Nr. 4. •TUOI 6 4 IANUARIE ANUL III. — 1878. A BONAMENTELE. IN TOAT.l ItOS!\N(A »n............. . L n. 48 Pe 6 luni............ . 2< pe 3 luai ............ . 1* IN STKĂINĂTATE : e ............... . « INŞEKţIUN'I Şl RECLAME: EiDÎa 3e 30 litere petit, pa#ins !V, 30 hani. \ pagina W- 80 hani, pe pag. II, 2 lei noi. Reclame 0 lei noi linia. Un număr In capitală 10 bani. TMPUL ESE ’N TOATE ZILELE DE LUCRU. ' ^TsrtnsrarcTiii- 8e priimeae In itriinatftfc«: La D-nil Ifaai*n‘ gtrin ‘dnc t i o 1 si Adm i nis t ra i ie i: Palatul » Da ciad Un număr In Districte 15 bani. ţytal de Rncaroscl, 3 Ianuarie. Rural**...... 93 92*/4 1 l'om<*niale .... 87j !\ 87 funciar rural 81 V* 81 Jfw urban . . 69 --- M»r. municipal al Capiu 81 --- -'ij. Pensii...... 135 --- , Dacia ...... 200 --- România..... 40 --- Impr. municipal rn premii --- --- R'ntu Romani ..... --- --- 'iris 3 1 uni...... IOO1/4 1001/, uonIra . ...... 2520 --- Yirra » ...... -- --- Jeilin....... 123', --- (.'untul de Vlena, 15 Ianuarie. Renta ungară in uur .... 91 35 Bonuri de tPsaur ucg , I etnii. 113 *25 • , » H , 10G *25 împrumutul amtr, la hirtie . 63 80 » . , argint , 6? 05 Ifc*nta austriacă in aur ... 75 10 l>«ee din lud,,...............113 50 Acţiunii- bincel naţionale . . 80 8 aiiitr. de credit 223 — , m ungare » 208 25 Argint .....•*•••• J04 13 .......................... 61 Napoleonul ......... 9 49 100 mttrcl germane...........58 65 Cornul de Berlin, 15 Ianuarie Acţiunile Căilor for ite r</0 . . 70 50 Priorităţile C. fi*r. rom. 8% 72 26 Imp umutul Oppenheim ... 95 25 Napoleonul.....................Id 20 V’iena, termen lung ..... — — Pariu > ncurt .... 8l — Calendarul tjllcl Juol 5 Ianuarie. Patronul *ilel; S. S. Theopent ji Teona R* s&ritul floarelu! : 7 ore 31 min. Apusul noaHiil: 4 ore 37 min. Paiele lunet ; Lună Nuo£. PLECAREA TRE UNTCTRIILCm Buoareitel Noceavu Bucureicl. . . ,8.l5n 10.— d Plcvescl.........9.50 n 12.00 d Brăila............l..S3n 5.46 7.15 4 Tecuciil..........4.38 n 11.40 ] Roman............9.05 d 4.45 3ucen?a, sosire . .12.03<^ 9.55 n Snoeaia—Hucnroicl Suceava. 6.11 i 6.46 } Roman .... 8 45 { 1230 d Tecucid.........H.30 n 5.10 <) Brăila ..... 3.08 n 8.10 n 8 58 Ploescl.........7.12 l 2.46 j Bucureicl, «osire 8.30 4.30 } Bacircael—Glargla Bucureicl..............9 15 d fl.06 n Giurgiu, soiire........11.35 <} 8.27 (} Wlnrgla — Baanreacl Giurgiu.................9.26 d 4.45 Bucureicl, soiire....... 9 48 <} 7.17 n Bacuresc—YercIoroTa Buc.reicl............8.—6,05 n Piteai...............11.21 J 10.15 n Slatina...............2. I Poarta nn or roi a Încheie armistiţiB Serbia, e fclşă; din contră, Poarta ifiroffte ca arraiatiţinl «ă ae încheie şi Dtru Serbia, Romănift şi M uten^gru. Hasift a dec arat că nu va comunica ediţiile arnii.stiţiulu! de cât prin car-rul geu ral şi unma! plenipotenţiarilor rceştî, Armistiţiul na se va încheia de cât *pă ce vor fi acceptate bis Ie preliiui* are ale păcii. Roma, 11 Ianuarie. Suirea pe tron a regelol llumbcrt nn font încă notificată Vaticanului. Regele Humb^rt a ordonat uu dolifl de şase luni. In ordinul de zi adresat armate! pune tn vederea tuturora virtuţile ostăşeşti şi cetăţeneşti ale lui Victor Ennnnel. Mulţi senator! fi deputaţi aii sosit la Roma. Se vorb şte ca regele Hnmbort ar voi «ă’şî dea învoirea, cft remăşiţele pământeşti a!e părintolnî sBlÎ să fie înmormântate la Roma; şi-a reservat însă, ca să întrebe ma! înainte pe membri! familie! regale. Mancini a făcut propunerea, de a pre-sentn parlamentului pentru îuteraeiarea unul Pantheon, pentru înraorn ântarea Căsoi de Savoin. Prinţul Napoleon a Bosit aici. Mâne toate trupele din n gat vor di jurământ nonlcî regr. Generalul Biy-iecourt a plecat la Cormoua ca sa primească pe Archi-dacele Uaiuer. Regina Victoria a anunţat, că se va reprezenta priutr’un deputat special la înmormântare. Mâne mortul se va expune în Qairinal. Dnpă ,FaDfulIa‘ răposatul rege B’ar fi esprîmat nst-feî, înainte de a-ş! da aufle-tnl : *Mor catolic, am avut tot-de-nna iubire şi respect pentru persoana Sanctităţi! Sale. Dace, întră cât s’utinge de persoana mea, -ara făcut Sf. Părinte vre-o neplăcere, declar, ca ’ml pare r?d. La toate câte am făcut însă, am avut tot-de-una conştiinţa c’ain împlinit datoriile mele ca cetăţean şi rege şi că nn m’am atias întru nimic de religia sirăbunilor meî*. SCIRI TELEGRAFICE ALE .TIMPULUI* (Agenla Haras). Serviciul de la 15 Ianuarie 4 ort seara. Conutantlnopol, 14 Umiari»*. Populaţiunea continuă a deşerta Adria-nopolnl. Din causa deralieril drumalul de fier, mal mulţi refugiaţi, ce veneaQ de la A-drianopol, afi fost omorîţl safl răniţ*. Vlena' 15 Ianuarie. Se telegrafia?.!! din Constantinopo! ziarului «Fremdenblatt, cn data de 14, că in nrma înaintări! repede a Ruşilor in Rumelia, dvpositele de provisiun! nşezate în Ilamarly se vor muţi Ia Adrianopul. Mitroviţa este apărată de patra redute. Comandantul acestui oraş, Ibrahim-bel, dispune de 3,000 regulari, şi 5,000 neregulari. S rviciul, dt la 15 Ianuarie 8 ore seara— ConstantInopol, 14 Ianuarie. Server paşa şi Namik poş» plaacă astă-eeară Ia Adrianopol. Ei merg la Ka/.anlîc. Londra, 15 Ianuarie. Dnpâ informaţinnile ziarului ,Standard* compania hnlieră din ţara Gal es a primit ordinul de u eepedia imediat mar! cantităţi de cărbuni Jq baia Vurlo. Londra, îl Ianuarie. — Servicijl 4e la 16 Ianuarie — 9 ore dimineaţa La 15 lanuafie se vn ţin?a in O borne consiliu de miniştrii eob preşedinţa Parii, 10 Ianuarie. Camera a hotărit a nu ţine şedinţă Joi d n cana» servicinluî funebra celebrat în memoria Ini Victor Emauuel. Camera şi cea maî mare parte de deputaţi vor fi de faţă ia acest servicii. Constantinopo], 15 Ianuarie. Mehemod-Ali, care ae află actualmente la Adrianopol, Negib-paşa şi d. Toriu, coiirilier legist cu duol secretari vor In -*nţi ps plenipotenţiarii otomani, Server-p*şa şi Namik-pflşa. Gazetele anunţă că fi ita turcească ar fi bombardat Eupatoria, Ialta şi.Aopa. Populaţia a evacuat Burgoml. Sorbit aG atacat Kurşnmlo. O noă bătae s’a aj rina între Soleimau şi Garko, pe lângă Filipopol. Ii9stabilindu-ss linia drumului de fier, Servcr-paşa şi Namik-paşi aQ plecat astă-z.