36.
JUOI 16 frvruarie.
ANUL 111. - 1878.
oistamentele
  IN TOAIa românia
  ............I. n. 48
                                                                                                                                                 24
      IN STKAINATATB :
• •
. . 14
a<>
SlNŞEEţlUNI Ş[ RROLAMR :
     0 lit*r« pitit, pagin» IV, sO hani. JII, 80 Uani, pa pag. II, 2 lei noi.
     Reclame 2 lei Bol linia.
b.Bum6r In capitală 10 bani.
[ ie Hifeirici, 13 Fevruarie.
F8K IN TOATE ZILELE DE LUCRU.
                                                                                                                           Ai. IST TU TSTCX a BL
ge priimeec in străin atât* : I.a l'-nil Ihiiuon /(rin <f VngltT In Viennn, Walfi^hiţa..» 100 A Oppelik in Vi-nna, 3 alienl.ae'ei 2; Rudo-Motu ir Vicnm, 3e,lrr.t»tto 2- Vineţiu A,'Uda in Vi-nna, IViofalUitra»»* 17 PhUtpy Jjul ,n Virana, K.ichn.1) tctag:i»i' 11 : /- l*gn <f Comp. in t>»u j> Hatai-La/fUt <t Comp In l’.iri». C. Adam 2, Cirrefur de la C'roij-Rmitfe 2, Pari».
      3cri»orI nefrancat* nu se primesc Articolele nepublicat* ee vor arde,
Biuroul              ţitd şi A d m i ni#» t ra ic i: I’.vI.tLul , Hu r* i ;v*
   Un număr In Districte 15 bani.
l'arail de I lene J3 Fiyruarie.
lanţul de It«rlln, 27 Februarie
PLECAREA TB.EXnTTJRTI1.OR
    ale...........
                                                                                                                                                                                                                                                                         eeniale .... (iciar rural . . urban . . ILiicipal al CapiL
                                                                                                                                                                                                                                                                         tî**'1 • .....
        ..........
   mânia..........
   .nicipal ca premii
   Irminlt.........
    lanl...........
                                                                                                                                                                                                                                                                        i: ::::::
94 88»* 82 71 S 81 185 200 55
9940
2505
1281/,
93',*  Renta ongari In aur .... 90 70
88,1,  Bonuri de teeaur uig , I emie. 118 —
81»i     .        ,     , II ,     110 40
— împrumutul auetr, In hârtie . 03 10 »                    , i argint . 67 80
—       Reeta auitriaci in aur  . .    74 45
—       Cos* din 1 B6«...............111  —
—       Acţiunile b&ncel naţionale . . 795 —
—           .       , auetr* de credit 230 25
—           .       , ungare >       217 75
        Argint........................107 10
      i Dueatul........................ 5 83
—     ' Napoleonul..................... 9 52b,
123    100 m&rcl germane............. 58  65
Acţiunile Cailor ferate roradne. 24 10 Obligaţiunile runâne 0i>/« , . 7l 75 Priorităţile C. fer. rom. 8“/» 72 25 Imp-umutul Oppenheiin ... 94 50
Aapoleonu!.................... 10 19
Viena, termen lung...........
Pari» >         ecurt ....
                                                                                                                                          Calemlarnl ijllel
luol 18 Fevruarie Patronul milei: Apost. Oieim. Răsăritul soarelui : C ore 41 inin. Apusul soarelui : 5 ore 46 min. Fosele lunci: Luna Plină.
                                                                                                                                             Ilocnreacî Suceava
Bucurescl . . . , 8.15 n 10. — .1
Ploescl..........;*.ăo n 11.00.1
Brăila...........;.S8n 1.45J 7.15.}
TecuciO........... 4 38 n       11. 0u
Roman............9.05 >1         4.45 <}
Suceava, sosire . 12.03.)        9.55 n
                                                                                                                                           Baonrcsc — Verclorova
Buc tresei.............8. — <J 8,05 n
Piteşti................11.21 ) Io ItB
Slatina................2. - d
Crai ova...............4.17 .j
VOrciorova, sosire . . 9.01 nu
                                                                                                                                          Sneeava —llncnrescl
Suceava...........5.11 d 6.46.}
Roman.............8.45 <) 12.3 I ij
Tecucii......... 12 30 n 5.10 .}
Brăila..........3.08 n 8.10 n 8 58 d
P.oescl..........7.12 d          2.45 <1
Uucurescl, sosire 8.3o j         4.30 i
                                                                                                                                         Verelorovi — llucnrescl
Vrrciorora................6.45 •}
Craiov.» ...............ii.44     1
Slatina.................1.51   I
Pitejtl...................4.52   1 7.15 d
Bucurescl, sosire .... 7,50.} 11.20 ij
                                                                                                                                    llncnrescl—UI orgia
Uucurescl..............9.15 d 6.06 n
Giurgiu, sosire........il.35 ij 8.27 n
                                                                                                                                    Ulnrgln—Boeureaei
Giurgiu.................9.26 Ş 4.45 n
Bucurescl, sosire.......9.48 Ş 7.17i}
                                                                                                                                      Galaţi — Bărboşi
Galaţi...........1.20  n    8 25 d 7.30 Ş
Barbeţi, sosire  . . 1.55 n 9.— <J 8.05 n
                                                                                                                                      Barboţl — Galaţi
Bărboşi..........2.55  n    8.25 n 7.25 o
Galaţi, sosire . . , 3.30 n  7.— n  8.— n
 HRCIRI TELEGRAFICE
M          din
   )ILE STRĂINE
          —
             Pesta, 28 Fevr iaris.
                                                                                                                                                          - (nor* zic», cS guvarnol va cere de t eţaţinnile ca ea vor întrnnî in cn-Macoviinţarea pentrn m&snri de mo*
  l
  rpyd* primeşte din Berlin ştirea, cS • toii ci Corniţele Andrasnv va isbnti ere» pentrn evacnarea Bulgariei. Se relativ la organiamrea Bulgariei urnire* viitorului Uospodar de ane-a e va stabili inţelegerea.
                  Madrid, 22 Februarie, iureşul deputaţilor a rotat propune-5 * felicita pe Papa Leo XIII de a-
   DCORESCI n FEVHOARIE
  n arătat In articolul de erl mo-guvernul roşu a procedat estia Basarabiei de la întreve-l de Ja Livadia, de Ia convorbi-e la Kişinef şi pftnft latermi-resbelulul şi Incheiarea ar-alul. De atunci actele sale acelea şl caractere ale perii ale inepţiei care le-a în-pânâ acuma.
  ! Brătianu a tăcut, după chiar ţ icrisirea sa, la Livadia când a ivorba de Basarabia. La iscâli-fc< invenţiei a tăcut asemenea faţă eservele vertale ale diplomaţiei kT. La cererea din partea gu-ulul rusesc a cooperaţiunel noas-* rmate, n'a pus pentru săngele rul romănesc, nic! preţul cel de a nu ni-se lua ce avem, şi e la Poradim a’a oprit la uşa Uratului după povaţa oficerulul o ataşat la Maiestatea Sa şi n'a Snît o singură dată să des-gura despre această impor-cestiune.
                                                                                                                                                                                                 olonelul Welesley scrie la Lon-că Împăratul personal i a arc* intenţia de a recăpăta Basara-d-nealul tace. Quvernul rusesc oficial In Iunie 1877, guver-I englezesc, că se va mărgini resbelul s’ar termina atunci la im şi la luarea Basarabiei, d-nea-du deschide gura. Jurnalele strâ-*crifi, d-nealul nu se mişcă. Jur-le romăne o repetă, d-nealul » să se desminţă prin presaT o =tsă. In sfărşit minciuna, şarla-, sfruntarea, toate aQ un timp. mistiţiul şi preliminările păcel iscălite fără Romănia, despre Binia, In paguba Romăniel, şi ge-Dul Ignatieft soseşte la Bucureşti nisiunea de a cere In mod po-consimţimentul guvernului rola aceste schimbăride teritoriu. &ice atunci d. I. Brătianu) Re
gândeşte la ţara sa, la interesele, la viitorul ell Nu! g&ndul li sare numai de cât la miserabila sa persoană şi miserabilul 86(1 partid.
   Cum ar face să scape de respon sabilitatea actelor sale, cum ar face sâ-şl scape popularitatea! Cestiunea pare a ti hotărltâ. Guvernul rusesc, învingător, stăpăn pe situaţiune , cere de la guvernul d-lul Brătianu Împlinirea promisiunel la privinţa Basarabiei, promisiune care, sad a fost verbal făcută, ceea ce nu putem şti destul de bine, sad cel puţin In i-potesa cea mal favorabilă ministerului român, a fost lăsată încurcatăt după cum se lasă o interpelaţiune a d-lul Pantazi Ghica sad o propunere de lege a d-lul Holban. Insă aceste vulgare pişic/ierlîcurl (trebue să Întrebuinţăm singura espresiune care caVacteriseazâ faptul )n’afi mare şansă de a isbuti cu Gorciacofll şi Ignatiefil, deşi merg strună cu politicii de casino.
   Faţă cu asemenea oameni, politica cea sinceră, cea leală era tot-d'o dată şi cea mal abilă.
   Trebuia declarat sus şi tare âncă de la Livadia, sad cel mult la Ivt-şenăd, că In nici un cas şi pentru nici o compensaţiune România nu poate ceda Basarabia. Această de-claraţiune leală trebuia făcută nu numai prinţului Gorciacoff şi generalului ignatieff dară chiar împăratului, şi ministrul preşedinte al Ro* mâniei nu trebuia să se lase a 6 oprit la uşa cabinetului imperial prin consiliurile unul adiutant Împărătesc fără răspundere. Ce se putea lntămpla atunci? Sad, ce era probabil, ca guvernul rusesc să renunţe In mod leal şi definitiv la ceea ce ne cerea, renum iaţiune care de sigur avea loc In momentul de mare grije cftnd ni s’a cerut un concurs preţios fiind că sosea la vreme sub zidurile Plevnel,— sad, ceea-ce este improbabil, ca Rusia In orl-ce cas şi In ori ce Împrejurare să stâruiască pentru această revendicare— şi atuncia.... cel puţin să ştie guvernul, Europa, ţara ce este de făcut, Atuncia am fi putut fi victime, ln3â n’am fi fost înşelaţi, înşelaşi de către guvernul nostru prin complicitatea tăcerel sad complen-senţel sale criminale In faţa Rusiei, Şi Indrăsneţelor sale denegaţiunl In faţa ţfirel.
