v. r. 84.
MARŢI 14 FEVRUARIE.
ANUL III. - 1878.
©onamentele
                                                                              IN TOAl'rt ROM A Ml A
. ................L n. 48
f'lttn'l............ 24

IN STKAINATATE :
   ............................ . «0
_ INŞEEŢIUNI ŞI RECLAME:
                                                                                                                                                                                                                                               « I 30 Ht^re petit, pagina IV, 30 liant, na JII. 80 bani, pe pag. II, 2 Iei noi.
Reclame 3 Iei noi linia.
NI număr tn capitală 10 bani.
                                                                                          FSK IN HMi'E ZILELE PE LUCRU.
Biui'oul UfMlacUoI şi Adinmist ia biol: Palatul ,I);\oiu.«
                                                                                                                           J^TsTTJ ISTOX UBI
8e priira»«c In străinătate : L» D-ni! I[aa*tn stcin (t Vogler in Vienna, Walfisrhsţasie 100 A Oppelik in Vienna, 8 ubenbaV.ci 2; Huria-Afff— in Vienna, Soilrritătte 2:    K.neenc
Ardicta in Vienna, TeinfalUtrasss 17 1‘hilipp U.i ,n Vienna, Eichenljucbgaeie li : L. J-agn d Comp. in Pe,la ji llatM-Laf/Ut <t Comp. la Pari*, C. Adam 2, Cirrefur de la Crou-Rouge 2, Parii.
      Serilor! nefraneate nu ie primeie. Articolele nepublicate ie ror arde.
    lin număr In Districte 15 bani.
pl de Bncuresc1., 10 Fevruarie.
ilaralr............... 94 V, 94
|iomeninle ....        90i/j 90
■aneiar rural . .      B3   82 Va
          urban . .      71   —
«unieipal al Capit      83   —
l?ensil................ —     —
toi a.............. 200     —
fcominia............... 48    —
i îuuicipal ca preţui!    —   —
| it anilină............ —    —
5 luni.............IO0l/« 100,/j
I...................2535
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                         '. ’. 12SW. 123
     Cursul de Vlenn, 23 Fevruarie. Renta ungari in aur .... 90 70 Bonuri de tesaur ucg , I emii. l|8 —
   ,         .     » II ,     110 40
împrumutul auitr, in hilrtie . Ii3 IO ,            .     , argint . 67 80
Renta austriacă io aur ... 71 45
Loee din 1866.................111 —
AcţinniU bănce! naţionale . . 795 —
     .       . auitr. de credit 230 25
     .       . ungare •       217 75
Argint.......................107  10
Ducatul....................... 5  eS
Napoleonul.................... 9  32 î
100 mitre! germane........... 58  65
    Carnal de Berlin. 22 Februarie Acţiunile Cililor ferate romane. 23 80 Obligaţiunile r>măne fr’/o . . 7l 50 Priorităţile C. L r. rom. &V» 72 — [mp atuului Oppenbeiin ... 94 bO
Napoleonul................... 9 r,2
Viena, termen lung...........— —
Parii , icurt .... 100>/t
                                                                                                                                            Calendarul (Jilei
Marţi 13 Fevruarie Patronul silei: Fiului Perdut. Resăritul soarelui: 6 ore 43 inin. Apusul soarelui : 5 ore 42 min. Faiele lucel : Primul Quart.
PLECAREA TRENUJRXIjOR
II ocăresc! Suceava
Snoeara—llncnreicl
Bucurtacl . . . .  8.15 n  10.--- 4        Suceava.....      5.11 4  6.46 J          
Plrw»*c!.....      9.50 n  12.001          Rom*n.....        8.45 4  12.30 4         
Brăila ....        1.53 n  5.45 c   7.15 4 Tecuciti.....     12 30 n 5.10 4          
Tecuci â.....      4.38 d         11. 0.1  Brăila.....               *.10 o  8.58 3  
                                    4.45 4 P'oescl.....                      2.45 O  
Suceava, «oiire .  12.03 )          9.55 n BucurescI, sosire 8.30 ]          4.30 4  
          Bacarcsc -Verclorova                    Verclorova --- Bnenrescl           
Bucureicl . « .            8.-4     6,05 n Verciorova . . .                          
Piteşti ....               1 31 i ! *>.l5o Craiova ....              11.44 4         
Slatina ....               2. a            Slatina, ....                             
