, nici. dent neplăcut n'a tulburat aedstă nitate Apoi 10 batalioane aU intrat tonamentele lor, iară r, batalione a-ca garnizoană tn Vidin. Posturile V pat imediat de trupele noastre scl pe cele turcesc!. .Am mers apoi cu ofiţerii st« majore la catedrala bulgară unde ciat un Te-Deum la care s'a perne» Domnitorul României. O deputaţii gară s’a presentat apoi înainte» a ţinut un discurs prin care ’şl i recunoscinţa eătre Domnitornl nnstr naţiunea şi armata română, care ■ populsţinnea chreştină de jugul apâsa. Am râspuns zicând ci M. S, nul. naţiunea şi armata noastră , fericiţi de a fi putut participa la ÎL popoarelor chreştine. .Seara Izzet-Paşia şi Sirri Paşi. invitat La un prânz, La care »Q pe ofiţerii superiori al armatei presenţl tn Vidin. âfarţl, 14 F> cuartierul general român a Întors lui Izzet şi lui Sirri, invitându-l dejun In Calafat, 1» care aQ asist# preuni cu numiţii Paşi, si mai ţerl superiori turci, şi ast-fel s’a cut rediţiunea Vidinulul. Armata turcească ăşl va urma trai conform stipulaţiunilor convenţium mistiţiului. Zioa de 22 Fevruarie mânea o zi memorabilă In analei*, tel noastre. (Semnat) General, Mânu I» 1 i S I CAMERA Şedinţa de I» 18 Fevrnarie 187 Şedinţa sa deschide la oral fi ar d. a. sub preşedinţa d-laî C. A. B » fiind presanţi 78 d-nt deputaţi. * Samarul şedinţei precedente se * Să acordă concedia d-lor deputaţi nali, Gheorghio, Buriieanu fi Gene Intre comunicări ee dl citire naeM gerl din partea mai mnltor comerţ din jndeţal BtrHd, cl na s’a eeecafcj dinal, de i n trimite vagoane de furi la acea etăţi». Se dă citire naei reclamări din israiliţilor din jndeţal Botoşani tra tribunalului local, care nu v Ie legalizeze actele de cumpărare de bile. Se reepinge demieiunea d-lul Jf Ş din mandatul de deputat. D-l Forculeacn cere a ee lua aitil aj ordinea zilei, mal naintea celor alte » ţiunl, acea a locuitorilor din oraşul îl» nu-Migurele, care » cerut • se măr* ionnl oraşului cu 2000 pogoane dit^ îndrepte pe cele esistente. Aceasta este treaba intregulul popor, care va urma tot-deuna calea arâtatâ de geniile sale literare, adică de acel ce uU pâtruns instinctele sale, iar nu pe lnvâţaţil, ori cftt de adăncl, care, departe de popor, îşi alcâtuesc regule dupâ oare care principii a priori. Aşa In toate, aşa şi aici. Filologii noştri aU căutat să înlocuiască In toate cuvintele noU Introduse pe ct cu pt, după analogia cuvintelor străvechi. El ne Învaţă dar sa zicem drept, redaptor, oorept, ap-ţiune, aptor, aptrice, căci aşa ar fi analogia „striptâ.* Odată discutam ca un vechiU adept al acestei scoale, care tot zicea pândepte In loc de pandeote, şi căutam sâ-1 dovedesc că astă-zl Românii pot rosti fără cea mal mică greutate consoanele ct Împreună, şi câ prin urmare ar fi de prisos a schimosi toate cuvintele noul dupâ exemplul unei forme învechite. , I — Dacă zici lapte, drept, w trebue să zici şi respept, prosf^ pandepte, 6ml respnnse InvâţatŞ —Nu vâJ trebuinţe, astă-zl (ij nele noastre lngădue sâ roBtinj rector, conspect, redactor. PopoB*-. ’şl schimbă vorbirea lor în şirul curilor. O propăşire firească... — Atunci spune: „lacte, • pectine, coet. frict,* ori aşa. ori ,Dar, pentru Dumnezeu, cunr sâ schimb dupâ voea mea vei cuvinte româneşti? —Atunci schimbă-le pe cele t spune : aspept, conspept, p&ndi