ST
\j 81).
DUMINECĂ 19 FEVRUARIE.
ANUL IU. - 1878.
INAMENTELE
   IN TOAI'a ROMÂNIA
   .................L n. 48
      .............., , 24
   ................. * >1
   IN STRĂINĂTATE :
   • • • ......... ,  , «0
iNSKiqiONI ŞI RECLAME:
I 30 litera petit, pagina IV, 30 b-inl. l\ JII, 80 bani, pe pag. II, 2 lei nai.
Reclam» 1 Iei noi linia.
imâr In capitală 10 bani.
t-SK IN TOATE ZILELE DE LUCIUL
Biuroul Re il ac ţi ol şi Adm i ni^t im Lini:   Palatul ,I>aoia.
                                                                                                        ATSTTJ NCIUBI-
Se ]>nim»flc in atiâii ataw : L i I>-nil IIaa*en aton ti Yogler in Vienna, Walfiachgaa»» 100 A Opitelik În Vi»nna. 3 nbenbaatei I; liuti» Mânu in Vienni. SeileraUtte î:     iWeu
Ardtcka in Vienna, Teinfaltalrm» 17 Phthpp h,b >n Vienna, E«hetbaehgaa«e li : J.apn
A Comp. In Peşta |i llatan-Lalfite A Comp. in Pari», C. Aclam 2, CLrrefar «le la Orui*-Koiigp 2, Pari».
     Serilor! nefrancat* nu ie primesc Artioolele nepublicate ie ror arde.
                                                                                                    Un număr in Districte 15 bani.
17 Fevtuari».
9RJ,
88»n 82 Ci
7a
sa
| de Rnenroacl
1 tale.......... 94
jimeniale .... 88Vf ■eiar rural     . .  82
       urban    . . 71
nicipal al Capit. 81
•Mii...........ISO         -
j icia.......... 200        —
i mânii......... S0         —
i nicipal cnpremii    —     —
|imftn&......... —          —
luni............100j» 1003 ,
................1522|/j 2522;,
1280,
       1‘nnul de Vlona, 1 Martie. Renta ungarii in aur .... 88 80 Honuri de tcsuur u g , I emis. 118 7S
   .         ,     . II .      108
împrumutul auntr. In hârtie . CI 8o »              .   » argint . 66 25
Rentei auitriacA in aur  ...    73 10
Loee din 1868 ............... 110  —
Acţiunile bAncel naţionale . . 783 —
      .      . auetr. de credit 226 —
      .      „ ungare .        212 —
Argint.................... 106     60
Ducatul.................... S     84
Napoleonul................. 9     57
100 mArol germane..........69      — ■
    Cana! de Uerlln, 1 M irtie Acţiunile Cililor ferate r- mâne blig iţiuni
23 70
69 70
70
91 -
Oblig«ţiunile r'mâne 0o/»
Priorităţile C. fer. rom. 8»/« luip umutul Oppenh -im . . .
napoleonul......................16 21
Viena, termen   lung.............-
Parii ,         icurt ....        —  —
                                                                                                                                       Calendarul cjllel
Duruinc A 19 Fevruarie Patronul silei: Apoit. Archipp-i. ReiAritul soarelui: 6 ore 33 min. Apusul so;irlul: 5 ore 51 min. Fosele lunel: Luna PlinA.
                                                                                                                                                                                                                                                                PLE
         Itucnrescl Suceam
Bucurescl . . . ,8.l5n 10.—
Ploescl..........9.50 n 12.00
UrAila..........1.53 n 5.45 .} 7.15.
Tecucid.........4.38 o        II. 0 A
Roman............9.05 d       4.45 I
Suceava, sosire . .12.03 "j   9.55 n
                                                                                                                           B ocăresc—Verclorora
Buc irescl.....8.— <f 6,05 n
Piteşti..............II 21 .{ 10.15 n
Slatina...........2. - d
Craiova.............417    4
Vircior>va, sosire  . . 9.01 nu
IAREA TRENTJKILOR
Suoeara Itncnrescl
>.11 d 1.45 4
6.1 812 30 ii 3.08 n
                                                                                                                                                                                                                                                                                                   6.46 4 12.3 1 d
5.10 rj
8.10 n
8 58 .1 1.46 <1
4 30 4
Suceava Roman .
Tecucid .
RrAila .
Pioeiol.........7.12 d
Bucurescl, sosire 8.30 4
                                                                                                                                 Ferelor >va - Bncnrescl
Verciorov»................6.45 d
Craiora .................11.44 4
Slatina...................1.51 a
Piteşti...................4.42   } T lS 4
Bucurcscl, sosire ... 7.40 4 11.20 4
                                                                                                                         Bncnrescl— Ulnrgln
Bucurescl..............# 15 4 6.00 n
Giurgiu, sosire.......11.35 4 8 27 n
                                                                                                                         Glnrgln—Bucurescl
Giurgiu................# 26 4
Bucurescl, sosire....... 9 48 4
                                                                                                                          Galajl-Barboţl
Galaţi...........1.20 n 8 25 4
Birboţl, sosire . . 1.55 n #.— <1
                                                                                                                           Bărboşi-Galaţi
Bărboşi.........2.55 n 6.25 n
Galaţi, sosire . . . 8.30 n 7.— n
                                                                                                                                                                                                                                                                                                 4.45 n 7.174
                                                                                                                                                                                                                                                                                                 7.30 n
                                                                                                                                                                                                                                                                                                 8.06 4
                                                                                                                                                                                                                                                                                                 7.25 n 8. - n
iSCini TELEGRAFICE
               dm
                                                                                                                                                                                                                      Paris. 25 Fevruarie.
\ icra şi Secatul a0 votat cu uuani-• încă o doue-epre-zecitce din bu-provisoriu.
                 Londra, 25 PeTruarie.
  ■ ’imern Lorzilor dncele d’Argyll a-câ in şedinţn de la 7 Martie va «tsnţia Camerei asupra politicei en-iî relativ la tratatul de Ia 1856. nnrSnd la interpelaţia lui Emily,
8| arancS lumină aacpra ncţinnel gu-0 ’ englezesc cu ocasiunea năvălirii II> r In Tesalia.
                                                                                                                                                                                                  ” iţii turceşti comunicaseră, că dnpă rea trupelor regulare, albanezii şi uitori prădaă şi maltratai!. Tosăr-fiind a face Porţii arătare despre Layard a raportat, cu ministrnl iterne pnne la îndoială adevărul ar ştiri, totu-şi a dat ordin de a re-j trupele irerfnlare şi a apăra pe creş-
                                                                                                                                                                                                                                             ti Q ocupat la 2 C. teritoriol tnr-entrn-ca sî manţie ordinea; Turcia ţnrivit lucrul nst-M, ci a dat ordin, a si trecă in Pireu. A Venit apoi taţione, ca să cenră de la Derbr I lan) Englitereî pentru Grecia. Derby
f\ este dator a pune după putinţă ejnflietnlni şi a impedecA resbosnl. spun», ră intrarea Grecilor în Tor-Şa foit un act ostil şi era nn luoru sic ca Poarta să resiste. La 5 c. sgen-9|frece»c a fîcnt comunicarea, că înain-(|t trupelor a fost sistAtă şi fă Greri» Jjlţ'ita a-şî retrage trupele, dacă marile TTi vor garanta signritatea populaţiei [provinciile greceşti. Derby a respnns n,rernnl va f ce tot ce-i stă in pn-i. ca să cnrme nelegiuirile. La 7 c. le s'aB retras şi Poarta a cormat taţi le.
     spuii7.end la întrebarea Lordului Ma-B»aconstield zice că nu ştie să facă 0 deosebire intre congres şi confe-
                                                                                                                                                                                                                                                       Koma, 26 Fevrnarie.
■iminica viitore papa se va incorona Sapei* sistină, în nrmă va fi bine-cn (tarea In biserica St. Petrn. Pantrc-ca In mea să poată vede bine pe Papa onstrnit nn anatne balcon, din care a binecuvântarea sa. Nn e adevărat Papa ar fi indispus.
                                                                                                                                                                                                                                                        Paria, 2« Fevr iarie,
   balul de eri din Elisee aQ foat Prin-[ de Orleans, diplomaţii, senatori, d«. tţl; nici un bonapartist Insă ; cn totnl -o 3()00 persoane.
                                                                                                                                                                                                                                             San-Stefaue, 24 Fevruarie.
   Rusia nn va atinge cestinnea neutralizării gurilor Dunării
                                                                                                                                                                                                                                                  Viena, 14 Fevrnarie.
   Se confirmă, că a'uO primit comnnicf-ţinnl reasiguratoare oin Sant-Petersbnrg. Negociaţiunile iaii o cale mal bnnă. E inexact, că Roşia concentrează trape la marginale Austriei.
                                                                                                                                                                                                                                                         Berlin, 28 Fevruarie.
   Persistă credinţa, că Austria va coopera cn Rnsia la ocnp rea teritorialul otoman.
                                                                                                                                                                                                                                                        Belgra'l, 28 Fevruarie.
   Din isvor diplomatic se află, că in urma complicaţinnilor posibile intre Rusia şi Austria, Rusia aQ promis Serbiei de a-I ceda mult mal mult teritorifl de cum şi-ar fi închipuit cine-va la înc»pnt. Rusia va ocupa Bel gradul in caz de resboiB. Să zice că marele Duce ar fi cerut Serbiei de-a ţine sub arme a doua clasă a miii-ţielor şi a chema snb drapel pe-a treia clasă.
   Ministrul rârbesc e foarte încurcat. Pentru a lua o hotărâre el aşteaptă întoarcerea principelui Milan.