Craînva ....               t.ti.j                                                    
Vârciorova, sosire         9.01 nu         BucurescI, sosire         7.40 4 11.20 4  
                                                                                                                                 Uncaresel—Ularglo
Bucureicl............... 9.15 4 8-06 n
Giurgiu, eoiire........11.35 -] 8.27 n
                                                                                                                                 Ulnrgln—Hnenreucl
Giurgiu................ 9.26 4 4.45 n
Bucureicl, «oiire.......9.48 <f  7.174
                                                                                                                                   Galaţi—Barboji
Galaţi . . .    . . 1.20 n 8 25 4 7.30 4
Barboţl, eoiire , . 1.55 n  9.— 9 8.05 n
                                                                                                                                   Bărboşi — Galaţi
Barboj!......2.55     n 6.25 n 7.25    n
Galaţi, eoiire , . , 3.30 n 7.— n 8.— n
i\ SUIRI TELEGRAFICE
                                                                       din
                                                                                                                            ULESTRĂINE
           Peeta, îl Fevruarie. f] lepeşa din Berlin a ziarul ui ,Pest } vesteşte următoarele: împăratul Wil-i| a adresat Ţarului o scrisoare, in care inţândn-1 în mai multe rlindnrl des-anticia ba, ii Bdnse aminte pronoisiu-fale de mal nainte, aretnnd câ Ger-t. are obligaţiuni hotărite fuţS cu gia.
  URI TELEGRAFICE
                                                                                  ALE .TIMPULUI*
                                                                                      (Agenţa Havas).
  Meiul, de la 23 Februarie, 4 ore seara.—
                                                                                                                                                                                                                                 Lom-Palanca 23 Fevruarie.
   Tarei» a8 părăsit Rasciucnl pe care ’l-a ocupat Ruşii.
   Românii vor ocupa piaţa.
   Turcii se retreg spre Serbia cu bagajele, armele portative şi nrtilerie de câmp, lăsând artileria grea a :.tS(«i.
    BDCDRESCI ,4 FE7BDAEIK
   Find-câ noi suntem atât. de orbiţi, In cât nu suntem In stare de a vedea lămurit poziţia, în caxe ne aflăm f.iţă cu Rusia şi cu cererea ei pentru retrocesiunea Basarabiei, Gazeta St. Petersburg de la 2 (14) Fevruarie, are bună voinţă a ne lumina asupra acestor împrejurări.
   Iată articolul.
                                                                                                                                                                                                                                                     Constantlnopol, 21 Fevruarie
   asia va cere o staţie navală in marea Inrntara Cedarea flotei nu s’a decis, iistiţiul nu va continua şi dopS 2 ilar-iîitr.ita fisatâ pentru semnarea pSceî. •I vor ocupa îu curând sânta Ştefan pe. Constantiuopol. Mai mulţi aju-jc . câmp ai Ini Saleiman aQ fost a-ţţi fiind inculpaţi de conduită sedi-
r
                                                                                                                                                                                                                                                                                         Londra. 23 Fevruarie.
   ■ mdard, annnţa că flota din laMancbe, » a părăsit Gibraltarol va primi nonî far la Malta.
                      Laadra, 23 Fevruarie. telegrafla/.â din Viena ziarului ,Stan-f* cn data de 10 a. c. că proiectul nliearel armatei austriaco e părăsit. . guvernul va cere delegaţilor nu credit 40 milioane fiorini pentru a fi gata să Aneze mobilisarea iu cas de necesitate-

   rviciul dl la 24 Fevruarie, 9 ore dimineaţa.—
                                                                                                                                                                                                                                                                Constaatlnopal, 22 Fevruarie.
   îpa termenii condiţinnitor de pace,
   •< ipatnl Bulgariei se întinde pâuă la •nic coprinzănd şi muntele Athoa. Pa--e va sub-seinna la Adrianopol. Rut cerut ca o parte din flota turcească 'te cedeze ca despăgubire de resboifi. jailiul de miniştri a respins această ce-cu desăvârşire. Rusia va cere ceda-r pentru tot-d'a-nna a băii Keni pe for spre a aşeza bcoIo o staţie navală.
    âgubirea de resboid ar fi de cinei mi-ie de franci, din care an miliard p!8-in numerar prin mijlocirea nnulim-mnt garantat de veniturile provinciei licipate.
    urma aflărei flotilei engleze <n ma-Marmora, Ruşii voiati să ocnpe Con-L tinopolul. Dar Poarta i-a convins că englesă intrase fără voia eî şi le-ai t ca trupele rusescl să ocnpe num»! ini Ştefan de lângă Constantiuopol. upă această rândnială zece mii de Ruşi ocupa mâine preajma Conitantinopo-dar nu vor intra îndată inăuntru. amal corpul rus de la Adrianopol,ae va rea la Constantiuopol, după pace, pen-ise întoarce la Odesa.