carapter. — Da^t la sfârşitul veacului cut şi la începutul acestuia, când Introdus aceste ziceri noue. Rom ar fi avut încă instinctele ce i sese la epoca formâriî limbel lot la sine ar fi zis direptor, re oonspept, carapter. De vreme ca această formă nici măcar trecut prin gând, nu ne puteai \ 'le statului şi pentrn care vor da ţnbirl «tatălui. Pnnândn-se la Tot |* 1-lnI Fnrculeacu, nu se admite, «proceda la Totarea in total a proec-' d>' lege pentrn modificarea patente-• >tol aanpra căreia se annlaae din precedenţi, şi ae admite cn 67 dintru contra G. ’jl )gs comisinnea parlamentari pri-ki la colegiul I de Bacăfl. ordinea zilei se pune petiţinni'e fi Soaţele. CRONICA Lla d-lnl Marroghenl.—Starea sănă- Ajf-lui P. Muvrogheni a’a imbnnitiţit I ne doi zile, ast-fel ci ae poate con- ea intrat in perioda de convales-Toţl numeroşii amici ai iubitului bolnav vor tmpirtifi bncnria ce de a pntea anunţa aceaeti fericiţi ■lionitornl* publici decretele nrmitoare işc inaintirl in armaţi: jk'inaky Fmanoil, snb-locotenent de la Vinii*20, în corpul flotilei, locotenent • Claşi corp. _ •fbery Nicolae, anb-ofiţer în corpul B de la 1876 Innie 1, anb-locotenent ll»lafî corp. sjcer Ioan, snb-locotenent de la 1873, iţit 1, din batalionul de geniO, loco-fn acelaşi corp. r «seils’şi nnmir al săd foaia oficiali in comunicat liarnlnl „PresBa* Nr. 32, ■' rnarie, pentrn nn articol al ziaru-Şuiervator cu privire la arendarea B statalei numiţi Vatra monaetirel şti, pe care articol l'am reprodus fi pi „Pressa* snb aceaeti rubrici comunicatul „Monitorului* : fcul „Pressa* in No. 32, din 11 Feri', ocup&ndu-se de arendarea moşiei monastirel Vicăreştî, se intreabi cnm ■ce ci aceaBti moşie, pentrn care B'a 42,100 lei arendă la licitaţia din 15 , anul trecut, s'a confirmat acum a- d-Iui N. Fleva cn lei 26,000. i această întrebare administraţiunea se < datoare a da următoarele desluşiri: » adevărat ci la licitaţia ţinută la trie 1877, moşia vatra monastirel Vili s'a adjudecat cu preţul, de 42,100 ian. Administraţia, gisind acest preţ e srantagios, de oare-ce trecea cu lei ) peste arenda actuali, a cerut la con-• Bile miniştri confirmarea acestei moşi! IT-oana adjndecatarului C. Teodorescu. Biiliul de miniştri insă, in şedinţa Inlie, observftnd tabloul moşielor t la aprobare, a atras atenţia admi-•ţiei asupra legei din 1868 relativi la ■sărea bnnnrilor Statului, care dispune atra monastirel Văcăreşti şi Heristrinl e vtndnte in lotnri locuitorilor mirii al capitalei şi, aprob&nd preţnl ob-• Ia licitaţie, a confirmat aceste doui 4 |. snb reserva Inşi ca adjndecatarii si :rie o coudiţiune adiţionali prin care >]■ oblige a nu ridica nici o pretenţiune (ţinui c&nd s’ar aplica legea menţionată, iji’itea ie pot vedea în procesul-verbal :& el s’afl schimbat In privinţa i-ta... urechia lor nu se malsu-i la auzul acestui sonet. - Eft nu discut cu urechia! — A ud aşa, Biologul dădu din umere, .e mal aruncă O privire de dispreţ . i depărta. Ar B fost o lDjosire ,.u dânsul de a vorbi mal mult in ignorant ca mine! 'i şi Împotriva „ dreptului stript,* i rul a primit a zice, redactor, j:tor, pandecte, respect, caracter. a cea ridiculâ dispare, şi chiar ■i ‘■părut. 11. .Legal, legalmente, legalminte, imal pentru adiectivele cu ter I .