   Dar după ce toate 3’ad 9flrşit, după ce Rusia a luat Plevna, a sosit la Constantinopole şi dictează lutml condiţiunile sale, d-nu I. Brătianu s’a botarlt să scape Basarabia, ori cel puţin să 9e facă că vrea s'o scape!
   Şi cum? Prin mijloacele atftt de eficace, prin armele cunoscute, scoase din vechiul arsenal ai demagogiei
şi care ad fo9t deja tocite de semenii 9ăt diu Franţa cu ocasiunea ultimului resbel, cu această deosebire In greutatea sa ca demagogii francezi erad inimici învinşi, şi demagogii romănil sunt aliaţi invin-gălorl, — care sunt acele mijloace aşa de neiuerite ? Se cunosc. Pro-testaţiunile, declamaţiunile, voturile platonice, lacrimile, adresele, şi In cele din urmă, dacă toate vor fi în zadar, masalalcle!
   Nu blamăm votul Cameril şi al Senatului, dar într'adevăr ce este aceasta de căt o manifestaţiune cu totul neputincioasă care nu poate fi sancţionată prin nici o măsură coercitivă şi efectivă?
   Pricepem adresele dela diferite districte. Insă In ce, cetâţianul cutare de la Severin sad Tlrgul-Ocnel care a iscălit că dănsul nu va da Basarabia, va impedicu sad succesul înainte al armatelor ruseşti sad succesele diplomatice ale prinţului GorciacoffJ Lacrimile d Iul Cogâlniceanu sunt preţioase ca mărgăritarul, şi numai cu briliantul se pot asemăna lacrimile d-lui Brătianu. Insă, ad marele inconvenient de a aduce aminte lacrimile istorice ale d-lul Jules Favre care n’ad scăpat nici Alsacia nici Lorena. , Pl&ngeţt, le va striga ţara, .plângeţi ca femeile fiind cft nu aţî „sciut să lucraţi ca bărbaţi cu inimă .şi oameni de stat.* Asemenea „Ro-mftnul* vreo să ne mulţumim cu de-claraţiunea cu care s’a mulţumit Camera d-lul I. Brătianu, că nid 0-dată dOusul nu va subscri cedarea Basarabiei. Hei! Dar d. Jules Favre diu aceaşl scoală n’a strigat : „Nici un par mac din pămcntul nostru nici o piatră din fortăreţele noas lre.‘ Şi n’a iscălit cu măna Iul cedarea a 2 provincii şi a zecimi de fortereţe? Şi generalul Trochii n’a zis: „GuvernatorulParisului nu va capitula, “ si peste eâte-va zile Parisul a capitulat, este adevărat câ guvernatorul mal fin sad mal puţin leal de c&t Jules Favre îşi dedese personal demisiunea. Facă dar d-nu I. Brătianu ca Jules Favre, aibă cura-giul să iscâli-ascâ personal cedarea Basarabiei perdută de dănsul prin-tr’o inepţie care se nsseamnnâ cu trădarea. Facă ceea ce este mal puţin demn, facă ca Trochu, (1) dee-şl demisiunea pentru ca iscălitura sa să nu figureze In josul unul act, care este opera sa cea mar necontestată,
    I) Na tite trebuinţa ii nd&og&m cft cet puţin Jalea Parre şi Trochu na 4leelftrftier& dânşii rem-helul, cft ftâ luat situaţi unea dapft Sedan şi cft na sunt rinoraţl de c&t de o parte din greşelile care au adun Franţei atâtea ealamit&ţl, pe c&nd guvernul nostru fiind la cftrrna treburilor cu nn an înainte de ‘începutul reabelulul şi pân& la in-cheerea p&cel no imp&rţeşte cu niminea responsabilitatea catastrofei.
resultatul va fi tot acela: Basarabia perdută pentru noi.
    Ce-va mal mult. Toată această mise en seine demagogică are Încă mal multe inconveniente.
    Mal IntăiCi, ceea ce este păcatul etern al şconleî demagogice, a in-viţa pe oameni a se mulţumi cu cuvinte. 0 procedare diplomatică, i neptî saO trădătoare ne face să perdem provincia preţioasă, prodigă In zadar sângele şi banii Romăniel. şi ne aduce Intr’o stare care nare precedente In istoria lumel. El bine! tn loc de a stabili responsabilităţile de a cere seama acelor oameni de trădările, de comp’ez* nţele lor, sad chiar de incapacitatea lor ; In loc de a alerga la mijloace practice ca să scăpăm ceea ce a mal rămas de scăpat, nu facem nici o mişcare, nu luăm nici o măsură, şi fie-care ro mân se culcă liniştit zicănd : .Basarabia e scăpată, parlamentul a votat că nu o dă. Brătianu a zis câ nil va iscăli. Ce partriotism! ce capacitate! Aideţl să ne culcăm.* Oameni buni! Apoi acel I. Brătianu. pentru prima oară face o declara-raţiune pe care o desminte a doua zl? Acel Cogâlniceanu nu s’a jurat şi s’a desjurat atâte ori? Şi chiar aşa să fie. Dacă situaţiunea esaminată cu sânge rece este aşa In cât Rusia să poată să dicteze In ceşti unea aceasta, gândiţi câ Brătianu nu poate găsi un vechil, un ministru ad-lioc, un om de pace pentru a sub semna în locul săfl, şi chiar se nu găsească, ştiţi cine este diplomatul român care va iscăli acel tratat? Acel diplomat poartă un nu rne cunoscut. El a iscălit şi pentru Austria după Sadova, şi pentru Franţa după Metz, şi pentru Turcia după Plevna.
    Acel diplomat se nuraesce forţa lucrurilor. Pe dănsul dar comptează d. I. Brătianu pentru a-1 înlocui. Insă să nu creîeţl câ toate acestea sunt fără scop din partea roşiilor. Foarte incapabili când este'vorba de interesele publice, sunt măiestri neasemănaţi cftnd este vorba de interesul partidului lor. Toată cestiunea pentru dănşil nu e9te de a scăpa Basarabia care în cugetul lor este absolut perdută. Este de a rătăci încă o dată opinia publică, de a o face să creazâ In simplicitatea sa oâ el afi făcut ce afi putut pentru a cruţa ţărel acest sacrificiu. Cefei? h’aCi vorbit de la tribună, In ziare, naft plâns, n’afl făcut manifestări. Daca Basarabia s’a perdut, de sigur nu e vina lor. Aci e9te rolul conservatorilor de a-l demasca. Dacă vorbele pot face ceva, miniştrii radicali afl făcut tot, dacă însă actele se esaminâ, el nu numai n’ad făcut nimic, dar afl lucrat de In început
până astă zi ca să facă acest re-9ultat neinlâturabil. Astăzi ca şi err el sunt fatalitatea incarnată.
   După doi ani de putere absolută, el aă părăsit tradiţiunile prudente ale ţărel, aă Înstrăinat buna voinţă a puterilor occidentale, ne aă sângerat şi ne afl ruinat pentru a perde pe lingă aceasta o provincie Română. Eată erl. Acum ne momesc cu cuvinte, neagă ce aă afiir-rnat, Înjură ce aă adorat, daft siliţi In aparenţă ceea ce aă promis poate de bună voie, refusâ ce aă primit în schimb, şi după ce aă Înstrăinat buna voinţă a Occidentului sunt pe drum de a ne face şi din Rusia o inimică a tot puternică, risipesc starea ţărel, omoară floarea junimel, II Înstrăinează provinciile fără nici un fel de compensaţiune, o înconjoară numai de inimici. Insă tot el şi numai el sunt patrioţi şi populari şi .Românul* mal Indrăsnesce astăzi când Bă insulte pe adversarii săi politici când sâ-I cheme la o zadarnică şi tardivă frăţietate.
   Nu seamănă acest jurnal cu criminalul prins asupra faptului care ameninţă pe jandarmi, şi oferă amnistia sa judecătorilor 1
                                                                                                Discursul il-lul 1*. Carp
î« şedinţa de la 1.1 Fmruarir a Senatului
   D-lor, ’ml pare foarte răă că d. ministru de esterne cu ocasiunea unul cuvânt, o recunosc cam personal, a principelui Dimitrie Gliica, a ţinut la rândul sâă nu un cuvânt şi un discurs întreg prea personal. ’Ml pare râă zic, pentru că tonul şi săngele rece cu care d. ministru de esterne a respuns lntâiaşl dată era pentru mine o garanţie că de astă dată cel pnţin nu vom trata cum am tratat în alte ocasiunl cestiu -nile cele mal vitale ale ţârei cu un entusiasm de multe ori periculos. Vâ aduceţi aminte cât de grea era discuţiunea cu actualul guvern cftnd s’a votat convenţiuneacu Rusia; vă aduceţi a minte câ argumentele jucase pe banca guvernului un rol foarte modest, dar entusiasmu un rol foarte mare, şi primul pa9 In politica guvernului o aveaă nu interesele ţărel ci Mihal Viteazul si Ştefan cel Mare. Tot pe atunci se vorbea mult de Piemont şi de gloria Iul Cavur! Cu toate acestea ce s’a Întâmplat? S’a întâmplat cum câ de şi noi eşiţl biruitori din acest resbel, astăzi departe de a câştiga provincii cum le a câştigat Piemontul, noi suntem pe cale de n perde, şi pentru ce? Pentru câ Piemontul a avut multe re9-!>ele şi unele nefericite, dar a avut politică bună, pe când noi am avut un resbel fericit, ln9â o politică neprevăzătoare.
