r. 35.
JOKTA.IVrErsJ TEI.E IN TOATa ROM A NI A
   ...............I. u. 48
    IN STRĂINĂTATE :
» > K . . I*
«0
INŞEEŢIUNI ŞI RECLAME:
                                                                                                                                                                                                                                           30 litere petit, pagina 17, 30 bani. ■ na JU, 80 bani, pe pug. II, 2 Iei noi.
   Reclame 2 lei noi linia.
numer In capitală 10 bani.
MERCURI 15 FEVRUARIE.
ESE IN TOATE ZILELE DE LUCRU.
Biuroul Redacţiei şi A.dministx*aţieî: Palatul ,Dacia.*
ANUL III. — 1878.
                                                                                                           AKTTJlSrCITJRX.
Se pri>m#«c in străinătate : La D-nii Hoastn• itein <t Voglcr in Vienna, Walfieehgajiie 100 A. Oppelik In Vienna, Stnbenbastei 2, liudo-Motse in Vienna, SeileretAtte 2: Vinccn:
Ardicta în Vienna, Teinfaltetraese 17 Philipp Lob in Vienna, Eichenbacbgaeee ll : I. Logn d Comp. in Pegtn ji Uavas-LaffiU d Comp. in Parie, C. Adam 2, Carrefur de Ia Croix-Rouge 2, Paris.
     Scrisori nefrancate nu se primesc. Articolele nepublicate se ror ^rde.
   Un număr In Districte 15 bani.
                                                                                                                                                                                                                                                                               de Bncnreaul, 13 Fevruarie.
[irale........ 94         93*,
lomeniale ....      882.4 8h,
jhneiar  rural .  .  82    81>/i
         urban .  .  71    —
      t'nrstd de Vlena, 23 Fevruarie. Renta nngarll in aur .... 90 7 0 Bonuri de teaaur ur.g , I emis. 118 — .           .      , II ,       110 40
<■ nnicipal al Capit.   81   ---                 > . > artrnt   67 30 
Mtnsil......           135   ---   K^ntn auitriacâ in tur , .   74 45 
■kcm......             200       Lom din lS6d.......            111 - 
fpomxrirv.....          55   --- Acţiunile binrel naţionale . 795 --- 
tjunicipal en premii   ---   •         . . auatr. <ie credit 2'h) 25  
.....                  ---       . , ungare ,                  217 75 
ţ|F luni ......       9940       Argint..........              107 10 
                                 Oucakul.........                5 83 
ll » ......            ---       Napoleonul........           9 52 V, 
             • •»•••• 123 c, 123 100 m&rcl germane ....         58 65 
   Caniol de Berlin, 25 Februarie Acţiunile diloT ferate romine. 21 — Obligaţiunile romAne 6c/. . . 71 80 Priorităţile C. fer. rom. Sb>/0 72 00 împrumutul Oppenheim . . . 94 it>
Napoleonul.....................10  18
Viena, termen lung..............—  —
Paris , scurt .... — —
            Calendarul «Jllel Merearl 15 Fevruarie.
Patronul silei. Apost. Oisim. Răsăritul soarelui : C ort 42 min. Apusul soarelui : 5 ore 45 min. Pasele lunel: Luna Plini.
PLECAREA TPLElSrXJPtXXaOPl
          llncnresci - Suceava Bucurcsci . . . ,8.15n 10.—d
Ploescl...........9.50 n 12.00 4
Brăila............1.53 n 5.46  Ş 7.15 d
Tecuci ii.........4.38    n 11.40 <1
Roman.............9.05    d      4.45 <]
Suceava, sosire . .12.03 1]       9.55 n
                                                                                                                                         Bnouresc - Verclorova
Bucoresci.............9. -1 a a
Piteşti...............11.21 J 10.15 n
Slatina..................2.— d
Craiova.................4.17 Ş
Vărciorova, sosire . .  9.01 nu
SnooaTa—Buca rosei
Suceava. . .      5.11 d 6.46 I
Roman...........8.45 j   12.30 j
Tecucid..........12.30 n 5. IO j
Brăila..........3.08 n 8.10 n -ă« !
Ploescl..........7.12 d          2.45 1
Bucurescl, sosire 8.30 ]          4JO |
                                                                                                                                      Verclorova —Bocnrescl
Verciorova..............6.45
Craiova................11.44
Slatina. . . . ........î.M.J
Pitejtl...................4.42     1.13 4
Bucurescl, sosire .... 7.40 ţ 11.20 j
I
                                                                                                                                  Uncnresei—(linrglo
Bucurescl................9.16 d    6.06 n
Giurgiu, sosire........11.35    8.27 n
                                                                                                                                  Giurgiu—Bueoreacl
Giurgiu................9-26 Ş   4.45    n
Bucurescl, sosire........9.48 4 7.17 j
                                                                                                                                    Galaţi—Bărboşi
Galaţi..............1.20 n 8 25 d 7.30 <?
Bărboşi, sosire . . 1.55 n  9.— / 8.05  n
                                                                                                                                    Bărboşi —Galaţi
Bărboşi..............2,55 n 6.25 n 7.25 n
Galaţi, sosire . . . 3.30 n  7.— n  8.— n
i
h
KI TELEGRAFICE
                                                                                                                                                                                                                           ALE .TIMPULUI* (Agenţi Havas).
I, de li 25 Februarie, 4 oro seara.—
           Constautluopol, 24 Fevruarie tşierul general al marelui Dace Ni-!• de azi dimineaţă ta San-Stefano. boionţiariî rnsescl şi cel turcescl aii l-omenea la San-Stefano, care I ocu-PJn corp rusesc. S'afl regulat con-I păcii. Marele Dnce Nicolae va veni ■ să visiteze pe Sultsnnl. Pacea va ‘numele: Pacea de la CoDstantino-C mie don? sate de rnşl snnt la tefano, nonă mii la Instcinc-Ctkciek.
ICURESCI l4 FEVRUARIE
  |cftt se ridică unul câte unul le care aii acoperit cestiunea aliief, c» atât apare mal lumi-a ocliii tutulor modul plin de o impţiune şi de uşurinţă cu care rnul a lucrat şi a procedat lu IA. gravă afacere. — .Sunt caii a zis însuşi d. Cogălniceanu __ e Incapacitatea este aşa de
tio căt se poate asemăna cu Itdt*. D. Cogălniceanu perso-od credem Insă ca vre o-dată jst acusat de nepricepere — îfit tual puţin se poate scule ignoranţă şi incapacitate , picestea ar fi scuse, cu căt ic-a de a intra In ministerul ănu, vorbind cu mal mulţi se-I şi tăgăduiad după obicei pa* era să facă, el afirmă că nu ţlra In ministerul Brâtianu mal ii mă. fiind nl retrocesiiineu rahiel este iiotărîtil tic lu ia, ş că nu vrea 9ă pue kttura sa pe asemenea act. A-2|1 senatori vor putea rnârtu-timp că Încă din Martie 1877, înaintea declarărel resbelulul ^Mniceanu cunoscea angagia-sle luate ln cestiunea Basara-cel puţin prin preteriţiune prin ! de către d. Brâtianu. Şi cu astea, intră ln minister şi is-• faimoaaa convenţiune ,]e ]a 1877 ln care se Inserează M inte^rităţet Uriloriului român f 1 pe care atât d. Brâtianu cât Cogălniceanu aciab foarte bine avea de cât o valoare reia-?5n spiritul diplomaţilor ruşi prinţul Gorciacof şi geuera-uatief le deschisese vorba In privinţă.
                                                                                                                                                                                                       1 prin această atitudine ln--â a miniştrilor, Rusia a câpă 1 e-un drept în contra ţărel pe iu i l’ar fi putut conreda nici :t scris dar verificat de adu naţională, dar Insă a putut să . că câştigase la vederile sale işti doi domni şi din nenoro-
cire a dispreţuit prea mult parlamentul nostru pentru a nu crede că voinţa d-lor Brâtianu Cogălniceanu va face lege. .Vous le ferez şi vous le voulez tous Ies deux*, zicea Inul tima sa misiune generalul Ignatieff stăpănilor României.
   Resulta de aci că d. Brâtianu a sciut foarte din vreme că cestiunea cesiunel Basarabiei este pusă la ordinea zilei. Ceeste mal mult. această cerere a Rusiei a fost comunicată oficial incit din Iunie la mal multe cabinete europene şi în special la cabinetul engles cum apare din de-claraţiunea lordului Derby în parlamentul engles care a fost publicată de toate foile străine :
   ,Londra. Din actele diplomatice .citite In şedinţa din 18 Iunie 1877 .Rusia făcuse guvernului englezesc .împărtăşiri despre punctele de câ-.petenie ale condiţiunilor de pace .pentru care Turcia sar supune îna-,inte de a fi trecut ruşii Balcanii. .Pe vremea aceea Rusia cerea ca .Balcanii să formeze graniţele sta-,tulul vasal Bulgaria.
   .Atunci Rusia mal cerea retrocedarea IJasarabicI*.
   Va să zică înainte de trecerea Dunărel de ciltre armata noastră cabinetele erau informate oficial de aceastH cerere. D. Brâtianu nu poate dar susţine ca nu ştia nimic.
   Ce fac agenţii noştri pe lângă cabinetele străine!
   Ce făceai d-lul şi d. Cogălniceanu pe lângă prinţul Gorciacof, pe lâDgâ cartierul gen ral la Ploieşti, la Po-radim? Oare numai de furniturile ruseşti se ocupai î
   Că a ştiut’o ln mod oficial; asta, este incontestabil şi chiar dacă ai crezut un moment în valoarea con-' venţiunel de la 4 Aprilie 1877, la Iunie 1877 nu erai oficiul informaţi că acea convenţiune era denunţată, sai cel puţin că Rusia nu se considera legată printr’ănsa ln cessiunea Basarabiei? Nici o ilusiune nu mal era permisă.
   Şi ce fac? Trec Dunărea cu armata. — Dai aurul, dai sângele românilor, contribnesc la succesul capital al campaniei, la luarea Plev-nel — şi pentru aceasta ln loc de a cere noi avantagiurl, fiind câ dai un noii fi important coneurs neprevăzut de couven(ia de la Aprilie 1877, nu cer cel puţin respectarea serioasâ a acelei convenţii, când de In Iniile, cabinetele europene şi chiar cel eu-glezesc sunt informate câ această convenţie nu însemnează nimic pentru Rusia şi câ ea cere retrocesiunea Basarabiei.