ţia .esc*, limba românească l i formă deosebită la adverbe, lelalte cazuri adverbele şi a- , ivele sunt identice. Românul , ,un om frumos* şi „vorbeşte os*; .un om răd* şi .lucraa/.ă etc. Cu toate aceste, novatorii £ astăzi să creeze o terminaţie L TIMPUL şi tabloul d« confirmare Bnb-scris de d-nil miniştri. Administraţia, formnlănd o asemenea condiţinne, a pns’o in vederea adjndeca-tarilor ceiândn-le a o snb-scris. Arendaşii moşiei Heristninl un a făcut dificultiţl şi a sub-ssmnat condiţinnea. D. C. Teoderescu insă, adjudecatarul moşiei vatra monastirel Văcăreşti, a declarat că nu poate primi o asemenea condiţinne, căci i-ar cansn nn prejudicii considerabil ; că dacă a dat nn preţ aşa de mare, acesta a fscnt’o in vedere de s se folosi pe tot timpnl arendărei de posesiunea intregei moşii; că, în fine, locrnrile ce snnt destinate a se vinde fiind pământuri de grădinărie, conslitae venitul cel mal bun şi mai signr al acestei moşii. In faţa acesta! refas, administraţiunea neputând impune adjndecatarului o condiţinne care nn i se pusese in vedere în zioa licitaţicnei şi, în conformitate cn de-eisinnea consiliului de miniştri, a revocat confirmarea şi dnpă cererea d-lnî C. Teodorescu l-a liberat şi garanţia provizorie, Acnm cansa pentrn care la licitaţiile din August şi Octomvre, moşia vatra mo-nastirel Văcăreşti nn a fost scoasă la licitaţie, este că administraţiunea, dnpă o-piniunea esprimată de consiliul miniştrilor, luase decisinnea ca mal mnlte moşii, intre cari şi aceasta, să secante în regie. Administraţia revenind însă ssnpra acestei măsuri, prin procesul verbal din 15 Nocmvrie 1877, a decis ca toate moşiele fără escepţinne să se scoaţă iu licitaţie spre a se arenda. La licitaţia din 9 Ianuarie a. e., s'a pus In vederea concurenţilor condiţinnea epecial ă pentru Vatra monastirel Văcăreşti, care s'a şi snb-soris de adjndecatar. Era natnral dară că, eu o asemenea condiţinne, vatra monastirel Văcăreşti să nn mal poată fi arendată cn preţnl ce se oferise sită dată. Preţnl de 20,000 lei, ce s’a obţinut, in-tr&nd in norma Bcăzimentnlnl de 30 la sntă din arenda actuali, normi care a fost admisă la această ultimi licitaţie pentrn toate moşiele confirmate şi chiar pentrn acelea nnde nn era nici o condiţiune speciali, e'a crezut ci se face nu act de buni administraţie confirmând licitaţia ou acest preţ, mal bine de cât si o lase a Be ciuta în regie. Prin înalt decret Domnesc s' a aprobat nn regulament suplimentar la cel din 28 Innie 1877, pentrn aplicarea legei relativi la instintirea ordinnlnl „Steaoa-Românie!.* Acest regulament suplimentar cuprinde 2 articole : Art. I. In campanie „Steaoa-României* clasa IV şi V cn spade, se poate conferi ori-cimia grad militar, şi se va part» şi in timpnl de pace, alitnrl cn orl-ce grad al acestnl ordin, ce ofiţerii ar obţine pentrn alte fapte de distincţinne. Art. II. Militarii cari n’afl luat parte in resbel, şi aceia cari att foit decoraţi in timp de pace, vor purta decoraţinnea cn săbiile suspendate, eari nn cn ele încrucişate pe decoraţinne. Alegere. Colegiul I electoral pentrn senatori de la jadeţnl Bozia este convocat, in zioa de 6 Aprilie 1878, Bprea împlini, specială, In .ment-% minte*, sad fe pentru toate adverbele nod Introduse. Dacă cugetarea lor ar fi românească, asemene forme adverbiale nici nu le-ar fi trecut prin minte, dar