  Ne acusâ d. ministru cum că no! nu ridicăm cestiunea la înălţimea la care trebue să o punem şi cft noi
TIMPUL
facemcestiunl personale. Foarte bine, i faceţi politicii bunii, mal înainte de
   aii discutilm principiele Inşii nu ad-1 toate studiaţi cliarta d-v. gergraficft miteţi cum cil principiele In politicii I numai ea trebue sâ v6 inspire.* Sil de odată ce s a discutatln mod doc-1 studiftin dar cliarta geografică şi a trinal trebue să se aplice şi la oa-1 tunel veţi vedea că Rusia este marea menii Nn recunoaşteţi cum că, cănd I mijlocitoare Intre Asia şi Europa, se dovedeşte că cu idei preconce-1 şi in interesul el este să aibă tot-pute, cu măsuri cugetate de mal ina- I d'a-una In miina el marele căi de inte aţi urmat o politică care are comunicaţie, cari afl să mijlocească să iasă rea, d v. astă-zl numai sun-I raporturile comerciale Intre aceste teţl In stare a pricepe o politică două părţi ale lume), să închidă pe contrarie, fiind că ea este opusă la de altă parte cele-alte căi cari ar întregul ordin de idei ce afl luat o putea să-I facă concurenţă. In două formă In creeril d-voastrăl Prin ur- cuvinte deschiderea I) irdanelelor. In mare căt pentru mine unu] de şi chiderea Dunării, iată cheia politi voi discuta principii rog de mal Ina-1 cei ruseşti. O dată acest principifl inte pe guvern să mă erte dacă voi stabilit, care era interesul nostru? aplica aceste principii, la purtarea Interesul nostru era—şi aci se In lui şi dacă ’ml voifl pune întrebarea şală d. ministru de esterne, cănd de aveţi In ţară şi Iu Europa destulă crede că-1 acusăm de ce nu a pu-nutoritate morală ca să duceţi la tut să oprească. pe Rusia. Nu, dar bun sfărşit politica de astă zi I A- de îndată ce intersele noastre sunt ceasta o pot face cu atăt mal uşor evident opuse celor ruseşti era evi cu căt chiar d. ministru ne a zis: dent că era antinaţional de a faci-ne am adresat la Rusia şi ea ne a lita Rusiei realisarea politicei sale respuns .luaţi-vă calea care vă va tradiţionale. Aceasta vă esplică peu conveni.*                               tru ce în loc de a trage foloasele cari
     Sfatul vine cam târziu. Insă’1 pri- le aşteptaţi, d-v. veniţi astăzi şi mese şi vă rog să discutăm Jnpreunâ. recunoaşteţi că suntem pe calea de care este calea care convine Romă- a perde o provincie. Căci să nu ne niel. S’a vorbit de politica naţională, I înşelăm , d-le ministru de esterne, să fim cu toţii romănl. A repetat d. cănd afirmaţi că cestiunea Basara-ministru de externe o frasă care a biel nu este o cestiune de interes, zis’o cu ocasiunea convenţiunel, că: ci o cestiune de amor proprio, co-,ne vrea binele şi să nu credem că miteţi o eroare şi o nedreptate In nu va avea inimă romănă.* Dar şi contra Rusiei. Cum? găndiţl d-v. că atunci aţi avut inimă romănă şi s’a Rusia, după ce ne-am vărsat săn-dovedit că v’aţl înşelat şi acum a- gele alături cu dănsa, după ce am veţi inimă romănă şi iarăşi aveţi să pus toată ţara la disposiţiunea el, vă Înşelaţi.                            după ce In micele noastre puteri am
     D. N. Votnov. Atunci nu s’a In-1 făcut mal mult de cât se aştepta şelat.                                 I Europa întreagă, d-v. credeţi că
     D. P. Carp. Prin urmare, să lă-1 pentru o cestiune de amor propriii, săm intenţiunile, căci nu suspectez Rusia ar asuma asupra el greaua nici intenţiunile nici patriosmul ni- sarcină de a ne cere Basarabia? Nu, mnlul, dar să vedem, care sunt a- d-lor. Ne cere Basarabia, pentru că devăratele interese ale ţărel noa- este In interesul el. Ne cere Basa-stra ? Care este politica naţională a rabia nu de astăzi ci de mult. Ea ţării? şi cum se practică ea? Aci, face politică rusească, d-v. insă nu d-lor, din nenorocire, safl poate din laţi făcut politică românească (apro-fericire pentru ţara noastră, noi a-1 bărl).
vem o posiţiune geografică cere ne Poate că Rusia nu va lua Basa-irupune datoria de a fi, cum am zice, rabia romanească, va părăsi această dricul unul mare principifl istoric, al revendicare ca un sacrificii! ce va acţiunel Orientului contra Occidentu- face Fuiopel, reservând cestiunea la lui şi a reacţiunel Occidentului con- altă ocasiune mai fericită, insă noi tra Orientului; acest rol grandios să nu uităm nici odată că nu amo-l’a jucat Grecia, în vremile trecute, rul propriii, ci interesul el bine atunci istoria se mărginea număr în cugetat va fi causa periculelor ce ne basinul mărel Mediterane, atunci aşteaptă din partea el. rolul principal în jocul acesta de ac- O dată acesta stabilită repet că ţiune şi^ reacţiune între orient şi de şi nu aţi putut opri pe Rusia ocident '1 avea Grecia, şi ea ’şl-a dar nimic nu vă obliga să angagiaţl înţeles misiunea şi deşi un popor viitorul în detrimentul ţărel noas-mic a fost în fruntea civilisaţiunel tre. Trebuia să asceptaţl arbitriul ant>ce.                                  Europei pe care suntem datorr a o
   Acum lumea s’a Întins, interesele representa la gura Dunărer, (apla-s’afl lăţit şi Europa întreagă se află use).
astăzi In faţă cu Asia, de aceea Această acţiune pripită era pri-puncturile de contact s'afl Înmulţit mul pas, prima greşală din care a şi rolul care 11 juca înainte Grecia eş t toate cele-l’alte rele. are să se joace astăzi la Dardanele S’a objectat adese ori, d-lor, eram şi la Dunăre.                           siliţi să facem aceasta, nu am pu-
   Din punctul acesta de vedere să I             facem alt-fel, bine, răii, am
tratăm cestiunea, şi pun argumenta-1 siliţ? mergem Înainte şi să ţiunea mea la adăpostul unul mare di-1 ne dăm, cum zice românul, In paza plomat, generalul Schweinitzcare ’iil I luI Dumnezefl.
zicea Intr’o zi ce discutam cestiunea | Aţi zis, am făcut apel la toate
uşele, şi nimenea nu ne-a deschis, In cât noi, părăsiţi de toate pute-terile, am fost siliţi să ne aruncăm lu braţele Rusiei. Atunci ear am observat d-lul ministru, nu cred că Europa ne-a părăsit, numai nu se poate pronunţa de cât, atunci când Rusia va voi să tragă foloase din biruinţa el, care să strice echilibru] Europei, atunci numai, Europa va putea să dea nn respuns care nu poate să ’l dea astăzi, prin urmare pe de o parte, vă daţi pe mâna Ru siel, iar pe de alta părăsiţi de mal nainte ajutorul ce putea să ne dea azi Europa. El bine, era un plan preconceput, ori nu? Suntem noi In drept, constatând din fie-care pas al partidului actual la putere, că s’a executat un program întreg a zice că ce aţi făcut era rezultatul unei vi o inţe iar nn a unei nevoi. Să luăm şirul evenimentelor de la 66 şi să esa-minăm marşele acestui partid. La 66 după resbelul Germaniei contra Austriei, a crezut Rusia cum că puterea Germaniei, o putere amică mârindu-se, a venit momentul pentru dânsa, sa deschiză ea cestiunea Orientului, adică cestiunea el vitală. Vedem atunci că se face revoluţiu-nea de la Creta, cestiunea Bulgari el, se ridică bande de bulgari, se organisează şi vedem atunci pe d. Brâtianu, adică pe partidul liberal azi la putere, amestecat In aceste viscolirl.
    Vine apoi 70, iar, după biruinţa Germaniei, iar se fac pe de o parte oare-care încercări, d, Ignatief ne cere Basarabia deja de pe atunci pe de alta d. Brâtianu Intr’un cuvfint memorabil, zice că acolo unde este ortodocsia.este interesul României. Astăzi când este a se resolva cestia orientului, tot Brâtianu este chemat, pentru a face o alianţă cu Rusia. Prin urmare, efl constat o politică preconcepută, şi tot d’o dată adaog că nu vă pot da aprobaţia mea In cât pri-vesce consecinţele faptelor dv. la care a ajuns ţara. Mal este un ultim considerent şi acesta este pentru mine de o valoare capitală, şi trebue să sciţi că nu m’aşl plânge de perderea Basarabiei daca ar fi numai aceasta, dar mal este altceva, ne poate lua Basarabia astăzi, dar ce ia sabia, sabia poate să o dea şi mâne vor veni împrejurări Europene care să ne permită să o recâştigăm, dar pentru mine luarea el, are o importanţă vitală pentru că implică o scădere a conştinţel naţionale, şi notaţi bine că, daca noi avem raţiunea de a fi, avem raţiunea de a fi numai prin conştiinţa noastră naţională şi prin încrederea Europei. El bine încrederea Europei nu o aveţi, a dove-dit’o aceasta Îndestul toate câte se întâmplă pe fie care zi, consciinţa naţională ce aţi făcut cu dânsa? Mal putem aştepta de la popor acest sacrificiu de sânge, şi de avere a-tuncea când atâte jertfe afl drept resultat scăderea patriei noastre. Un ceţâţean când se duce să’şl es-
orientulul: „El, d-le Carp, voiţi săi puterile Europef, am bătut la toate pue viaţa, el nu merge ca un mer-
cenar, safl ca un student fără să scie pentru ce?
    El vrea tot deauna jârtfind’şl viaţa, să ’şl zică că o face pentru un interes naţional. Căci gloria nu e suficientă, gloria o iea pentru dânsul, interesul naţional satisfăcut 11 lasă pentru copil lui ca rnonşte-nire a sacrificiului lui.
    D voastră aţi pierdut pe de-o-parte încrederea Europei, iar pe-de-alta aţi surpat conştiinţa naţională, şi ce valoare are pentru noi conştinţa naţională şi încrederea Europei o puteţi vedeadin istoria lui Mihaifl Viteazul. El câştigase cu heroica lui spadă trei provincilşi cu toate asteaa fost suficient ferul unul lefegiu de a generalului Basta ca să se prebuşeascâ întreaga lui clădire, pentru ce ? pentru că pe atunci ne lipsea consciinţa naţională, ne lipsea Încrederea Europei.
    Astă zi conştiinţa naţională reînviase. încrederea Europei începeam s’o avem : pe una aţi surpat’o pe alta aţi perdut’o. (aplause)
I
SENATUL
Şedinţa din seara de 13 Fevrnarie, 1873.
   Şedinţe §e deschide Ia 8 ore seara.
   D. vice-preşedinte, face cnnoscnt cS s’a depus la biurofl încă doe moţiuni a căror coprindere este cea următoare:
   „In arma interpelSrel principelui Dim. Ghica, Senatul, ascultând esplicările guvernului declari că ministerul n’are destulă autoritate morali pentru a apăra a-deveratele interese ale ţărel, feţi cn viitorul congres.1
   (semnaţi) Dim. Ghica, P. P. Carp. D. Vioreanu, B. Boerescu.