    Presa oposiţiunel, şi articolele noastre dinMaii,din Iunie, din Iulie 1877, sunt faţă pentru a o dovedi, a
bănuit trădarea sai inepţia guvernului.
   De şi noi nu cunoaştem ca dansul actele diplomatice, navusesera in-trevederl cu miniştri, cu diplomaţii ruşi la Livadia, la Ploeştl, la Pora-dim, noi cunoşteam pretenţia Rusiei de a lua Basarabia in ori-ce cas, pretenţie aşa de puţin ascunsă In cât toată presa străină şi mal cu seamă presa oficioasă din Berlin, trata pe faţă despre dănsa.
   Şi guvernul ce face ? Nimic ? Ci organul d-lul Rosetti, preşedintele Camerei, informat mai bine de toate de cât mal toţi miniştri, d-lul care nu minte, d-lul care nu propovedu-eşte şi ce are să fie peste o sută de ani, se face câ nu ştie nimic şi strigă calomnie! Şl când li rugam cel puţin Înainte de a trece Dunărea, să facă un tratat mal serios, mai precis, să stipuleze formal garanţiile şi chiar avantagiurile ce se dafi României, d-lul ne ia ln rls cu superbia şi insolenta-I cunoscute, şi ne zice că nare trebuinţă de zapis, de e-manet, şi câ cuvântul împăratului I ajunge.
   Dar când acest om a vorbit cu împăratul? şi ce cuvănt i-a dat a-ce9t împărat care vorbeşte cu d. Rosetti, şi ia faţă cu dănsul anga-giamente ce nu le ia cu guvernul ţărel pe 9lngura cale legală? Eatâ o Întrebare ce naivitatea publică nu şi’a pus’o atuncia şi a rămas, bine Înţeles, printre gâgâuţil din clica roşie câ împăratul a dat cuvhitid şeii d-lul Rosetti fi nu şi-l poale călca.
   Această imensă nerozie a servit două luni de krauâ zilnică opiniei publice din România. Şi astăzi când se daQ lucrurile pe faţă, se dovedeşte ceea ce era dovedit de mult pentru oamenii Înţelepţi, câ această fantasmagorie de promisiuni Împărăteşti şi de parole de onoare nu esistă. Ceva mal mult : însuşi d. Brâtianu, preşedintele consiliului, vine şi mărturiseşte că o singură dală na vorbii de cestiunea aceasta cu împCra/ul, căci o lată a voit s'o facă şi n'a facut’o, luându-se după povaţa unei persoane pusă sub ordinile d-sale, general Ghica, şi care în acel timp n’avea nici chiar o însărcinare di-p’omatică. Şi Camera, ln loc de a Însoţi cu huiduituri aceasta mărturisire, din care resulta, sad câ ministrul preşediute, directorul politicei noastre, Cavurul. şi Bismarkul României, se iea după povaţa unul ofiţer pus sub ordiuile sale, sad câ d. Brâtianu cu nobleţă şi curagiul care caracterizâ toate actele sale, caută încă o dată a arunca responsabilitatea pe alţii, inventând poate o scenft care nici câ sa petrecut,— Camera aplaudă aceste IngâuftrI cari
nu mal pot insufla de cât mila sad dispreţul.
   Unde stăm şi In ce mâini am căzut ! Vom continua şi mâine cu esa-minarea procedărilor guvernului roşu ln această dureroasă afacere, căci materia este prea bogată pentru un singur articol.
   De câte ori s'a făcnt In parlamentul nostru Întrebări guvernului asupra adevăratelor condiţii de pace ale Rusiei, de câte ori s’a ridicat prin presă cestiunea Basarabiei, de atâtea ori guvernul răspundea câ nu ştie nimic, căci şi cele-l’alte guverne nu ştid nimic despre acestea, iar în privirea Basarabiei ne respundea .Românul*: Calomuil de a le con servatorilor, ca să discrediteze guvernul, scorniri ca sâ amăgească opinia publică, cal verzi pe păreţi şi iuvenţiunl, cari pun la Îndoială loialitatea Înaltului nostru aliat, fum care se va risipi la cea d’ântâiâ rază de adevăr.
   Iată In fine, câ sosi generarul Ig-natief; pentru a ne spune nouă tuturor, câ Dumnezeii a făcut lumea la 1812, şi câ pentru Rusia numai aceea e drept, ce s’a făcut de atunci Încoace. Deci fiind c’ad anexat Basarabia la 1812,trebue sâ reanexeze astăzi părticica ce-am recăpătat-o noi cu mare grea la 1856.
   Sciindu-se câ lumea nu-i făcută la 1812, şi Basarabia a fost a noastră din veacul al patru-spre-zecelea, ba poartă chiar numele celei mal vechi dinastii româneşti, a dinastiei Ba sarabilor. care luase partea de loc de la Tătari lntr’o vreme, In cire care nu prea era vorba de împărăţia rusească şi fiind-câ guvernul nostru ştie importanţa, împreunată cu această cucerire a Iul Mircea-cel-Bă-trân, era natural, ca guvernul nostru... să nu ştie nimic, absolut nimic despre intenţia Rusiei, ba mal mult încă, atât era de neştiutor asupra acestui punct, pe care celelalte puteri ll ştiah Înaintea trecerii Dunărl a armatelor ruseşti, iu cât aQ intrat şi ln resboitt pentru ruşi. Casă arătăm, câtă dreptate avea guvernul că nu ştie absolut nimic, reproducem pasagele de mal jos din nota pe care contele Şuvalof a comuni-cat’o Iul Lord Derby deja la 8 Iulie 1877.
   Această notă dă asigurări, cum câ interesele engleze nu vor fi atinse nici In Egipet, la canalul de Suez, nici la golful persan, nici ln Darda-nele, pentru câ Rusia pune mare preţ pe neutralitatea Augliel. Apoi spune condiţiile unei păci, care s'ar Încheia Înainte de a trece Ruşii Balcanii, In aceste condiţii se prevede reforma Bulgariei, râtunjirea fron-tierilor Serbiei, noua poziţie a Bosniei şi Herţegovinel şi ln sfârşit vine la România şi la pretenţiile proprii ale Rusiei.
   .Cât depre România, care şl-a proclamat neatârnarea,, împăratul e de părere, câ aceasta e o cestiune, ce caută să fie regulată prin înţelegere comună.                              .
   Aceste condiţii fiind primite, cabinetele ar putea sâ eserciteze o presiune comună asupra Porţii, spu-indu-I, câ ln caz de a refuza, rămâne răspunzătoare pentru toate urmările răsboiulul.
   Dacă Poarta ar cere pace şi ar primi condiţiunile, pomenite mal sus, Înainte de a fi trecut armatele noastre Balcanii, Rusia ar primi pacea, dar şi-ar păstra dreptul de a condiţiona pentru sine câte-va foloase ca eompensaţiune pentru cheltuelile de ră3boia. Aceste foloase n’ar întrece retrocesiunea Basarabiei, cedate la a. 1856 până la malul de Nord al Dunării (esceptftndu-se aşa dar Delta Dunării), şi cedarea Bitumului Împreună cu teritoriul învecinat.
   In asemenea caz România ar fi despăgubită prin înţelegere comună sad prin proclamaţiunea neatftrr Arii sale, saQ, .rămâind vasală’, prin cesiunea unei părţi din Dobrogia. Dacă Austro-Ungaria ar cere asemenea o compensaţie, fie pentru câştigurile Rusiei, fie pentru siguranţă contra reformării făcute In favoarea principatelor creştine din peninsula balcanică, atunci Rusia nu se va împotrivi ca Austro-Ungaria să-şi afle această compensaţie In Bosnia şi In parte în Herţegovina.
   Acestea sunt bazele, pe care le-ar aproba împăratul cu intenţia de a stabili o Înţelegere Intre sine, Europa şi Anglia şi de a ajunge în cu-rănd la pace. Contele Şuvalof e Împuternicit, de a cerceta părerile lordului Derby ln această privinţă, fără de a-i tăgădui câtă valoare pune cabinetul imperial pe păstrarea bunel-lnţelegerf cu cabinetul din Londra. * încolo Rusia ameninţă, câ dacă Turcia nu s'ar învoi cu aceste condiţii, Înainte de a trece oştirile ruseşti Balcanii, atunci condiţiile vor deveni mal grele, etc.
   Din aceste destăinuiri aflăm doâ lucruri aproape cu siguranţă. Intăifl câ Anglia a ştiut condiţiile adevărate de pace încă de la Iulie 1877, al doilea câ Austria le-a ştiut asemenea, de vreme, ce i s’a propus drept compensaţie pentru câştigurile ruseşti. Bosnia şi parte din Herţegovina, al treilea, câ deja din Iulie 1877 Rusia ceruse pentru sine Basarabia. Este verisimil, ca Austria, care nu voieşte Bosnia şi Aerţegovina şi Anglia, care ţine la existenţa Turciei, fârâ • face o cestiune capitala dinaceastâ existenţă, sâ nu fi spus nimica mi-nisteriulul nostru de esterne despre aceasta?
   Dar sâ zicem, posito sed nou con-cesso, cum câ intr’adevăr nici una din puteri, nici bine-voitoarea Italie, nici indiferenta Franţă n’aQ avut de zis nici nu cuvănt în privirea integrităţii României, şi c’am remas cu totul izolaţi. Se potrivea oare cu rolul guvernului românesc sâ tăgădui iască acest lucru şi să ne joac-pânâ acuma triata figură, alunul înşelător laşelat.