precum am arătat In Scrisoarea III, avănd mulţi frenţuzeasca, ear căţl-va alţii italieneasca In cap, el nu-şl pot Închipui o formă de adverbe alta, de c&t cea străină şi prin urmare, călcând In picoare fără nici o grijă una din particularităţile limbel româneşti, el zic: .Legalmente, specialmente, directamen-te*. Mi-am Însemnat următoarea frasă, ce am cetit lntr’o broşură politică tipărită nu de mult: .Specialmente In chestiunea ce ne preocupă, putea-se-va pretinde că ministrul a lucrat constituţional-mente? Evidamente nu! —* Este de băgat seama că scriitorii de soiul acesta introduc In limba noastră, chiar excepţiile gramaticei franceze, căci alt-fel pentru ce ar zice .evi- prin nonă alegere, vacanţa declarată in Senat, în urma incetirel din viaţă a Iul N. Pâcleann. ATENEUL Sâmbiti seara, d. Olău-ncu a ţinut în sala Atenenlni o conferinţă asupra Teatrului. Pnblicnl a foBt numeros şi nici n’a prins de veste c&nd ad trecut doui ceasuri, cât a vorbit conferenţiarul. D. Olinescn a istorisit in ce chip şi prin câte şi mal câte teatral, ca literatori şi artă, a trecut pâni in vremea noastră; a aaătat adică cnm se cam dă cn socoteală că ar fi loat naştere această minunată născocire a dnbnlnl omenesc,— apoi cnm, dnpă câte se pot şti, teatral, ia deosebitele neamuri de pe pământ, a crescut şi a propăşit până să ajungă unde astăzi se află. Cam astfel adică a urmat conferenţiarul : Isvorul teatrului, de şi se pierde in in-tonerecol vremilor mitologice, dovezi destule se pot adnee conică teatral treboe să fi lnat naştere din slujbele şi datinile religioase ale vechilor închinători de idoli. Insă, annme şi Ia signr, nnde, c&nd şi cefei fi-a lnat începnt, este o întrebare poate tot aşa de grea şi în privinţa tea-truinl ca şi in privinţa omnlni. Mal la toate neamurile, teatral a fost chemat la o sarcini culturali mal mnlt ori mal pnţin însemnată, pe care şi-a îndeplinit-o c&nd mal bine c&nd mai rid, dnpă cnm şi literaţii şi artiştii ad fost mai mnlt ori pnţin p&trnnşi de densa. Aşa a merB lucra, începând de la stri-vechea împărăţie a Chinejilor, cn optsprezece sute şi mai bine de ani înaintea Ini Christos, şi p&ni la Ţara Românească pe la leat 1821—1836. La nnele neamnri, teatrul a stat pe loc fără si faci nn pas nucar către desăvârşire ; la altele iar, a pişit cn încetul, aşa ci pâni azi nn prea se găseşte departe a-jnns; la altele apoi, adică la neamurile a-pnsene ale Enropei teatrul, ca literaturi şi ca arti, a mers departe, foarte departe. Conferenţiara! a arătat deosebitele so-inrl de literatori dramatici, precum şi mnlteie felnrl de aşezăminte, obiceinrl şi datine ale artei teatrale, la toate neamn-rile din vechime până astî-zl. In deosebi şi mal cn dinandinBul s'a o-pait conferenţiarul la teatral nostru. Pe la 1821 în Moldova şi în Muntenia mal târzii ceva, nişte tineri de neam fienri incerciri de reprezintaţii teatrale in limba franţnzeasci şi în cea grecească. Pe urmi s'att început ase da in limba rom&neasci bucăţi teatrale tilmicite ori originale, toate bune şi cuviincioase. Dintrn începnt, in deobşte toată tinerimea aleasă de pe atnncl, iubitoare de patrie şi de cnltnri, s'a străduit mnlt pentrn Teatrnl naţional; insă, ca întemeietori ai lnt, conferenţiaral a pomenit cu deosebire pe Âsaki, I. Câmpineanu, Arie-tia, Costache Mihaileann, Cos tac he Cara-giale. Ion Vahman şi mal c&ţl-va. Trecând apoi la starea teatrnlnl românesc astăzi, a arătat cnm că clădirea, ale cărei temelii cn atâtea jertfe le puseseră foarte bine acel bărbaţi cn tragere de inimă pentrn luminarea şi înălţarea neamnlnf, acnm a ajuns de tot părăginiti, în pri- damente* (saft .minte) şi nu „evi-dentemente ?