                          Londra, 1 Martie.
   Lui ,D.ii'y Tebgraph* i se tr leg raliază din Viena: Ruşii nă şi acuma de gând să intre în Constintinopol cn saă fără con-sentimentnl Porţii. Euglitera aQ declarat principelui GorciacofT, că daca trupele ruseşti vor intra in Constnntinopcl fă.S ton-sentimentnl Porţii, lord Loftns va fi revocat la Londra. Probabilităţile, că Austria va face resboiQ,se ’mpnţineaz.ă în fie ce zi. Proiectul cererii de credito arpntea să se suprime.
   O telegramă din Petersburg repetă că e’aşteaptă cn parea să se snb«>mne la 2 Martie, ziua suirii pe tron a împăratului Alexandru.
                                                                                                                                                                                                                                             Londra, 1 Martie.
   O telegramă din Berlin, adresată zin-rnloi ‘Times, vorbeşte de voinginl generalului Totleben, şi zice că acesta va fi consultat in privirea ocupării Bosforului. Guvernul rusesc aprovizionează fortăreţele din Polonia, situate la marginea Austriei.
                                                                                                                                                                                                                                             Londra, 1 Martie.
   Se telegrafiază din Viena Iul‘Standard, cn data de 28 Fevruarie, că proprietnril mohametan! din Bosnia aQ trimis la Vieni o depntaţinne, cerând anexarea acestei provincii la Austria.
   Se telegrafiază din St. Petersburg aceluiaşi jurnal, cn data de 28 Fevruarie, că ‘Golos, cere ocuparea Dnrdanelelor. *Ga-zetta Rusă, din St. Petersburg consideră ca mal preferabil răsboinl imediat cn Anglia, de cât facerea altor concesiuni.
                                                                                                                                                                         OIRI TELEGRAFICE
                                                                                         ALE .TIMPULUI"
                                                                                             (Agent» Havas).
                                                                                                                                                                          Serviciul de la 1 Martie, 8 ora aaara. —
                                                                                                                                                                                          tandra, I Matrie.
   Times* de azi dimineaţă publică nr-i>arete dejieşT:
                                                                                                                                                        BDCDRESCI 2- STIE
   In nuraârnl nostru de vineri ara publicat o corespondinţii din Bucureşti a ziarului .Nordul.* Opinia arestul ziar este importantă. El re-presintA In Europa ideile şi tendinţele politicei ruaescl. El este pe Ktng.A aceasta un jurnal oficios, adicA prudent şi cumpătat. Vom observa cft
mal întftl a păstrat asupra cestiu-nel Basarabiei cea mal adâncă tăcere, şi numai după ce această ces-tiune a fost pusă oficial la ordinea zilei a diplomaţiei, el tn sfârşit a deschis gura despre densa.
   Nu putem ane îndoi un moment, că această corespondinţă să nu reproducă în mod fidel nu numai ideile, dar chiar limbagiul guvernului rusesc.
   Ce zice dar organul cabinetului «lin St. Peterrburg? Cum face istoricul cestinnel, şi In ce mod pole-eşte hapul, pe care vrea să facă să’l Înghită România î Argnmentaţiunea sa pare solidă pentru cel ce nu cunosc cestinnea, atitudinea sa pare binevoitoare României, şi poveţilesale pâ-rintesel: „Le seigHtitr Jupiler snit dorer la pilule.* Mal IntâiQ stnbi leşte că Basarabia a fost cucprită de Ruşi In 1812, de la populaţiunile sălbatice locuind sub corturi, asemănate cn Cerchezii, şi că In 1856 ea n’a fost dar restituită legitimilor sPI proprietari.
   Atâtea cnviute. atâtea erori istorice, — Basarabia în 1812 făcea parte integrantă din Moldova, de rare fusese alipită In curs de mal bine de patru sute de ani. Ea a urmat până la 1812 soarta acestui principat, a cărui a const.uit aproape jumătatea. Independentă la Început ca Moldova şi sub dinastia Bogdanilor, a susţinut acea luptă eroică şi disproporţionată In contra Islamismului Invingetor, a cărei culme strălucitoare aâ fost victoriile lui Ştefan cel Mare, luptă care, cu mult înainte de apariţiuuea politică .« Rusiei pe sceDa lnmel, a oprit la Dunăre parte prin armp, parte prin înţelepte tractate, pr*igresele spâi-mentâtoare ale Semi-Lunel. In sfârşit, Împreună cu Moldova, a intrat cu Iualta Po«arta In acele relaţii rgâ definite, pe care diplomaţia modernă tn lipsa de alte cuvinte le-a caracterizat prin numirile Împrumutate dicţionarului feodalităţel, de „suveranitate' şi ,vasalitate,* dar care In drept constituiaâ mal mult un fel de independenţă a celui slab protegiatâ de cel tare, în schimbul a câtor-va îndatoriri precise. Se va zice poate că In limbagiul Forţei otomane, la acea epocă Valaliia şi Moldova formali parte din imperiul otoman cu toate privilegiu» rile şi imunităţile lor. Eite adevărat. Dar nu trebue a se uita că a-tuncl Padişahul lua titlul de împărat al împăraţilor şi considera tot pământul cunoscut ca fiind proprietatea sa, cel puţin In drept dacă nu In fapt. Ori şi cum In 1812, ca In tot cursul istoriei sale, Moldova cu Basarabia Împreună format! un stat deusebit cu legil<> şi prinţul săâ, şi
se aflaţi supuse numai la ceea ce di plomaţia a numit impropria suzeranitatea Portei Otomane. Basarabia, fiind In această sitnaţiune In 181 2 a fost In actul oficial de cesiune dobândită de către Rusia de la Poarta Otomană, dar în realitate răpită de la legitimul şi adevăratul săâ proprietar, care era Moldova, şi transmisă de către acel ce nu avea drept s’o cedeze la acel ce nu avea drept a’o ia. In nici un caz n a fost cucerită,—căci Rusia a-tuneia chemată Îndărăt de invasiu-nea napoleoniană se retrăgea In grabă,—şi Încă şi mal puţin cucerită de la populaţiunea musulmană lătărască locuind sub corturi.
   Se poate ca In sudul Basarabiei, precum in Crimeea şi sudul Rusiei, precum în Dobrogea, să se fi aflat pe atunci câte-va pâlcuri de bandiţi nesupuşi, tătari musulmani ce In fruntară autoritatea guvernelor regulate ale acestor localităţi, care era atunci ca şi acum Moldova, Poarta otomană şi Rnsia; însă se poate oare serios susţine că de la dânşii Rusia a cucerit Btsarabia. dacă este vorba de cucerire ? şi că dânsa revendică a-ceastâ provincie astâ-zl ca legitima lor moştenitoare? Populaţiunea musulmană tăi trască locuind sub corturi formând o entitate politică In mijlocul Europei şi la începutul secolului al XIX, este o ingenioasă descoperire a corespondentului „Nordului*, pentru care ar trebui să solicite un brevet de invenţiune.
   In ori ce cas dacă 9e aflaâ In mlaştinile Deltei Dunăre! câte-va triburi vngaboande de tătari, imensa majoritate a populaţiunel era compusă de români agricultori, cu portul, cu limba, cu tradiţiunile române. Chiar astăzi el formează In Basarabia rernasâ rusă o popnlaţiune compactă de aproape 700.000 locuitori.
   Iată pentru ce susţinem, că mica parte de Basarabie, pe care o posedă România a fost Intr'adevăr restit.nită legitimului săâ proprietar. Iată răspunsul nostru In privinţ» dreptului României asupra Basarabiei.
   Dar, adaogă corespondentul .Nordului*, chiar aşa să fie, alta era In 1856 a da Basarabia micului principat al Moldovei, şi alta este a o lăsa astăzi In mânele unui puternic stat de al doilea ordin, ca România.—Va să zică motivul Rusiei principal ar fi temerea ce i-ar insufla puternica Românie, al cărei teritorifl n'are nici sfertul din întinderea celei mal mici guvernil ruscsci, care are astăzi 4 milioane şi jumătate locuitori, cam împuţinaţi la fie care zece safl 15 ani prin resbelurile fre-cuente dintre vecinii sel puternici. Arest stat ar inspâimăuta In viitor
pe puternica Rusie, care numai astăzi numără 80 milioane de locuitori.
   Pe lângă aceasta se mal consti-tue In Orient pe flancul acestei teribile Românii două principate slave Serbia, şi Bulgaria, tot atât de importante fie care din ele ca însăşi Romftnia. Şi cu toate astea România este de temut, şi In contra ei trebuesc luate măsuri de siguranţă! Nu credem a putea caracteriza mal bine un asemenea raţionament de căt lâsându’l numele, ce însuşi corespondentul .Nordului* simte că’l merită, adică acel de panglică-r\c dialectică.
   Dară România a violat tratatul de Pari9, adaugă ingeniosul cores pondeut, de ce Rusia sâ-l respec-teze ? Apoi ori cine poate opune Ro-mânier acest raţionament, afară de Însuşi Rusia. Dacă România nu viola tratatul din Paris, apoi Rusia putea să treacă Prutul fără opunere, chiar armată? apoi toate resursele României erafl să fie puse la disposiţiu-nea Rusiei? apoi InsuşT armata română era In drept să treacă Dunărea şi să sosenscâ sub întâriturile PlevneL la un moment destul de oportun? Toate astea nu safl putut face de sigur fără violarea tratatului din Paris. Dară Rusia, care a cerut aceste călcări de LafRomânia. şi care s’.a folosit de ele, este ea tn drept astăzi să le reproşeze României şi să se ba8eze pe ele spre a o desmembra! Scrupulnrile nu sunt prea la modă la diplomaţia de astăzi, dară toate afl o margine In lumea asta, şi chiar dreptul celui mal tare trebue âucâ să se razime pe o umbră oare care de raţiune şi de morală.