   Ceea ce am fi cerut, e ca guvernul liberal, presupuindu’l chiar compus diu oameni iustrâiuaţl să spue sincer pericolele, în cari plutes-ce ţara şi sâ se ducă Iu lntaus-

TIMPUL
recul din care a eşit, pentru a lăsa sil lucreze oamenii, a cărora nume de la a. 1370 incoace e legat cu Însuşi destinatele ţhril şi a câror cea mal mare glorie ar fi ca să moară pentr'o ţară, a cărei trecut şi mărire el ah creat-o. Prin urmare elementul istoric din Romănia ar fi trebuit să predomnească tn aceste momente, In care istoria Întreagă a Romăuiel a primejduita. Şi crează-se, că cel din urmă răzaş din vremea Iul Stefan-Vodă sad a măriţilor Basarahl are mal mult simţ istoric şi mal multă iubire de ţară de cîlt veniturile, cari decid astăzi asupra ţării romănescl.
   Mal mare ca stupiditatea radicalilor , nu e de căt neruşinarea lor. Dovadă despre aceasta e următorul pasagifi din „Romanul'1, pe care l’am reprodus in numărul de erl:
   „...Sah puterile Europei decid In-tr'alt-fel (adică dah Rusiei Basarabia), ceea ce sperăm că nu va fi, şi atunci oposiţiunea (adică noi, conservatorii), risol de u perde o-cusi micii să se recomande învingătorului şi de a mal avea poate concursul shh (adică al Rusiei) pentru aplicarea programei cuprinsă In vestita petiţiune de la laş’.*
   „Românul* are neruşinarea de a insinua, că partidul coaservalor, fiind la putere, s’ar face samsar şi s’ar bucura de cestiunea retrocedă-rel Basarabiei spre a se pune bine cu Rusia.
   Cine aruncă In public această insinuare perfidă!?
   Organul de căpetenie al guvernului, care ne-a adus unde suntem, al unul guvern, care de la venirea sa la putere a făcut mereh pe sluga plecată a cartierului general rusesc,
   Cu ce scop infernal face această insinuare ?
   Nu ştim şi nici nu voim să ştim: ne simţim Insă datori a face tot ce ne stă In putinţă, pentru ca ea să nu ducă la nici un scop. Partidul conservator este alcătuit din oameni, cari ah ceva In ţara aceasta şi cari nu pot vorbi fără chibzuială, cănd sunt puse In joc interesele ţărel, interese ce sunt In mare parte chiar direct interesele lor proprii. Representănd tradiţiu-nile, averea şi adevărata inteligenţă a acestei ţări, partidul conservator tot-d’auna simte greutatea situaţiu-nilor mal mult de căt ori care alte partide, alcătuite pe temelia intereselor trecătoare, ori a unor aspi-raţiunl, fie chiar frumoase, dar ne-hotărlte şi problematice.
   Pentru aceea respinge cu energie orl-ce schimbare In aşezămintele publice şi nu e dispus a primi de căt nişte întocmiri, pe care le impune asprimea situaţiunel; atunci Inse cănd interesele vitale ale ţării sunt puse In joc, partidul conservator se supune şi primeşte ctea-ce de altmintrelea ar ti respins.
   Aceasta o ştul oamenii fatali, cu care Dumnezeii a pedepsit pe poporul romăn, şi cea mal puternică armă a lor e patriotismul partidului conservator.
   Ei creează situaţiunl desperate, pun existenţa statului romăn In joc şi apoi fac, direct şi indirect, apel la patriotismul incercat al conservato-ilor.
   lată Înţelesul insinuării neruşinate, pe care „hidoasa pocitură* o aruncă In public.
   l’rin infama retragere a acusa-ţiunel foştilor miniştri conservatori, s'a făcut apel la patriotismul partidului conservator ; nu ar fi fost Inse patriotism, ci slăbiciune, de a primi fără de indignare acea retragere.
   Conservatorii o ah respins deci cu indignare.
   Acum „Romănul* Îşi schimbă tactica şi Începe să bănuiască pe conservatori de lipsă de patriotism şi să-I agite prin insinuările sale neruşinate, sperănd că prin aceasta va isbuti să-I lipsească de bunul cumpăt şi să-I facă să isbucnească Intr'un orb exces de patriotism, care uită lutOmplârile sevlrşite In ziua de erl.
   Dar nu-şl va ajunge scopul ; In curs de doul ani partidul conservator şi-a păstrat bunul cumpăt; cu atăt mal mult 11 va păstra acum, când temeliile morale ale societăţii romăne sunt puse In joc.
   Nu! „Romănul* nu ne va face să mergem pănă la nişte declaraţiunl, prin care ne-arn angaja a lua parte la nişte fapte rele.
   Tot radicalii de astăzi ah creat la anul 1860 o situaţiune, sub presiunea căreia partidul conservator a luat parte la infamia zilei de 11 Fevruarie; tot radicalii de astăzi ah creat situaţiunea, sub a cărei presiune, partidul conservator a primit lărgimea constituţională, care ne-a dus la mizerie morală si economică; tot radicalii de astăzi ah dat ţării organisaţia costisitoare, In urma căreia pattidul conservator a fost silit a se sbuciuma ani de zile; tot radicalii de astă zi ah creat situaţiunea financiară a căilor ferate române, sub presiunea căreia partidul conservator a fost silit a face punerile la cale cu Bleichrceder ; tot radicalii de astăzi ah creat situaţiunea, sub presiunea căreia Domnul Carol I abdicase;—până aici şi mal departe nu mergem.
   Tot ce am făcut, voim să păstrăm fără de nici o schimbare. Am mers prea departe ; nu voim să ne mal Întoarcem, dar cu atât mal puţin voim să mergem înainte.
   Conservatori suntem şi conservatori voim să rămânem; singurul nostru scop este a da tărie aşezămintelor pe care le avem şi conştiinţei de demnitate a poporului român.
   Şi cu atât mal puţin „Românul* va reuşi prin neruşinatele sale insinuări a ne face să renunţăm la politica, pe care am moştenit-o de la străbunii noştri, şi să facem cu privire la politica esternă a României declaraţiunl, prin care interesele poporului român s’ar pune In joc.
   Misiunea statului român e cu de-sevârşire pacinică, şi trebue ca vecinii noştri şi Europa întreagă să ştie că, afară de lâpâdâturile politice ale societăţii române, este tn ţara aceasta un partid alcătuit din oameni cu stare, din oameni luminaţi şi din oameni cu voinţa nestrămutată, care sunt petrunşl de misiunea ţării. Nu cerem de la Europa de cât să ne garanteze condiţiunile In care ne putem desvolta, spre a deveni o garanţie de ordine socială şi un strat de cultură sănătoasă în Orient. Voim dar să trăim bine cu toţi vecinii, cu toată lumea ; nu cerem de la nimeni de cât un lucru : ca să nu ceară de la noi nimic.
   Nu'I suntem şi nici nu I vom fi slugi plecate nici Rusiei, nici Austriei, nici Germaniei, nici Englite-rel, ci vom căuta să păstrăm tot-d’auna demnitatea poporului român, cum am pâstrat-o faţă cu Poarta Otomană.
   Dar nici vrăjmaşi nu voim să fim nimănui.
   Rusia ne cere Basarabia; nu i-o dăm! o dată cu capul nu i-o dăm!
   Refusul nostru hotârlt nu isvo-răşte Insă din vrăjmăşie, ci din conştiinţa de datorie şi din dorinţa de a nu crea o causă de legitimă vrăjmăşie Intre noi şi puternicul împărat nl tutulor Rusielor.
     Nu dăm Basarabia, fiind-că voim să rămânem vecini buni, cum tot-d'auna am voit şi vom voi.
     Marele păcat al radicalilor este acela, că nici una dintre marile puteri, afară de juna Italie, nu a rămas ne isultatâ de dânşii: pe Franţa ah Insultat-o, pe Germania dease-meuea, contra Engliterel târăiesc mereh, Austria le este urltă până In fundul inimel, şi acum ah creat prin lipsa lor de chibzuinţă o causă de vrăjmăşie între noi şi Rusia.
     Partidul conservator, alcătuit din oameni lipiţi de ţara aceasta, nu poate de cât să osândească o asemenea politică nechibzuită, ba chiar ridiculâ, şi să caute a se arăta mal vrednic de încrederea şi buna-voinţa lumel, faţă cu care iepresintă ţara.
     Cât pentru insinuările neruşinate ale „Românului,* le calificăm, prin următoarele versuri ale marelui nostru poet:
lubiam o-dată lupta... dar lupta cea leală Pentru o idee mare, frimoasă, triumfală,
[n caro luptătorii, cu inima 'ndr&aneaţă,
Prin erme fără pată, se atacau în faţă,
Numind orl-ce lovire piezişă; felonie,
Şi oarba clevetire : băloaaă imfamie f
Acum, in loc de arme curate, lucitoare,
Ed vyd că ae preferă hulirea măojitoare.
OrI*«ine stă n arenă de tină are parte...
■ 5, nedeprim cu tina, m£ ţin de ea departe S’ajtept să V'M aab trăsnet hidoasa pocitură, Care-a sădit In ţeară invidie şi nră.
                                                    SEISTATUL
    Şedinţa da le 13 Fevruarie, 1873.
   Prişedenţia d-luî v. preşedinte D. Bra-tiano.
Şedinţa eBte deschisă la 2 ore p. m. cn 51 d-nil senatori presanţi.
   D. v. prişedinte, comunică Penatului că a fost însărcinat de d. agent şi consul general al [taliei, d. baron Farn, ca să presinte din partea d-lni Cavaler Farim trămis extraordonar al regatului Italiei mulţumirile d-lnî Cavaler pentru simpatiile cu care Senatnl a înconjurat persoana d-lnl trimis extraordinar în timpul petrecerel d-sale in capitală.
   D. v. preşedinte, comnnică ordinea zilei, în capnl căreia figurează votarea pro-ectnlni de lege relativ la transacţinnea propusă de d, Anton Bonstintin, pentru atingerea mai multor datorii din arendă. Transacţinnea se primeşte cn 38 voturi contra a 15.
   D. preşedinte al consiliului, comunică mesagiul pentru prelungirea seeinne! corpurilor Legiuitoare până la finitul lunel Martie.
   Se acordă congediul principelui D. Ghica, peutrn desvoltarea interpelărei d-sale relativă la condiţiunile de pace.