* In pledoariile multor advocaţi de astăzi frasele: .evida- mente da, evidamente nu,‘ se aud In *ot momentul. Dacă judecătorii noştri ar vrea să mg asculte, el ar da tot-da-una re mas pe advocaţii ce voesc aşa de pocit. In acest chip, desvgţându-l de .mente* i-ar .lnvgţa minte*! Alexandri, In '„Dicţionarul grotesc*, zice că numai sistema minciunilor din zioa de astăzi, face pe novatorii noştri să adaoge un „minte* la sflrşitulcuvintelor. „Francaminte* vorbind, şi eă am mal mare încredere In ministrul care lucrează legal, constituţional de cât cel ce lucrează legalmente, costituţional-mente! In această privinţă, ca In multe altele, Moldovenii sunt mal buni păstrători al limbel , decât Românii de peste Milcov. „Mentele* la noi nu se prea aude In convorbiri, cum să aude din păcate adese vinţa atât a literaturii c&t şi a artei; şi ast-fel, a încheiat că prin urmare aceasta foarte folositoare clădire are neapărată şi grabnică nevoie, pănă nna alta de proptele, şi pe nrmă de meremet cn temei. Conf-renţiarul a vorbit cn ennoştinţă de cansă; statornicindn’şl bine planai, şi-a stăpânit pe deplin obiectai, iar pentrn limba carat românească in care vorbeşte, nn pnţine lande i bi cuvin. De aceea şi pnblicnl a rămas foarte mnlţnmit in unanimitate, afară ne nn singur glas, care s’a rostit pe faţă ca a-dâno nemulţumit. C&nd conferenţiarul a spns că actorii snnt foarte vinovaţi de căderea teatrnlnl nostrn, nn individ din fandai salel,^» protestat categoric. Pnblicnl, riz&nd, l-a chemat Ia tăcere... Conferenţiaral a nrmat, zicând cu actorii de la noi sunt aşea şi pe dincolea ; dar n'a apneat s&’şi sfârşească bine fraza, şi individa! cn pricina a protestat a doa oară energic. Publicul acnm l’a cam batjocorit. Conferenţiarul şi-a lnat şirnl vorbirii^ i-ar s’a legat de actori, oă aşa era scris în foiţele lui. De sstă-dată, împins cn tărie de mâncărimea protestării, individul a aruncat conferenţiarului o apostrofă des-n&dăjdnită, pentrn care pnblicnl Ta huiduit bine şi l'a ameninţat că ’1 dă pe nşe afară scărpinat. La această demonstraţie colectivă, cnm s'ar zice diplomaticeşte, i s’a tăiat omnlni pofta de a mai face apostrofe de frica vre-nnel catastrofe, şi ast-fel conferenţa n'a mai fost întreruptă de c&t de aplauzele publicului. Toată Inmea aplauda — nnmai protestantul ba. Se zice că interesantul individ era nn fiQ al Melpomenil, d. I. P..., actor ia Societatea dramatică naţională. O! Melpomeno, mnmă ciudată! pe copiii tăi, în cea mal mare parte, adevărat că nn ’i resfeţl, insă — nrită creştere le dai!.. NOTIŢE LITERARE „Biserica Orthodoxă Română* Nr. de la Decemvrie 1877 : Tabla materiei : I Creştinism ni în Dacii 129 — II A dona carte păstorală a prea S. episcop da Argeş 150 — III Es-plicarea evangeliel a 11-a dnpă Rusalii 158 — IV Vorbirile preotului de sat către poporanii răi. 163. — V Datoriile preotnlni in armată 173. — VI Napoleon I, 181. — VII Chronica Eclesiastică 183. — VIII