   Suntem siguri că diplomaţia rusească o va înţelege In cele din urmă. Cât pentru cuvântai de ingratitudine, pe care corespondentul .Nordului* il strecoară la sfârşitul articolului săfl, sunt multe de zis In privinţa aceasta. Nu negăm îndatoririle ce avem către Rusia, când acum vre-o cincr-zecl de ani ea a făcut să relnvieze privilegiurile noastre călcate In picioore de Poartă, aceasta n’o nitârn; Insă, din nenorocire, trebue să ne aducem aminte că această bine-facere a fost râsplâtită prin perderea Basarabiei, care este a treia parte din teritoriul României, şi din care bucăţica restituită la 1856 este astăzi âncâ obiectul poftelor cabinetului din St. Petersburg. Pe lângă asta, de câte ori de atunci n’am plătit acest serviciu ?
   Ţara noastră a fost culcată de vre-o patru cinci ori In acest secol de câtre Rusia; din această cauză comerciul şi agricultura noastră afl trebuit să sufere nişte catastrofe
                                                                             T I M P U L
aproape periodice cari la fiece zece cind-spre-zece ani ne fac a-perde tot fructul muncel noastre. Noi suntem baza de operaţiuni a Rusiei In contra imperiului turcesc. Noi II servim de grânar. de cazarmA, de posiţinne înaintată, l-am dat In stătea rânduri bogăţia noastră, fructul muncel noastre; de astă dată i-am dat şi săngele nostru.
    Daca s’ar trage o socoteală, nu ştim care ar reraăne dator, marea Rusie sad mica Romănie? Insă noi nu insistăm asupra acestd corapta-bilităţl politice. — Nu credem In proverbul francez că ,lesbons comptes font Us bons amis‘. Astăzi ne oferă o tocmeală, o compensaţiune, Dobro-gea In locul Basarabiei. — Darurile sale ni se par primejdioase.
    Misiunea Romăniel este pe malul stăng al Dunărei, n’are ce căta pe malul drept, unde, de şi locuesc mulţi romănl, totuşi majoritatea populaţiunel este de ginte slavă. A ne lăsa ceea-ce avem. iată ce cerem de la stricta dreptate a Rusiei — De la echitatea şi inţelepciunea el şi a Europei, am putea cere numai delta Dunărei, care a tost a noastră, şi indemnitatea pentru pagubele noastre de resbel. Atăta şi nimic mal mult — Dacă nici atăta nu putem obţine, el bine, acesta, se va adăoga la partea activului nostru de recunoştinţă, şi vom avea cel puţin măudria de a fi îndatorat gratis o mare, bogată şi puternică Împărăţie.
LEON XIII
   Miercuri la 8 (20) Fevruarie pe la 1'/, după amiazăzi s'a deschis loja cea mare a basilicel Vaticanului, şi Diaconul cardinal anunţă apoi alegerea Papei Leon al XIIMea cu formula cunoscută :
  ,Annuntio vobis magnum gaudium: habemusPapam eminentissimum reve-rendissimum dominum loachim Pecci, qui sibinomen imposuit Leo XIII.* La 4 *11 ceasirl se adunase deja o mulţime nenumărată de oameni şi cănd se arătă Papa, Înconjurat de colegiul de cardinali, bine-cuvăntă mulţimea.
   Leon XIII, pănă acum cardinalul Oiacomo Pecci. e născut la Caspi-nerta In anul 1807, deci are 68 de ani. K Înalt şi uscăţiv ca un ascet. Fisionomia sa e deosebită prin 6-neţă. Liniile el sunt tari, hotărlte, chiar puţ n cam colţuroase.
   Glasul săă e sonor şi strălucit, cănd ţine un cuvănt, şi puţin cam nasal cănd convorbeşte In mod familiar. In viaţa sa familiară e simplu, amabil şi plin de spirit.
    îmbrăcat In veşmintele bisericeşti sub purpură snQ In podoabele epis-copeştl, el devine maiestuos, serios, sublim : el pare pătruns de mărimea serviciului săli. Atitudinea sa e plastică, dar el n’o caută, ci ea-I este cu totul naturală, e espresia naturii sale de Patrician. Ca delegat Ia Be-nevent, el a curăţit provincia de bri-gantagiu ; ca delegat la Spoleto şi la Perugia aO manifestat aceeaşi energie. Ln acest din urmă oraş. administraţia sa a fost atăt de bună In căt temniţele se deşertară foarte In curănd. Fiind nunţiii la Bruxella. Leopold 1 regele Belgiei ceru pentru el de la Papa Grigorie XV pălăria roşie de Cardinal. Grigorie al XVI i-o acordă şi-l In-ărcină cu dieceza Perugia, pe care a administrat’o pănă acuma. Cu toate vremile grele, prin cari a avut să treacă, depărtat de Roma prin cardinalul Anto nelli, care se temea să nu aibă tn-tr'ănsul un rival, el afl remas tot-d’auna egal cu sine Însuşi adică ai de mare Însemnătate ca teolog şi de multă circumspecţiune ca politic. Pentru preoţii diecezei sale a fondat academia Sfăntulul Toma, unde prezida la disputele lor teologice. El are o cultură foarte întinsă şi multilaterală, a fi făcut chiar poezii. In faţa sindicilor, a prefecţilor şi autorităţilor Italiei afi păstrat tot-d’auna o atitudine superioară partidelor ln luptă.
   Cirdinalul Giacomo Pecci şi-au ales el Însuşi numele Leon al XIII.
   Această alegere de nume are şi ea Însemnătate, căci el trebue să figăudit la vre unul din predecesorii săi. cari afi purtat tot acel nume.
   Leon I a fost epismp al Rotnel sub Valentinian III In anul 440.
   Leon II a păstorit de la 682—681.
   Leon 111 a păstorit biserica romană de la 795—816. Acesta, in ziua de Crăciun a anului 807 l’aft proclamat pe Carolus Magnus împărat Roman şi l’afi încoronat.
   Leon IV (847—855); Leon V (902 —904). Leon VI (928—929); L>on VII (936—939); Leon VIU (964 — 965) afi păstorit, cum se vede, căte puţin.
   Leon al IX a fost numit Papă de ruda sa Împăratul Enric al 111, dar el făcu epocă prin Împrejurarea, că n’a recunoscut această numire, ci s’afi dus pe jos ca pelerin la Roma şi afi primit scaunul numai după ce poporul şi clerul 1-afi numit Papă prin alegere liberă.
   Leon al X (loan Medici) cunoscut din tablourile lui Rafael, afi pus sub anatemă pe Luther.
   Leon al XI n'a domnit nici un an (1605).
   In fine Leon al XII (Annibale della Genga din Spoleto) afi păstorit ln veacul nostru de la 1823—1829.
   De sigur, că noul Papă, la alegerea numelui va fi găudit la unul din cel trei Papi Însemnaţi, cari afi mal purtat acest nume; dar la care din eiT La Leon III, care a proclamat pe Carol Magnu Împărat) la Leon al IX, care afi voit să fie ales
  SCRISORI11
                                             de
                                         X- NEQRTJZZI
                                                                                                    SCRISOAREA V.
  Găsesc de trebuinţă să mal ating căte-va întrebări limbistice, care s'afi Înfăţoşat odată cu Introducerea zicerilor celor noă şi cu Începerea Întrebuinţării limbel româneşti la scrieri sciinţifice. Aceste întrebări sunt şi astă-zl încă nedeslegate şi vor fi poate multă vreme Încă obiecte de controversă ale filologilor şi literaţilor noştri. Scopul mefi nu este de a face filologie, ci numai de a privi cu luare aminte mersul lucrurilor şi a căuta să aflu prin presupuneri şi asemănări care va fi deslegarea pro-
  1) Din „Convorbiri literar*."
babilă, ce va da poporul român controverselor şi nedumeririlor de as-tâ-zl.
   I. .Constituţie, constituciune, cons-tituţiune, constituţione, constituţio, constituire.*— Odată cu Înfiinţarea regulamentului organic şi chiar mal Înainte, s’afi primit ln limba noastră un număr Însemnat de cuvinte latine cu terminaţia io gen. ionis, pe care le afi nu numai toate cele-1-alte popoare de origine romanică, dar şi multe altele străine. La Început s’a dat acestor cuvinte terminaţia ln ie, precum se vede din vechia noastră legislaţie ; s’a zis .direcţie, naţie, lecţie, resoluţie*, etc. De la o vremp Insă, câţl-va filologi români, descoperind că alte cuvinte latine analoage şi foarte vechi ln limba noastră, luaseră o altă terminaţie şi anume ln ciune, afi propus ca toate cuvintele de această specie nofi Introduse să se formeze după această analogie. De vreme ce de
liber şi nu numit de Împăratul î safi la Leon al X, care afi anatemizat pe Luther)
   In scrierea publicistului Ruggero Bonghi Intitulată , Piu» al lX-lea şi viitorul Pupă" găsim următorul pa-stgifi privitor la Pec î :
   .Cardinalul l’ecci , numit nu de mult Camerariu. e de sigur unul din spiritele cele mal alese ale colegiului, de o natură foarte moderată şi tot-odatA unul din cel mal robuştl in privirea sănătăţii dintre toţi membri colegiului. A studiat mult şi a guvernat bine; a fost un episcop es celent. Idealul unul cardinal e pentru dănsul inalt. ca pentru orl-care altul, dar se poate zice, că el afi găsit acest ideal In sine Însuşi.