   Principele D. Ghica, d-lor, miniştrii, la 7 Fevruarie curent, am anunţat o interpelare guvernului iu privinţa picel viitoare. Vă rog si credeţi că această interpelare nu emană de la nu partid. Proba este acest nameros public care de sigur uu a venit ca să asculte slaba mea voce, ci pe d-stră. Vedeţi dară că uu un partid vă interpelează ct ţara iutreagă, şi fiind-că cnnoaşteţi objectul iuterpelărei, aştept răspunsul d-lui ministru de exterue, rezervâudu-ml dreptul de replică.
   D. ministru de externe, d-lor senatorii, recunosc că interpelarea uu este a unei persoune ci este a uaţiuuel întregi căci ustă-zi suntem iu ajuuul uimi Şura întreaga are să 'şi ia o forma cu toiul uoă, când uu slut tributar va deveui ludepeu-deut şi câud Europa se va pronunţa asupra resbeiuiui in oare suuleui şi uoi implicaţi. Objectul iuterpelărei priuoipelui Ghica este cunoscut. Voi aespuude pe rând la toate Întrebările in untuele guvernului.
   D-voaslră aţi văzut diu toate ziarele streine, ci nici o putere uu a avut cunoştinţă de condiţiuuile pâcel şi armistiţiului, de oât ge la începutul lui Fevruarie. lusu-ai Împăratul Kusiei uu le-a cunoscut de căt la 3 Fevruarie. Principele Bismark şi cabinetul Austrj-liugur unje-a avut de căt iu urmă. Şi uol eram interesaţi ca să le ştim, şi tocmai pentru aceea fiiud-că suntem şi mal apropiaţi, de Constantinopol, le-ani primit cu căte-va zile mal înainte. Am primit dară condiţia* uile armistiţiului.
    Voi mai adăogi şi ed o intrebare care uu s’a pus de d, Ghica. Dacă am fost re-presentaţî la arini itiţifi. Fi bine am trămis nu repreBeutaut iusă plenipotenţiarul nostru nu a fost primit oficial, şi aceasta diu causa Turciei care încă de la începutul resbelnlnl nu a voit aă ne recunoască ca stat independent, şi ne a zis că numai in arma incbiărel armistiţiulnî vom fi şi noi chemaţi oficiali atunci când vom fi recunoscuţi de independenţi. Dară acest lucru BB retrece des şi diplomatic, şi tot aşa s'a procedat şi la Versailles când împăratul Germaniei a tractat in numele tutelor statelor din Germania. Aci d. ministru citeşte telegrama ce a primit de la d. Gorceacoff, iu această privinţă, şi priu care espnne motivele pentru care Turcia a refuzat de a ne primi la arrnis-tiţid.
    Vedeţi dară d-lor că guvernul a făcut tot ce trebuia să facă. Aţi văzut insă ce respnns ni s'a dat şi ce precedente ni s'a opns.
    Preliminările de pace nu s’ad sub scris. Cu acesie vreliminări este însărciuat generalul Ignatteff. Am primit atât dară de la Cazanlîc cât şi de la AdriaDOf ol, ca să trămitem an plenipotenţiar pentru a lua parte la preliminările păcei, şi această invitare ni s'a făcut mal nainte de votnl ^ dat în Cameră la 7 Fevruarie. In arma ' acestui vot insă, invitarea nu ni B’a mal repetat.
    Aci d. ministru citfşte art. 3 din preliminările de pace, relativ la noi, şi prin I care se ziee că ni se va acorda o despăgubire suficientă teritorială. Dacă u'ar fi ' cestiunea Basarabiei nn am avea nimic de ^ zis tn contra acestni articol, dară lucru-1 rile fiind cum le ştiţi, noi nn esistăm a 1 declara că nceste condiţinni sunt jicni-toare intereselor noastre, şi dară noi nu le pntem primi. Am făcut dară rezervele noastre la toate poterile.
    Răspnnd acum la a doa întrebare a in-terpelărel. Care snnt principiele de cari ne vom conduce la tratarea jăcel? Apoi d-lor, care guvern, care ministru, care român, nu ar şti cum trebue să se poarte cn aceasţă mare afacere naţională. înţelegeţi că nn vom face alt ceva de cât ne vom duce la congres, yom protesta contra veleităţilor de anexiune, vom apăra inBeressIe noastre, şi apelând la toate puterile, vom apăra diu toate forţele noastre independenţa şi integritatea statalul nostru (aplanse).
    Si cum vom merge înaintea Europei ? Vom merge drept pe faţă, iară nici de cum sub scutnl vre nnei puteri, pentru că înţelegem ca independenţa noastră să o datări m noă iară nn străinilor (aplanse)—Voi face aci o mică digresiune. S'a făcDt dese ori întrebarea, cn cari din puteri vom fi uuiţl. Negreşit noi ca latini, trebue să ţinem cu latinii, trebue să ne bucurăm de victoriele lor şi să De intristăm de perde-rile lor. Până aci insă va merge si ni pa -tie'e noastre. Ca stat mic însă in faţa intereselor ţărei, vom nita latinismul nostru, şi vom fi cu aceia cari ne vor susţine, cn aceia cari ne voesc binele; vom lna binele nude ’l vom găsi. Aceasta va să zică a face politică de interes şi când această politică este permisă statslor mari, statelor puternice, înţelegeţi cn cât mai mult ne eBte permisă uoă care nu avem alt sprijin de cât dreptul nostru.
    Al treilea punct al interpelărei este. Ce disposiţinnl am luat peutu a ne apăra interesele in viitorul congres european? D-lor in această privinţă voi răspunde că am luut toate măsurile ca noi să fim representaţl şi lncrăm incă pentru aceasta. După usn-rile diplomatice nu ar trebui să vă comunic actele diplomatice luBă in faţa gra-vităţei situaţiunel şi cu risicul, nu de a compromite, dar de a ne auzi imputări, voi aa aici citire corespondenţei urmată iu această priviuţă. D. ministru citesce aci textul notei ce a adresat agenţilor diplomatici diu străinătate in oceania cestiune şi prin care arată hotărârea ce are guvernul de a lua parte la viitorul congres. Iu urmă cits9ce nota ce a adresat ministrului de esterue al Turciei, 3erver-paşa, tot in această priviuţă.
    Mă veţi întreba ce resultat aobţinata-ceste demarşe. Demarşele suut iu mâna uoastră. Răspunsurile şi resultatele snnt in mâna Europei şi ale iul D-zed. Se crede că va h nn cougres care se va Întruni la începutul lui Maid, la Uadeu-Baden. Tot Ce vă pot asigura e că independenţa uoaB-tră este asigurată şi va ti recunoscută, chiar mal înainte poate de decisiuuile ce se vor lna la masa verde- O patere mare, cea mal amică noă, ne a aiigurat de aceasta.
                                                                                                                                                                                                                 Spre a sfârşi repet d-lor, ou politica noastră va fi naţională şi de iutereB, fi iu pri-
. i ?!
viaţa independenţei şi a integriti toridul nostru, „nu noi vom ti (aplanse)
    Principele d. Ghica. D. mimaţi declarat că uu e surprins de a v toţi Românii alergând aici ca să » reseze de păsurile ţărei. Cu toatei trebui 9a fiţi surprinşi, d-lor miniş I vedeţi că ţara întreagă vine să ll socoteală de faptele d-voastră.
    D. ministru a bine-voit a ne adă* nn pnnet la interpelare, dacă ara .t delegat la armistiţiu. Dar nu pcf fifl aşa de naiv ca să ’i fac o iâ de al cărui răspuns negativ eram I mal 'nainte.
    D. ministru ne a spus, deşi îutr cam inenreat, că am fi fost primiţ ditiunile de pace, dacă nu am fi toi de la 7 Fevrnavie in cest'une rabiei. Dar pentru ce acest resnltat moţiunea noastră, când chiar tu I sislu divergenţă de opinind inso» vinţă. D. ministru spunendn-ne avut aerol de a ne face morală, zice, vedeţi ce aţi făcut cu raoţiuil vedeţi că aţi periclitat interesele ţă | urmare de aci iuainte nu vă mai am în afacerileţăreî, aveţi încredere în g s lăsaţi '1 să lucreze singnr. Ei d-lc tru ! nn vom face noi aceasta! J transforma corpurile legiuitoare în 1 de înregistrare. Nn ed cel poţin, şitnl carierei mele politice voi jm rol ridicol.
    Pentru ce d-voastră, îndstă ce i cunoscinţă de condiţinnile de pace aţi convocat, nn ne aţi declarat manenţă, şi să lucraţi împreună ( ci aţi aşteptat să vă interpelez şi răspundeţi tocmai peste 7 zile. Vi dar; d-lor miniştri, cî nu pot să încredere in d-voastră ca să r<galaţii ţărei singuri şi fără uoi. Si sunt sat a avea această neîncredere, pei iacă resultatele politicei d-voastră:' atâtea sacrificii de sânge şi bănesci adus în posiţiunea cea mai nepomi istoria, vre nnnî stat ca in loc de a o soartă mai bună, de şi învingăt am atras ura şi aversiunea tutuloi ri'or occidentale.