Statistica eclesiastica a Eparchiel Romannlni 23. A eşit de snb tipar şi se află de vSn-zare: „Gnărison de bîx avengles-nes*, de d. Dr. Louia Fiala, şefnl serviciului sanitar în spitalul Filantropia. Ne reservăm a comnnica cetitorilor noştri o scurtă dare de seamă despre această interesantă carte. A ieşit de snb tipar şi ee află de vânzare la librăria Szolloszy, piaţa Teatrnlnl: RADU poemă de R. Roman, preţnl 2 lei. Vom face o dare de seamă asupra aceste! scrieri. ori la Bucurescl. Am arătat In scrisoarea I că In Iaşi sunt „alesgârl* pe când In Bucurescl sunt Scurse;* fie de ajuns a adăugi că In Bucu-rescl, Consiliul de igieDă publică pe fie care lună numărul „deceselor şi maladiilor*, pe când consiliul din Iaşi vorbesce de „morţi şi boale *şi lnsflrşit că, pe când Curtea de Bucurescl „pronunţă decisiunl,* cea de Iaşi „rosteşte hotârtrl. Căţl-va redactori al legislaţiei din 1874 aCt introdus adverbele In ă: „legală, specială*. Această formă, străină şi limbel române şi celei franceze, nu a pătruns de loc, Nu mă lndoesc că tot aşa vor dispare lu curănd adverbele In „mente* sad „minte*. Apoi „mente* este forma Dicţionarului Academic. „Sapienţi sat!* (Va urma) VARIETATl Gazetele americane publică dări de seamă asnpra nnal ineeting foarte ciudat,ce a avnt loc în zilele trecute le New-York. Meetingnl a fost convocat de Societate* Bărbierilor din acel oraş, şi a avnt de biect să combată o mânură luată de c&ţl-v* confraţi bărbieri, cari scăzuseră in prăvă-liele lor preţurile hotărite de stSroslia respectivă. In oraşnl New-York preţnl nnel răsă-turl fusese p&nă aci de 50 bani. Unii bărbieri scăznră pe jumătate acest preţ, A-ceastâ măsură pricinuind nenjnnsnrl confraţilor, Societatea a convocat meetingnl, care n’a fost foarte sgomotos. In New-York snnt 2000 de bărbierii, şi 7,500 de bărbieri. Mal toţi att lnat parte la meeting. Oratorii Societăţii ad arătat adunării că o barbă c&t de sp&nă nn se poate rade în mal pnţin de 15 minute, să fie bărbierul c&t de iscusit. Prin nrmare, presupunând că un bărbier lucrează pe fie-oe zi nna peste alta şase ceasuri d’arendul, in cele şase zile lucrătoare şi trei ceesnrl Dumineca , fac trei-zeci şi nonă de ceasuri; câte patra bărbi pe ceas, fac o sntă cincl-zecl şi şase de bărbi; câte 50 bani barba, fac 70 franci pe săptăm&nă. ‘Apoi, att conchis oratorii, mnlt e 78 de franci pe săptămână pentrn o calfă de bărbier?„ S’aă ficat propnnerl, cari ad fost primite, in sens de a opri pe ori-ce confrate să adncă pagubă corporaţiei. Meetingnl s’a sfârşit cn impăcăcinne şi chef mare. Aşa snnt bărbierii din toată lumea — cheflii! ULTIM_E_ SCIRI (Agenţii Htvss). Sant-Petsrsbnrş, 3 Martie, seara. (Oficială). — Pacea a fost as-tA-zI semnaţii. Nici una din con-(liţiunl nu este ancă cunoscută. Epitropia seminarului Nifon Mitropolitul PUBLICAŢIE Jn zioa de 10 Martin viitor orele 12 se va ţine iicitaţiă la cancelaria Epitro-piel strada Filaret No. 2 pentru arendarea pe termen de 5 ani cu începere de la 23 Aprilid viitor, a moşiilor Keajna din Jud. Ilfov, pe care se află semănate 200 pogâne cn gr&d alb şi Bâţcoveni din jad. Vlaşca nnde asemenea asistă semănate 300 pogoane cn gr&fl de Banat. A-matoril se vor presenta in arătata zi şi oră la cancelarie spre a concura fiind însoţiţi şi de cuvenitele garanţii in bani satt efecte pnblice, iar condiţiile ee pot vedea in ori-ce zi de lucru Ia cancelarie. + Jalnica familie, fii, fiice, gineri, nori, nepoţi şi nepoate, face cnnoeontâ încetarea din viaţă a marel logofetese, ANICA FLOREASCA prea iubita lor mnmă, soacră, şi bunică, eepansată in fericire azi Duminică la 17 Fevmarie 1878 la 6 ore poit-meridian*. Ceremonia religioasă se va celebra in casa mortuară, strada biserica Măgnreann No. 8, Ia ora 10 a. m. Marţi 21, şi înmormântarea Be va face Mercur! 