   Cu toate acestea el nu-şl face o icoană mal uşoară şi mal fericită despre actuala stare, a bisericii şi a societăţii civile, de cum şi-o fa< ceilalţi colegi al săi.
   In postul paştelul de anţărţ(1876) cardinalul Pecci afi adresat prin o pastorală clerului şi credincioşilor din dieceza Perugiel următoarele cu-viute :
   .Raţiunea se revoltă, asemenea omului viţios, descris de sf. Pavel, ea se Înarmează cu arma negaţiunil, trece dincolo de tot ce numim Dumnezeii, şi pătrunzând ln fine In templul pângărit, ea crede , că Însăşi este DumnezeO , după ce afi svărlit afară pe Dumnezeul vechifi. Vă întreb, iubiţilor, unde a mal lăsat In lume loc 'pentru creatorul el şi pentru restabilitorul omenirii) Ferice de noi, daca mal găseşte un refugifi tn inimile soborului adunat al credincioşilor ; dacă mal sunt suflete, care’l respuud, cănd el bate la uşa lor; ln societatea mare el nu-şl mal poate afla loc. In numele ştiinţei a fost exilat din schimbarea evenimentelor, in onoarea unei neatârnări vanitoase a fost exilat din învăţământ, In numele libertăţii din morală. Strigătul Evreilor : ,,Nu voim ca acesta să împărătească preste noi n’afi fost pân'acuma nici odată rostit cu atâta larmă şi cu atâta obrâcnieie.*
SENATUL
   In şedinţa de Vineri 17 Fevruarie, Senatul neavend nici o materie la ordinea zilei, s’a ocnpat cu votarea mai multor indigenate.
   S’a admis indigenatul d-lor Gro/.eecn şi Veithofer, şi s’a respins acela al d-lui Herfnrth.
   D. ministrul justiţiei cere a ee inecrie la ordinea zilei, chiar pentru măne, interpelarea d-lnî Vioreann, pentru că voeace a se vida cât mai cărând această ceetiune, care lasă a plana asupra guvernului mal multe bănnell.
   D. vice-preşedinte răspunde, că prin înţelegere cu d. interpelator, a convenit ca această interpe'are să ee înscrie pentru Lan) la ordinea zilei.
   9enatnl primesce această hotărâre.
la .rogatio, tionis.* am făcut .rugăciune,* apoi trebue negreşit, să zicem şi .nâciune, resoluciune, lo-căciune, terminăciune* etc, căci altfel nu am fi consecenţl. Văzând râ publicul ridea mult de această ciudată inoire, alţi filogogl afi propus ca .ciunele* să se prefacă ln .ţiune*, căci această terminaţie ar fi ceaa-devăratâ, pe cănd .ciune* ar fio .formă coruptă.* 1) Trebuia dar să zicem : .direcţiune, naţiune, lecţiune, terminaţiune, intuiţiune* etc. Pe de altă parte, Eliad a propus terminaţia latină creată .constitnţio, lecţio* gen, .constituţiunil, lecţiunil* şi ln sfârşit, pe lăngâ toţi aceştia s'afi mal arătat căţt-vu iubitori de limba italiană care ne-afi sfătuit să nu zicem nici ţio, nici ciune, nici ţiune, ci ţione, nu prea ştifi pentru ce, poate numai de dragul italienilor; aşa dar .lecţione intuiţione, terminaţione,
  I) Eipreiift „forma eoruptft" joacă ud rol foarte inaâmnat la aoeţtl înviaţi.
CAMERA
                                                                                                              Şedinţa de la ] 7 Fevruarie 1878.
   Şedinţa se deschide la ora 2 |i jumătate d. a. sub preşiidinţa d-lni C. A. Roretti, fiind presanţi 83 d-nl deputaţi.
   Samarul şedinţei precedente se aprobă.
   Să acordă concedii! d-lui Gurascn şi Sturzea.
   Să preluugesce concediul d-lui Sofroni.
   D. Geani roagă binronl de a interveni pe lângă comisiunea jndi iară pentru cercetarea alegere! colegiului 1 de Iaşi, de a aduce mal iute in şedinţă publică raportul.
   D. p. Ghica cere timpol material necesar, ca comieincea să poată a se termina lncrarea.
   D. Bneacu cere a se pune la ordinea zilei de urgenţă proectnl de lege pentrn modificarea patentelor.
   D. Cantili cere de la biuroă a interveni pe lângă stenografi, de a nu mai publica in .Monitor*, discursnrileoratorilor gr-şite.
   Se pune la vot in total proectal de lege pentru deschiderea unul credit de 627,000 lei, pe seama d-lul ministru de resbel, pentru întreţinerea armatei pe picior de resbel pe luna Febrnarifi, care vot eă a-uulase in ţedinţa precedentă, şi se admite cu 67 bile albe contra 3.
   Se procede la votarea articolului 29 şi a amendamentelor propuse la acest articol, remas din şedinţa trecută nerotat, anu-lându-se votul asupra amendamentului propus de d. Dimancea.
   Se pune la vot amendamentul d-lni Dimancea şi se primesce cu ăl bile pentrn şi 21 contra.
   Puneudn-se la vot cele-l’alte amendamente propuse la acest articol, se primeşte.
   Se pnne la vot articolul în total, en toate amendamentele şi es primeşte.
   Articolnl 30 ee primeşte fură desbatere.
   Ameud mental propus ca aliniat la acest articol da d. Ferechide, ne primin-dnse de comisinne şi d guvern, legea in total rrm&ne a se vota in şedinţa viitoare.
   D. N. Ioneacu cere a ee tipări din nou proectnl de lege, ast-fel cum sa modificat.
   D. Pastia cere a se pnne la ordinea zilei de azi proectnl de lege pentru mărirea taxelor in comuna Iaşi.
   D. ministru al cultelor, propune ca Camera să se ocnpe cu verificarea alegerilor remass neverificate, şi apoi să se ocupe cu budgetul.
   Propunerea d-lui ministru, pentrn a se pnne la ordinea zilei de azi verificarea tiilnrilor deputaţi 'or aleşi, puuendn-se la vot se primeşte.
   D. preş dinte pnne la vot ca în şedinţa de lnnl Camera să se ocnpe cn bugetul anulai 1878. Camera încuviinţează.
   D. Vernescu propune cs, după verificarea titlurilor aleşilor, să se pnnă la ordinea zilei proectal de lege pentrn modificarea patentelor.
   Pnneudn-se la vot propunerea d-lut Pastia se respinge.
   Pnnendu-se la vot propnnerea d-lni Ver-nesen se primeşte.
   D. raportor al comieinnel de verificare, dă citire raportata] comisinnel asupra alegerii colegialul I de CovarlaiO , făcată in persoana d-lni BoDachi, care conchide pentru anulare, lipsind termenul de 21
•’ |
T
L
zile de la convocarea alegătorilor pl ziua alegerii
   După o scurtă discuţiune, se pu vot concluzia raportului şi se respin
   In consecinţa votului, d. pveşedinb clamă de deputat pe d. Bonachi.
   D. Lăcnsteanu şi P. Ghic» declar retrag din comisiunea judiciară priv la colegiul I de I ig:, ne mai putând < acea comisinne, in urma votului peţ l’a dat Camera, în privinţa alegerii giulcl i de Covurlni.
   D-l Preşedinte cere comisinnel să |
□ ă raportai.
   D-l raportor Economul dă citire r tnlni comisinnel asupra alegere! co lui II de BăcăQ, făcntă iu persoana Nic. Moiţuu, Care coechiJe pentru pendarea şi numirea unei comisiuni,. să cerceteze faptul, din causă c& a ingerinţe in alegere.
   D-l Fleva cere a se suspenda alei pâuă când comisinnea parlamentari r mită ca să cerceteze faptul, cum a' trecut alegerea precedentă, făcntă I persorna d-lui N. Morţun, care s'a lidat, îşi va depune raportul.
   D-l Buri'eann propune a se amâniI rificarea acestei alegeri pentru şşdinţt Loare, când comisiunea îşi va depun portul asupra alegerii precedentă şi ■ as mai numi o alta comisiuue.
   D-l Geani vorbeşte contra amânări
   D-l Safendache cere amânarea.
   D-l Sihleanu zice că conform r«ţ| mcntulul să se pună la vot conclozr portului.
   Se pune la vot amâDarea şi si re«f
   Se pnne la vot concluziile raper şi se primeşte cu 41 roluri pentrn j contra din 64 votanţi.
     D-l Preşedinte comunică demişi d-lni P. Ghica şi Lăcnsteanul din o sione.i judiciară pentrn cercetarea alei colegiului I de Iaşi.
   D.jSihleanu vorbeşte în contra) pr rei demisionai, din causă că motivi care l’aiî adus e o protestare in co nnnl vot pe care l-a dat Camera,
   Se pune la vot demisiunea d-lu Ghica şi Lăcnsteanu din comisinne ( respinge.
   Se pnne la vot demisiunea d-lul P. Gu din comisinnea pentrn cercetare! al aş colegiului I de Komanaţi şi se rsspii La ordinea zilei e proectal de lege | tra modificarea patentelor.
   D. raportor Potropopescn dă citire portului coruisiunel şi proectulnl ds l Luarea în considerare se primeşte unanimitate.
   Art. 1, 2 si 3 se primeşte fără dit ţiune.
   La art. 4, ia cnvântnl d. Pastia şi i ca acest articol să nu se voteze, căR , corend se vr face un noQ recenaăm ta f D. ministrn al finanţelor, cere a ee \ aoest articol că se ponte întâmpla ;S censământnl să na se făoă şi daca M face, nn se va face un recesământ gi ral.