    Scopul interpelărei este dar aceşti Nn am încredere în <1. ministru dec And oare cari desaprobări, să pur» fi dat a se înţelege că voesc ed să destinele ţărei mele, că voesc să putere. Nu d-lor, nu puteţi presup ceaBta din partea mea, căci eu am cut de atâtea ori ce va să zică put-poate că nici nu sunt capabil de a c< ţara în aceste timpuri, dacă vă pl vă fac această declaraţinne. Dar nu am încredere iu d. ministru de este nu causă că ar fi incapabil, dar pea văz că nn a lncrat bine pentru ţari chiar dacă ar fi voit să lucreze bina că nn a avnt mâna fericită,
    D. ministru de esterne. Ed socot* această cestinue este atât de gravă, persoana mea nu ar fi trebuit pi joc. Cu toate astea vedem că acea9t
reaţă şi gravă interpelare, se sfâ j printr’aceasta, că mi se zice mie : <?
printr’aceasta, că de la locul d-tale, pentru că nu all capabil să pui fred Rusiei, care at| rat chiar adona-zi după tractatul d ri9 că voeşta să rupă acel tractat J i se impută că nu ara ştiut să impui popor de 80 milioane, dorinţele ţăre stre. Dară peutru ce oare veniţi f. despărţiţi pe mine de colegii mei? incapabil ? Dară cu acest ,iucapabt încheiat conveuţiunea de la 4 April ştiţi ce era acea conveuţiuue iuaiuW mru mele la minister. Erud 29 ar prin care acordam totul Rusiei, i. uu ne acorda uiunc iu schimb. Atuul venit ed şi au stipulat cele două ar prin care ăuteiu se obligă Rusia • pecta şi apăru integritatea teritoiiun niău şi al doilea se dă voe priuoi Gbica de a veni aici sa facă procssu. aiul iu şedinţă publică (ilaritate), d-lor, puteam să fac mai mult ? Fc ed sa lac mai mult de cât ce u'a j face toată Europa ?
    iu asemenea cas iuil faceţi prea D onoare când mă faceţi uecapabil. Inc citatea aceasta presupusă este o ol peutru mine, peutru că totuşi suut supus că aşi b putut face ceea oe u'a tut face Europa iutreagă (apiause). 81 uiileiu că ed u'aşi putea scăpa Husar. Dară Europa iuteagu a putut resuf preteuţiuuile Kusiei? Apoi de ce pţ pele Guica vocşte să faca diu mius a dividuulilateV Ed u'aiu lucrat iu na meu personal, ci iu numele guvern Toate cestiunile afacerilor estsrioar»^ reeolvat tu consiliul de miniştri. ^,
                                                                                                                                                                                                                                                                         f
v
1
\
T I M P.D L
   le pe ceri le-sni trimie agenţilor no* <e-HDi citit şi s'aB aprobat de colegii rV-mt mai rămânea mie? nn-ml mai •Mea de cit redacţiunea, şi chiar re--onea era supusă la aprecierea colegi-|iei, I’entra ce atonei îmi daţi atâta «Irlinţă ? Pentru ce aveţi plăcerea să tll.iţi nnmai pe mine incapabil ? Daci ţlte dări decât incapacitate, cel pnţin neros şi lăs»ţi-mă să împărtăşesc a-incapacitate cu colegii mei. am lucrat dară noi in contra inte-ţării, ci din contra, am avut să pe de o parte contra pretenţinni-jeş", ş: pe dealtă parte contra celor !. Ant-fel, turcii pretindaB ca si nn dea armata diu Vidin decât gene-ruşr, şi a trebuit să urmeze trata-Inngi pentru ca si ajungem la un lat favorabil. Nu mai ne incriminaţi d-lor, cici daci ar 6 si dim pe feţi 1 eh din negociaţinnile d-voastri diplo-^ ie, atonei poate s'ar aprinde şi in tvJ beren. Ni e'a mai zis ci ne-am în-
vt simpatiele Europei întregi; pro-
                                                                                                                                                                                                                               i, d-lor contra acestei aserţinnî. Gra-u in mie, ci eroismnlni armatei noastre, c lăti nn am fost mai bine priviţi in
  .Da. Avem mai multe poteri amice. I tiepem mai âuteil cu Austria.
                                                                                                                                                                                                                    patria ne este amici pentru cu am In li in toate relaţiunile noastre şi in j r răspunsurile ce le-am dat. Austria 5 :it mai antei B ci proclamăm regat;
                                                                                                                                                                                                                   . întrebat de aceasta şi am rispnns ci jeun proclama rege şi ne-am ţinut de X Alţi temere a Anstriel a fost ci ^ |l pretenţinni ca si lnim in stipânire ■ ni şi alte cetiţi in Bulgaria; am zis: pim si câştigăm terenuri in afară de ie noastre naturale şi Anstria s’a iin< in nrmi că ne-am ţinut de vorbi, ee- di nrmi se temea Anstria ci trece ca armata Balcanii la Adria-,1, şi asemenea ne-am ţinut de vorbi.
    , privinţa Rusiei nu potem zice cu I intrege simpatiele. Dară d-voastră |i .m s'aB petrecut lacrnrile. Na noT, pul, ne-am creat această situaţinne l-vis de Rusia, ci Corpurile legiuitoare |Die, ci ţara întreagă, care a prote-■D contra pretenţinnilor ruseşti. Ce tar dară noi vinovaţi. Ce-am putea rspnnem Rosiet , de cât ceea ce ;spu9 ânci de mult <uou possuuius,. daca Rusia va fi tot mânioasă ce face? Vom face ceea ce voiţi d-voa-] Keipnnsn] Rasial nc-l poate da de ‘finele noastre. Dacă dară voiţi sa in-(iu resbel cn Rusia, atonei un aveţi p si ne-o spnneţi, atnnci nu aveţi jitţă Bi msi mi faceţi incapabil, căci V »ţl voi si botiriţl ca noi si ne ba-kci Sosii, eB insnmi mi voiB retrsge » minister, cici îmi va fi rnşine a ‘ E-dt Donquichote.
                                                                                                                                                                                                                     1 ' ,tp Im! pare r£B ci d. ministru * irrre nn a avut destul sânge rece. Birceţi aminte, d-lor, cât de animată p-enţiunea când s’a încheiat conven-’ # cu Rusia? Ce se întâmplă insă. Se . |p:ă ci in nrma acestei convenţinni, Jnoi eşim învingători din resbel, per-
    (la loc si câştigăm. AB mii fost state cari s’aB lnptat pentrn interesul ţe-■ şi dtşi nn aB fost victorioase dară tjtigat, şi aB câştigat mult. Aşa de lin Piemontul, care deşi a pierdut nlte campanii, totuşi a câştigat mult că Piemontul a făcut politici buni,
    , I avut resbele nefericite, iară noi de avat resbele fericite dări am fient , l\ rea.
       •‘oral condamnând politica gnvernu-cu llaaia, zice că ar putea Bă a-:care ar trebui să fie linia noastră îndoită in viitor.
                                                                                                                                                                                                                       t ţ^ta o pot face c u atât mal nşor, ţ d. ministru singur ne-a apus că ne-a părăsit şi ne*a îndemnat să ceea ce vom fti. Voia apune dară *•1 eu ca ar trebai să facem. Eă nu KO patriotismul guvernului; dară să care este politica interesantă pen i». Noi, din fariciro sau diu Deferi; 0Biţianea noastră geografică, sun ea ce a fost altă-datâ basmul mă iditerană, adică o contrabalanţa în terasele Occidentului ţi Orientului est punct de vedere dară trebue să cestiunea. Să studiem charta ţărel ş leru cari sunt interesele occidentale ş tentai?. Rusia mal ântâifl are interes ă lucrări: 1) deschiderea Dardanelelor chiderea Dunării, pentru ca să aibă de-•ile necesare pentru coonrciol fiSâ *ste dară vina care o aducem gu ui? Ei te că în loc să combată tendinţă a Rasial, a facllitat’o (a
   L
                                                                                                                                                                                                                  ■ pentrn ce entnsiasmnl ce se vedea a minisUriali la facerea conven
ţinnei, asti-zi a lisnt loca' nnel spiimoa-titoare răceli.
   D. Ministru de externe, ne-a spus ci guvernul rusesc voeşte Basarabin pentrn cestinne de ambiţiune, pentrn ca să rupii tratatul de la Paris, etc. .Eroare.» Na pentrn ambiţiune, lncreazi Unsia, ci pentrn interese, interese materiale, ruseşti pentrn că ea face politici rnsea3ci iară d-voastri nn f-ceţl politică romanească! (aplause prelungite).
   De aceea d-lor v’arn spus încă de In începerea resbeluluî, ci nn trebuia să in-ch-’iaţl de cât o couvenţiuue administrativă, peutro ca să nu sfărâmaţi tractatul de la Pnris. D-voastră diu coutra, prin convenţiune, v'aţi pus snb protectoratul esclnsîv al Rusiei. Şi aceasta a fost prima greşeală neiertată. Ast-fel v’aţî arnucat, pe de o parte ia braţele Rnsiei, şi pe de alţi v’aţi alienat simpatiele Europei.]— Tot-d’anna aţi lucrat contra intereselor ţSrei, şi aţi avut nn plan proconcepnt.
   Si lnim cursul evenimentelor de In 18G0. Atunci după resbelul birnitor al Germaniei iu contra Anstriel, Knslif a crezut ci este timpul de a agita cestinnen orientalul. Şi de atnnci am vizat partidul liberal şi 1n special pe d. Brătiaun voind a participa la această mişcare. Lt 1870 în nrma reebe'nlni franco-german Rusia a iucepnt din noB a agita cestiunea şi tot atunci d. Brătiaun ne spunea că; .acolo unde este ortodoxia acolo este scăparea noastră.» La 1877 asemenea aţi avat re-fugiB in braţele Rnsiei, şi de la incepnt, de la primn propunere ce vi s'a ficat, v'aţî declarat pentrn Rusia. Aşa dar politica d-voastră a fost preconcepuţi, şi a-ceastu politici a fost cea mai rainătoare pentrn ţară.
   Nu m'aş plânge atât de perderea Basarabiei căci pot reni mâne împrejurări dnpi nrma cărora o vom pntea relna. Pentrn mine insă aceasta ar insemna perderea conştiinţei Daţionale. Căci cum veţi mai putea cere pe viitor sacrificii de Ia tii acestei ţări. D-voastrâ v'aţî pnrtat cu barbarismul pe care l'a întrebuinţat Jacob Beanri când a omorît pe MihaiQ Bravul. Beanri omorînd pe MihaiB a omorît nn nnmai pe nn erou dar a dârimat tot monumental pe care acest erou îl făcuse României. Polilicn d-v.
   fost securea Ini Jucob Beanri. Nu numai că aţi instreiuat simpatiele Europei, ar aţi surpat şi conştiinţa naţională.
   D. Voinov. Combate pe d. Carp, şi cere respingerea interpelării d-lnl Ghica anunţată atât de pompoe şi din care na poate resulta de cât interese personale.
   D, Dimitrie Sturdza. Iu momentele aceste grave credeam că lucrurile se vor na mai de sns ceva. Zic că momentele annt grave, pentrn că in secolul modern nu am avnt nn moment in care să tre-mnrăm mal mnlt de existenţa noaatri. Până acum nn am făcnt de cât am crescut. In nrma schimbărilor prin care am treent am ajuna in fine de Ia nn stat ni-tat in Europa, am ajuns nstăzl a 6 comp taţi intre naţiunile cari tind la civilisaţie, astăzi am ajuns la momentul in care e teamă să nn începem a da inapoi. Pericolele snnt mari. Tot oriental este in fer-bere şi noi ne găsim în mijlocul acestei ferberi.