î. Nq e sigar că condiţiile publicate, ca fiind ale Rusiei, ar fi e-eacte. Pknipote iţiarii otomani nu vor avea cuno.scinţă de aceste condiţii de cât uumaî U Kazanlîk. BOCORKSCI îs IANUARIE O ploaie de deeoraţiunl, trei sute şi mal mult, a căzut peste ţari. CAnd ziarul nostru, unindu-se acum un an cu cA^I-va rari înţelepţi din Vdunare a sprijinit ci decoraţia romftnă trebuia sA fie curat militftreascA, prevăzusem abusul ce se va face cu o Jecoraţiune civilii. Cind zicem,prtvtzusem, trebue sft mărturisim că nici odată n’arn crezut că scandalul va merge aşa departe Incăt, .Steaua Iiomăniel*, consacrată prin priimirea Însemnelor sale de către M. Sa Ţarul şi prin săngele atător bravi, se va împărţi pănă şi la indivizi urtafl de judecată. Qbservaţiunile ce ar fi de făcut asupra listelor decretate la 1 Ianuarie ar fi nenumărate. Ne vom mărgini la foarte puţine, căci nici că mal trebue vorbă multă asupra unor asemenea procedări. Cel d ănt&ifl lucru care sare In ochi, este o scandaloasă şi flagrantă violare a legei. Legea, făcută chiar de guvernul actual, nu permite a se numi d a dreptul In gtadurile mal Înalte ca gradul de cavaler , de căt cu ocasiunea prom iţiuuel ăntăiă, şi fixează un număr limitat ce nu se poate Întrec’. Acest numlr este sfertul numlru/ut loial al ilecoraţiu-nilor în fie care grad. Să luăm de exemplu gradul ăn-tăiii, Marele Cordon. După lege, el se compune In total de 20cordoine pentru pămăntenr. Din aceste 20, numai 5 puteau fi date da dreptul In crenţiunea ordinului, iară cel-fnlte rS frebuosc reservnte, căci nimeni nu se putea ridica la d&nsele de căt prin calea ierarehicâ Inaintănd din gradele inferioare, iar nu prin numire d’a dreptul. El bine, la crearea decoraţinnel In loc de cincr, s’aă dat şease păşind ministerul peste lege cu o nomina-ţiune. Astăzi se mal adaugă trei mari cordoane care pot fi foarte ne-merit distribuite, care Insă nu s’aă dat de căt prin călcarea flagrantă şi fără scuză a unei legi votată de înseşi Adunările actuale. Aceiaşi călcare s’a făcut pentru cele-l’alte gradurl depărtendu se pre-tutindenea cifra legei, care a avut nebuneasca idee de a pune o margine la furia de decoraţiunl şi de podoabe care stăpâneşte pe orl-ce demagog.—Este In adevăr un spectacol nuoft şi surprinzător acest despreţ făţiş al guvernului actual pentru legile chiar propuse de dânsul, această deprindere ; nasa voia, aşa fac* care caracterisează In cel mal mare grad regimul ce sugrumă astăzi ţara. După ce am constatat despreţul absolut al guvernului pentru InsuşT legea sa, să ne mal coborâm oare la amănunte? Un guvern capabil de a călca In picioare o proibiţiune formală, ce va face când va uza In privinţa alegerel persoanelor de o latitudine care o are şi care nu poate fi controlată de cât prin bunul săă simţ, prin pudoarea sa, prin patriotica îngrijire a nu desonora semnul de onoare a unul stat întreg. Ast-fel de griji n’afi turburat nici odată nopţile d-lor Cogâiniceanu şi Rosetti. Totul se găseşte In acea listă estra-vagantft care începe de la d. Mano-lache C .'stadie, pentru a sfârşi cu Mircea Mâlăerul. Totul, dară mal cu seamă agenţii electorali roşii. Când n’a putut sâ’l mal decoreze ca senatori, deputaţi, funcţionari, etc., I-a decorat ca cârciumarl şi mart proprietari. Nu contestăm că decoraţiunea se poate da unul proprietar util ca un comerciant, un proprietar. Insă cănd I Când se probează că acel comerciant a introdus o ramură nouă de industrie In ţara Iul, a creat un is-vor de bogăţie nod, dară nu când s’a mărginit a face meserie de prăvăliaş, ce cumpără eftin pentru a vinde scump. Asemenea un mare proprietar nu se decoră pur şi simplu fiind-eft are un mare venit, dară fiind-că n perfecţionat cutare procedare de cultură, a ac.limatat cutare product necunoscut. In fine, asemenea recompense st daă In urma cxposifiuncl industriale saii agricole, după avisul unul juriu compus din oameni competinţl. Nu ştim ca ministru dc estorne să fie de obicinuit un om rare înţelege agricultura saU industria, pentru ca dânsul să propună asemenea răsplată; este foarte adevărat că ministrul actual este foarte priceput In arta de a căştiga mult prin a- griculturâ. Insă nu credem că Domnitorul a voit să respiăteascâ aceste procedeurl de a face bani cu mo-şiele, Ori-cine va citi lista, va vedea că oamenii decoraţr sub nsemenea pretexte, sunt saU rude a vre nnul Deniamin guvernamental, saU alegători lndoioşl In vre-un col. 1, ale căror voturi trebuiau cumpărate. Mal observăm că s’aU decorat (e-ranil care aU figurat In divanul ad-hor. Nu putem de cât să aprobăm. Dar aceşti ţeranl de sigur nu s a U decorat ca (eranl, căci atuncia ar trebui să se decoreze milionul de contribuabili al ţârei care aU tot atâtea merite ca şi tovarăşii lor. Dacă s’aU decorat, este fiind că aU făcut parte din ilustra Adunare care a pus bazele stării noastie actuale, care cea d'ântâiu a făcut să se auză glasul României Europei ascultătoare şi bine-voitoare pe atunci. In asemenea cas dar, trebuiau decoraţi toţi membrii supravieţuitori din di-vanurile ad-hor. Cu atăt mal nedreaptă este această uitare cu cât verl-cine va mărturisi că nu tocmai aceşti deputaţi, ţeranl oneşti dar puţin culţi, aU fost autorii şi instigatorii acestor mari măsuri. De ce dar această uitare pentru cel laiţl membri supravieţuitori al Divanurilor ad-hoc? De ce această grosolană ingratitudine ? Ultima noastră observaţiune va avea raport la cel trei miniştrii din ministerul Liscar Cătargi, d-nil N. Creţulescu, Teii şi G. Cantacuzino decoraţr astăzi. Noi găsim mal ântâiu o supremă necuviinţă din partea guvernului de a pune asemenea bărbaţi lntr'un decret ou d'alde d-nil Fleva şi Sto-lojan cari »U scris volume de insulte nedemne şi calomnii lu contra lor. care i-aU tratat de reU-ftcătorl de la Tribună. Daca aceasta este o reparaţiune, ea nu este complectă şi nu vine la timp. ATn este complectă, căci ar trebui esplicat In .Monitorul* cum se face că acel, ps care partidul de la putere acumş-asa luni, 11 gisia buni de ştreang, sunt n<=tâzr demni de un strenng de mătase, cum acel ul căror nume s'a publicat in trei mii de comune ca autori al tutulor relelor şi calamităţilor simt astazi, după un nn de zile, judecaţi demni de o înaltă resplată! Nu vine la timp, căci dacă acusaţia a fost retrasă In contra acestor miniştri, ea a fo9t retrasă In privinţa persoanelor lor, iar nu In privinţa faptelor care li se imputaU special şi despre care aU luoâ să res-pundă înaintea Justiţiei colegii lor menţinuţi In acusaţiune. Ast-fel u-uele capete de acusaţiune care privesc In deosebi admistraţiunea finan- T I M P D L ţelor şi a lucrărilor publice suut rasn-V* ute, de ş. mimţtri acestor departamente sunt înlăturaţi. Aţa pretinşii principali autori, nu mal sunt acusaţj, dar acuaaţiunile remAn, şi alţi miniştri care nu vin acolo de cit ca complici ţi solidari, sunt IncA ţinuţi ->A res-punzA pentru ele ; căii IncA odatA, s’att InlAturat persoanele dar nici un cap de acusaţiune nu s'a retras. In ast-fel de situaţiune, de ceraţi unea datA acestor onorabile persoane este o adevSratA derisiune, este un fel de provocare ce li se face a se mArturisi i e dPnşil sad pe colegii lor de culpabili de faptele irn- Procesul faimos al deputatului S. V ileticl se urmeazA şi tot mal multe elemente se aduuA pentru achitarea acuratului. L)upA ce timp îndelungat aQ observat o atitudine foarte reservatA In tot ceea ce privesce