   Discuţiunea se închide.
   Art. 4 se primeşte.
   Art. 5 şi 6 se primeşte fără discuţia
   Votai asnpra legei in total ae anule)
   Şedinţa se ridică la orele 4 şi juinăb
naţione, constituţione, multiplica-ţione,* etc.
   De la început literatura, adică n-devârata păstrătoare a limbel, s'a ridicat cu putere Împotriva tuturor acestor Inoirl. Constantin Negruzzi*) şi mulţi alţii ca şi dânsul, dar mal ales V. Alesandri, a purtat un râs-boifi de moarte cu filologii noştri In privinţa aceasta. Nu numai In revista sa .România literară* Alesandri a lovit ln .ciunişti* la orl-ce o-casie, dar t-a luat Ancă ln rls ln multe alte scrieri şi chiar comedii de ale sale Pentru a curma controversa, Alesandri propune să luăm infinitivele verbelor corespunzătoare, care In limba noastrâ aO devenit, precum se şuie, substantive.**) Vom zice dar o .constituire, resolvire, multiplicare, reducere,* ln loc de .multiplicnţiune,reducţiune* etc. Re-
S*
presentanţil acestor deosebite sil
me ţiind cu o Îndărătnicie caroe
ristică filologilor la terminaţia ]
' me Întreb care va fi resultatul
i                                   l>
nai al atâtor certe şi care va fi foi| Jce va fi primită şi păstrată de J porul nostru până ln sfârşit)
    De pe acum vedem că .ciune) a căzut sub povara atâtor loviri luări ln rls. Nimeni ln Români&i
mal zice sau scrie .constitueiui
resoluciune, Incriminăciune* etc. Că va profesori îmbătrâniţi şi rezleţl mal Însemnează nimic, căci nici ui nici! lor nu-I mal urmează pe
   •) Veci J. e. Scriioaroa 33 in Scrieri Complecte V. I.
                                                                                                                                                                                                                                        Scrieri Complect* Voi. VII, pag- 5#S.
ceastă cale. Numai şcoala putu
leană din Bucovina mal păstrai ciunele sistematic, din respect că! venerabilul el Intemeitor, dar şi prl tre discipulil lui Pumnu se arată d vreme Încoace sfială şi neîncrederi rândurile lor se răresc, credinţa pare, şi că mâine nici el nu vor i ţinea la aceassâ regulă a reposJ it lui lor magistru. .Ciunele* estej
TIMPUL
1
  rVOKHIRl LITERARE : ____________
                                                                                                                                                                                    k xliI' 1 statornicia e semnul d**o-: |1 celor din urina trel-zecf
  t h   ,
                                                                                                                                                                                    Jir) viaţa noastră. Părăsind <pineliile fireşti nle lucrării era un lucru firesc, ca sa 'MRu o epo a de zapaceaia şi jucăm câni de un lucru şi altul, sa schimbam raereO lucrării noastre şi sa nu li ânşi-ne ce voim şi ce nu
                                                                                                                                                                                       a o parte a vieţii noastre zâ-
Ηnu a fost Insa atat de mare, rarea literară. Nu mai ştiam ce va să zică a vorbi şi a yimânesce: cuvintele romane, ate şi naţiune lşl pierduse 1 hotărlt. Chiămaţl şi ne-se Îmbulzeau asupra unul sare ar trebui să rernae re-numal pentru capetele mal poporului, şi nu mal eram să facem deosebire Intre este bun şi ceea-ce este
A
t
  i
  t
  i
  i
  i
1
                                                                                                                                                                                                  *t îjlocul acestei zăpăceli câţl-i enl cumpătaţi şi purtaţi de iliimţ firesc, statornicesc prin-că toate Încercările de a in lucrarea noastră literară uănea zadarnice, dacă nu ne loarce la temeliile fireşti, la ptuile, la limba, la felul de a pi la tendenţele poporului i Pe basa acestui principiu se noua lucrare literară, al că-
  ■ n sunt „Convorbirile lite-(şi a cărei putere este iubirea
  păr.
  ■
    odată nu aU fost nişte oa :i abătuţi pentru lucrarea lor B»a asprime ca şi aceşti apă-(al romanităţii noastre Iite-rW odată o foae nn a fost e urltâ ca şi .Convorbirile W*. Francmasoni, cosmopo-iTinaDisatori, vrăşmaşi al lim-Isl naţionalităţii romăne... Ce Il'ost numiţi aceşti oameni) mu aU fost bănuiţi? de ce nu | învinovăţiţi ?
  A,apa trece şi petrile ră-F-Foile literare şi oamenii li-
   căre să însărcinară cu a combatere. s'aU ivit, aU stat vreme şi aU dispărut, eară irbirile Literare,* după o , modestă, dar statornică, de s-zece ani, aU ajuns a fi cea pchie, cea mal respănditâ, ba chiar singura foae literară mănia. Astă-zl, chiar combâ-îe intemeiatoril .Convorbiri-lerare,* nimeni nu mal cută combată principiile, In vir-
  |. îngropat şi nu va mal inia această primejdie aU scăpat oii!—Tot aşa s’a Întâmplat şi io* şi cu „ţione*, care pot zice fost copil născuţi morţi. Te-teoretice pentru sprijinirea t terminaţii nu prea sunt, şi Romănulul nu le prea poate curat, ori cătâ osteneală şl-ar •e altminteri .ţione* este a-de Dicţionarul academic—cea are dovadă că poporul romă-a respins cu desăvârşire, toţi, .ţiuniştil* ad fost mal şl. Deşi luaţi In rls de oamenii ere, el lucraţi In tăcere intro-ii .ţiunele* In şcoală pe ne-•i. Cu teorii limbietice bune sad ru o statornică întrebuinţare, Inice Îndreptări tn vorbirea şi a şcolarilor, mal cu esclamărl jate, mal cu carcere şi cu lo-de vergi, el ad deprins pe u zice .ţiune* de yoe, de ne-!Asţ-fel .ţiuniştil* s’ad rfispân-
tutea cărora această foae a putut4 ajunge la stabilitatea lucrării literare ; nstă-zl nimeni nu mal poate pune Ia indoială, că această foae, In limbă, In stil şi în concepţiunl este adevărata expresie a spiritului romănesc ; astâ-zl .Convoroirile Literare* ad ajuus a fi recunoscute de ceea-ce nd fost, tot d'auna, de organ al oamenilor hotărlţl a conserva basele naţionale tn lucrarea noastră literară şi de a Înainta cu pas bine chibzuit pe aceste base.
   La 1 Aprilie se va Începe al XII al publicării .Convorbirilor Literare.* Abonamentul este de 20 lei noi pentru România şi de .numai 6 florini pentru ţerile de sub co roana Habsbnrgilor. ’ Ele se fac numai pe un an Întreg la Redactorul Iacob Negruzzi ori la .Tipografia naţipnală* In Iaşi.
                                        CRONICA
   Nihillştit în Rusia. — După o instrucţiune criminală, care a durat mai mnllţ ani şi a adus areitarea a mii de preveniţi, 193 indivizi afi fost traduşi înaintea Cnrţsî speciale a Senatului.
   Sentinţa s’a pronunţat. 90 acnsaţi eB fost achitaţi, 63 declaraţi culpabili, în-ă pedepsiţi cn pedepse nşoarl, şi 30 condamnaţi la deportaţia in Siberia.
   Cn această importantă afacere se leagă şi asasinatul comis asupra prefectului poliţiei, generalul Trepow de către o jună feroee, ţiitoare, se zice, a nnnia din coo-spiratori. Cum se vede dnpe toate acestea, conspiratorii şi demagogii in Rusia n’afl sosit încă la minister şi nn poartă cordoane de Santa Ana.
   Nn e aşa, d-le Rosetti, că e mai bine in Romănia?
   Aflăm din iBVor sigur următoarele lucruri despre purtarea, pe cere a incepnt s’o aibă unii ruşi faţă cu autorităţile române.
   La Giurgiu administraţia militară a incepnt să ocupe casele oamenilor fără avi-sul saB învoirea primăriei şi să le prefacă in casarme. Autoritatea locală a spus comandantului că ea singură e in drept de a avisa cartiere, şi ca prin urmare nn poate permite ca autorităţile ruseşti din proprie iniţiativă să ocupe casele oamenilor şi să le prefacă nolens-volens incasarms. Comandantul rusesc a răcnit la impiegatul român si iasă afară saB să adncă armata română, cn care Brateanu se landă atâta, ca să-I scoată din Ginrgin.
   Auzim că impiegaţii şi-ar 6 dat demisia, şi că în acest moment nn esistă de loc autoritate română In Ginrgin.