   Toate interpelările ce s’afi făcut in ces-tinnea orientalul nn sunt interpelări de curiositate, ci aB probat tot-d’anna iute resul ce toţi avem şi suntem datori a avea pentrn viitorul ţSrii noastre.
     Vi aduceţi aminte ci iacă de la Aprilie când combiteam convenţinnea cn Rusia am zis că mă tem că iu urma acestei con-venţinnl, noi si nu datorim independenţa noastră nouă saB tntulor puterilor europene, ci 6i un o dobândim ca o favoare a nneia din puteri. V’am mai spns că noi anntera o naţiune distinctă tu orient, că nn este bine a ne amesteca cn interesele slave. Şi puţini aB fo«t care aB crezut ca mine.
     Posiţinnea noastră insă daca ne-am ti lisat tot snb garanţia paterilor, ar ti fost foarte simpli, pentra că tot-d’acna am ti avnt dreptul în pnrtea noastră, şi astăzi mai ales am onragîul ai vă zic că puterea dreptului este mare, este mal mare chiar de cât putarea unei impărăţii.
     Noi am făcut convenţinnea pentru ca să ne păstrăm libertăţile noastre. Erufi mari ilnsionile în lâna Ini Aprilie, şi mal mari sânt astăzi desilnaiunile.
     'Ml pare bine ci d. minietrn ne-a pus mai la largul meB astăzi pentru ca să nu mi ae zică ci fac indisereţinui. EraB doă texturi de convenţiune. Nu rămâne îndoială că textul cel d'ântâiB al convenţional lăsa ei se vază iuţeaţi unea Rusiei de a ne ina Basarabia. S'a abandonat acest text şi s’a adoptat cunvenţiunea din urnii, cea de
astăzi, prin care Rusia ne garantează categoric integritatea. Intr’un mod cert insă n'am auzit că Rusia să li cerut Basarabia da cât dnpă ce marele cancelar s'a întors a Petersburg. Se poate zice că dacă nn 'ni s'a spus nonă că Rusia abandonase aceste pretenţinni, dar s’a spus altora ; dar ce ne privesce pe uol aceste zise când noi HVeuui uu augngiiiment cert la care ud*, rase Rusia. S’a mai zis asemenea că la Ri isohlad cei Irei împăraţi ar fi convenit pentru reluarea Basarabiei. Dar şi această asarţinne a fest desminţiti chiar de către Bismartk. Onor. d. Carp a zis că toate aceste veleităţi putuaB să fie prevăzute. Se poate penă la nn punct oare, dar era foarte greB a se presupune că ni patere mare va călca convenţinnea, nnmai pentrn că este mare. (aplause). Vă voi cita nn proverb nemţesc care ar trebui de azi înainte să devie românesc : .E periculos n mânca cireşe ea boerii cei mari.» Aceasta s'a constatat nn nnmai iu chestiunea Basarabiei, dar şi în chestiunea pă-cei. Intr'udevăr era oare natnral ca nonă să nn ni ae corannice nimic despre tratările de pace? Aceasta a foit jicnirea cea mare, pentrn că s'a tratat de noi fără noi şi in contra noastră. — Am trămis nn plenipotenţiar care n'u fost primit. Şi ni să spune că Turcia n'a voit să'I primească. Dar cel puţin trebnia să fim consnltaţl noi mai ântâiB, să ne întrebe pe noi cari ni sunt dorinţele şi apoi să se clacă să trateze cn tnreia. Nn uitaţi d-lor, că era nă convenţiune care era nn ce perfect, afară de aceasta că nn era votată de corpurile legiuitoare, şi cn toate astea Unsia când a intrat cn armatele in ţari, a considerat România ca o ţari fără guvern şi fără Btâpâaitor. Pentrn toate aceste neco-recţiuni din partea Rusiei, noi respingem cn total protectoratul rusesc, şi voim să menţinem încă tractatul de Paris. Am săltat de bucurie când am auzit că Cancelarul imperiului GermAn, s’a pronunţat in acest sens ci tractatul de Paris tot va mai exista dar numai că se va modifica.
   Dar noi un suntem in aceiaşi posiţiane vis-a-vis de Rusia. Şi când uol ani scăpat de nă vasalitate nu voim ai intrăm în alta. (uplanse).
   Principele D. Ghica a zis că guvernai acesta a indispus pe Rnsia în contra noastră. Dar vă întreb, ori care ar fi fost guvernai care ar fi stat pe aceste bănci, nn ar ti indispus pe Rnsia, când ar fi protestat îu contra deslipirei Basarabiei?
   Venind la chestiunea independenţei, d. Stnrza zice că noi nnmai pentra asta am intrat în resbel pentrn ca să ne datorim nonă independenţa, şi să nn o căpătăm de la alţii, căci alt-fel noi eram de fapt independenţi şi să nn o căpătăm de la alţii, căci alt-fel noi eram de fapt independenţi, şi dnpă resbel am fi devouit ,de jure», chiar dacă Rnsia ar fi perdnt resbelul pentru că noi meritam această independenţă, pentra că am lucrat in 50 de ani pentru eB, şi în această din urmi jnm-ă tate de secol, am făcut poate mal multe progrese de cât ori care alt stat european.
   Şi acum Rusia voesce să înceapă ear eu protectoratul săB. Aceasta ar fi uu act umilitor. Condiţiuuile de pace chiar sunt umilitoare pentru noi. Se vorbesceîn tractatul de pace de o despăgubire suficientă territoriali, de resbel, dar trebuia iu al âutâiB să fim întrebaţi dacă noi voim această despăgubire. Apoi când se vorbesce de noi in convenţiune în tot-dea-unn suntem puşi la coadă ; aşea să zice: Rusia, Serbia şi România. — Relativ la Muate-negra eatuşi se vede că i se face uă mare deferenţii, cuci să zice ; guvernul răsese ,va consilia* pe principatul Mnntenegra de a înceta ostilităţile.
   In arma acestora voeso dar să seim ce vom face in viitor? De aceea eacă ce cred că ar trebnisă facem I ni declarare puternică că nu voim să cedăm nici o părticică II că uol dorim si seim care are să fie termenul o-cupărei armatelor rase, III armata noastră si se reîntoarcă in ţara, IV să aprobăm conduita guvernului pentru că a lucrat şi lucrează pentru a fi representaţi la congres. Datoria noastră este să fim uniţi şi să dăm concursul nostru guvernului. Pentru aceste motive aB ani onoare a propune următoarea moţiune:
   «Senatul încrediuţat că în împrejurările grave îu care ne aflăm guvernai va .apăra drepturile şi interesele României, .trecând la ordinea zilei, işt Împlinesc ceea .ce el cred că este dorinţa nestrămaţatS .a ţerel, şi annme :*
   I. A se cere de la marile pateri garante rccnnoascerea independenţei României şi punerea aceştia, precum şi a independenţei teritoriului român, sub soutol lor puternic,
   II.    A se întrebuinţa toata silinţa şi stăruinţa pentru a se dobândi de la paterii» garante ca Roman ia să fie repre-seutată la viitorul congres, sa ’şi poată apăra acolo ea insă-şl interesele el drep-tarile el.»
   III.    A se avea drept programă politică votnl unanim al parlamentată!, din 7 FehraariB şi prin urmare a nu intra in esaminarea safl în tratarea vse nnei chestiuni la nn schimb terilorial eventual,
   IV A se considera ca nnlă şi neavenită pentru România, or! ce Btipnlaţiune a’ar fi făcut intre România şi Rusia fără participarea directă a noastră,
   V. A se rechema toată armata Români după malul drept al Danărei fu ţară.
   — Se cere amânare discuţiunei pentrn mâne.
   D. ministru preşedinte propune a se aduna Seuatn! chiar astă seară pentrn a se pronunţa asupra interpelare!.
   Această opininne punâudn-se la vot să admit**, şi d. v.-preşedinte suspendă şedinţa la G şi jumătate ore seara, annn-ciând continuarea pentru astă seară la 8 ore.
                                                                                                       CAMERA
                                                                                                   Şedinţa de la 13 Fevrnarie 1878.
   Şedinţa se deschide la ora 1 şi nn cunrt snb preşedenţia d-lni Al. Văsescu, fiind preseuşi 00 d-ni deputaţi.
   Snmariol şedinţei precedente se aprobă.
   Se trămite la comisionea petiţionară mai multe cereri de peusinne.
   D. Mârgăritescn, roagă biuroul Bă intervină pe lângă redactorul .Monitorului Oficial* ca să pue mal multă băgare de seamă la tipărirea proceselor verbale ale Camerei, căci se strecoară mai raniţe greşeli cari strică cn total sensal celor ce zic oratorii.
   Al doilea cere de la binroB a mai interveni pe lângă comisionea de verificare a depune raportările comiBinneî şi asopra celor-l-alte alegeri.
   D. Fnrtulescn, declară că aderă cn totul la moţiunea votată de Cameră ia ceşti n nea Basarabiei şi nu se asociază cn votul dat pentra retragerea acnsaţinneî foş-Glor miniştri.
   Se pnne la vot indigenata! d-lai Poposea rămas din şedinţa precedentă şi se primeşte cn 03 bile pentra 8 contra.
   Indigenatul d-lni I. Cesare Petrescn se primesce cn 53 bile contra 8.
   D. ministru cultelor, dă citire mesagin-lul Domnesc, prin care se prelnngesce a-ceaată sesiune până la 31 Martie şi anal mesagifi pentrn deschiderea nnnl credit estraordinar de 691,325 I. 99 b. pe seama d-lui ministru de resbel, necesar pe lâna Fevrnarie pentrn întreţinerea armatei.
   D. D. Ghica, cere a se pnne la ordinea zilei, raportai comisianei asupra alegere! colegiului I, de Iaşi.
   D. P. Ghica, declară că comisionea nn şi-a termini! Incrarea.
   D. raportor al comisinnâi de verificare, dă citire raportului comisianei asapra alegere! colegiala! I, de Romanaţi, făcută ia persoana d-lni general Florescn şi care conchide pentru validarea alegdrei.