politica or ion ta IA, ziarele din Viena reîncep a se pronunţa asupra condiţiunilor de pace, pe care Austro-Ungaria le-ar putea accepta. IncA de mult ziarele oficioase din Viena ziceaO me-rell, cA lfoinAui» uu va pwtea sA facA nici o acliisiţie teritorialA p* ţărmul drept al Dunărei In nuuiA-rul de la 1 ? Ianuarie, ziarul „Frein- cum ne spune corespondentul ziarului englezesc, Rusia voeşte sA cAş-tige cu ori-ce preţ Dasarabia şi o-ferA României In schimb pentru aceastA parte din vatra strămoşească nu numai Dobrogia, ci chiar şi nes-cal-va pArţl din Bulgaria, pe la Ni-copoll, Vidin şi aşa mal departe. PAnA acum aceste negociArl nu afl avut nici un resultat positiv. Ziarul englezesc sfArşeşte asigu- cu o a doua brigadA din a 14-a di-visie şi un batalion din regimentul de Breansh. Oraţie ceţei, al noştri aQ reuşit a coprinde prima linie a cantonamentelor, turcii observAnd aceasta aQ deschis o tare canonadA, mal ales cu mortierile. O lupta crAn-cenA s’a început pe posiţiunile turceşti, In vale, aproape de satul Şip-ca, care a durat de dimineaţa pAnA la 3 ore dupA ameazA. CAtre 4 ore focul a Început a se slAbi şi la 4 ş-jum&tate a încetat. Un ofiţer de or- rAnd pe cititorii săi, cA cestiunea j donanţA al generalului Seobelev, ma. Basarabiei nu mAreşte popularitatea I tntiiid, şi generalul Sinolearof ad a putate, de calomniile IndrAsneţe ale deublatt* revine asupra acestei ches- oamenilor cari 1 decoreazA. Trebuia cinismul d-lul CogAlm-ceanu pentru a pune pe o singurA listA pe d-nil N. Creţulescu, U. Can-ta uzino şi Christian Teii, cu d-nil Fleva şi Stolojan. Trebuia machiavelismul d-lul C. A. Rosetti pentru a inventa acest mod indirect de a provoca pe unii din miniştri sA mArturiseascA Inşii cA ad fost a-tAţea ani In minister alAturea cu nişte oameni criminali, ale cAroracte ilegale nici cA le bAnuiad mAcar. InsA aceasIA tac tic A nu va isbuti, suntem siguri. Nu ştim ce vor face isemenea bArbaţl, nici nu ne permitem sA le dictArn purtarea. Dar suntem mal mult de cAt Biguri cA vor alia un mijloc de a eşi cu demnitatea lor din asemenea situaţiune delicatA, şi nu vor permite ca partidul conservator, pe care Îl repre-sintA, sA cazA victima unor asemenea neoneste şi grosolane macuina-ţiunl. SA terminAm in sfArşit printr'o observa ţiune ultiwA. Preşedintele Camerei deputaţilor, mentorul pute ref, distribuitorul tutulor bunelor şi relelor, d. C. A. Uosetti, pe care 11 putem cu aceastA ocasiune numi şi Marele Decorator, nu se decoreazA pe siae lnsuş. Concluzia pentru ori-ce om cu mintea sAnAtoasA este dar, cA despreţueşte onoarea care o face celor-lalţi. tiuiii, şi dAndu-şI seamA despre succesele armelor romAneştl, serbeştl şi munteuegrine, se lntreabA care va trebui sA tio formula pentru In-cheiarea pAcel Intre PoartA şi aceste trei ţări. Ziarul vienes e de Rusiei In HomAnia. vernulul roman. Nici a gu- BESU01UL A. S. I. Murele duce Nicolae a adresat M. S. Domnitorului urmAtoa- nunţat generalului Redetzhy, cA armata turceascA se predA. latA tot ce şiid pentru moment. Perderile noastre, In aceste două zile de lupte crAncene, uu sunt AncA cunoscute, darA trebue sA fie, consi- aceitel ţări, duşmănie car* creşte ea i meritele d-!al (Jugâlniceann ee măr ee, ■ en seamă după cum a probat In impri firile actoale, duşmănie care eete orbe înrădăcinată Ia toatl tagma d-v., ia plnd de la d. N. Iooeacn capul, şi pt la d. Orneecu eoada partidului. Cu to acestea efl, admiratorul d-v., uu ince sera şi nici voifl inerta rre-o uată a r peeta şi a atima pe d. I'ogălnioeaan ;b CU toate defectele aale pe cari i le st buiţl recunoscând in d-ea pe cel mal pzbil dintre toţi barbeţii da dincoace Milcov. D-le Holbau I Ara crezut ca de oari vă titluiţl om liberal, mare pairiot părător vecinie al drepturilor popota veţi impărtiifi In eine tot-d'a-nua ai frumoase şi bine-făcătoare principii iu rate de Dumnezeii şi merite de em inel n/aru iuşeiat când m'aiu conviv • • pArere, cA Poarta nu poate sA intre rea '• •egrama . In ni-goeiAri directe nici cu una un. Selvi. 29 Decembre.— Ceie-l’alte tr Insele şi cA Rusia va trebui sA I detaşamente din trupele noastre aQ mijloceascA şi pentru dftnsele. .Dar ocupat, la 8 Deceu- re bagat şi K.at . , , , . linov. Radetsky ml-a comunicat cA cuvântul din urmA şi hotArAtor, in- „ , . - ; . , . Y 1 numărul trofeelor nu e Ancă cunoscut. derabile. Coloana prinţului Mirsky 1 stăzl ci aoopnl aepiraţiunilor şi mai şi regimentul de Podolia aQ suferiţi «Urilor d-v, politioe na înnt decât i mal mult. Pot spune cu mAudrie renul d-v. personal. cA memorabila apArare in timp de cinci luai consecutive a străintoarel Şipca nu se putea termina Intr un citkp mal strălucit de cAt acesta. cheie ziarul vienes, nu poate sA | uup£ Rossil-paşa, efectivul armatei fie rostit nici din partea Rusiei, nici pnsoniere e aproape 25,000 Intre cari diu partea Turciei, cu deosebire dacA un general de divisiune, 2 generali ar fi vorba de schimbarea posiţiunel I de brigadA 80 ofiţeri superiori, 280 internaţionale a acestor {Ori, despre ™balternl. Nu sa a găsit de ., i « , cat 5 drapele şi o mulţime de fa- mutarea graniţelor lor, despre anu-^ ^ ^ larea vre-unul punct din tractatele 8lmt opt m0rtiere cu bAtaiA mare şi mal veohf. I vre-o 60 tunuri. Lupta a ţinut două Pretutindenea, unde interese eu-1 zile, la 27 şi 28 Decembre. Armata ropene se pun tn joc, se va rosti I turceascA a sosit la Şipca, cAtre 3 şi Europa şi In comun acord cu Eu- l‘ jumătate ore după ameazA, ea a . . , _ . . . luptat In ziua de 27 Decembre con- ropa nici Austro-Ungaria nu trebue ^ coloanel principelul Mirsky, care sA iute cA este una din puterile I a f08t 8jiit d’a |QCepe acţiunea la garante, care aft Încheiat vechile 19atul Şipka, mal nainte de sosirea tracte şi care nu a renunţat IncA coloanel Seobelev. Coloana principe U dreptul de a încheia noi tractate lui Mirsky a Încercat perderl lnsem-pentru regularea afacerilor din 0- 1nate. dar ft luat Prin Putere dou* DE LA CTKTE M. S. Domnitorul uefiind IncA InI sAnAtoşit, n'a putut asista Iu zioa de anul nob la serviciul divin ce s'a celebrat, la mitropolie cu ocasiunea St. Vasile. La orele 1 1, Măriile lor ab primit Iu apartamentele Lor particulare felicitaţiunile miniştrilor. rienr. tunuri şi a fAcut 100 prisonierl. Printre rAniţl se află : generalul Do-brovshy, comandantul brigadel I din divisiunca a 9; colonelul Grotnan. comandantul regimentului de leletz DIN AFARA Austro-Ungaria.