   A doa moţinne este propusă de d. Voi-nov şi ea coprinde aceasta :
   .Asupra interpelirei d-lul Dim. Ghica, Senatul, ascultând interpelările date de guvern şi având deplina încredere ci el va întrebuinţa toate mijloacele, firi a cruţa nimic, pentrn a apăra drepturile şi interesele ţărel la viitornl congres, conform voturilor unanime ale Cameral şi Senatului, trece la ordinea zilei.*
   (Semnaţi): Voinov, Atanasiu, Teohari, I’. Opran, Pişcă, Juvara, Morţun etc.
   D. M. C. Epureanu. Cestiunea ce se tratează este atât de importantă şi însemnaţi pentru ţara noastră că pntem zice ci Senatnl a bine meritat de la ţară prin discuţiunile ce a urmat şi prin esplicaţin-nile ce a cernt guvernului.
   Scopul interpelirei şi temerile noastre sunt pentrn viitorul României. Acum trebue să tratăm luernrile cn mnltă delicateţă, acum când ţara noastră este pe cale de a intra intr’o eră noă, când voeşte să ocupe nn rang important, de şi modest, ntre statele Europei, acum trebue să lucrăm cu mnltă tragere de inimi şi cu multă perspicacitate.
   Oratorul aici aduce aminte de moţiunea votată la 26 Ianuarie, landă patriotismul Corpurilor Legiuitoare şi al guvernului care s’a prevalat de acel ,non pos-snmns, pe care ţara iar no guvernul l’a declarat mal intâifl Rusiei.
   D. ministrn de esterne ne-a spus ci nn
   se va găsi nici un guvern care să cedarea Basarabiei. Dtr cine j creadă alt-fel. Gestion a insă nn Este vorba Bă ştim, ce a mal luc vernul până acum ? Ni-se va mul i sarabia? La ce viitor trebue si i teptăm ?
    Se poate întâmpla mai multe | Safi Rusia va renunţa la cererea (li tunel va înlătura această cestinr tund iar suntem soldaţi; sefl iu fiii gresnl va decide alt-fel, va acordi cererea sa, şi atnncl fie siguri d-j niştri că nu’l va chema nimeni caii neze această cedare. Când dar gj ne spune cn atâta erafaSu, că nu ■ cedarea Basarabiei, in realitate t Spune nimic.
    Vorbind despre posiţinnea actuali^ posant al guvernului, esplică motiv! l’a făcut să intre in coaliţinnea Jet zar-Paşa. Cn toate ncestea nn cred tizi la putere se afli partidul de i zar-Paşa. Conteetez că ţara şi-a inii ţat interesele sale in mânile partid! beral. Ţara nn este astăzi conduşii de doi oameni, anul care se afii ■ banca ministeriali şi altul care u nnmi fiind-ci nn este presinte. I la îndoială patriotismul d-lul Bil dar ’ml fac datoria si’I cer socoteli faptele sale, pentru că tot-d’aona j eemenea sitneţinnl grele e’a făcut i I lari guvernelor, ba încă in 1870 c( ram efl la putere, d. Brătiann şi a 1 ai d-sale, ca d. Voinov, s. e., a merit a’mî face proces de intenţinnl şi conving pe d. Voinov, că în toate jnrările grave ca cele de astăzi, to vernele afl fost Bupuee la incercăr’l asemenea interpelaţinnî, vă voifl moţinne de blam care s’a propus ani vernnl mefl şi care te potriveşte mult cn situaţinnea de astăzi. Bunii este d-lor, „Monitornl Oficial,* pen|| ne conservă ast-fel de acte. (ilaritall In annl de graţie 1870 iebucnestll belul dintre Franţa şi Germania. | guvernai nostru vinovat. căNapolel pins de ictrigele partidelor avusese ricita idee de a intra in resbel ? Cn astea ce se întâmplă ? Oposiţinnea tnnei mă interpelează şi mă iutreabi va fi atitudinea gnvernnlni faţă cc bslul franco-german. Ve mărtnriM eram foarte încurcat şi singur nu ’ ce să răspund.
   Am avot parte cn nn coleg mai care a avat curagiul să declare că rămânea neutri. Şi afl avnt curagiul să ne dea şi vot de blam, pentrn batea Nemţii cn Francesil şi noi nc cern nimic (ilaritate.) Când am citit cnrsnrile ce s’afl pronunţat in Came această privinţă, vă asigur mi-se păi mă afin înaintea nnei scene din Hi Aci oratorul citeşte mai multe pasag aceste discnrsnrl şi considerentele pi se basa moţiunea de blam
   Venind la ceetinne d-sa zice că da minteece acest treent este nu mai poată esamina cestiunea actuală, şi putea cere socoteală guvernului despre cari i-afl câştigat cn politica sa. Şe de astă-zl a fost pentrn mine memoraU
mi-a adne aminte de acele şedinţe pu le ţineam tot noaptea in cestiunea cont ţinnei cn Rnsia. Atnncl s zicea că
  f •     .    V, V •    _     _______i-f
mânia este văduvă şi prin urmare tr Bă ne nnim cn Rusia. Ce ne ziceţi a
ROSSI
    Eri seară a fosţ representaţia dată in beneficiul Comandorului Esuieto Rrssi.
    L’ihii văzut dar in culmea puterii sale şl acum pntem da şi noi uu slab resnnet de entusiasmul, pe care l’a stârnit In pu-Klicnl român.
    Viaţa omenească e scurtă pentru cea mai mare parte a oamenilor ea totuşi pare grozav de lungă.
    Căci, in sfirşit, palma de tiiup, ce-î este dată fişte căruia, cere să fie umplută, şi toată clipa, ce renume deşeartă, este o groaznică sarcină pentru snfletnl care trece printr’ânsa. In şirul vieţelor omeneşti nnmal diu când in când se iveşte câte una care se nmple de Ia un capăt până Ia cein-la 11, şi faţă cu o asemenea viaţă plină toţi retnâneui cuprinşi de o senină uimire.
    Nn de mult eram faţă, când cine-va povestea, cum tatăl sefl a văzut cu ocbil pe marele Bonaparte pe câmpul de luptă. In faţa povestitornlni se oglindea o senină mulţumire şi această mulţumire se restrângea asupra mea, care stăm faţă in faţă ca un om, al cărui părinte a văzut cu ochii
pe Napoleon Bonaparte. Iar acum, când scriu aceste cuvinte, simţ că mulţumirea mea se va restrânge asnpra acelora cari le vor citi ; atât de rară e viaţa plină, in cât vestea despre adevărul ei străbate ca nn fulger de uimire prin lnme.
   Sunt mii de ani, de când ne aducem aminte întâmplările petrecute în lumea aceasta şi putem număra pe degete vieţele in adevăr pline ce s’afl ivit in cursul acestor mii de ani; pe degete putem număra oameni desăvârşiţi, care ne-nfl dat dreptul de a fi mulţumiţi, de a fi mândri cu şi noi suntem oameni.
   Dar in mărginirea puterilor sale, omul îşi alege o sarcină hotărită, şi dacă împlineşte această singură sarcină, dacă de la incepnt până iu sfârşit rămâne la înălţimea el, uimirea, mulţumirea, mâudria noastră nn e mai mică.
   Noi, bucnreştenil, am avnt pnrte de a vedea cn ochii un asemenea om şi de a sta faţă la împlinirea insărcinărei Ini, cu atât viaţa ne OBte mal plină, cu atât comoara de gândiri frumoase ne este ninl bogată, cu atât lumea ne este mal înzestrată cn podoabe. — Am văzut pe Othello, pe llamlet, pe Mnckbeth, pe Lear, am văzut pe Uicbard III, am văzut cn ochii pe
toţi acei oameni îndepliniţi, pe care i-a plăzmoit Sbakespesre in momentele sale de avânt dnmnezeesc; ne-am împărtăşit şi noi din nepreţuita conisară a gândirel omeneşti.
   Acum şi noi pntem zice: lu această ecnrtă viaţă, afară de toate ce)e-l-alte, ne-a mai fost dat să vedem şi pe Rossi.
   Căci in zadar ! viaţa noastră e prea scurtă spre a ne da în acelaşi fel doi oameni de o potrivă cu Rossi.
   Aceasta trebue să o simţim inairte de a vorbi despre densul şi despre arta Ini. A judeca despre Rossi din punctul nostru de vedere, este un lucra mai mult ori mai puţin ridicol, de oare-ce el este insn-şi nn pnnet de vedere; a aplica la artaloiprin-cipiele comune ale esteticei, este o Zadarnică inenreală, de oare-ce el este insu-şî nn deosebit sistem de vederi estetice. Nu! pe măiestru numai oamenii lipsiţi de pricepere il pot dăscăli.
   Judecat după propriile sale vederi estetice, Rossi este, in felul săfl, îndeplinirea idealnlnî artei dramatice.
   Dar doi oameni deosebiţi ni se arată in Roşii : unnl e omul pe care firea l’a înzestrat cn prisosul daruri lor sale, iară cel-
l’alt artistul măiestru, care ştie să ţie stă-
pânire asnpra puterilor Bale deslegate; unul e ocbinl limpede, care vede, iară altul mintea chibzuită, care arată.
   înainte de toate, ca trop. Rosei e plăz-muiala annl ceas bun; înalt, ca de nil stânjen, cn umerii laţi cade patra palme, cu peptul redicat şi rotund, cu gâtul gros, un om, a cărnl înfăţişare ne pane in uimire prin potriveala părţilor, din care §e alcătuieşte. Dacă l’am redea in mijlocul a mii de oameni, el ne foră ochii, ne stăpâneşte vederea şi ne sileşte să zicem: nouă-snte nouă-zeci şi nouă şi încă nn om. E destul să se ivească, pentru-ca să dea podoabă scenei şi hrană vederii.
   Dar pe acest trup şade nn cap stăpân pe toate mişcările, acest trup nn e de cât instrumental minunat al măiestrului. Fieş-te-care mişcare atrnpulnl e bine-chibzuită, mlădietă şi atât de uşoară, in cât pBr’-că nn mal vedem nn om din sânge, carne şi oase, ciofiinţă vărsată din neguri in formă de om. PasnI este atât de uşor, gesturile atât de fireşti, mlădierea tropului atât de potrivită cn momentul, in cât chiar atnncl, când, in oarba Ba mânie, Othello se rapede asnpra lui lago, îl trânteşte la pământ şi îl pune genuchele in piept, chiar in acest moment de iebucnire pătimaşă
trupul nu ne face impresia grentăţil| resimţim durerea peptnlul isbit de nil nuche puternic, ci am dori, ca ast-fel I îi vedem, să reruâie impetriţî, pentr I merefl eă ’I privim.