   D. Vergati, cere a nn se valida această alegere, pentra ci nn a'a respectat terme-uul de 21 zile de la convocarea alegătorilor şi pâaă la zioa alegere!, că prefectul a făcnt ingerinţe in alegere pentra an candidat al d-sale in coutra d-lni general Em. Florescn, că 2 bilete aB fost scrise cn aceiaşi mână fi că unele bilete se află scrise cu numele de general 1. Florescn şi altele ca numele de general Ioan Florescn; pentru aceste cnviute cere a se numi o anchetă care să cerceteze faptul.
   D. Constaatinescu, combate argumentele pe care le-a adus d. Vergati, şi cere a se valida alegerea căci comisiunea pe care o vom numi Jupe propunerea d-lal Vergati, uu va găsi argumente mai tari pentra invalidarea alegerel, ca cele aduse de d. Vergati şi ceea ce vom face atunci, pntem face şi astăzi.
J.D. ministru căitelor, urată că teruiennl fixat de lege, de 21 zile de la convocarea alegătorilor şi până la zioa alegerel a fost ţinut de guvern şi promite că va numi o oomisiuue care va cerceta faptul, şi daci va găsi că in adevăr prefectul îşi propusese vre-un candidat, atunci acel prefect va fi îndată destituit.
   D. Lăcusteann, vorbeşte contra validare! uldgerei şi cere a ae numi o anchetă la faţa locului.
   D. Vernescu, zice că dacă ae va dovedi că termenul de 21 zile nu e păstrat, acea
alegere e nulă, lur nu viciată. Convocarea alegătorilor făcntă de Domnitor cn 21 zile înaintea alegerel e anunţată primarului şi care e dator a convoca alegerea. Decretai domneac pentrn convocare e de la 20 Decemvrie, şi dnpă cam spune d. ministru a fost anunţat îndată primarului, că decretul de convocarea eşit; prin Urmare primarul a avnt timp de a convoca pe alegători, cu tonte că decretul e tipărit in ,Monitornl» de la 3 Ianuarie şi alegerea e’a făcnt la 21. — Cheie nu se poate considera in bilet-*, fiind-că anele aB fost scrise gener. Ioan Florescn şi altele numai gener. I. Florescn, se poate considera ca cheii, biletele acelea cari afi o crace, an semn, o indoitară onre-care; însă din toate acestea nici nna n'a fost. Ingerinţa zice că s'a făcut. Insă iu contra cui ? In contra gener. Ioan Florescn. Atât mal bine pentrn general I. Florescn că a pntnt isbnti a fi ales, cu toate ingerinţele ce s'a făcut iu contra Ini. Cere ca acel amendament să fie dat la o parte şi roagă ca Camera având in vedere cele ce e’a petrecut să proclame de deputat pe d. general 1. Florescu (aplause).
   Se cere închiderea discuţiuueî.
   D. D uieleauu, vorbeşte contra inebiderei.
   Panândn-se la vot închiderea disenţin-nel nn se primeşte.
   D. Danieleann, susţine invalidarea alegerel.
   Se închide discuţiunea.
   Se pune la vot contestaţia propasă de d. Vergati prin bile şi ee primesce cn 11 bile albe contra 29 negre, fiind şi 5 abţineri.
   D. preşedinte, anunţă că adnnarea a adoptat propunerea şi alegerea comisiuuel ee va face în şedinţa viitoare.
   La ordinea zilei ee pnne creditai de
1,337,000   pe seama d-lni minietrn de finanţe pentrn plata soldelor militarilor pre luna Fevrnarie şi întreţinerea ei.
   Lnarea în considerare se primeşte fără disenţinne.
   D. raportor, dă citire articolului I.
   D. I. Ionescn, declară că va vota acest credit dar cere a se preeenta socoteli despre creditele votate din trecut.
   Art. I se primeşte.
   Art. II se primeşte fără desbatere.
   Legea in total se aprobă ca 59 bile pentrn 1 contra.
   D. preşedinte declară că Adunarea a primit proiectai de lege.
   Şedinţa se ridică la orele 4 şijnmătate.
  ULTIME SCIRI
                                                               (Agen;ia Havas).
— Serviciul de la 26 Fevruarie, g fire dimin. —
                        Londra, 25 Fevruarie.
    Camera comunelor. D. Nortb-ote nu cunoaşte oficial condiţiuuile ds pace. Toate înştiinţările sunt contrazicătoare. D. Nortli-cote ştie numai c& marele duce Nicolae a ajuns la St Ştefan,
                       Londra, 25 Fevruarie.
    Camera comunelor. — d. Northeote zice că Lordnl Lvous ra represintn pe Anglia la conferinţă a căreia dată nn e fixată.
                        Londra, 21 Februarie.
    Camera Lorzilor. — Lordnl Argylles va adreaa la la 7 Martie gavernalal o interpelaţie relativ la sitnaţia Angliei in raport ca tractatul de la 1856. Lordul Bea-consfield, răspunzând la o cestinne, zice că nu vede deosebire intre o conferinţă şi nn congres.
                       Atliena, 25 Fevruarie.
    Şase sate volantari epiroţi aB debarcat la Chlmana cu (,«>00 de pusei şi patru tn-nuri. Rescoala este generală in provinciile mal de căpetenie ale Epirnlui. Albanesil turci daţi mâna co iusurgenţii.
    O lnptu s'a dat erl la Seliaiţi in Epir intre 1509 insurgenţi contra a 3000 tnrei. Sfârşita! a fost bun pentrn insurgenţi. Na-meral morţilor nu e încă cunoscut.
   A eşit de sub tipar ,Inv6ţ&iuâut tul intuitiv*,
                                                                                    CONDUCTOR
                                                                                           p^ntrvi
   INSTITUTORI SI IN VET A TOR I
                                                                                             de
                                                                                       DIMITRIE DOMNIŞOR
                                                                                          Institutor
                                                                                     Preţul 00 buni.
TIMPII
      LIN GERIELE   ’
CKLK MAI EFTINK, PRACTICE SI DURABILI]
se pote compara cu ocasiunea liqoidărel «
| FABRICE! DE PAUZA SI L1NSKRJE DIN VIIHA IN DEFOSITDL GENERAL I» BUCDBESCI
                                                        Calea Mogoşăiel, Palatul Dacia, vis-îl-vis de magasia D-nel A. Carissi
                                                 unde se pot găsi încă urmâtbrele mărfuri In alegerea cea mal strălucită şi bogată, pentru a cărora cualitate şi provenienţa se ia garanţia cea mai severă
l
    Cămaşe  de damă de ţliua , de Olandă fi de Chiffon, brodate, simplă şi    garnisite de fr. I, 5, 8, 11 până   Ia   18 fr.
I Cămaşe  de damă de nople, de percal franţnsesc şi de olandă, seoiple şi   brodate de fr. 6.50, 9, 12, 16 până la  19 fr.
I Cămaşe  bârbălesoâ albă semplă, de Chiffon şi de O.audă, cu galere seil   fără galere dc 4.50, 6, 9, 11 până  la  16 fr.
I    Cămaşe bârbâtescâ colorată şi de Cretton de Oxford veritabile de 4.50,    6 până la 9 fr.
I   Camison de damă, de Percal frnnoes, de Baţistă şe de Piquet de ernă, eemplu şi brodat  în 100  de desenori,  cele mai
        elegante de fri 3, 5, 7.50, 9 până la 16 fr.
1 Pereche pantaloni de damă, de Chiffon, de Percal de Olandă şi de Piquet de ernă, garnisite şi brodate de fr. 3.50, 5, 7, 8, până la 11 fr.
I Fustă de damă, de Percal şi de Pichet de ernă, semplă, garnisite şi brodate, de fr. 4.50, 6.50, 9.75, 12, 18 până la 24 fr.
I Pereche pantaloni bărbătescl, de Croise alb, de Pichet de ernă, şi de Olandă, de fr. 3.50, 5, 6.50, până la 9.50.
I Corset de damă diferite fasonări de fr, 3, 4,50, 7 până la 10 fr.
I Hăinuţă de fetiţe de flanel colorate de fr. 8, 10, până la 14 fr.
I Fustă de damă de flanelă colorale de fr. 10, 12, până la 15 fr.
I Cămaşe de flanelă albă seu colorată de fr. 7, 9, 11, până Ia 14 fr.
12 Gulere bărbătescl de Percal şi de Olandă cele mat moderne fas6ne,       de fr. 5, 7, 9 până la 11 fr.
6 Perechi Manchele fason după alegere de Percal şi de Olandă de fr.         5.50, 7.50, până la 9 fr.
6    Perechi Ciorapi bărbătescl şi do dame, de bumbac, de lină, de fild’ecosse şi mătase, de fr. 5, 3, 11, 14, până la 26 fr.
I    Plapumă de lină sâu de mătasă, de fii. 12, 16, 19, 21 până la 35 fr.
I Tartan englesec de fr. 18 21 până la 29 fr.
I Batistă de lino cu Monograme brodate de fr. 3, 5, până la^7 fr.
6 Baitste albe cu bordure colorate tivite, de fr. 2, 3, 4 până la 8 fr.
G Batiste de Olandă curată de fr. 3, 4, 6, 7, până la II fr.
6 Prosope  de aţă adevărată de fr. 5,  7, 8, 10    până la 13 fr.
6 Şervete  de masă de Olandă curată,   de fr. 4,   6, 8, 11, până la 14 fr.
I Fată de  masă albă sae ooloratâ de   inu curat   pentru 6 persone, de fr. 6, 8, 10 până la 12 fr.
1 Faţă de   masă albă de inu curată pentru 12 persone 10, 13, 16     până  la  21 fr.
I Bucală de Olandă   de Rumburg 36 de coţi, de fr. 17, 19, până la     28 fr.
I  Bucată Olandă de  Belgia 45 de coţi, de fr. 32, 38, 46 până la 52   fr.
I Bucată de Olandă   de Irlanda 58 de coţi, de fr. 44, 58, 64 până la 86 fr.