—Corpurile le giuitoare a’ab întrunit şi ab reînceput desbaterile proiectelor de legi privitoare la pactul dualist. In parlamentul din Viena s'a început desbaterea generalA asupra proiec tulul de tarife vamale; iar dieta din Pesta nu se ocupA de o cam datA de cAt de cestiunl trecătoare In urma IncetArel din viaţA MajestAţel Sale Regelui Vittore Em-mauuelle, Curtea Înălţimilor Lor, a luau doliul pe timp de trei săptă mAnl, cu tncepere de la 2 Ianuarie N ASUL FR ‘CŢIUNEI fi Ellglltera. Ziarele străine co mumcA din Londra raporturi des-1 şi comondantul ad-interim al regi-pre o manifestaţie, aşa zicănd cea I mentulul de Orei, locotenitnele-colo-d'antăib făcută pentru politica an-1 °*1 Aomeiko. Principele Mirski a .. . i . .I dormit In cAmpul de bAtaiA. Seara, ti-ruseascA a guvernului. Alăturea Iuo “ , ,, , . ” . , . , coloana Seobelev, care mergea spre cu multele şi atAt de energicele ma- luptandn_M de ja lmecria , mfestaţiunl fAcute contra acestei L*a apropiat de Scheinos, precum şr politice, importanţa discursului ţi-1 trei regimente din prima divisiune nut In St. James-Hall se perde. Ide cavalerie trAmise de generalul Ziarele englezeşti decAte-ve zile ab Railetsky ca sA fecA joncţiunea cu ii , .... . , • * , , , I Seobelev. IndatA cq ajuns la Ua- dat In d^r&t şi tn deobşte întreaga * . g ■ A aî iliaf . . _ ... i brova aceste trei re^iraente aft şi luat atenţie a opiniei publice din Engli- I rte la ,upU tn 28 D.cembre. In tera pare a se Îndrepta asupra ne- acea9tft zi a fost un viscol ş. o ceaţA gocierilor ce se urmeazA Intre PoartA | din cele mal groase, ast-fel ( A din şi Rusia. I posiţia noastrA de la Şipca nu se ... i av , I nutea vedea nimic In vale*, cu toate Ziarul .Times* comunicA fArA de veuea u * , ^ . | acestea IndatA ce a avut cunoştinţA nici un comentar un raport despre cft ce(e ^ coloane lnconjurAtoare negociArile, ce se urmeazA Intrs gu- 8e aagaja9eri de dimineaţA cu ina-vernul rusesc şi cel romAnesc reia-1 nucul, la Şipca, generalul Radetsky tiv la retrocedarea Basarabiei. DupA la decis sA lnceapa atacul din front CetAţeanul N. Clătinos, din Iaşi, caracteriseazA cu mult umor fracţiunea şi oamenii el Intr'o scrisoare, publicatA In .Curierul-Balasan. D-ula d-lnl Alezandrn Holban, deputat, conailiar jndeţan de Iaşi şi primar la comuna Dobrovăţul, diatrictnl Vaalnifi Domnule Holban I Ca anal ce mal bine de 10 ani am votat pentru d-v, şi pentru d. Gheorgbin, ort de câte ori v'aţt pna aao nu cendida-tora la deputăţie aaS la comună; mă aflu in tot dreptul de a vă aproba aab daea-proba purtarea d-v. de mandatar ^tiam de molt că nutriţi o ară neîmpăcată asupra persoanei d-lnl M. Cogă!-niceann, şi dacă memoria nn mă inşală, cam ds pe !a anul 1r 6», când en pricina ■Monitoralnl oficial.. Ştiam iarăşi ci grupai politic din care faceţi parte şi din care am fâeot şi efl parte până astăzi att avut şi are o înverşunată duşmănie per-eonală aenpra oelul mal ilustru bărbat al In zică de alegeri ne intindeţi mâi ne înşelaţi prin vorbe doici en nşnv nnminda-ne .iubite cetăţene* ,până i •ciţi că votarili vă sunt asigurate pe. deputăţie şi după acea când ne întâi tutoarceţi capul, ca diu elava in oar< aflaţi eă nu mal vedeţi pe .iabiţil cetit din ziua alegereL Ce proba de patriotism aţi dat d-tră. ? op,niunea publici pe care o tăi atat de mult când aveţi nevoe de v gpune ; că moşia Uhermăneşti care • întindere S,0OI) fălci pământ şi care rendă ca 7,000 galbeni pe an, d-ve prin influenţa de care dispuneţi ea d tat al lefilor şi care mere gnralifl,al fii tn arendă pentru tovarăşul d-voaitc[ semenea mare patriot, de şi nn are ca d-voestră numai cn suma de galbeni pe an şi că aţi călătorit şi Tnrnn-Măgurele pentru a vâ inţele aceasta. ge mal zice că pe lângă că §nut« pătat şi Membra Consiliul JadiţM Iaşi mal sunteţi (pentrn a vă pate tea tnlesni trebile) şi Primar la ce Dobrovăţ din jndeţnl Vaslui., şi efl | că nn e drept (dacă onteţl drepţi conititnţionaj pentru d-voastră dea putat, consilier jndeţan şi primar, nnmsl dacă este gheşeftnl la niijloo Aceste sunt actele de patriot sie aţi eătâişit. Şi mă mir enm d-v şitorul acestor acte patriotice şi a multe, pe care efl n.ă însărcinez a la Inmină cn o altă ocasiune, Imlrai arunca insulte in desbaterile Camera pra adevăratului patiiot M. Cogâ,«> (patriot prin fapte iar nu prin re d-v.) zicând intre altele că d-sa ,ş telit fruntea.' Dar d-le Holbau, ar ea eă aveţi tot-d’ajna Înainte pro bătrânesc care zice; >să-ţl vizi ml iute bârna din ochiul tăfl şi apoi din ochiul altuia* şi dar ee nn i Cameră pe acel pe care ţara adevtrt dinrniştil nici lefegii, il stimează, t tarea cărnia nimtnl nn se jelraşte decât nn din tagma zişi or liberi şi i» dinţi (nnmitA şi fracţiune din eeţl parte şt care ti.gn ă atât in a porului cât şi in a d-lnl Cogălniee valorează mal mnlt de cât o grapă perei. Mal înţelegem uot scopul interpt UIHAIL STROGOFF CURIERUL ŢARULUI l (Urmare* 3-»). Trecur# ast-fel patra tiîe în r§ri starea de lucrări no s'a schimbat de loc. Prizonierii n’att auzit de loc ▼orbindu-se despre ridieaera Ugărnlol tartar. Erefi pJ/iţl foarte straşnic. Le ar fi fost pesta putinţă de a etrebate incin^âtuarea de pedestruşi şi eilareţl care pKzes fi lina şi noaptea. Cfct despre hrana ce li se împărţea apoi abia la era de ajuns. De doal ori în Trema de 24 ceasuri, li se arunca cfcte o bucată de măruntse de capră, prăjite p« cărbuni, eail e&te-r» bucăţi din acea brânză numită Krui făcută din lapte acru de oaie, şi c.ara muiată ia lapte de eapă, formează mâncarea cea mal obicinuită a kirkja foarte miră pentru aceia ce eoprindea, ci afl trebuit se ren âe la arant-poetnrl fără adăpoat şi roşi fără hrană. Ce soartă păstra Feofer-Kban acestor nenoroeiţ»? Avea si-I aşeze oare ie Toinek, e.fl vre-o «zecuţiune sângeroasă foarte obiciuuilâ căpăteniilor tartare avea ■ă-1 secere? Ac aeta era taina capriciosului Emir. Ao> st corp de armată nn venise de le Oui.k şi de la Kolivan fără eă târască dup. nruiă-l grămada de cerşetori, de bor-fişi, de speculanţi, oe compun de obioeitt coada anei erraete in mers fostă această lame trăia pe seama ţârilor străbătute şi iă»a puţin lucra pe după ele. Deci trebniuţă dea m«rg« inepte, chiar dacă er fi numai pentru asigurarea aprovizionării coloanelor ezpediţionare. Tot ţinutul coprine intre Ukiro şi Obi, j.fuit cn detăiâişire »ra el. it de orl-ee mijloace. Tătarii fâceafl in nrma lor o pustie p« A i a oare Ruşii n’ar fi pntnt’o trece fl^ ■ Ute In nnmărnl acestor oan enl fiirfl tâifl oe ee năpustiseră din pro»ine spus, figura ceata de ţi^»! ce | pe Mirbsil Strogoff. Sa«gara era Aceaetă sa.bstică spOană, suflet Inllvan Ogar.ff, iki »» departe un • ti)>ânnl sâfl. I*™ T*‘ot P« «n-ţ pregălindn'şl enilt’rile, in Uneia t guvernă âo*ul Nijm-Nofgorodnlul trecerea Vralulul, el te d.epărţisHrl ptntrn câte-va zile. Ivaa-Ogarvff t a sjeoRc rapide la Iskim, pe cânt ^ >ra şi ceata tl o apucase dn pt spr prin partea de miază-zi a provine Orl-cine va inţebge lesne Ce sj'l durea Iul Ivan Ogar.ff această fel ţiganii s?I, ea străbătsa in tot lo«| zind şi dând ra|>ort despre losti Ogarvff era ţmnt in eureut de petrecea până in inima