                                                                                                                                                                                                                                                                          Parts 23 Fevruarie.
    inistrul de finance a depus azi la CaL un proiect pentru antorisarea d’a pe proviaoriQ o nouă dnzime.
   „Care-i motivul părerel negative a Românilor in privirea cesiunii părţii de sud a Basarabiei: interesul real al ţăref şi al mândriei naţionale? înainte de toate trebue să relevăm, că Rusiei nici prin gând nu i-a trecut de a spolia România, că nu poate 6 nici vorba măcar, de pierderi materiale ale principatului. Daca România apreţiază fruntarii naturale şi râtunzite, dacă Înţelege, câ ignorarea acestor condiţii în de-savantagiul imul vecin puternic nu duce nici o dată la un bun rezultat final, atunci nu trebue să fie sgârcită cu câte-va mile pătrate de pământ pliu de lacuri şi mlaştine. Şi nouă ne trebue o frontieră naturală ca şi României şi aceasta nu se poate stabili alt-fel, de cât primind noi Basarabia de sud, iar uu cedând pe cea de nord, precum cerea mal deunăzi o foae românească. Dacă pentru România e o cestiune de onoare naţională şi militară dea păstra partea respectivă de ţară, e şi pentru noi o cestiune analogă de a restabili graniţele noastre precum eraţi ele înainte de 1856.
   Să admitem, că de amândoă părţile e amor propria la mijloc; dar un amor propriu este acela al unul popor de 80,000;000, şi cel-l’alt a unui popor de patru cinci milioane.
   Presa românească se laudă fără folos cu conlucrarea României la răsboiâ. cu jertfele sale, cu ajutorul, ce nil-a adus. In faptă, lîom&nia ne a aduafolos real,darşi-a folosit sieşi cu mult mal mult âncă. A0 cheltuit zece milioane de franci cu ră.sboiul, dar armata noastră a plătit cu zece, ba cd două-zecl de milionne mai mult In România pentru toate necesităţile vieţii. Nu voim să relevăm întrebarea , care din cele două state e datornic celul-l’alt : dar ’i-am sfătui pe confraţii noştri din Bucureşti să n’o releveze nici eî. Dacă Româ-
nia se arată implacabilă faţă cu noi ea contează de sigur pe sprijinul puterilor; e apoi posibil, ca săşi găsească uu asemenea sprijin chiar la amicii noştri cei mar buni, cari sunt tot d'a-una gata de a nedreptăţi pe Rusia; asemenea se poate ca Rusia să nu insiste asupra acestor pretenţii, întâmpinând resis-tenţâ din partea fostului el aliat. Frontiera noastră naturală trebue s’o avem, acum orf mal târziu; de râţl-va ani mal mult ori mal puţin nu ne pasă.
   Ce se va intămpla însă atuncea, când în momentul unor stipulaţiunl internaţionale Rusia insultată, nu va face nici un fel de pretenţii in favorul României.? Anglia şi Austria se vor face din proprie mărinimie procuratorii României? Anglia—care pledează atât de mult pentru răj măşiţele puterii Sultanului, — Austria, care e contra unor state nouă şi puternice la marginile sale ? Suntem departe de a ameninţa pe ro-mâul. şi ameninţările nici n’ar folosi nimic faţă cu un popor viteaz care a dovedit lianei întregi îndreptăţirea neatârnării sale. Am voi să punem numai întrebarea pe baza el justă şi s’o liberăm de complica-ţiunile, cari se creează prin presa română, ce se lasă a fi târîtâ prea departe.*
   Noi, pentru a contribui asemenea la restabilirea întrebărif pe bazele ei adevărate, vom respunde următoarele :
   1 .)Cestiunea Basarabiei, care poate fi pentru Rusia o cestiune de onoare militară, de şi după a noastră părere răâ înţeleasă, este pentru noi —nu numai o cestiune de onoare— ci una de existenţă.
România pierzând pământul, ce do-mineazâ gurile Dunării, devine un stat indiferent, de-a cărui existenţă saă neexistenţă nu s'ar mal interesa absolut nimenea.
   Acest interes ar fi indiferent, daca am fi destul de puternici, sad daca cel puţiD am avea noi margini naturale spre vecini, cari să ne înlesnească apărarea. Dar cu ţara deschisă spre nord, şi faţă cu un vecin cu precovărşire puternic tăria noastră nu poate consistă de cât în interesul economic, pe care Occidentu-'l are pentru drumul pe apă al Dunâri şi Mării negre. Deci pentru acest petec de pământ în stânga Dunâril, care-a fost al nostru de la 1800 începând şi pe care Rusia nu l'a posedat de cât 44 de ani, nu există nici un echivalent.