   Mai presne de trnp nu e de cât o zul şi îndeosebi ochinl, cel mai de c tenie inBtrument în arta dramatică
   Rossi e om in verstă ; poliţa ob st sefl e insă de o molime copilărească, »• ochinl mare ii este atât de mobil, in parc’-că nn este ntârnat de cât de o gnră fibră microscopică. In acest obrar este nici nn punct înţepenit, ci toate t încordate, ori se mişcă, iară ocbinl se dică, ese, cade, se nmple de văpae ot stinge, dnpă-cum cere solistul in schin rile stării sale.
   Iu sfârşit, Rosei grăeşte şi ue pune nimire prin fenomenalitatea organului
   Toţi oamenii pot să vorbească iu chipnrl: din pept, din gât şi din b Nn sânt insă decât foarte pnţine cavii pe oare le putem rosti destul de tare, V bind din gât, şi abia se găseşte câte om, care ştie şopti ast-fel, in cât să-l; aem auzi de la oareşl-care depărtare. 1 ca Othello vorbeşte aproape nnnial buze, adecă şopteşte merefl, aBt-fel Iu
i
   M s'afl schimbat lucrurile ţi Rusia ne |irl> t?
     I ine. (3-1 or, am rotat convenţiunea, am ut Du nurca, ue-am bătut, gi daca este , care să mi bucure şi pe mine in toată conduită politică cete devotamen-rmalei noastre Acesta este sil irurul politic ce am câg'igat.
                                                                                                                                                                                                                         *■ ll-r.i d-lor după stătea sacrificii snu-t imsninţaţi gi de perderea Basarabiei.
   1 discutăm noi intre noi această ces-‘ de sigur că nu puv m găsi nici nu "ţ „snt in defavoarea noastră. Să nu I insă că cestiunea are să «e deabată lierinţă. Dacă vom resurna in scurt le ne-a spus d-nil miuigtril relativ In robia, trebue să le reducem la trei Anleifl s'a tratat la Livadia, apoi Isfcî gi Bucnresci gi in fine iară la sci propunerea generalului Ignatieff. litică Sturdr.a e modest şi nu v'a spus Tll de Lirudie. Insă r'a spus chiar d. ”ru preşedinte ce s’a făcnt acolo. V'a că chiar d-sa la Liradia a deschis ”111111613 cestiunea Basarabiei, spunând slnrulul GorcincofTcă Românii se teme nu ni se ipească Basarabia. Efl cred ‘teista a fost cea d'ăntâifl gregială ce st guvernul. Dar nu s'a oprit lucrn-■i|fi. Mai târnă d. GorciacofT amintesce Ugălniceann despre Basarabia gi d-sa ^tudst...
                                                                                                                                                                                                                            Ministru de esterne, Nn i-am lăspnns
       .pnreanu. Dacă nu aţi răspuns bine lent dar greşala este că nu ne aţi cot gi noă ce propuneri vi e'a făcut ’7ii fiţi in imposibilitate dea răspunde, ul dar nu ne a spus nimic, până mele momente, despre Bisarabia, gi • astea a încheiat convenţie, a trenarea, ba vrea să meargă gi peste [ilaritate). Dacă noi am fi sciut bţiunile Rusiei, dacă am fi sciut că C-re Basarabia, aţi fi dat d-voastră " iscnatorl votul ca armata să treacă Efl cred că nu, pentru că aţi fi plai mult la viaţn fraţilor d-voastră. B ce dar guvernul ne a ţinut secrete pretenţiuni ale Rusiei? Pentru cn-I că aă fost numai uisce propuneri K convorbiri academice ? Oh d-lor ! Şi minister serios, un guvern ea dale inimă pentru ţar», trebue să scie ţsicinţe fatale poate să aibă asupra ţări aceste conversaţiuni academice, ceste numai atât; guvernai a avnt ■“ lintenţionea de a realisa această vân-1'loarei fi a avut tendinţe dea schimba - ii ia cn Dobrogea. In adevăr in cont de zece care a redactat moţiu--1 ie i 20 lannariă, d. ministru ne a
   *  ă înţelegem că materialmente nn am
   *  Ibalt dacă am Ina Dobrogea, ba chiar If igs. D-sa a v nit cn date statis-
                                                                                                                                                                                                                         1 ne s arătat întinderea teritorială, nu-| ocnitorilor Dobrogel etc. Aceasta *1 ie să credem că d-sa s'a ocnpat de m, ji că ar fi fost dispns a tran-
                                                                                                                                                                                                                         IfîniniBtni de esUroe. Sont mâhnit din ici ic rad vă văz cu din cuvinte de bună vtuiţl şi faceţi nn eşafodagiC de i iunl in contra guvernnlui. Este fc rte i cavaleresc din partea d-roaBtră să
   0  fiţi de asemenea arme, şi sâ di valii tea ce v'am spus in comitet secret. I
     1   lui să asigur pe d-nii Senatori, că ti rsed date statistice asupra Dobro- '
'
gi galeria foarte bine, când ’g sta-mânia, rorbegte apoi din gât, ină-in cât ne coprinde uu fel de in-gi numai de câte-va ori el isbuc-orbind din pspt, dar atnnci ne ril. Ci Kichard III, Rosei vorbegte numai din gât, atunci insă când uu cal pentru un regalglasul cel mal înfundat fund al plămâ-
  nfoiaţî.
• Vor zice Unii, — CU asemenen ins-| •« uu eete grefl să fii un bun actor, e îndoială, lăutarul ce are o vioară . oate si cânte mai frumos de cât t r — lăutar trebue să fie. i este o rară potriveală de daruri J cu cât insă darurile ii sunt mal mal multe, cu atât mal măeatrn 4 vă fie spre a nu abuza de dânsele. ş <t trup sate un suflet puternic, care . se aprinde, in cât ar trebni să fie i oaiă nu frumos, dacă bnnal curo. (.rtistulul nn l’ar ţine merefl in-Fără îndoială rămânem uimiţi de
  fireşti ala omnlul, artistol stăpân daruri e ini ă acela, care stăr-;nmirea senină iu sufletele noastre, in cele mul \ iforouse caracter
     ,-o,i,
TIMPUL
gel, nn este pentru că am intenţiuui de anexare. Posed alte statistice despre tot o-rienlnl, şi despre Bulgari», şi despre Epir şi Tesalin, dar nn veţi merge până ncolo ca să ne acusaţi că voim să ne anexăm Epirnl şi Tesalia. In viaţa mea mă voi feri de d-voastră, d-le Epurene.
   D. Epnreanu. Cu toate acestea nu e mai puţin adevărat că d. Cogălniceanu in co-misiunea celor zece, ue a dut ca să îuţe-legem că s'ar putea chema o constituantă care să se pronunţe asupra schimbârei teritoriale a României. Domnilor Senatori, viitorul vă va arăta dacă efl safl d-nii mi-uiştri afl avnt dreptate.
   Nn puteţi insă contesta d-lor miniştri că bănuiala a esistat in cestiunea Basarabiei.—Care este insă datori\ d-voastră de aci înainta? Negreşit este casă represen-taţi ţara intr’nn mod demn Înaintea conferinţei? Ca să pnteţl face însă aceasta trebne să degagiaţi ţara de trecutul care i l'aţi făcnt şi care a foit greşit. De aceea nu mă sfiesc a vă declara că nu pot să am încredere în acest guvern că va sci să ne represinte la viitorul coDgres european,
   D. Racoviţă. Când pentrn prima oar am venit in Bucureşti am avut fericirea să ABist in câmpul libertăţii la Filaret in timpul 'evoloţiuneî de la 1848. Atunci am avut fericirea să cunosc pe d. Bra-tiaun actualul preşedinte al consiliolnl. A doua oară când am venit in Bucureşti am asistat tot la o întrunire politica in câmpul Filaret gi am avnt plăcerea să văd pe principele Ghica sărutând pe d. Brătianu. Credeam dară io ambele caşuri că toată ţara era unită iu sentimente a-tnnei. Dară curând, prea cnrend, am avut ocazie să constat că nn era adevărat ceea ce credeam, căci îndată am văzut pe d-nii Brătiann gi Ghica inimici, gi ast-fel ilnsiunea mea a fost pierdută. A treia oară am venit în Bncorcgtl senator in acest corp matnr, şi pentrn a treia oară am fost înşelat.
   Oratornl zice că a creznt că in urma moţinneî de la 26 (7) Iannarip, credea că lucrurile ss vor impăca din nou. M'anj întors acasă şi am spus pliu de emoţiune alegătorilor mei despre cele petrecute in Bucureşti. Ce văz însă azi, iară interpelaţiilor, iară certuri. lTuii din amicii mei s’afl speriat de conservatori. Eu nn m'«c speriat, căci acnm îi cnnosc mal bine, fiind-că am constatat că acest titlu de conservator nn însemnează ceea ce credeam eti. Văz din contra că cel ce se numesc conservatori nu conservi nimic, ei votează astăzi ceva şi apoi nu conservă caea ce au instituit. Eu din contră, d-lor, sunt liberal, şi cn toate astea sunt mai conservator, pentru că eu ’ml-am făcut avere» singur şi scifi mai bine să o conserv. Nu voesc dară să mai relevez acu-saţiunile ce se aduc partidnlui lioerel. El s'a numit mai ântâifl roşu, apoi radical, apoi comunist, etc. Dară, d-lor, este vremea acum ca să incriminăm acest guvern, este timpul oportun ca să nn mai isprăvim cn imputările personale, şi să ne dăm in spectacul Europei ?
   Terminând, oratornl conjură pe d-nil senatori ca să nu strice acel spectacul frumos pe care l’afl dat Europei prtu moţiunea de la 26 Ianuarie.
   Principele D. Ghica. Dacă nu mă înşel, h ordinea zilei avem o interpelare, iară nn viaţa particulară a entăruia sau cu-
tărnia din noi. De aceea zic că discursul d-lui Racoviţă uu ne-a avansat cn nimic in cestiunea In discuţinne.
    Venind la interpelare voeso mai ântâifl să relevez multe erori făcute de d. Voi-nov in şedinţa de astăzi şi relative la mine. D-sa 'rul-a atribuit mie că am propus o moţiune cn totul contrarie de ceea ce în rea’itate efl am propus. ţAici d. Ohita citeşte o parte diu răspunsul la nie-sagiul tronului, de la deschiderea sesiu uei). Vedeţi dară, d-lor, că nn am votat eil pentru trecerea Donării, ci diu contră am fost foarte reserrat.