   A zecea eroare la Domenii. — Posi-ţiunea disperată in care s'a adns ţara de partidul radical, şi pericolele, cari o ameninţă din toate părţile, fac ca toţi adevăraţii Români, fără dinBtincţinne de par-
id şi ds clasă, înlăturând ori şi ce alte preocnpaţinni streine, să ste* atenţi şi să nrmărească cn o părintească îngrijire mersul ameninţător st evenimente'or. Această legitimă ingrijire depărtează atenţiunea generală de In adnu.iiBtrnţinnea ţărel şi o concentrează asupra unnl singur punct, sfâşierea moşiei Btrăbnneşi perderea teritoriului nostru. Aceia insă cari, prin r- a credinţă, nedibăcie saB netrebniciă aB contribuit a produce această stare de IncrnrI, spre a putea nst-fel pescni în apă tulbure cn mal multă înlesnire, nn roşesc d'a profita de împrejurările critice In cari aB adus ţara, spre a satisface Intr’un mod scandalos interese personale, frustrând Statul prin manopere condemnabile. Pana noastră ss respectă prea mult, spre a denumi asemenea tripotajnrl; vom lăsa faptele să vorb ‘ască opinionea publică indignată să ’l califice şi dispreţul oamenilor oneşti să lovească pe cel vioovaţL
   Moşia Vatra monastirei Văcăreşti, a căruia termen de arendare expiră la 23 Aprilie 1878, s'a pus iu licitaţinne pentru zina de 15 Innie 1877, şi s'a obţinut pentru densa o arendă anuală de peste 42,000 lei, Administrnţinnea generală a Domenielor şi Pădurilor Statului u’a confirmat recoltatul obţinnt la licitaţinne, de şi moşia fusese arendată pe termenul precedent cn
24,000   lei; sst-fel in oât arenda ce se oferă acum presintă nn spor de peste 20 la BUtă asupra veche!arenzl. De la 15 luniB şi până la 9 lanuarifi a. c., s’aB ţinnt vr’o trei saă patra licitnţiani peutra arendarea moşiilor ramase neadjudecate, şi, lucrn stra-uia, la nici nna din aceste licitaţiunT, nn figurează moşia Vatra monăstirei Văcăreşti. La licitaţinnea ce B'a ţinnt la la-nuariă, această moşie se pase din nofi în licitaţinne şi se obţină pentrn dânsa 26,000 lei, şi această moşie, care, în periodul precedent, fnsese arendată cu 35,000 lei, pentrn care la 15 Innie 1877, se oferi 12,000 Iei, sa adjudecă şi se confirmă cn 26,000 lei asupra d-lni Nicu Fleva, vice-preşe-dinte al Camerei. (Vezi ‘Monitorul oficial, No. 37, din 8 Fevrnrie c.).
   Ne oprim aci, căci ori şi ce detalinrl, ori şi ce espliciţinni ar fi zadarnice; ne mărginim nnmai d'a cere de la onor. ad-ministraţinne a domenielor şi pădurilor statului cuvenitele desluşiri, şi mărturisim că vom fi fericiţi d’a reconoişte, că ade-vărnl este în contra noastră, cn toată goala şi brntala evidenţă a faptelor, reaoa credinţă este atât de grosolană, frustrare» statalul atât de făţişe, in cât ne refuzăm de a crede, că oameni, ocnpănd înalte po-aiţinni tn sferele noastre guvernamentale şi politice, aB dezbrăcat până la acest pnnct ori şi ce respect nman, uitSnd chiar respectai datorit posiţinnilor ce ocnpă.— V8 rugăm, domnilor administratori, deţine nn comunicat' lăsaţi-ne nn rest de i-Insinne. — Presa.
   Teatrul Italian. — »Doî Bergenţl‘ este, credem, piesa, în care talentele coamn-dornlnl Grnesto Roşi găsesc cea mai bonă ocasie spre a se desvolta şi a ni se pune in vedere. Pentrn aceea măiestrul a ales această piesă la repreBentaţia dată în beneficiul seB.
   Cele d'intâifi doe acte sunt o admirabilă gradaţinne de afecte ; sublim de la incepnt până în sfârşit, jocnl măiestrului,
dit printre Români, In necazul autorilor noştri celor buni. De o vreme Încoace s’a ivit Insă şi printre învăţători o oare-care reacţie*), aşa încât astâzl Românii culţi, obosiţi de atâtea certe, lntrebuinţeazâ In discursuri şi scrieri atât .ţie* cât şi .ţiune* fârâ osebire, şi cu deplină nepăsare. Adesea se va găsi chiar acelaş cuvânt şi In aceeaşi frasâ, sfârşind când tn .ţie* când în .ţiune*. Insă care terminaţie va fi biruitoare până In sfârşit, aceasta e Întrebarea 1 Căci cu vremea limba nu va putea păstra pe toate Împreună, şi poporul, sătul de această anarchie, va trebi să aleagă. Eă cred că vor rămâne câte trele terminaţiile. Infinitivul propus de Alesandri se va păstra, socot, pentru câte-va cuvinte : se va zice d. e. .reducere, dediţ-cere, convingere eto., dar el nu se
                                                                                                                                                                                                                                                             •) Reaţere, reaeţio, rsacţitme, rfacţione, rsac-ciune, |i chior dup& alţii rsapţians, ţione, ciunt.
poate primi la acele substative care In limba noastră nu aă verbe corespunzătoare precum, „raţiune, moţiune, sancţiune etc., şi nici la acele unde infinitivul verbului are din vechi un alt înţeles, decât substantivul coresounzâtor aşa d. e. la frângere, dregere, care aO înţelesuri cu totul deosebite de fracţiune, direcţie. Infinitivul lui Alesandri va rămânea prin urmare la un mic număr de cuvinte, In afarâ de aceste, urechia poporului va alege, va hotărî şi statornici cu timpul cuvintele care vor treuui să se sfârşească In .ţie*, şi acele cari aâ să păstreze pe „ţiune*. De pe acum Îmi pare a vedea că puţine vor păstra terminaţia ţiune, căci, precum foarte drept bagă de 9eamă Alesandri, versurile, chiar a poeţilor celor mal de rănd, nu primesc aceste cuvinte ce sună râd şi sunt prea lungi, şi a-pol multe sunt prea grea de rostit pentru români. Intuiţiune, superfe-
la incheiare, ajunge la cnlme şi ne| răpeşte minţile. Mal pre sas de c&t momentul în oare Lnigi se repede in mare, ca trecând tn not să-şi facă datoria şi eă moară, mai presus de cât 'acast moment nn e de cât entnsiaBinnl pnblicnlnl. Conurile cad la picioarele marelnl actor, întregul public se rădică, teatrul ee cutremură snb bravele pline de căldură; de o dată insă de sas, din galerie, începe a cădea un pohoiB de bncăţl de hârtie asupra oamenilor din parter.
    Ce-o mai fi şi asta ?
    Snnt versuri franţuzeşti, nn sonet al d-lul Kr. Dame, tipărite, credem, cu cheltuiala antorulnl-poet.
    Nn ar fi fost oare mai bine, ca în loc de a fi scris acest Btich, d. Fr. Damă să 6 făcut scamă pentrn răniţi? iar in loc de a fi cheltnit pentrn tipărirea lor, să fi cnmpărat câte-va eacale de apă rece şi să le fi versat ds sns asupra pnblicnlnl en-tnsiasmat ?
                                                                                                    MULŢUMIRE PUBLICĂ.
   Sub-semnatnl, mă grăbesc a'ml împlini o datorie de consciinţă, eeprimănd in public eterna mea recnnoecinţă Domnului Doctor Finita, pentrn solicitudinea şi înalta iscusinţă, cn care a cântat, de la 17 Decembre annl trecut, până la 11 FebrnariB annl cnrent, pe soţia mea grefi bolnavă in spitalul Filantropia, esecntândn’i o grea operaţiune la partea stângă a peptnlnl; boia atât de desperată, tn cât bolnava a fost eliminată din spitalul Brâncovânn, mal nainte de a intra la Filantropie, ca absolut incurabilă şi condamnată a'şl aspira peste pnţin sufletul.
   Astăzi, mulţumită înaltei erndiţiuni şi bine-voitoarel solicitudini a eminentului doctor Fiala, soţia mea este redată vieţii, pe deplin înBănătoşată, pentrn care îi re-inoesc asigurările recunoştinţei eterne a mea şi a soţiei mele.
                                                                                                          Ştefan Daco croitor
 ULTIME SCIRI
                                                                                                                                  (Agenţia Hivai).
    Serviciul de la 2 Martie, 9 ore diminâaţa.
                                                                                                                                                                                                                                                      Coustanttnopel, 28 Fevruarie.
    Trei din cinci părţi ale condiţiilor Roşiei s’aB primit. Se crede, că posibilitatea anei rnptnri e lipsită de fundament.
    Semnarea bazelor păcii se aşteaptă pe Marţi. Cestinnea delimitării Bulgariei întârzie ancă negociaţianile. Rnşiî reclamă Salonicul şi Dedeagaci. Cestinnea relativă la cestinnea flotei nu e regalată ancă.
                                                                                                                                                                                                                                                                     Paris, 1 Mărie.
    O mare animaţie domneşte în I’aria printre purtătorii valorilor otomane. Ei declară, că Tnrcia fiind insolvabilă, Rusia n'are dreptul de a cere o indemnitate de resboiB, care in realitate sS ia din propriile lor fonduri. EI ee pregătesc a trimite nn protest la conferenţă. Prinţul de GalleB a sosit. Prinţul Imperial al Austriei va pleca mâne la Berlin.
taţiune, abominaţiune, execraţiune, recriminaţiune, indiscreţiune, distri-buţiune, coaliţiune etc., sunt din cale afară străine tn forma lor şi lungi pentru graiul nostru. Vor rămâne poate câte-va cuvinte mal senrte precum noţiune, moţiune, raţiune, etc., care chiar par a -nna mal bine In această formă, decât In forma „noţie, moţie* şi mal ales „raţie*, cel mal nimerit ar fi sâ Înlăturăm greutatea pe cât va fi cu putinţă, neintroducând cuvinte cu această terminaţie, decât numai In cazuaile unde vor fi neapărat trebuitoare, a-dicâ acolo unde nu avem din vechi cuvinte cu Înţeles identic.