   2). Presupuind câ din parte-ne n'ar fi de cât amor propria (ceea ce în treacăt vorbind, nu e) nu înţelegem, de unde ziarul rusesc ia ciudata teorie, câ un popor de 4,
5 milioane trebue să aibă mal puţin amor propria de cât unul de 80 de milioane? Statele, ca personalităţi politice,sunt egale de jure şi deosebirea de facto stă numai în puterea, pe care o desvoltă Intr'o stare nejuridică şi anormală de lucruri, adică In res-boid şi în inrlurirea, pe care o eser-cită prin frica ce inspiră cu ame-rinţarea putere! fizice. Dar dacă e vorba ca puterea fizică a statelor să domneas â, atunci nu mal e vorba nici de amor propriu, nici de ne-amor propria ci pur şi simplu de care pe care va bate. Daca Rusia vrea să ia cu de-a sila, ceea-ce i se refuză de bunâ-voie, vom resista, ne va bate şi va lua ceea-ce ea e al nostru , dar cel puţin nu ni se va putea imputa, că am fost atât de decăzuţi, în cât de bunâ-voie şi cunoscând limpede una din principalele noastre condiţiunî de viaţă, am dat-o, de injosiţl ce suntem, In mâ-nile Rusiei pentru... bani sad altele.
   3). Plângerea, câ armata rusească ar fi plătit 10—20 de milioane mai mult de cât se cădea pentru trebuinţele el şi cum-câ ţara s’ar fi folosit din aceasta, e o plângere foarte ne la locul el, de vreme ce nimenea nu poartă vina ei morală, E o lege economică, în Cbina, Rusia, Anglia ca şi ’n România, câ lnmulţindu-se cererea unor ob'ecte, se urcă preţul lor. De 8e foloseşte sad nu o ţară dintr’aceasta — este indiferent pe de oparte faţă cu chestiunea internaţională, de care e vorba, şi neevitabil pe de alta.
   Turcii asemenea iad mal scump de la Ruşi pentru obiectele ce le vănd. Oare Turcii ad causâ de a fi mulţămitorl Rusiei pentru aceasta? Nu ne credem în drept a da lecţii de economie politică ziarelor ruseşti, dar într’adevăr ne minuDăm, cum ni se poate face noâ o vină din trebuinţele armatei ruseşti, pe cari, daca şi le procura din Rusia, le plătea şi mal scump. Acest pretins câş tig al negustorilor din România nu constitue o pierdere pentru Rusia, daca ea procurându-şl obiecte de traid din alte locuri şi nu din România le-ar fi plătit şi mal scump. Apoi să nu uităm, că parte din aceste pierderi ale soldaţilor, individual vorbind, erad de atribuit neştiinţel lor de-a se orienta, iar pe de alta, că şi traiul Românilor s’a scumpit, fără ca producţiunea să se augmenteze în mod considerabil. Din contra încă. Afară de aceea cheltuelile statului român ca atare, după cât ştim noi, nu sunt de 10 ci de 260 de milioane, ceea ce e o mare deosebire.
   4.) Cât despre graniţele naturale ale Rusiei, sâ ne dee voie confraţii noştri să le o spunem, câ cu teoria graniţelor naturale departe mer-
gem. Graniţe naturale II trebuesc unul stat slab ca România, ce are nevoie de ajutorul configuraţiunil teritoriale spre a se apăra. Dar ce graniţe naturale II trebuesc puternicei Rusii contra periculoasei şi a-meninţâtoarel Romănil ? Iar graniţele naturale ale sistemului de stepe de peste Nistru sunt CarpaţiI şi Dunărea adică România întreagă. Dacă Rusia voeşte într’adevăr să realiseze teoria graniţelor naturale, atuncea ar trebui să anexeze toată România, daca cerinţa de graniţe naturale ar fi—un drept. Noi ştim că sub pretextul de-a avea graniţl naturale s’ar putea cuceri universul întreg.
   Din parte-ne ni se pare însă, câ nici onoarea de stat şi cea militară a Rusiei nu poate pretinde de a se lua de la un popor un păment care de cinci sute de ani este al lui şi pe care de bună voie nu voieşte sâ-1 dea, nici Rusia n'are nevoe faţa cu — ameninţâtoarea noastră putere de aşa numitele graniţe naturale, c’un cuvânt câ nu e nici un motiv plausibil pentru a face o asemenea cerere, pe când noi avem grave, foarte grave motive de a o refuza.