provineitliil litra. Aceşti ţigani erafl pentru vf, de ochi, o sută de arechL tot-d'aa i pentrn eansa iul. Alteiinteil plăt de scnmp acest spionagifl din seral» mare profit. Sângere, eltă-dată compromişi fc efeevre foarte gravă, furase scăpa SAD TIMPUL |gr '-voastră, cn care plictisiţi Camera, adresa d-lor miniştri de externe fi In-rî publice. Ţinta'ţî este să te cocoţezi fc uiinisteriul lucrărilor publice, dar o să iţeşti ca broasca care roind se ajungi! mărime de boQ, t'a umflat pini cinJ plesnit. Şi te pot asiguru ed, fi cu mine treaga ţari cS, atât d. ministru de ex-erne cât fi cel de IncrirI publice cn vor fidea de c&t odată cu întregul cnbinet, atunci cred că nu veţi mal fi acolo nude înteţi acum nici vâ veţi mal putea arăta 'Incirimeu de limbă care o aveţi, ţţş pun întrebarea : ce roiţi să mal a-ln minister? larăjT rre un incapabil jleom aţi probat cn capul partidului jAstră când cu nota către marele Vi-.,|,fctrebându’l dacă fi România face parte provinciile privilegiate ale Turciei.? Cât despre sacrificii pentru patrie de d-vosstră nu vă puteţi egala măcar cu nine nici unul cbiar dintre bogătaşii par iduml d-voastră. V. pretindeţl că Buuteţt democraţi, ei 'dne ed cred după mine că democraţia con-mnă luesul, fanfaronada etc., ca nişte itşertăciunî lumeşti, partidul d-voastru din ^ootra, ved că egalează cu Llezede Grifc'ora filurdza mergănd pâuă acolo ca democraţia de nu pot deosebi coroanele de la per-leliie săniei Principelui Grigorie Stnrdza le .le fostului ambasador la Paris a d-lui loaescu. Sfârşesc d-le Holban rugându-vă cn tot nspectul şi stima care am avut’o pentru i-V. de a înceta cu asemenea interpelăciunl tadarnice, şi mai bine a vă ocupa de fă-ţiduiuţelor care le dăjeaţi tot-d'anna la iintrunirile de la Primăriei. Remfin al d-v. ca tot-d’anna cu tot respectul dar nn şi cn votul. N. Clitinoa. Ufl 1377 Decemvrie 21. Ortodoxia luterană şi socialiştii din Germania Preoţii ortodoeşr luteran/ din Ger-nania, vizând căile eftţi-va ant creşte nemulţumirea economicii a lucrătorului agricol şi a celui de fabrică, I şl văzând. cil ac°astâ nemulţâmire ia forma unei negaţiunl a tuturor instituţiilor istorice, afl încercat a Întemeia un partid uoO, care să re-Ipresinte interesele ţăranului, a pro-[prietarulul Ue pământ, a plugâriel lin contra puterii covârşitoare a capitalul bănesc. In această formă, el se numeau Ifgrsrl. Stăruinţele lor se lntemeiaâ I pe un fel de intuiţiune originară [dreaptă. Statul, ziceaţi el, se bucură Ide-o suprafaţă oare-care de pământ, ] care lucrată căt de bine, produce o sumă mărginită de grăne — care [corespunde asemenea c'o sumă mărginită de ,trebuinţe omeneşti. In-dată ce sunt mal mulţi locui-torl, de căt poate hrăni pâmân-1 tul, statul In interesul sâă bine ln-Iţeles, ar trebui să le Înlesnească e-j migrarea In alte ţări nepopulate ; căci acest prisos de populaţie um- ple oraşele, unde negăsind o muncă, care să le poate Îndestula trebuinţele, degenerează trupeşte şi sufleteşte şi constituesc elementele demagogiei şi simburele turburârilor. Dovedit este, că sunt foarte puţini oameni Intr-adevăr bo iţi pe pământ. De c&te ori se pun dări asupra bogaţilor, stringu-le ouorl-câtă conştiinţă şi esacti.ate, tot vezi la la urma urmelor, că dările lor sunt te miri ce şi mal nimica alături cu dările, ce se plătesc do clasele sărace ale societăţii. Pe de altă parte, e iar evident, că cine are bani In ladă nu scumpeşte păuea nimărul, :ăcl preţurile articolelor de subsis-tenţa nu se urcă priu împrejurarea, că unul are strlnsurâ şi trăieşte la adăpost. Sărăcia are alt isvor In societăţile bine organizate şi acest isvor e supra-popularea. Cine cu găseşte de lucru la ţară, merge In oraş; acolo găseşte de lucru, dar o râd plătit, pentru că productul industrial, In dată ce lucrarea lui va fi scump plătită nu se poate desface nicăirl, deci eftinătatea lui e calitatea aceea, care ’l face să poată fi vândut. Deci lucrătorul lucrează eften şi trăeşte scump, el o In vecinicâ criză a finanţelor sale private , de acolo nemulţâmirea sa economică , degenerarea sufletească, tendenţa ue a resturna tot ce există, neştiind că resturnarea ar B un paliativ pentru două zile şi că după nceea, ar fi o mizerie şi mal mare, şi mal cumplită. Dar Intre ţărani, preoţii par a nu fi avut suces şi de acceea se adresează astă-zl direct la lucrătorii din oraşe cari In unire cu biserica şi cu rno-narchulsă găsească mijloace, ca fără răsturnări şi violenţe sălnbunătâţea-scăstarea lucrătorului. Cu acest scop voiesc să înfiinţeze o .asociaţiune centrală pentru reformarea societăţii* La 3 Ianuarie a. c. predicatorul Curţii d. StOker afi convocat In Berlin o adunare populară , pentru a espune programul noului partid. Biuroul, ales de adunare,era compus numai din socialişti. D. Grilneberg, un lucrător, luă cuvântul şi spu3e, că mizeria claselor lucrătoare este a se atribui numai teoriei economice liberale. Prin revoluţie nu se poate ajunge nimic deci trebue, ca lucrătorii să Intinză măna acelor clase avute, cari aă o inimă pentru lucrător. Intre aceste elemente sunt şi clasele avute ale bisericii evangelice, care intind măna stării lucrătorilor. După aceea ceru cuvântul predicatorul Curţii d. StOcker. Presiden-tul socialist zise: Domnilor, Am găsit esplicabil , c'aţl Întrerupt adese-orl pe d. Grilneberg, căci a trebuit să vi să pară, că voia să joace comedie cu d-voastră, cu poporul. Dar acum aă cerut cuven-tul un om al ştiinţei teologice , d. predicator al Curţii StOcker şi o-nuarea noastră politică cere. ca s'ascultaţl pe contrar In tăcere. Voia Îndeplini fără deosebire funcţiunile ceit oficier rus. Ba na uitase de loe ceea ce ’I datora şi se dtdese Ini, corp şi suflet. Iv»’x Og&rtff intrând pe calea trădX-rii înţelese ce folos poate să tragă din a-«eistfi femee. Orl-ce ordine da, Sangara *1 îndeplinea. O pornire peste putinţă de explicat, mal puternică de cât aceea a recunoştinţei, o împinsese a se face sclava frădătornlul, către care se alipise din cele jl'ântâiti zile ale Ini în Siberia. Confidentă i complice Sangara, fără patrie, fără fa- ilie, i-a plăcnt a’fî pune viaţa vsgabontă la serviciul năvălitorilor pe care Ivan 0-;areff avea eă’i năpustească Bpre Siberia, .a minunata isteţime firească neamului iîS, ea mal avea o energie sălbatică care lin cnnoscea nici erlare nici milă. De la sosirea el la Omrk unde şi-a gâ-11 ţiganir, SangAra nn se depărtase nn llias de lvau OgarelT. împrejurarea care |ma«ge f»ţă la faţă pe Vlihail şi Marpba ■icrogoff era cunoscută. Temerile Ini Ivan Ogarelfin privinţa tre-Ijeril nnnl curier de al Ţarului le ştia şi le împărtăşea tot-de-odstă. Marpha Stro-ItofF prisonieră, Sangara ar h fost o femee li o chinui cn toată isteţimea unei piei Iroşil spre aT smulge secretul. Dar nn ©o- , Bice