   De ce nu am zice d. e. Întărire safi Intâriturâ, imulţire, adunare, Învăţământ, aşezământ, ocrotire, ln-cheere, mângâere, perzanie, apăsare, chemare, dăruire, compătimire, năvălire, Îmbunătăţire etc. In loc de . fortificaţiune, multiplicaţiune, adi-ţiune, instrucţiune, instituţiune, pro-
                                                                                                                                                                                                                                            Vlena, 28 fevruarie.
    Negociaţianile privitoare la conferinţă ce fnsese suspendate de cincl-epre-zece zile, afi reincepot de ieri. Se speră că complicaţiei nool snnt asemenea amânate cel pnţin până după întrunirea conferinţei.
    Conferenţă se va ţine Ia Baden-Baden pe la capital lânii Martie. Se crede, că intărzierile la semnarea păcii provin In parte din împrejurarea, că gnvernu) otoman eă sfătneece cn ministerul de esterne al Angliei in privirea principalelor clanze ale tratatnlnl.
    Prinţnl de Galles, venind din Berlin, a sosit la Paris azi dimineaţă. Prinţnl imperial al Austriei pleacă mâne dimineaţă la Viena, trecând prin Berlin.
                                                                                                                                                                                                                                                 Paris, 1 Martie.
    Ca tot veto al presidentnlnl Hayee Camerele americane afi mănţinnt bilnl, relativ la emisinnea de monedă de argint.
                                                                                                                                                                                                                                                Atena, 1 Martie.
    Şapte sn te de insurgenţi cn 3000 de pnscl aB debarcat la Olynthe. Satele de prin prejur g’afl ridicat. D. Triconpie va pleca mâne, d. Ziimis mal t&rziB.
   A eşit de sub tipar „învăţământ tul intuitiv*,
                                                                                CONDUCTOR
                                                                                       pentru
   INSTITUTORI SI INVETATORI
                                                                                        de
                                                                                  OIMITRIE DOMNIŞOR
                                                                                      Institutor
                                                                                 Preţul 60 bani.
   A eşit de sub tipar şi se află de vânzare la magasinele de musicâ ale d-lor Gebauer şi Şandrovits , şi la autor :
CÂNTECUL ROŞIORILOR
                                                                             IDE LA VEDE.
                                                                                 Dedicat Măriei-Sale
   DOMNITORULUI ROMANILOR CABOL L
                                                                                     Poesia de
                                                                                                                                                   locotenent de stat major H. C. MA1UULE8CO
                                                                                 PENTRU VOCE SI PIAN0
                                                                                        de
                                                                                CAROL PAŞILL jan.
   Preţul 1 lefi bani 50.
   Un Profesor de Desemn şl Caligrafie, dispunând de câte-va ore libere, se publicft spre cunoştinţă.
   A se adresa la administraţia a-cestul ziar.
tecţiune, conclusiune, consolaţiune, perdiţiune, presiune, misiune, dona-ţiune, compasiune, invasiune, aine-lioraţiune ?*
   Cele vechi, pe lângă câ sunt mal frumoase şi mol uşor de rostit, mal aâ folosul de a fi bine înţelese şi cunoscute de toată lumea. Celor care cred că nu se poate face ştiinţă fârâ ziceri străine ce par cu atât mal înalte, cu cât sunt mal necunoscute mulţimii, le voifl zice: Nu pe forma cuvintelor, ci pe adevărul ideilor se întemeiază ştiinţa. Cu cuvinte străine, sforăitoare şi1,savante* se pot spune tot atâte prostii, minciuni şi secături, pe cât se pot spnne adevărurile ştiinţifice cele mal adăncl cu cuvinte simple şi populare.
                       (Va urma)

F R UMUSE ŢA!
                                                                    FRĂGEZIMEA TINEREŢE! A PELEi
Ca mijloc neîntrecut pentru tnfrumuje|area prlel i’ail recunoscut de Iote damele cea cercetată .te autorităţi eecelentn, nevătămătărea şi o-levâruta
                                                                                                            de Dr. IEJOB8E, Paris.
               Acest mijloc da purificaţiunea polei, recunoscut în toii lumea, ia arătat ca cel mal bun şi cel mal activ din tdte mijldcele de înfrumuseţare spre a depărta sigur pete de sire, coloritul sărelul, roşeţa. pete galbene, precum şi tbte necurifeniele pelel. BAVIS-SANTE dă pelel o frăgezime a tinerelei târle frumosâ rosa-deschiiă şi ca .de catifc, face pelea şi mânile alb-’lucitor şi delicat, este recoritdre şi păstr.Ţă pelea fragedă pănă in vîrsta cea mal înaintată.
   NEFALSIFICAT ae (ţăaesce in Bucuaead numai a d-nu BRU8, Farmacia la Speranţa
   PREŢUL : I llccon mare 8 (r., I flacon mic 5 (r.
   Depăşit general la H SCHWARZ, B ud.ipesta Mărie Valleriegasie No. 9.
I6n I. Pală
                         advocat, s’a mntat provisorifl în casele gpBneatnlnî Rădneana Dimitrin , Strada .ado-Voda No 17.                     (70-1—0)
EPITROPIA SEMINARIULUJ
                                                                   NIPIFN MITROPOLITUL
                                                                 ZPTTBLIC-A-TIE
  Iti (Jion de 2.’) Kcbrnariîi curente se va ţine licitaţia la cancejariu Kpitropiî Strada Filuret No. 2 pentru d ir< n prin nntp priijil a cărneî şi jâinei nec svră pentru r.utrimin-tuI Elevilor şi personalului de servici'1, pe termen de tinfl unii, cu începere de la I ] Martie viitor. Amatorii de a s-j însărcina cu usemenii autreprisA se vor prtsentu in aruiata <Ji la orele 12 spre a concura la licitaţie fiind insoţiţi şi de cuvenitele gn-runţil iu numerar sad în efecte publice, iar condiţinnile se pot vedea in ori ce ţji de Incru la cancelaria. No. 1 I
A eşit şi se afla devendare la t6te librSriie:
  INDICATORCL ALFAI?ETIC
                                                                                                          al Icjţel
Tllll!lll:I.L'l SI IMtEliISTRAIIBI
3D_ I. a-EORC3-IJA.3ST
        t m " ii 'i_____
  EPITROPIA SEMINARIDLUI
                                                              NIPHON MITROPOLITUL
  FTJB3L.IC-A.XIE Grădina şi via numită Uramon, proprietatea acestor fouduţinni împreună cu casele aflate in atestă grădină, se încli rimji de la St. Glmurghe viitor pe termen de tr î, ani pentrn caro se va ţine licitaţi, la cancelaria Kpitropiî Strada Filsret No. 2-Amatorii se vor presanta ia tjioa de 1-id MartiQ viitor la cancelaria Kpitropiî, apre n concura la licitaţia fiind insoţiţi şi de cnvonitelj garanţii in num-rar g.d efecte pubiic\           No. 13.
Soclstatea „Ecuimia" din Bacnresci magasinul de muzica si
                                                                                                                               .A-3STTX 1-7 CIXJ
   Se face cnnoscnt Lutor I)-lor Membiil ai acestiî Societăţi că, fiind la ordin,a <ji-leî, pe lângă ascultarea raportului comi-siunel do verificare şi modificarea art. 19 dm statnt.e privitor la termenul de retragere al capitalului depus de membrii, să biue-voiască a veni negreşit Ia şedinţa »-diinăreî generale, in număr uit se [dtsde mare, care se va ţ nea tot in localnl l’a-lutn'uî UniversitDţeî, sala de sciiute No. 18, în dinu de Duminică 10 ale corontei luni Fevrnariii, ora 1 p. ni.
   Vice-urF'iPtlint^:                S'crctar:
   1’. Trot(*iiii.               Thnnasescu.
                                                   DICŢIONAR
1? ORTATIY
                                                   OERMANO-IîOMAN
                                                       de
                                                 TILEOCH AR AL EXI
                                                   Preţul 3 lei 20 bani.
wtroiiii
                                                                                                      PUBLICAŢIE
  In dioa de 19 Fibrnam cnreut se va ţi a e liciţaţie in amvonul bisericii închirierea grădinii uumtă Stambuloaia, pe termen da cinci ani. Doritoritoril de a o lua cu chirie se vor adresa în <Jioa sus citată la orele 10 dimineţa spre a concura.
                                                                                                                                                                                                                 (713-0)
                                                                                                                                                                                                                                                               losef SandrovicI et. Coinj
                                                                                                                                                                                                                                                       fCalea Mojţoşuiel, vis-a-vis i]e Consul.,t‘
                                                                                                                             Ne nfllă ile. t ituare următoarele piese de mare suc» j
   I Millo Cucutrit, pentru piane, de Fr îr. 2.
   2.  Jiaseazt . vestita romanţă ruiuicl voce şi piano, arangiată de Fr. 8chipek (
   3.   O noptt in pădure, fantasie nap l S'hipek, tr. 2 60.
   4. Nebuna role. Lud. Wiest, 2, 60.
   !i. Nu le pot uita. arie cântată cu ml pe scenă, compusă de <1. Franchetti, fi G. Marpd /eulepeuăuitei, poes e de Orif sica de G. Brătiana dedicată M. S. D6mnl 7. „t.acrima jl »uune“, aria pentru voc de d-ni Bătuţi, fr. 2.
   h. Tramcat/»~galop. de Gobertz, fr. 2., !). Schiprk. Lei aldieuz dc Vi^nne, vals IO. lirăluinu Gr., Cătaiu nâpte prii fr. 1 50.
                                                                                                                          H. HON] C
                                                                                                                         TAPISIEB SI DECORATO Strada Ştirbei-Vod
                                                                                                                            in dosul Teatrului Naţion;
se recomanda pentru t6te Incrăril gitore de meseria sa.