I  Bucată de Olandă  de Rumburg 62 de coţi, de fr. 60, 65, 76 până       la 92 fr.
I  Bucată Olandă de  Bielefeld 62 de coţi, de fr. 74, 85 până la 115   fr.
I Toile de Batiste 60 de coţi, de fr. 120 până la 190 fr.
I Bucată de Olandă de Rumburg de cercef fntr o foiă2V2 coţi de lăţime      pentru 6 cercefurl de fr. 42, 43 până la 56 fr.
I Bucată de Pichet de ernă 36 de coţi de fr. 26 31 pănă Ia 46 fr.
ZESTUE COMPLECTE, LINGEUIE PENTRU OTELURI
cn preţnrî mai ales reduse.
                                                              Singurul Deposit general pentru România
Buourescl, Calea Mogoşoiel, Palatul Dacia, vis-â-vis de Magasia D-nci A. Carissi.


^ijoc^oo^cc^co^jo^oo^^uc^cxj^ooţoo^x^cx^oo^oc^cofoc^oo^ooţocj^oo^oc^c^^
Eau et Poudres dentifrices
du
IDR IP X IE IR, IR, IE
                                                                       de la facultatea de medicină din Paris.
Avis Domnilor Medici.
                                                                                                         PARIS - 8 PLACE IDE L’OPERA - PARIS Se jisojce la toţi larmaoişti, parlumoril şi coaferil.
       Medalia de merit decernată Casei Doctorului Piirre şi recompensa cea mal mare obţinută de dentifrices.
VERITABLE LIQUEUR
BENEDICTINE
                                                                                DE 1. AliU.Wk IfK l’ECAMl’ iKluNCE) ESCELINTĂ, TONICA, DIGESTIVA SI APERITIVÂ CEA MAI BUNĂ DIN TOTE LICORILE
                                   A se cere todâuna In josulu fiecărei sticla, eticheta pătrată purtăn* <lu semnătura director*, lui generale.
Adeverata licore Dcnedictini se găasesce numai Ia.
fn Fwrwr/.irl U d nil IrShlrr WarUnovtlx A Comp.. agenţi generali. | Ui«<*iio k 1. Hle*. A. Fialkowiki, I. Oreeai. Julltu Kaiaer. nego-riantl, Tvm* Antonia, Ulmi trie Mnrln«*ou. Cotul. Sărut. Fraţii ti. k 1). Tlnleeeeo O. CoMtMt»D«*cu. U. HA dai ea cu A I. Iodmcq. confiml ; C- HscciiţA. ftfnuiit. ţi In tot* firmele mal renumite In oraţe
«6
 Sirop du
DrFORGET
SIROPUL
Doctorala! FCKGET.
____________________ Cel mai bnn remedia
pentrn cnranşirca Guturaiului, Tusei, Tusei măgărescî, Insomniilor, Iritaţinnilor nervos?, şi contra tntnlor bălelor de pept, satisfăcând atât dorinţa medicilor, cât şi a bolnavilor; nă linguriţă este destnl.
   In Paris la D. CHABLE, rne Vivienne, 36, şi în streinetate ae află Ia toţi farmaciştii şi droghistiî.
   Deposit la farmaciile D-lor Ziirner. Ris-dorfer şi Eitel, şi la D. Ove^sa, drogistul.
                                                                                                          ^tntxjjsioxxj
   Se face cnnoscnt tntor D-lor Membrii ai acestei Societăţi că, fiind la ordinea (Ji-leî, pe lângă Bscnltarea raportului conii-einneî de verificare şi modificarea art. 19 din statute privitor la termennl de retragere al capitalului depns de membrii, sa biue-voiască a veui negreşit la şedinţa a-dunărel generale, in nomâr rât se ţ ote de mare, care se va ţinea lot in localul Palatului Universităţei, sala de sciinţe No. 18, în i)in» de Duminecă 19 ale corcntei luni Fevruarid, ora 1 p. m.
   Vice-!>reje<Vintc:          S'cretar '
   C Trotăuu.               Tbanasescu.
Îpharmacia la. „SPERANTIA”
                 26, CALEA MOGOŞOAKI, 26,
                                                                                                   depoul medicamentelor ekancese
i Obiecte de Cancinc şi Articole de Toaleta. - Asemenea se angajeză a ef.i Ş            ori-ce comande din resortul medical.
                                                                                                                                    BRU3
OPERILE MUSICALE
                                                                      imprimate io ediţiunea ntffttră
THIEL <te WEISS, TYPOC3-RAFT
                                                                     Strada Lipscani, palatul ,Dacia.*
                                                                                                                                                                                                                                                  FI
    CONSTANTINESCO D., Souvcnir de Zizin, Vaite poar pianoforte .......     ®
    CARLSON C.. Quatre morceaui Roumain«, pour pianoforte.............* .   2
    FLECHTENMCHER A., Muma Iul Ştefan, pentru o voce si piano............ 1
    GEORGE8CD TH., Douâ suspine, rom, pentru o voce ei piano........, . .   1
P       ,        , Spune, rom. naţională, pentru o v<oe cu piano........ 1
■  KRATOCI1WIL A. E.. Hora, Vitjţa României penLra     piano.............. 1
X  MEDEK J. W., România, Qaadrille de Gonoort pentru piano................ 4
■  MUSICESCO G., Rânduiala cununie! pentr j piano.......................... 5
i  STERN L.f op. 10, Der Wunsch (Dorinţa) fflr 8ingst. undClavierb.         2
t      >  m  op. 11. Lebewohl (Adio Moldova) Singst. und Clavierb......... 1
W      .  »  op. 4.  Grande Etude pour pianoforte......................... 1
g      *  .  op. 17. Hora. Maridra pentru pianoforte...................... 1
T      ■  *  op. l8. Durerea ml eBte mare, Valae brii. pentru piano........ 2
V      »  .  op. 19. Visuri Ce de ccpil, Quadrilte pentru piano            2
■      >  > La Favorite, Schottisch pour piano..............•............ 1
       »   » Iţik-Polka pentru piano . , .        ....................... ^
S VIEDX
         » op. 20. Apele de la V&cĂrescI, Scbottsich pour piano................... 1
VTEDX E.. Marche de Cavalerie pour piano ............................... . . . ,    2
Tdte aceste se v6nd cu rabat de 25»,'«>
i

Ai
HOCL ATELIER
DE
J FOTOGRAFIE si PICTURi
4            5
3
i
                                                                                          I. F- IN/I TsTID I Sz, ComP-21, Calea Mogoşloeî 21; vig â-rls de cofetăria Capşa.
Se efectuează orî-ce fel de fotografie şi pictară , de ori-ce fel de mă
în modnl cal mai noO şi elegant aprobat in cel mai înalt grad prin oferă nn Incrn solid frumos cn fidelitatea a natnreî.


£XXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXX I
x FRAIT2 G-TTIfcTTHEHţ
X            ^ la V1LLE DE BRUXELES
X Podul Mogoşoieî No. Tis-â-Tis de Consulatul Russesc
                                        Recomandă magazinul sefl asortat in tot-d a>una fdrte bine ca ruflriă de bărbaţi şi
Xdame, gulere, mnnchete, batiste de lino, olandă şi mătasă, ciorapi pentru b&rbatl şi datr flanele fine (crOpe de gantd) camiadne, groşette, broderie dantele, cravate de uărbaţl X    wle mal ool forme şi culori, umbrele de sdre şi de pldie etc. etc. Atrăgând t
^ de o-dată atenţiunea onor. Clientele că din causa criseî am redus fdrte mult preţuril
v:xxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxx
1 J.R.FABRICA LANDaiTT-WIElSrERBERtl 4            M J. ELSINGEK Pt Fit Li YIENA,
         furniseză contra casa saQ â couto, livrabile la Viena.
hşaraale de căruţe şi Mantale de pldi
                                                                                                          cât mai repede şi in cele mai mari cantîităţ. (632—0).
      <1
EPIIROPIA SEMINAR1ULU1
                                                                       NIPHGN MITROPOLITUL
EP1TR0PIA SEMINAR1DL!
PUBLICAŢIE
   Grădina şi via nnmită Graraon, proprietara acestor fondaţiunî împreună cu car le aflate în acestă grădină, se îuch'ria<)ă de la St. Gheorghe viitor pe termen de trei aDÎ, pentrn cara se va ţine licitaţie la cancelaria Epitropii .Strada Filaret No. 2. Amatorii se vor preeenta în ijioa de 1-ifl Mart-Q viitor la cancelaria Epitropii, spre a concura la licitaţii fiind însoţiţi şi de cuvenitele garanţii in nnmerar sn8 efecte public-.                              No. 13.
NIPHON MITROPOLITUL
    PXTBLIO ATU In ^ioa de 25 Februariă curente (I ţine licitaţiă la cancelaria Epitropii Stl Filaret No. 2 pentru darea prin antreprI căruei şi pâine! necesară pentrn nutrii! tul Elevilor şi personalului deservicitl termen de uuQ and, cn începere de l< Martie viitor. Amatorii de a ae înşir i cu asemena antreprisă se vor presant t arătata iji la orele 12 apr* a concnri licitaţie fiind insoţiţi şi de cuvenitele raDţil în nnmerar sau in efecte pnb a iar condiţinnile se pot vedea in ori <1 de lucru la cancelarii.           No. 4
J0SEF GRTJNBAUM
Xj A. E ELLE JARDINIERE
                     20, Colţul Bnlerarduluî şi Stradel Mogoşoiel, Casele Grecfinn, 20
                         Aduc la cunoscinţa onor. Public că ml’arn asortat Magasinul cu
MENCIC0AFFE, PALTOANE â la DERBY şi COSTUME COMPLECTE
                     Pantalone de fantasie din diverse Stoffe.
«
                                   Tot de o-dată în§tiinţe<| că am priimit
CAMAŞl, FLANELE, CIORAPI, CRAVATE
                 şi tot ce ecsistâ mai modern. Preţurile sunt cunoscute de cele mai moderate.

       josEF
Furnisorul CurţiT, ,A LA BELLE JARDINIERE*, 20 Colţul Bulevardului, 20.
Tipografia Thiel k Weiae Palatul ,Dacia"
i