22 in monaatiraa Ţigăneşti. Persoanele care nn vor fi primit bilete snnt rugate a considera aceasta ca o inritaţiune. A eşit de sub tipar , învăţ âmăn ul ^intuitiv*, CONDUCTOR pentru INSTITUTORI SI 1NVETATORI de DIMITRIE DOMNIŞOR Institutor Preţul 60 bani. EPITROPIA SEMINARIULUJ NIPHON MITROPOLITUL PUBLICAŢIE In tjioa d« 25 PtbruariQ curante Re va ţine 1 ici ta ţiS Ia cancelaria Epitropii Strada Pilaret No. 2 pentro darea prin antrepriza cSmeî fi fainei ueC'gtră pentru nutrimen-tnl Elevilor fi personalului de «ervicifl, p-termen de nnQ and, cu începere de la 11 Martie viitor. Amatorii de a si fnsSrcina cu asemen» an trejii i-f se vor presanta in arStata sortul medical. MAGASINDL DE MUZICA SI 1 losef Stndrovlcl et. Comp (Calea Mogoşoitl, vis-a-vis Je Conubtul Se afli A fî* vizare vrmiMnarrie pitar, de mare 1. MtUo Cuadrti, pentru piano, de Fr. fr. 2. î 2. Ra*ca*t, vestita romanţă rut^scă,! voce şi piano, ar^uifiisti de Fr. Bcliipek la 3. O n6j>U fn pădure, fantasie n.kţioif .i| Schipek, fr. 2 60. 4. Kefmna rals. Lud. Wiest, 2. 50. I 5. Nu te pat m. Marţui Jml*pendttt{ei, poes’e de Orăfi sica de G. Brătiann dedieată M. 8. D6mnct 7. ..Lacrimă{i fpnne", aria pentru voce: de d-na Baluţa, fr. 3. 8. TVflmfviye-^ofop, de Gobprtx, fr. 3. 8. Sctmpek. Les adieux de Vienne, vals, i 10 Brătian* Or., Cătaifi ndpte prinţi fr. t 50. FABRICA de CHARTIE MECHANICA i de la ZARNESCI, LÂNGĂ BRAŞOV prodnee chârtiS de tipar in divurse cali-tSţî in formate de c^le mal mari unitate dentru ijiaro A ee adre«a la direcţiunea num tei fabrice in Braşov, Strada Ca tari na No. 102. ! mmiifflumni hygieniqov, infai ble et preservati La ecnle guerixii •ane lui rien adjo dre. Şh trouva dinstout s leu l’barmacies de l'ITniver» ^t b Parii chez Jt Ferri, Phaunacien 102 rne Richelieu , eucceseur de Brou. Â Buchareat e * .Mr J. >V. Zilrner, Pharmacien. i JOfb*«**«•««• Kfmui 11. H0N1C11 TAP1SIEB SI BECOHATOB Strada Ştirbei-Vodă, 3 In dosul Teatrului Naţional, se recomanda pentrn tote lucrările atin- gatore de meseria sa. A işt de sub tipar şi ie aSS de vSn- fi&nele fine (crâpe de sântă) oamis6ne, groşette, broderie dantele, cravate de Dărhaţl ! yţ * ic cele mal no! forme şi eu lori, umbrele de săre şi de pldia et*. ele. Afcrăgănd g de-o-dată atenţiunea onor. Clientele oă din oauia ornel am redai fcrte malt preţarijt Oxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxr JOSEF GEUNBAUM L A BBLLE J"^LE,]DX1.TXEE.E 20, Colţul Itulcvardulnl şi Stradal MogoşoiftI, Casele Urec^nu, 20 Aduc la cunoscinţa onor. Public că mJ'am asortat Magasinul cu MENCICOAFFE, PALTOANE â la OERBY şi COSTUME COMPLECTE Pautaltfne de fantasie din diverse Stoffe. Tot de o-dată în§tiinte<| că am priimit CAMASl, FLANELE, CIORAPI, CRAVATE şi tot ce ecsistâ mal modern. Preţurile sunt cunoscute de cele mai moderate.