încă ora în care Ivin-OgarefF voia să facă aă vorbească bătrâna SiberianS. Sangara trebuia să aştepte, şi aştepta fără bS piarză din vedere pe aceea pe care o spiona dapă placai eî, pândindu'I cele m&I mici gistnrl cele mal mici vorbe, a-vând’o îu de aproape băgare de seamă zina şi noaptea, cântând a auzi acest cn-v6nt de fib scăpânduT din gura, dar dejucată până atnncî de neschimbata nepăsare a bătrânel Mirpha Strogoff. Intre acestea la cea d’ântditf isbucnire de fanfare, marele maestru al artileriei tartare şi scutierul Emirului, urmaţi de o strălucită escortă de călăreţi Uabekî, eşt-seră Iu fruntea lagărului ca aă priimeascu P« Iran-OgareCf. Când ajunseră in faţa lui ’l făcură cele ma! mari onoruri şi *1 poftiră a’i însoţi până la cortul lui Feofar-Khau. Ivau-OgartfT, neturburat ca in tot-d’a-una, răspunsă rece la deosabita cioata a înalţilor funcţionari trimişi intru întâmpinarea lnl. Era foarte simplu îmbrăcat, dar prin o Înfruntare sfruntată tot nial purta încă o uniformă de o6cier ros. In momentnl când se pregătea să treacă on calul săă împrejmuirea lagărului, San- raele de prezident. De aceasta aveţi si vă ţineţi! Predicatorul Începu. El lăudă pe preopinentul lui şi Inseamuâ , că Grilneberg nu mal voieşte să vorbească In numele socialismului , ci lntr'acela al creştinătăţii. Agitatorii Ziemialkovski şi Kliukliardt n’afi găsit mulţumire In socialism şi s’aă întors la creştinătate. Aceste fapte merită atenţie Eu ănsmul— urmă predicatorul sunt din familie de lucrător, şi compătimesc păuă astă-zl cu starea lucrătorilor. Fără cuvânt pressa socialistă acusă pe preoţii luterani , că sunt aliaţii capitalului. Nu mă Indoesc de sinceritatea capilor socialişti; dar a discuta programa lor, ne-ar duce prea departe. Ca om practic recomaud, de a nu respinge măna Întinsă a acelor a-vuţl, cari sunt drepţi pentru unele cereri ale lucrătorilor. Ura socialiştilor contra uionarchiel şi a biseri-cei numai im adaos de prisos. Propun deci, ca să ne asociăm pentru cele, ce se pot câştiga şi să nu aşteptăm statul viitorului. Maugăeroa cu statul viitorului e tot aşa o poliţă asupra unul viitor necunoscut, ca şi mângăierea cu raiul iu biserica creştină. In deplină curăţie nu se va realiza statul socialist nici o dată.—Apoi oratorul critică stările economice actuale şi recomandă mărginirea concurenţei, reducerea muncii femeilor şi copiilor, odihnă Duminecile, Îngrijirea infirmilor şi ajutorarea văduvelor ş’aorfanilor. Pentru aceste scopuri să se alieze lucrătorii, dar In spiritul statului existent şi al creştinătăţii. Parola democraţiei: libertate, egalitate, frăţie este o cerinţă a evangeliel şi şi toate celea s’ar putea îndrepta , urmând strict Învăţămintele evangeliel. Nu este de loc frăţeşte, de-a înjura pe popi, cari ao alinat până acuma atătea dureri. Eâ vreafl binele lucrătorilor, sincer şi în credinţă—aşa să’rnl ajute Dumnezeii. După predicator luă cuvântul deputatul socialist M&st. Predicatorul —zise el—a căntat cântecul omului sărac. Ii mulţămeşte c’afi adus claritate In situaţie şi atitudinea sa deschisă şi bărbătească merită laudă. Totuşi se Îndoieşte, că în cercurile, despre cari vorbeşte predicatorul, există Înţelegere pentru nevoile poporului. Nici o dată nu-I aă mers poporului mal râd, de cât In vremea In care preoţii aveaă soarta lui In mâna lor. Nu numai istoria biseri-cel catolice e plină de ucideri şi fapte ruşinoase, ci şi istoria celei protestante. Calvin aă ars 50 de e-reticl şi in Anglia, In vremea refor-maţiel, uciderile şi zugrumările eraă la culme. Tot astfel s’aă purtat Luther cu ţăranii. Astăzi e adevărat, că predicatorii de curte, umblă de-a dragul poporului , pentru că acesta-l cel din urmă pal a lor de scăpare. In aceeaşi vreme vor să stea bine şi cu cel de sus, recomandănd socialismul de stat şi predicând .patriotism* lucrătorilor. După aceea gara trecând printre călărtţil de escortă se apropie de el şi se opri nemişcata. — Nimic întrtbS Iran Ogareff? — Nimic. — AibI rSbdare. — Se apropie ceasul in care tei sili pe bltrâna să vorbească? — Se apropie, Sangara. — Şi când o să vorbească bStrâna? — Când rom fi la Ornsk. — Şi când rom fi acolo? — Peste trei zile. Ochi! mari şi negri a’I Sangarei arnr.-carX o lumiuX neobicinuitX şi ludata apoi sa retrase cu un pas liniştit. Iran OgnrelT deda pinteni calului, şi urmat da statul teu major de oficieri tartari se îndreptă spre cortul Emirului. Feofar-Khan aştepta pe locoţiitorul seu. Sfatul compas din purtătorul da pecut-a regească, din bogia şi din alţi câţi-va funcţionari luase Ioc sub cort. Ivau-Ogureff cobori dapă cal intru şi se gSsi in faţa Emirului. (Va nrma) oratorul arată . de ce socialiştii nu vor să aibă a face nimic nici cu cel avnţl, nici cu popii, cărora le va zice In curând , Fă’ţl socoteala cu cerul—ceasul tău au sunat!* Cu toate voturile contra a 15 , adunarea aă primit resoluţia următoare : Considerând , că [creştinismul In 1900 de ani, de când există, n’aă fost In stare de a alina mizeria, şi nevoia extremă a majorităţii precumpănitoare _a omenirii, necum să le înlăture ; Considerând, că preoţii şi servitorii de azi al bisericel nu vor să-şl schimbe purtarea de până acuma; Considerând, că ori ce câştig economic e cu totul fără valoare , dacă de-o-dată cu el nu avem posesiunea nelimitată a drepturilor politice, şi că, lmpliniudu se chiar programul creştin socialist, rămânem tot cum am fost ; Adunar a dereteazâ : Că numai de la partidul socialist aşteaptă Înlăturarea radicală a ne-libertâţilor politice şi econom’ce şi că este de datoria el de-a lucra cu toate puterile pentru acest partid.* CRONICA al căilor respiratoare. Starea M. S. racla, mând repaos şi evitarea inflninţel atmosferice, M. S. nu va’.pntea eşi câto-va zile*. Ziarul .L'Orient* pnblicS in nnmărnl b8H, tot de azi dimineaţă, acest buletin, supt indicaţiunea : citim în .Monitor*. In faţa acestora, întrebăm : cnm se face că nn ziar a putut citi .Monitorul* înainte d’a fi apărut ? (Românul). întrebare foarte firească! Această calitate o ar putea avea .Românul’ iar nu şi alt ziar. A eşit de sub tipar .