                       JOSEP GEUNBAUM
               Xj A. BELLE JARDINIERE
                          20, Colţul UnleTarduluI ji Stradel Mogoşoiel, Casele li recitim, 20
                      Aduc la cunoscinţa onor. Public ca ml’am asortat Magasinul cu
MENCICOAFFE, PALTOANE ă la DERBY şi COSTUME COMPLECTE
                  Piinta^ne de fantasie din diverse Stoffa
                            Tot de o-datit înştiinţe^ că, am priimit
    CAMAŞl, FLANELE, CIORAPI, CRAVATE
             şi tot ce ecsistâ mai modern. Preţurile sunt cunoscute de cele mai moderate.
                                       JTOSKMP eRCnVBAUM
                                   Furnisorul Curţii, „A LA BELLE JARDINIERE*, 20 Colţul Bulevardului, 20.
                                                                     PARFUMERiE ORlZA L LEGRAN D
                                                             Pfl’tuiflofp, Furnuore .tiu uwiî nmlloru Curii >lralne •*07, rnc Si-Blonore. PAIIIK
S AVON ORlZA
                       parfuinalu in nvululu eclu maî agreabile . celft ina! bunii . _____ V jC^Ju mai dulce din săpunurile de loab tâ «lupe Dre1, O. IIkvkil
   Mti «ii: oiuii <t Niiioni do i..mus ..........................
penlru a albi. a îndulci, a da transparinţa peiiî ?’a-ii conserva un necurmată junele dibtrugandu sbârcilurdo.                                     .
     oscl/ t-l. K l I. (loţiune emoîsivâ) pentru a da pelii netezire, a distruge pistruile şa evita sbirciturile obraziului.
E.tll TOMQI E Ql’IMNR L. LBGR AND & P(MlM \RF. AU BAIMB DBTANMN
                                                                                      Pentru a curăţ» «apuUi peru ş'a-ii face ae crească in forte pucinu limpu (succesu sicuru)
                                                                   i coafor 7.
                                                BANDAG1E ELECTRO-MEDlCALE
   Inrrn^ianr. brevetată pentru 15 ani a doctoriloru Mărie fraţi, medici inventatori, rue de l Arbre-Sec, 46 la Paris.
   Pentru vindecarea radicală a Hernielorfl (surpatu. ilord). — Pănă acum bandagiele fură numai nisce simple aparate spre a conţine hemiere. Doctori Marie au resolvatu problema d’a le opri şi vindeca prin bandasriulu Electro-Medicale, care contractă nervii ş'asirură indecarea radiciUe^in puyin timpu. Peposit în Bucurescl la farmacia D-lul F. W. Ziirner, in-trucţi uni le.
I^XXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXX7\
x X’K.-A.JSTZ a-tTXTTHERx
X             a u VILLE DE BRUXELES        X
St Podul MogoşâitT No. 11» Tis-ă-Tis d© Consalatnl Rnssosc
sr Recomandă magazinul seti asortat în tot-d’a-una fdrte bine ca ruf&riă de bărbaţi şi de j. “
Xdame, gulere, manchete, batiste de li no, olandă şi mătasft, ciorapi pentru bărbaţi şi dame, flanele fine (crdpe de santd) camisdne, groşette, broderie dantele, cravate de bărbaţi şi . eele mal noi forme şi culori, umbrele de idre şi de pldie etc. etc. Atrăgând tot j^de-O-dată atenţiunea onor. Clientele c& din causa crisel am redus fdrte mult preţurile, yţ
*XXKXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXX$
1
rw« cj
ATELIER
 DF.
  FOTOGRAFIE si PICTURĂ \
           X. F. TVL -A. JSTIDI Sr. Comp        k
                                                       21, Calea MogoşioeT 21; vis A-vis de cofetăria Capsa.
    Se efectuează orî-ce fel de fotografie şi pictură , de ori-ce fol de mărime, k
                                                                                                                               înalt grad prin care ue k
    AAA—A
                                                    PHARMACIA X-,A „SPERAMTIA”
4                26, CALEA MOGOŞOAEI, 26.       ^
4  DEPOU L M E I) 1 (' ,\ M E M T E L O K F It A N C E S E. f
j Obiecte de Cauciuc şi Articole de Toalete. - Ai*menea se angajată a efectua °rt-cn comande din r «ortul medicul.
in modnl cel mai nofl şi elegant aprob it in cel mai oferă un lucru solid frumos cn fidelitatea a natnrei.

     «PLTJS- ___
!
                                                                         LINGEEIELE
     CELE MAI EFTINE, PRACTICE ŞI DURABILE
                                                                                 se pute cumpăra cu ocasianea liquidărel a
FABRICEI D8 PANZi SI L1NGER1E DIN VIENA IN DEP0S1TDL GENERAL IN BDCDRESC
                                                          Calea Jlogoşoiel, Palatul Dacia, vis-â-vis de magasia D-uel A. Carissi
                                                   unde se pot găsi încă următorele mărfuri In alegerea cea mal strălucită şi bogată, pentru a căror, cualitate şi provenienţa se ia garanţia cea mal severă
I Cămaşe de damă de ţliua . de Olandă si do Chiffoa, brodate, simplă şi garnisite de fr. 1, ă, 8, 11 pănă la 18 fr,
I Cămaşe de damă de nopte, de percal franţusesc şi de olandă, semple şi brodate de fr. G.50, 9, 12, 16 pană la T9 fr
I Cămaşe bârbătescă albă semplă, de Chiffon şi de Olandă, cn gnlere seu fără gulere dc 4.50, 6, 9, 11 până la Ui fr 1» I Cămaşe bărbâtescâ colorată şi de Cretton de Oxford veritabile de 1.50, 6 până la 9 fr.
I Camison de damă, de Percal frances, d i Baţistă şs de Piqaetde eruă, seniplu şi brodat în 100 de desennrî, cele ma
     elegaute de fri 3, 5, 7.50, 9 pâuă In IU fr.
I Pereche pantaloni de damă, de Chifîon, de Percal de Olandă şi de Piquet de eruă, garnisite şi brodate de fr.
     3.50, 5, 7. 8, până la 11 fr.
I Fustă de damă, de Percal şi de Pichet de ernă, semplă, garnisite şi brodate, de fr. 4.50, 6.50, 9.75, 12, 18 ţ'ânt la 24 fr.
I Pereche pantaloni bărbătesci, de Croise nlb, de Pichet de ernă, şi de Olandă, de fr. 3-50, 5, 6.50, până la 9.50. M 1 Corset de damă diferite fasonări de fr, 3, 4,50, 7 până 1» 10 fr.
I Hăinuţă de fetiţe de flanel colorate de fr. 8, 10, până la 14 fr.                           I
I Fustă de damă de flanelă colorate de fr. 10, 12, până la 15 fr.
I Cămaşe de f’anelă albă seu colorată de f7, 9, 11, până la 14 fr.
12 Gulere bărbătesci d- Percal şi de Olandă cele maî moderne fasone, de fr. 5, 7, 9 până In 11 fr.
6 Perechi Manchete fason după alegere de Percal şi  de Olandă de fr. 5.50, 7.5<', până la 9 fr.
6 Perechi Ciorapi bărbătesci şi de dama, de bumbac, de       lină, de fild’ecosse şi mătase, de fr. 5, 3, 11, II, până la 26 fi
I Plapumă de lină seu de mătasă, de fr. 12, 16, 19, 21 până la 35 fr.
I Tart n englesec de fr. 18 21 până la 29 fr.
I Batistă de lină cu Monograme brodate de fr. 3, 5, până ia 7 fr.
6 Baitste albe cu bordure colorate tivite, de fr. 2, 3, 4 până la 8 fr.
6 Batiste de Olandă curată de fr. 3, 4, 6, 7, până la 11 fr.
6 Prosope de aţă adevărată de fr. 5, 7, 8, 10 până la 13 fr.
6 Şervete de masă de Olandă curată, de fr. 4, 6, 8, 11, până la 14 fr.
I Faţă de masă albă sae colorată de inu curat   pentru 6 persone, de fr. 6, 8, 10 până la 12 fr.
I Faţă de masă albă de inu curată  pentru 12 persone 10, 13, 16 până     la 21 fr.
I Bucată de Olandă de Rumburg 36   de coţi, de  fr. 17, 19. până la   28 fr.
I Bucată Olandă de Belgia 45 de coţi, de fr. :!2, 38, 10 până la 52 fr.
I Bucată de Olandă de Irlanda 58 de coţh de fr.   14, 58, 61 până la 86 fr.
I Bucată de Olandă de Rumburg 62   de coţi, de  fr. (i0, 65, 76 până  lu 92 fr.
I Bucată Olandă de Bieleîeld 62 de coţi, de fr. 71, 85 până la 115 fr.
I Toile de Batiste 60 de coţi, de fr. 120 jână la 190 fr.
I Bucată de Olandă de Rumburg de cercel tnlr o foia 2' coţi de lăţime pentru 6 cercelurl de fr. 42, 48 până la 56 fi*'1
I Bucată de Pichet de ernă 36 de coţi de fr. 26   .1 pănă la 4fi fr.
     ZESTRE COMPLECTE, LINGERIE PENTRU OTELURI
                                     cn preţuri maî ales reduse.
                                                                        Singurul Deposit general pentru Romăniit
   Diiniroscî, Calea Moţroşoiol, Palatul Daria, vis-â-vis dc Masiasia D-nel A. Carissi.
Tipografi» Thiel A Weiau Palatul #Dacia*