    D. Voinov a avut aerul de a'ml imputa astăzi că voesc să viă la putere. Dar pot lua marturl pe toţi oamenii noştri politici, că de 11 ani de când am agit din minister nu am ambiţionat nimic decât de a trăi in viaţa privată. Vă voiu cita âncă o moţiune propusă de minediD care veţi vedea că nu efl am împins pe guvern a intra în lnptă ofensivă cu turcii (Aci citegte moţiunea Senatului relativă la declararea de independinţă a României) Prin această moţinne no" uu am propus decât ca guvernul să lucreze pentru iu-dependinţa noastră, dară nu să intre in luptă. Şi dacă eă am fost care am propus moţiunea aceasta, nu am făcut-o decât numai fiind-că eram cel mai bătrân dintre d-voastră, şi înţelegeţi cât de dureros este pentrn mine ca cel mai tânăr dintre d-voastră să vie astăzi să mă batjocorească in faţa naţinnel şi să mă acuze de ambiţios ;i de avid de a ajunge Ia pn-tere! (aplanse).
    Venind la interpelarea d-sale, d. Ghica zice că este convins că d. ministru de esterne a avnt intenţiunea de a face schimbul Basarabiei pentru Dobrogea. Şi pe lângă că 'mi-a declarat singur acestea intr’nn mod indirect, in particular, văd şi jurnalele oficioase ale altor state, cum s. e. *!« Austro-Ungariei, care ue spune că protestaţiunile guvernului nostru iu cestiunea Basarabiei, sunt numai de formă, căci guvernul in realitAte a consimţit la aceet schimb.
    D-lor, când vedem că iu urma sacrifi-cielor noastre, după ce am pierdut atâtea mii diu copii noştri, nu avem nici un a-vantagiă, nu înţeleg cum nu s'ar putea imputa nimic acestui guvern care ne-a depărtat afecţiunile tntulor puterilor. Aici puteţi să vedeţi cât este de răbdător poporal român, căci in altă ţară nu ştia cum or fi scăpat miniştrii cari s'ar fi purtat cu atâta de puţină seriositate şi grije pentru interesele ţărei (aplanse). Eă u am rezemat atât in Senat cât şi in particular pe presa oposiţiunel. Iu cestiuDÎle es-terioare suntem toţi de acord; in cesiunile interioare insă, să ne fie şi nonă permis a ne lămuri posiţiunea în faţa ţărei.
    D. Boerescu. Posiţiunea noastră, care vorbim la urmă, este foarte dificilă, căci vom fi constrânşi a ue repeţi, de oare-ce guvernul se păstrează a răspunde in nrmă şi aet-fel nn ne dă ocasiunea de a auzi şi a discuta lucrnrl noui. De aceea, d-lor, voifl fi foarte scurt.
    Trebue dară să ne luminăm mai Intâifl asupra unei cestinnl care nu este numai de competinţa guvernului a o rezolva. De aceea să crează d. Voinov. că aci nn este vorba de a combate guvernul pentru a veni uoi la guvern. Dacă regim Constituţional voim eă avem. eă ne lăsăm nnii
   In Othello vedem nn om indesat. cn gâtul scurt, cu faţa de bronz, eu ochii plini de văpae, cu pasul hotărtt şi cu gesturile nerăbdătoare ; întreaga înfăţişare • îndărătnică şi ameninţătoare. In clipa, când se iveşte in scenă, Othello stirneşte in infiet o tainică îngrijire : îl vedem şi numai de cât presimţim că acest om nu are să ajungă la un bun şfîrşit ; îl vedem şi nnmai de cât înţelegem trăsăturile temeinice ale caracterului S6u. Când el apo-zice (Desdemonn*, ue trec fiori: atâta înfocare, atâta dulceaţă, atâta patimă e in aceste sunete şi in gesturile de care sunt însoţite, în cât ne vine să ne panem între el şi ea, şi să zicem ; Fugi, dragă, de omul acesta, căci are să te nciză. Şi cn această impresie rămânem până la sfirşi-tul piesei. In fieşte-care clipă aşteptăm, ca el să iibucuească şi «a vedem deslegân-du-se puterile, pe care le simţim intr’ânsnl; merefl insa artistnl ţine cnmpăt şi nn se lasă a fi purtat peste mărginele trase de vederile sale estetice. In stirşit Othello strigă: Cnm s’o ucid !? — După toate cele ce am văzut, ne vine să părăsim teatrul, pre a uu fi de faţă la groaznicele întâmplări, ce vor trebni să urmeze. Cât de mure ne este îusă mulţumirea, când
Othello intră botărit, dar liniştit. Scenele cele mal groaznice snnt cele urni senine ; c&nd işT ucide soţia, Othello e mai blând de cât atunci când o îmbrăţ’şa.
   Dar in sfirşit, de la nn capăt până la cela-lalt Ollnllo rămâne el insu-şl şi totdeauna impune prin unitatea individualităţii sale.
   Cu totul alt ora e regele Lear. înalt, uscat, cu ochii căzuţi iu cap, cu buzele uscate, cn părul alb şi lung şi, mal ales, cn titva de o formaţiune anormală, ascuţită, el numai de cât ne face impresia neplăcută a unul om, cnre nu este In toata firea. Umbletul u este ţeapăn, gesturile şi toate mişcările îi suut ascuţite şi foarte adese-orl nepotrivite cn momentul ; glasul ii este deşert şi egit merefl din pept. O arătare supărătoare. — In urină regele nebuneşte, cade obosit şi ni se li-pesce de suflet. In slirşit urmează apoi scena în care işl revede şi recunoaşte fiica bună, şi In această scenă să ridică, devine sublim, peotru-ca astfel să moară.
   O fiinţă ticăloasă e Richard III.
   Acest om e slut la faţă. Titva ii este pocită, sprinceana stângă ii e strîmbă ; gâtul e scurt; la stânga are o cocoaşă, nară de piciorul drept e şchiop. Aceste
altora libertatea de a combat şi a face opoziţiune.
    Dacă voim să avem cunoştinţă despre viitor, nn trebue oare să ne uităm asupra trecutului, uu pentru a face incriminaţi-uuj asupra trecutului ci numai pentru a vedea cr Învăţăminte ne dă el, şi pentru ca să putem noi să invităm pe guvern pe ce linie de cenduită are să urmeze de aci inainte. D. Cogălniceanu, ne a dat nn răspuns insă, să’ml permită a'î snnne, un respuns foarte evasiv. D-sa ne a zis : ce vreaţl să fac efl, să opresc pe Ruşi jde a intra in ţeră ? eă opresc pe cancelarul Gorceagof, de a acea cutare vedere asupra cuturel cesiiouî? Apoi d-lor nu suntem atât d? naivi ca să facem asemenea întrebări d-lni ministrn. E vorba aci să ştim nu daca ni se va recucoaşte independenţa noastră, deră să vedem dacă această independenţă recuuoscntă va fi viabilă, daca ne va trăi. Respunenrile d-Iai ministru nn a fost suficiente penirn a ne asigura asupra viitorului nostru.
                                                                                                                                                                                                                                      (Va urmai.
                                                                                                                  ULTIME SCIRI
                                                               (Agenţii Havas).
—Serviciul de la 36 Ffvrnarie, 6 ore scara — Londra. 36 Fevruarie.
    Camera comnnelor. — Nortbcote răspunde lnî Forster că guvernul nu a primit nici un fel de informaţiune despre condiţiunile păcii ruso-turceşti. El declară că-î pare probabil, că marele Dace Nico-lae şi plenipotenţiarii nfi sosit la St.-Ste-fano şi că pacea va fi semnată.
                                                                                                                                                                                                                                       Londra, 26 Fevruarie.
    Camera Lorzilor.— L rdol Stratheden şi Campbell propune de a se vota următoarea resoluţiune; (Corespondenţa recentă privitoare la Turcia justifică adoptarea de către guvern a tntulor măsarilor de pre-cauţiune menite a impedeca toate actele care ar putea să ameninţe maPserios tractatele de la 1856 şi 1871.*
    Oratorul regretă că guvernul nu a voit să iea parte la discuţinne. El zice că discutarea moţiune! Bale ar fi pus iu mânele guvernului o nonă putere iu momentul descbiderel conferenţel.
    Lordul Dnnaven şi Dorcbester vorbesc în favorul propunere! Lorzilor Stratheden şi Campbell.
    Lordul Derhy nu a putut de cât să ceară punerea cestiunei prealabile. Ori această moţiune va s$ zică că guvernul a făcut ce era de urgenţă, prin urmare ea este inutilă. Ori ea va sa zică că guvernul nu a făcut destul şi atnnci guvernul un o poate admite. Cat pentru cererea de auto-risaţie pentrn intrarea vaselor cuirasat t în Dardanele adresată Porţii şi refuzată de cătră dânsa; Lordul Dsrbv speră că în viitor nu va mai ii nevoie de ne renoi o asemenea cerere.
    Cât pentru intrebarea, dacă Rusia reclamă tributul egiptean, aceasta e o ces-tiune, pe care trebuajsă o studiam totstât de matur ca cererea de a isgoui pe musulmani din Bulgaria. Ministerul speră eă aceste două pretenţiuni vor fi retrase ori eseoţialmente modificate. Lord Derbv adaugă ca nu ştie esact cea ce s'a întâmplat, dar speră că poate potoli neliniştea ţărei in privirea anul act care este fără precedent de la espulsiunea Maurilor din lepania, şi care ar ridica iudiguaţiunea Europei (aplanse). Oratorul guvernului nu poate împărtăşi opinia, că dacă fruntaria rusească s'ar întinde până în Ar meuia, aceasta ar apropia pe ruşi mai mult de India.
                                                                                                                                                                                                                  Lord Hartington crede că guvernul tra-
hr.e să-şi baseze atitudlner pe confrirenţ» şi pa termenii tractate'or de la 185b şi 1871.
    Lord Wall combate această opinie.
    Lord Stratedeu şi Campbei face o scurtă repl că.                         v
    Ceslinnea prealabilă se adoptă flrî scrutin.
                                                                                                                                                                                                                                               Londra, 24 Februarie.
    Se comunică din Berlin ziarului ‘Mor* ning Post,, că mal multe guverne s'aU declarat in favoarea unor negoţiărî reparate, pe care le prefură unei conferinţe.
                                                                                                                                                                                                                                               Londra, 26 Fevruarie.
    Se telcgrafiază din Viena ziarului *Mor-ning-Post, : Diferenţele care separau âncă Rusia de Turcia par a fi resolvate.
    Rusia consimte a reduce indemnitatea de răsbol cn o cincime şi a acorda uu termin de trei ani, pentru-c* mahometsnil să părăsească Bulgaria.