învăţământul intuitiv*, CONDUCTOR pentru INSTITUTORI SI INYETATORI de DIMITRIE DOMNIŞOR Institutor Preţul 60 bani. DIRECŢIUNEA (1ENERALĂ A ARCHI7ELDR STATDLDI. A eşit de snb presă şi se va pune peste puţin in vânzare prima serie a puiticaţnt-mlot istorice-filologite alt Dirtcftuneî generali a Arehivilvr Statului, sub titlul de : Pro domo. — Iată : .Simţimintele, iubirea de adevăr, bana creştere şi limbagiul ales al nobilei şi ilustrei partide a conservatorilor* esclamă .Românul*, reproducând notiţa noastră asupra dorobanţilor din nnmărnl de Vineri 30 Decemvrie. Nobili, nenobili— ştim că-I ustură rătt când le spaneni pe nume şi arătăm câtă deosebire este intre frasele liberale, intre esploatarea simţirilor celor mal sfinte ale naţiei româneşti şi intre realitatea crndă, pe care aă creat-o ţării. Martor ne e nnnl Damneseă, c'am fi dorit, să n'avem cauză de a arunca in faţa radicalilor acele epitete, pe cari, din nefericire le merită pe deplin. Dar scriitorul acelor şirnrl e însuşi neam de ţâran şi. priveliştea acelor jertfe ale fraselor liberale 1-ail durat. Radicalii trebuiai! să ştie, că risboaele nu se fac cu palavre, ci cu bani şi că vorbele goale din dealul Mitropoliei nici il îmbracă nici îl încălzesc pe dorobanţ. Eură dacă e vorba despre cnvintele aspre, apoi tot lucrul are numele sSQ. Ticălos nu e de cât acela, care ticăloşeşte pe oamenii, ce, în adevâr nn snnt ticăloşi : a le spâne insă ticăloşilor, că ticăloşi snnt nn e nici cestie de .creştere*, nici cestie de .limbagiă, ci o foarte tristă datorie a tutnror oamenilor, care a luat neplăcuta sarcină de a judeca despre netrebniciile, ce se fac in lumea aceasta. Ba o foiţă, care-şi macină palavrele tot la moara .Românului*, ajunge să se anine până şi de persoana colaboratorilor .Tim-pnlnl.* Ba nnnl e nngnrean, ba cel-l-alt a fost corist la teatru. Despre asta nn e supărare, — pot să înşire molt şi binea-semenea filosofii şi să se intereseze prea cn deamâruntnl de viaţa noastră privată, lu care nu vor găsi nici umbră de faptă rea, Ca nnn-I român din Ardeal, că cel-l-alt In copilărie a legat cfttă-va vreme cartea de gard şi şi-a făcnt mendrele prin. tre actori, nn dovedeşte nimic râă nici in privirea caracterului, nici in privirea inteligenţei lor. Daca vor cerceta şi mal departe, vor găsi că nnnl a legat araci In via părintească şi cel-l-alt a ţinut coarnele plognlnl pe moşie pârinţească şi la urmă, că amândoi snnt viţă de ţâran românesc, pe care nn'l faci strgin nici in raptul copului şi pace bonă. Cine n'a simţit pună acum, că în mucul condeiului nostru e mai multă naţionalitate adevărată, do cit in vinele tutelor liberalilor la nn loc, acela saă snfere de boala din născare, ce nici nn leao nu are, saă ’şl închide ochii on de-a sila şi nu vrea să vadă. Când d-lor ne zio noaâ, cu uu snntem-rouiânl, ride lumea, care ştie, că ue ţinem grapă de părinţi, ce neam de neamul lor aă fost români ; dar când le zicem noi d-nealor, că sunt rămăşiţe şi pnl de fanarioţi, atnnci ii ustură răi, pentru că e adevărat şi ee ştii cu musoa pe căciulă. ţ Cuvents den Eâtrdni limba română vorbită între anii 1550—1600. stadia paleograflic şi linguistic de 3?_ HASDEU cn o introducere asupra importanţei fi direcţiunii sciinţifice a filologiei române, de celebrai lingaist german HUGO SCHUCHARDT- Acest volnm, aproape 400 pagine în —8 mare, coprinde, afară de introducerea generală: I. Trel-zecI şi trei textnri, cn cercetări introductive şi vaste adnotaţiunl istorice, raleografice, economice, juridice, lingnis-tice etc. II. Un glosar documentai dintre anii 1535-1592. Iii. Un specimen de dicţionar etimologic al limbei româue pe basa nnnl vocabular manuscris de la 1600. IV. Şease indici analitice. V. Vr’o cinci-zecl de fac-eimile de pe portrete, manuscrise, iscălituri, pece-ţl, semne de hârtie etc. etc. TEATRU NAŢIONAL ■A.iT'CrN’aXTT PREALABIL Comundatorul D-na ernesto rossi celebrul artiat tragic Italian va da 14 represenleţfuol Tn cursul Iun ei Ianuarie 1878 REPEBTORIUL Tragedii de Sbakespeare : — Romeo fl Julietta, Othello. Hamlet, Regele Lear, Rlcards III, Macbeth. Dei Sergenţi, Drama de Rofcti. — Kean, Dramfc de Domn#. Ludovie XI, Tragedie de Delaţiune. — Francesca de Rimlni, Tragedie de Pellico, — A-more fi Cabala, Tragedie de Schiller. — Calomia, Comedie de Scribe. — Moarte Civile, Dramfc de Giacometti. — Ruy-Blaj, DramA de Victor Hugo. La lnWia repreaentaţiune n n di: o t ih: e il, l, o Tragedie in fr acte, traduaA de d. Carcano. Domnd ROSSI va repreienta rolul Iul OTHELLO Condiţiunile fi costul abonamentului pentru 1* re prezentaţi uni obligatlre. Abonanjent: Loja rang I, II fr 650; Lojt III fr. 350, Stal I fr. 120, Stal II fr. 80 SUI III fr. 50. Representaţiile vor începe la 1 Ianuarie 1878. Abonamentul se va plăti la ioeirea d-Inl Ernesto Rossi in manele d-lul Brizzi conducătorul trnpel. Subscripţiile se vor face la caaieml Teatrului, d. Zeides, tn t6te (Jilele de U orele 10 a- hj. până la 3 p. m. fi în s6n de representaţii, p. Emesto Rossi B. Franchetti. O DOMNIŞOARA sosită de curftnd din Viers, din o foarte bună familie, doreft* a intra într’o cosă spre a îngriji de copil sail de o damă fi a-I ţine coinpatîni®i Adresa: Domuifoara Fany, Rado-Vodl- O întrebare Monitorului oficiale. — ,Citim în ,Monitorul* de azi dimineaţă: >M. S. Domnitorul este atins de catarh No. 5, Bucurescl. TIMPUL MIGFE E, Dl'RFni oe CAPU, NEVRALGII V ndi< uie pe dată piui GUARANA U I. HlM % I I V i CWa . Namrâ offar* ad^wa niedirsin*ut* de oi effiisicil*l* rari ţi cer* tantu mai oecoooi-Cuie. Si asm lela noi ^em oalimQ Oua rana de 0- 0 Grimault ei C‘*, sabaUoţi vtgpull din Breailia Efhcaout** acesioi medics-ra*niil laft flcutfl te fie admis tn nOoa phar-marope* franreaA, publicaţi prin ordinul. Guvernului 1 nu ungur pichetă din aceatft prafu, lopilă In pu|mi ap# tahariailâ. ea le destulă pentru a face ca ** dispar# rea mai violent# Mtgrenă sad Heuralgif fclfl eaie de uâ ptHrjriiale necontesiabilâ romra coli mori, dtarrfiel v dytienienei, p Inlocoeţie cu avsniftgi! Oprifl •i biMiiiiihuhi y ie rare cuue conţin* fi păcii ei# — Pemra evitarea numerdeeiorl «ooirafacerY tre bun ceru (A Mgiiiulu Grimault »l (>. — Itrpouiu in principalii» pharmacu INJEfŢIUNR V KG KT A LE Vm M«Tlf« SncceaauKI a cea tel lojprţinnT preparată cu odavârtteie fo de Malico din Peru, arbore populând de căie-va aeeule (onn a (,< ■/•••■ lumea «uilim ►twnt »uJi ti»; f •ii. i/m l,|» nu >l.i.. pe lin *a ar tf ( .ir util Ir p.iku-rin propru»Li p. MIIH a unea iiiitil»i*iMi.« •uii il»‘ r ifi ilin |,|» nu .m provei, i mr.i dî.-aree mn irn-ln Situ- . u in* ! , . i»u in .i-vari-a b‘>lr!or 1 ‘ .im In*!» ir ari»':', i. \M *r, u rrrenlo. rat.trr a bo*$.:cei şt curzc- ivh Gm voie Miirimilm )■*•* I.» (inele lmL»i)i> !i tul iu ţi e uul ori-ee durere a «Imparul. usul INI I II NT liînmii toinee şi avtring»* n ti.*, evL muJiltH ui infailibil de a consolida vindecarea şi de a ev ita in te recrea ADEVERAT SIROP DEPURATIV I C O R F A V R O T R Acerl Hirt p enL' tru Jl sflTM !«• a cu .l(Tld*,llt»,|r •• I»*’1 PuMit til tn bu aţi h.i rufele lup? lifta tratamentu ? lopuda. ea eontra faeere purituilonă Iote medicamente! lilLOltl» care nu vorit purta mgliulu (' KAN’KoT !>/./*'W//7) (»/. YL7L1L /■'* f 'arrot. 10'}, utrad/i Hichelieu /a; y, Hacnrit*, Aonifl, Ihicureeci. Hwsdurfer. 