    Delegaţiile Anstro-Dngare se vor întruni la 7 Marti, Cibinetul va fi fixat in fina forma, sub care va trebui să se facă cererea de credit, proiectată deja.
    — Serviciul ds la 27 Favruarie amiazi-zr —
                                                                                                                                                                                                                                            Londra. 2fi Fevruarie. *
    (Times* primeşte din Viena o telegramă, in care ss zice de cabinetul austriac c’a început, prin mijlocirea guvernului german să discute cn Rusia, rsimtiv la condiţiile ruseşti, asupra cărora Austria ridică objecţiunT, iar mai cu seamă asupra clauzei, ce priveşte Bulgaria.
                                                                                                                                                                                                                                               Londra. 26 Ffvruarie.
    Se telegrafiază din Viena lui »I)iilv-Newn‘, că contele Andrassv va asista in persoană la conferenţă. Va fi iuiovăfăşit de baronul llaymerb, ambasador a1 Austriei in Italia, şi de un membru al comitetului austriac.
                             ■ ‘
                                                                                                                                                                                                                                             Londra, 26 Fevruarie. -
    Se telegrafiază din Berlin Ini ,Daily» Telegraph* că conferenţă nn se vn întruni înainte de 1 Aprilie, căci principele Gor-ciacof a declarat, că uu va fi mai din naiute gata.
    Guvernul a comandat construirea mai mnltor vapoare de aviso.
                                                                                                                                                                                                                                             Londra, 2C Fevruarie. .
    Generalul Napi*r a sosit şi a avut conferinţe cu Ducele de Gnmbridg'.
                                                                                                                                                                                                                                            Londra. 25 Fevruarie. jM
    Iu camera comnnelor d. Northcote a spus, că pacea va fi probabil semnată astă seară, dar că el nn are nici o informaţie in aceasta privinţă.
    D. Hardy, ministrul da răsboifl, spune că furgonul ambulanţei şi convoiurile de înnuiţiunl suut gatn jientrn cel d'ănleifl eorp de armată şi că pentru ai doilea suut pe cale a se face.
                                                                                                                                                                                                                                            Londra. 26 Fevruarie. *
   In camera lorzilor, lord Darbv a zis că n’are nici o informaţie oficială nici bsq-pra semnării, nici asupra condiţiunilor păcei. Raporturile ce i ss fac se deosebeai esenţial până şi iu detaliile cele mai importante. Lord Dsrbv spune că suma indemnităţii de răsboifl, adită 20). milioane livre sterline, e fabuloasă. Nu ştie, dacă Salonicul intră asemenea tu delimitnţiunea Bu.,,ariei. EI adaogă, că deşi narln_,auti 1 e grăbit de a discuta condiţiile păcii, totuşi e mai bine de a amâna diionţir. până după primirea unor informaţii mai depline.
daruri fireşti sunt stratul lui de rentate. El vorbeşte din gât. Gesturile ii suut strimbe; mişcările ii sunt pânditoare. întregul om e o hidoasă pocitmă.
   Şi totuşi, după ce a văzut în vis umbrele celor şapte victime, acest om scârbos ee ridică, ni se apropie de suflet şi intră in stadiul sublimităţii. Când se urcă pe cal, ne-ar reni să-i dorim biruinţa, iară când strigă: Un cal pentru un regat!—slăbim, şi am fi poate gata să-i dăm calul nostru, atât ds sinistră a figura strimbă pe oare o face, şi atât de până Iu măduva oaselor ne pătrunde strigătul lui sec şi răguşit.
   Dar să ne oprim aici. RosBi e prea bogat, pentru ca să putem îndrâsni a ne in-oerca să desvălim mal mult de cât o singuri pătură din individualitatea lui artistică.
   Am citit şi am auzit adese-orl, că arta Iul Rossi e realistă Cal mai grosolan neadevăr ! Nu roalitate e in această artă, ci adevăr. Rossi idealisează chiar şi cele mal viforoase mişcări ale trupului şi in această putere idealisătoare consistă mărimea lui. Transportat gi identificat chiar cu rolul iu care se află, el nu uită o singură clipă că se atlă pe sceuă, şi că nu este chiar Othello, chiar Lear, chiar Richard III, ci
actorul care ne iufăţişază pe aceşti oameni închipuiţi, şi care no are dreptul de a trece peste anumite mărgini tn isbue-nirile patimilor sale închipuite. Ds la început până Iu sfârşit omul e cald, şi totuşi artistul rămâne msrefl cumpătat şi rece, şi tocmai această linişte în mljlc ut celor mal viforoasa mişcări, face ca Othelîfl sâv fie frumos şi ca Richard 111 să devie su-' blim in răutatea lui.
   Representaţia de erl seară!? Rossi că ’ Luigi !? Deatre aceasta nu putem vorbi! de cât dapă ce se va fi perdut o parte din sfinţenia impresiei.
   Adese-orl ne-ar părja, că Rossi un concepe caracter.de cum noi presupunem că le-ar fi conceput Shakespeare.
   El! S8-I dăm lui Rossi dreptul de a * le concepe precum II viue la socotea li O fi ştiind el ce face...
   Vorba e că ni le arată de la început până iu sfârşit ast-fel cum insusl le-a couce-put! Sunt oameni deplini aceia pe cari ni-I înfăţişează Rossi, oameni iutregi, caractere consecuente, fiinţe pline de ndevăr şi cu desăvârşire ideale : atât cerem, atât* ne di, şi pentru atât ii suntem recunoscători şi bine-envâatăni censul care l'ae adus în mijlocul nostru.               S. 1
TIMPUL

CE
                                                              SE POATE CAPATA
                                 PEMTRU PRArVCI
LA DESFACEREA SPECIALITĂŢILOR IN PANZARIA
LINGE Ii IA DIN VIENA
Pentru
Pentru
Pentru
Pentru
Pentru 6 franci: Pentru 6 franci: Pentru 5 franci : Pentru & franci: Pentru 6 franci: Pentru 5 franci:
                           Calta MogoşâieY Palaia „Dacia44
                5 frânei : I Pantalon tiu I Camison de Pichet de irnâ.
                5 înnoi: 0 cămaşă de Oxford engles.
                4  franci 50 bani : I pirech Ismene bărbăteşti.
                5 franci: 6 perechi manchete ori ce lason.
       Pentru 5 franci: 6 gulere pentru bărbaţi dc olanda fină.
       Pentru } franci : 11 gulere englM In orl-care faion |i mărime.
                           8 părechl ciorapi patentate.
                           8 gulere moderne pentru dame, după alegere 12 batiste albe de p&nz& adevăraţi.
                           12 batiste bine colorate tivite yi spălate.
                           6 prosdpe de pAniA curată.
                           6 şervete da masă de pânză adevărată.
       Pentru A franci: 12 şervete albe de oeaifl.
       Pentru 5 fraaol :  1 r&maţă modernă, simplA aăd brodată.
       Pentru & franci: 2 batiste cu monograme 6n brodate.
       Pentru 5 franci: l batistă francesă fin brodată ou dantele.
       Pentru 3—8 franci: 1 oorset de damă Pentru b1/? franci: 0 cămaşă de n6pte de dame Pentru 5 franci:   3 pepturl fin brodate pentru oAmAşl de bărbaţi.
                           1 fustă de pichet de iarnfl.
                           1 camison modern brodat.
                           I faţă de masă ooloratA ou ciucuri, pentru cafd 1 cămaşă sed o pereche de ismene de damă, bogat brodate.
                           1 fustă costum plissd.
                           1 bucată Tulpan.
       Pentru 25 franci: 42 da coţi = 1 bucată Chifon trenţuzeic.
       Pentru 10 franci: I buoati Robe d'enfunts cn laine couleur.
       Pentru 18—24 franci: I bucată Tartan engles dc 5 coţi.
       Pentru 20 trancl: 24 ooţî Pichet.
       Pentru 5—12 frânei: 0 flanati seu o pereche de iimene de lînă.
       Pentru     18— 16 franol ; 1 bucată pălită de Rumburg,  de 35   di coţi.
       Pentru     35— 68 franci:  1 bucată pinxA de Belgia de  60 coţi.
       Pentru     75—108 franci : 1 bucată pănsă Corona de 58  coţi.
       pentru    115—110 franci:  1 bucată Toile Batiste francei.
       Pentru 12—35 franci. Plapilniă de lîuă forte fine.
                                                                                                     Alari de articolils menţionate >e giseşte tot-d'a-una trueourl complecte.
                                                                                                                  Calea Mogoşoiel Palatul „Dacia".
Cemin^lledln districte însoţite cu preţul respectiv ie vor eleclui toarte grabnic ooneaiincioi
Pentru 8 franci: Pentrn S franci: Pentru 5 franci: Pentru S franci: Pentru 5 [rasol: Pentru S franci;
FRCMUSEŢA!
  FRĂGEpiMEA TINEREŢE! A PELEi
Ce mijloc nelnlrecut pentru înfrumuseţarea pelei s'aU recunoscut de Iote damele cea cercetata ile autorităţi, escelenta, nevitiiuătdrea şi adevărata
RAVISSANTE
de Dr. LEJOSSB, Pari».
                    Acest mijloc do purificaţiunei pelei. recunoscut In t6tâ lumea, s'a arătat ca cel mal bun ţi cel mal activ din tdte mijldcele de Înfrumuseţare spre a depărta sigur pete de sire, coloritul sirelul, roţeţe, pete galbene, precum si tdte necui 'tenieie pelei. RAVI8-SftHTE dă pelei o frăgezime a tine-reţel (6rte trumbsi rosa-deschisă ţi ca .de catife, face pelea ţi mânile alb-lucitor ţi delicat, este recoritdre ţi
fiăstriiijă pelea Iragedă pănă în vîrsta cea mal naintati.
   NEFMSIFICAT se găsesce in Bucuaescl numai la d-nu BRUS, Farmacia la Speranţa.
   PREŢUL: I ticcon mare 8 Ir., I flacon mic 5 Ir. Deposit general la H SCHWAFtZ, B udapesta Mărie Valleriegasse No. 9.
PUBLICAŢIE
   In <J>°& do 19 Februarie curent se va ţine liciţftţie în amvonnl bisericii închirierea grădinii numită Stambnloaia, pe termen de cinci anf. Doritoritoril de a o lua cn chirie se vor adresa in tjioa sas citată la orele 10 dimineţa spre a concura.