7urner, 7 An/; fu. Marino Kurtnvtch, liratla, /Vkdin, Kaufmen; f'rajnva, t lUojrutf, s‘VAo/(er , iiurlutl, Hrrttnrr, «u iu IrWe fnrmaciib' in Pari» : In dulăi:. Tutu-Pohl MH CE SE POATE CAPATAl PKMTRÎJ » FRA.1VCI LA DESFACEREA SPECIALITĂŢILOR IN PANZARIA ii LIN GER IA DIN VIENA Calea V.urnşAI*. Palala „Daria*. Pantm 5 frânei: I Pa fi ta lan atfl I Camiaan de Piohat da ărni. Pantru 5 franci 0 cămaşă da Oiford angiaa Pantra 4 Ir anal 50 ban : I păreoti limana birbâttftl. Pantru S Iranai; 6 ptraoM manchala ari ea taaan Pentru & franci: 6 (ţulere pent»u bărbaţi do olan.lâ fină. Pentru # fr*tt:cl : l'J putere engl., ld urt>care faauD |i mărime Pentru I fntncl i fi păreohi ciorapi patentate. Penlra 6 fntncl: 0 tfuW* moderne pentru dama, după alegere, Pentru 5 franci : lE H^tiate albe de păml aderiratâ. Pentru S franci: 11 batiate bine oolorate tivite |i spălate. Pentru i franci: b pr>wdpe de pAnaâ curată. Pentru 5 frânei: 6 şervete da masă de p.'intă adevărată. P-rtru I franci: li şervet albe de oeaid Pentru S franci: I cătnihşă modernă, aimplă aăd brodată. Pentru ft franci: 2 batiste ou monograme Gn brodate. Pentru S franci: 1 batistă franceză Ca brodată eu daatele. pt atry J % franci : 1 corset de damă Pentru &l/i franci . 0 eămaşă da napta da dama. Pantra b fram-1 : S pecturi fin hr.idate pwntru oămăşl da bărbaţi. P » t'U B frai,cl . 1 fuată de pichet de iarnă. Pentrn 5 fraiiui: 1 camiion mo-|ern brodat. Pentru 5 franci: l f.ţ» d- mut colorată eu ciucuri, pentru cafd. Pentru & franci. 1 okmaşă «ofi o pereche da îamene da damă, bogat brodate. Pentru 6 franci : I fuati costum pliaai. P-ntr'i fi fr inci; 1 bucată Tulpan. Panira 25 franci: 42 da ooll — I bucată Chifon Irantuxeso. Pantra 10 frânei: I bucată Baba 4'anfanft an lame ooulaur. Pantra IB -24 tranoi : I bueată Tartan englaa ba 5 ae|l Pantru 20 Iranoi : 24 coţi Piehtl. Pentru 5—12 franci: O flanală a4u • parachc da ismaaa da lină pentru la ăb frsucl : 1 Cucută păniă de HamDurg, de 5d~4b eoţl. Pentru 55 6h frr.n 1 : 1 bucată păniă de Belgia de 60 coţi. Pentru 1& l0« frânei : 1 bucată pănift Ooroaa de 5b coţi. pentru 1)5 tio franci: 1 bueată Toile Batiate f r au cea Pentru 1*2 V) franci. Plnpâni! de ltnâ forte fine. Afară de articalilc mcnţlcnala aa |iacytc tot-d a-una truscuri oompleotc Calea MogoşOlef Pnlutul „Dacia**. U*mănd»lcdin districte fnsaţits ea preţul respectiv «• vsr eleata* leartf grăbais sonsolinsias < DoM (isoro Isronii frtoe eunop-_ cut ouorab. public c! dă CvDSult^ţ UDÎ mediro chiror* gicals U domiciliul b6Q din itradi Kootă-neî I, in tote ^ile'e de la ora 5» 8 după ameţii. Pentru cel fără mijlfoe oouău t ţiile vor fi gratuite. FABRICA da ÎL HON 1 ( II TAPISISR SI DECORATOR Strada Stirbei-Voda, 3 In dosul Teatrului Naţional, se reeono&mU pentru tdte lucruri «> slin jratdre de meseria sa. (JXXXXXXXKXXXXXXXKXXXXXXXXK ' < XPRAKZ atnsTTHE X l l> V1LLE DE BKCXELES X Podal logo/iel Na. Ui fii-4-îl* 4* Conaulafnl 3 Recomandă nuaguiaul «efl aaortat În bot-d a-un» fărte bine ea rufănă •• Găr -vţi || •! X linie, gnlera, m*.nchele, batiate d* lino, aUndă | niata^ă, uA»»r:ipl pentru bir:. v' |> flanela ftne (erAp* de santd) eaminOne, groţette, brr»derie dantela, «r - d-- • -4* I X f" «aia mal noi forme yi miori, umbrala da v^re |i pîă»** Atre. ,t b) «a-o-dată atenţiunea onor. Clientele că dia eauea erisel an* redu* fărta m«it preţ ml jf Cxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxx: A tşit de sub tipar yi s« află de văn- tIs-4-tIs de Si)ţ. Pr»«er. htr»d» (»rol I Mo ■> (Curte» Vechie) rls-â-.ls de Slg Pr»g r H K A rşit fi ae află de ?!o^»re la 16t« librăriie: INDICATORII, ALFAHKTIC al l*gel TIVIBUILU SI IVHEGISIKVKEI de OD. X. GEORGIAN-Preţul 1 Led nod I Ara on6re a însciinţa p« onor. PT. PubLc cĂ mi-a ao-it pentra iPtionul de iarnă un bogat asortiment de IncâlţAminte pentru Bârbatf, Qame fi Copil, da pi fanonele cele din armă, prveuro fi nu ruarn } franvport de Cisme lungi de L^k rusesc, de lucht fi de Vae*, ca fi | Mantale de Cauciuc pentrn pl6e, prima calitate; iR«ninnn f Galoşi ' de Gumi. j Snb-s^mnatal aduc nnnlţnmirile mele onor. PT. P blp ţeotrn încredere ce a dat ra^nţio atei nirle firme de un interval de 1ani care pftnl acuma a depou probe suficiente de fina calitate a ra^rf.*! ca fi de eftinătnte* pr*ţarilor, ■perind ci fi de acum inşi: va l bme-fol al da conearsni sefl găsind tot d‘a-aua atât mărfuri fine | fi fasonate căt fi preţuri forte moderate. | Cu t6tă st ima l’IIILiri» UOLIINTKIV. tţ hi CHARTIE M ECU A NIC A de la zAbnesci, lAnga braşov prodnee chartiS de tipar in diverse calităţi in formate de cele mal mari nsitate dentrn (Jiare A se adresa ia direcţiunea num tel fabrice în Braşov, Strada Catanna No. D»2. NOUA PANORAMA snb denumirea de GALERIE DE TABLOURI so*ită acnma fi aşezată în SirocLi Belvedere, *n josul fotografiei d lu* Meier. BAtilIlile cele mul noue şi in-tilniplArile lumei. Batâlia lângă Plevna. Luarea Gri viţel. Luarea stogului turcescu prin vCnâtsrul Ion Grigorie. Resc61a lucratorilor cailor lerate In America etc. etc. Iiitrureu onte niiimil GH hani CU CADOU I -._ f p,.l^ adrocat, mutat eU ă* * clici proTÎnoriQ în canele repannatnlul RSducanu Di mi trio, Strada Sadu-Vodi No. 17. (701-0) Q-. PREDOVITS PRIMUL DEP0SIT DE ZIAR1 I IST X A. S S "V No. 18, strada Mart» No. Im. In Hanul Turcesc l'inua Palatul ClktieI Administrative Cu on6re recomand reepvtuoe onor. PubLc priiunî depo.it de ifi*re ee • d'Schie io aoent or: |, fiind aprorieionat tot-d’.-nna cn jurnalele ce c îimî tu Tot d'o-detii primesc abonamente, anunciuri fi raclam, la ^iaiee aic a ia jon notat. : Timpul, Resboiul, Preisi. Telegraphul, Românul l Orient . România . oef) Globul Gh mpole, Figaro, Sieua României, Epocha, No.orussysky Teloaral. Vesta etc. In curând primeae fi mal multe feluri de Călin iar. Române fi Franci Rog reapectoe pe onor. Pub ie a niâ onora cu vieitile D-lor t>. Predovils. Iţ ■ ■■ -Hr ■■ J. XL. FABRICA LA.KTIDGFXJT-WIElsTiEIVBE£U V J KLSIN't.KK et FII la VIENA, furniaezi contra ca.a aafi k conto, lirrabile la Viona. ] Muşamale de căruţe şi Mantale de plrîi cât mai repede fi in cele mal mari eantiităţ. (6 >2 ( ' WW W W WWW WWWWW. w w A—.A. A. PHARMACIA LA „SPERANTIA” ' 26. CALE.*. MOOOŞOAKI, *6. IIKPOUL M K 111 Ci M K MTK LOIl FKAVCKSK. Obiecte de Cauciuc fi Articole de Toalete. Asemenea ae angxjer.ă a ef < ti ori-ce comande din r sortul medical. BRUS. wwww< JOSEF GRUNBAUM BEHiIjE JARDIUIBEiE 20, Col (al Bal» cârdului ;l N* radei Vogojoiel, Canele Orecâno, 20 Aduc la cunoscinţa onor. Public câ mi’am a.sortat Magazinul cu 1 MENCICOAFFE, PALTOANE â la DERBY şi COSTUME COMPLECTE Pantalone de fantasie din diverse Stoffa Tot de o-datA înştiinţe<| câ am priim't CAMAŞl, FLANELE, CIORAPI, CRAVATE ş tot ce ecsistă mal modern. Preţurile sunt cunoscute de cele mal moderate. JONGP Furniiorul Cărţii, .A LA BELLK JARDINIERE-, 20 Co.ţul BulertrduluJ, 20. Tipografla Thiel â Wniso Palatul al)ao.ia* lu t*