                                                                                                                                                                                                                          (713-3)
Km I. Pală 1,dvocat’ 8’a mDtat
                        provisoriil în cnsele repansatnlni Răducanu Dimitrin , Strada Radu-Vodă No. 17.              (704—0)
      MSI. - -f.     ■ |f——
    adeverate injectiuni si capsule
    — ICO
   Arp* liuiifji tliared* conta iva far
FAVROT
                                                                                                                                                                    f'iitflrotntlu
tt‘ fanmib» poM(»(la proprietăţile tonice o anlibltMiora^uii tb* ('opxhu Klc nu oln
tonice evita i
                                                                                                                                                                                                                                   ui atiăo/atc po lăncra ae-
            t___ f. ...                  *m*u «toiiinhnl ţ.i nu provoc.» nici I
nici grrţâ coiiMtitiu-scu uicdicaMienlul prin cHccIcnţ.t m tratarea bulelor 1 iun»* a ambelor hccthc, Hctirirrri vechi seu recente. catari* a bc^icci curze* I ‘ v»»ic nuriiiului.                                                      J
l'e Iii finele tratamentului, şi când ori-ee durere a dispărut, usu!
                   INMKf’Ţirxr KICOKU
şi a stringenţi1, este mî<jiloer.) infailibil de a coiiHolida vindecarea şi dc a nti-reerea.
ADEVERAT SIROP DEPURATIV
  ICO
                                 FAVROT

                                                                                                                                                                                                                                               Acest sirop este ncăpsrt pentru n vin deca cu (Icseverţiro maladiele pelei ţi pen-~u a sfirşi dc a curaţi sângele după un tratamentu iuiti-silililic. i;i Guc-sce dc Lite
medicamentele J
tru a sursi uc ncuraii saugete uupa un tratamentu anti-silililie aceidc#telc ce pot rcsulta din sifilis constituţionala I’ubltrul. trebuii a lepăd* rs mntr* b. ri» pen
ilICOHD, care nu voru purta Rigliulu C KAYIIOŢ.
  /:/-./S:NI Tt i (i}■ X!■'.I!.\l.— / 1 l'arrnt, i0slrada Hicliclicu, in l'aris ; In laasy, Hacnvitr, Konia , Hururcsci IliRxilorfer. Ziirm-r, Theil ; dalai;. Taln-scsclii, Marino Kurlovich : Hraila, l’ctxalis, Kaufmes, Crajura, /■' l'ohl I'lnjcsH, Schnller; Ilar Iad. Ilreltner, ţi in tute farmaciile

-
LA TYPOGRAFIA THIEL & WEISSJ
                                                   PAi.ATnr, .nifiiA.s
                                                                                                                PALATUL .DACIA.*
şi la t6te librâriile din ^ră
                                                                                                                 se a&ă de vgmjare :
  METODA DE CDRA NATQRALA
                                                                                         drept contr&st la
VĂTĂMĂRILE PRACTICEI MEDICALE
                                                                                8ingura şi sigura pasă contra morţsl premature yi lăngetireî cronice de
                                                                                        Aug. Wilh. Konig.
                                                                                    PREŢUL 2 LEI N U O I.
                                                                                                                                  REGULILE
  CE TUEBDE PAţIITE
          pentru a
ĂJONGE LA 0 BATRAHETA INAINTj
                                                                  PREŢUL 50 CENTIM.
L A B
JOSEF GRTJNBAUM
E L L E JARDIWIERE
20, Colţul Bulevardului şl Stradel Mogoş6IeI, Casele Grecăuu, 20
                       Aduc la cunoscinţa onor. Public că, mlarn asortat Magasinul cu
NIENCIC0AFFE, PALTOANE ă ia DERBY şi COSTUME COMPLECTE
                   Pantalone de fantasie din diverse Stoffe.
                               Tot de o-dată, în^tiinţe^ că, am priimit
CAMAŞl, FLANELE, CIORAPI, CRAVATE
             şi tot ce ecsistâ mai modern. Preţurile sunt cunoscute de cele mai moderate.
:
Furnisorul Curţii, .A LA BELLE JARDINIERE*, 20 Colţul Bulevardului, 20.
EPITROPIA SEMINARULUI EPITROPIA SEMINARULUI
                               NIPH0N MITROPOLITUL
NIPHON MITROPOLITUL
PXTBLXC-A-XXE
   Grădina şi via numită Gramon, proprietatea acestor fondaţiuni împreună cu carele aflate in acestă grădină, se Închiria4ă de la St. Gheorghe viitor pe termen de trei aDÎ, pentrn care se va ţine licitaţie la cancelaria Epitropil Strada Filaret No. 2. Amatorii se vor presanta în <)ioa de 1-iH MartiO viitor la cancelaria Epitropil, spre a concura la licitaţiă fiind însoţiţi şi de cnvenitele garanţii in numerar saă efecte publice.                         No. 13.
    BTJBLiaATIE In $ioa de 25 Febroariă curente se va ţine licitaţiă la cancelaria Epitropil Strada Filaret No. 2 pentrn darea prin antrepriză a cărnel şi pâine! necesară pentru nutrimentul Elevilor şi personalului de serviciQ, pe termen de ună ană, cn începere de la 11 Martie viitor. Amatorii de a se însărcina CU asemena antreprisă se vor presenta în arătat» Z' orele 12 spre a concnra la licitaţie fiind insoţiţl şi de cnvenitele garanţii în numerar saB în efecte pnblice, iar condiţiunile se pot vedea in ori ce Zi de lucru la cancelariă.           No. 14
0PERILE MUSICALE
                                                             imprimate la ediţiusea câstră
THIEL. <3c WEI9S, TYPOQBAFT
                                                            Strada Lipscani, palatul .Dacia.*
FR. 0.
CON8TANTINE8CO D., Souvenir de Ziiin, Valse pour piaaoforte.......... .y. a
CARL80N C., Qîîbîîc uiGrCcâsz Bouma.ai, poar piaaoforte .
n V n /ivruifi  M .   ..    ■ ^    .      .          •
      »       . Spune, rom. naţională, pentru o . o»
KRATOCHWIL A. K.. Hora, Vtilt* Romăniel p<ntra piai MEDEK J. W., Rom Ini» Osalnlle de Conoort pe
piano
                                                                                                                                                                                                 STERN L., op
                                                                                                                                                                                                        . op
10, Der Wumch (Dorinţa) f3r SingsL und Clavierb. Jidov
     11. Lebewohl (Adio Moldova) Singit. und Clavjerb. op. s. urande Etude pour pianoforte . .
op. 17. Hora. Maridra pentru pianoforte...................
op. 18. Durerea 'ml este mare, Valee brii. pentru piano op. 19. Visuri Ce de copil, Quadrille pentru piano . . •
■u.  2 --- 
     2 --- 
     1 50  
4 .  1 40  
     1 40  
41 . 1 40  
a    4 --- 
     5 --- 
-t • 2 --- 
• >. 1 50  
     t 50  
     1 20  
     2 --- 
• _  2 --- 
     1 35  
     i --- 
     1 50  
     3 --- 
YAXTTT-ISrOIXX
   Se face cunoscut tutor D-lor Membrii al acestei Societăţi că, fiind la ordinea Z'" lei, pe lângă ascultarea raportului comi-sinnei de verificare şi modificarea art. 19 din statute privitor la termenul de retragere al capitalului depus de membrii, să biue-voiască a veni negreşit la şedinţa a-dnnărel generale, in numer cât se fote de mare, care se va ţinea lot io localul Palatului UnivereitSţei, sala de sciinţe No. 18, în Zin® de Duminecă 19 ale corentei luni FevruariB, ora 1 p. m.
   Vioe-preţedintc :                Secretar :
   C. Trottfnu.                 Thanasesen.
MAGASINUL DE MUZICA SI PIANO
                                                                                           losef SandrovicT et. Comp.
                                                                                     (Calea Mogoyijiel, via-a-vis de Consulntul Uuse»c. Se afllă dc vcnxare următoarele piese de marc succes :
   1.    Millo Cuadril, pentru piano, de Pr. Schipek fr. 1.
   2.   Rascazt, vestita romanţîi ru»bacl\, pentru vooe şi piano, arangiatt» de Fr. Şchipek fr. 1 50.
      O nâptc in pădure, fantasie naţională de Sohipek, fr. 1 60.
   4. Nehuna vals, Lud. Wiest, 2. 60.
   5.   Nu te po( uita. arie cântatft eu mare succes pe scen6, compusă de d. Franchctti, fr. 2.
   6.    Marşul Intle[)eudiM\eif poesie de pr&şunu mu-sicade G. Br&tiann dedicată M. 3. Dâmnol fr. 1 50
   7.    „Lacrtwn'JJ spune”, aria pentru voce şi piano de d-na Baluţa, fr. 1.
   8. Trawvays-galop, de QoberU, fr. 2.
   9. Schipek, Les adieux deVienne, vals, fr. 2 60.
   10.    llrntianu Or., Cătai d n6pte printre stele fr. 1 50.
Auînrcnj important.
                            CEL HAI IICEID SI BEDDHITD HADASIN
LA STEUA ALBA
s
SUB FIRMA

0
Izi
Strada Carol I No 5.
                                                                                                            (Unrtea Vechie) vis-il-vis de Sig. Frager
  Strada Carol I No 5.
                                                                                                      (Cartea Vechie) vls-â-vls de Sig Prager.
1
H
s
  Am on6ra a însciiuţa pe onor. PT. Public că mi-a sosit peDtrn sesonnl de iarnă un bogat asortiment de încălţăminte pentru Bărbaţi, Dame şi Copil, dnpă fasonele cele din urmă, — preenrn şi un mare transport de Cisme lungi de Lak răsese, de Incht şi de Vacs, ca şi Mantale de Cauoiuc pentru pl6e, prirua calitate ; asemenea şi Galoşi de Gumi.
  Sub-semnatul adne mulţumirile mele onor. PT. PQbli» pentrn încredere ce a dat menţio atei mele firme de nn interval de 12 ani care pănă acuma a depus probe suficiente de fina calitate a mărfei ca şi de eftinătatea preţurilor, sperănd că şi de acum înainte, va bine-voî ai da concursul seH găsind tot-d’a-una atât mărfuri fine şi fasonate cât şi preţuri f6rte moderate.
                                    Cu t6tă stima
                                                                                                                                                                        FIULIPP GOLDSTEIN.
I
L:
h
i
rPHAKMACIA LA „8PEBANTIA”
                  26, CALEA MOGOŞOAEI, 16.
                                                                                                  DEPOUL MEDICAMENTELOR FRANCESE.
  Obiect* de Cauciuc şi Articole de Toalete. - Asemenea se angajeră a efee» orl-ce comande din resortul medical.
                                                                                                                                     BB.TJ3.J
Tipografia Thi«l t Weiss Palatul ,Dacia*