                                                                                   DIN AFARA
   Germania. — Desbaterile orientale din parlamentul german şi In deosebi declaraţiunile Principelui Bis-niarck att produs In Europa cea mal bună impresiune. După resumatul, pe care ni-1 comunicase .Agenţia Havas*, era de temut, că tonul prea reservat a produsului va produce o impresiune neplăcută şi cbiar primejdioasă ; având însă întreg discursul principelui Bismarck, ne pătrunde un fel de simţimănt de siguranţă publică. Chiar Insă mal liniştitoare de cât respunsul dat Iul Benningsen, sunt declaraţiunile pe care le-a făcut Principele Bismarck respuuzănd la observaţiile făcute de către Vindhorst. Cancelarul protestează contra insinuării, câ guvernul german ar fi putut împedeca isbuc-nirea resboiulul, şi cu atât mal mult respinge insinuarea, câ Germania ar fi luat parte la .pretinsa tragere pe sfoară a Austriei.*
   Relaţiunile Germaniei către Austria sunt reciproce , sincere şi ba-sate pe Încredere. Şi nu numai ino-narcbul Germaniei Întreţine asemenea relaţiuni cu acela al Austriei, nu numai guvernul german cu cel austriac*—nu, —zice principele Bismarck,—eft In-su'ml spre bucuria şi onoarea mea, sunt cu corniţele Andrassy In o relaţie de amicie, care ii dă putinţa,
TIMPUL
   de a-inî pune toate întrebările, pe care le crede oportune, şi el este convins, cA efl ir spun adevărul şi ed sura convins cil el ’mf spune a-de vărul despre intenţiunile Austrier.
     Allslro-lTlljfaria.— Evenimentul zilei sunt desbaterile parlamentului german In cestiunea Orientului.
     Ie camera deputaţilor din Viena, ministrul presideut al Austriei, răs-punzănd la interpelarea d-lul Gis-kra asupra cestiunel Orientului, a zis:
     Guvernul a avut cunoştinţă despre bazele păcel, hotilrilte Intre Rusia şi Turcia; ele sunt In deobşte potrivite comunicaţiilor fitcute de căere foile din Petersburg. Ou nul nu are cunoştinţA despre , aranjameute. In privinţa acestor • ale pAcel, guvernul austriac a arătat pe faţA punctul săd de vedere. El a declarat cA nu va considera ca existAnde dindrept nişte aranjamente fAcute Intre beligeranţi, cari aranjamente ar atinge interesele monarchiel sad drepturile puterilor semnatare, pAnA numai ce nu se vor fi învoit în privinţa aceasta toate aceste puteri.
    Negociaţiunile pentru Întrunirea unul congres sunt aproape sA iasă la bun capăt. Credem cA ne putem aştepta în o In curănd Întrunire a congresului.
    in faţa acestor fapte guvernul austriac nu poate intra în o explicaţie amănunţitA din punctul săd de vedere In privinţa bazelor pAcel.
    Ministrul preşedinte austriac de-declarA totu-şl cA unele din stipulaţii sunt în oposiţie cu interesele monarchiel. AceastA rezervA nu se raportA cu toate astea la stipulaţiile cari ad In vedere ImbunAtAţi-rea stArel creştinilor In Orient, ci la cele cari ar putea sA tragA pe urmă-le o schimbare de echilibru In Orient la paguba monarchiel aus-triace.
    Guvernul austriac sperA cu Încredere cA deliberarea europeanA va isbuti sA adueA bnnA Înţelegere.
    De oare-ce toate puterile interesate trebue sA doreascA ca o pace trainicA iar nu trecătoare sA iasA din aceastA crizA, guvernul austriac sperA cA deliberArile puterilor vor da cestiunel o deslegare aşa ca nu cAte-va dintre puteri ci toate sA re-mAnA mulţumite.
    In orl-ce caz, faţA cu aşa grave evenimente, guvernul considerA necurmat ca de datoriA şi ţinta l»i de a apăra şi ţinea sus interesele politice şi materiale ale monarchiel.
    Puind aceste declaraţiunl alăturea cu cele fAcute de cAtre principele Iiismarck In parlamentul german, numai de cAt înţelegem adănca mulţumire a cercurilor politice din Aus-tro-UDgaria.
    . Fremdenblatt,' crede, cA dupA declaraţiunile principelui Iiismarck nimeni nu se mal poate Îndoi, cA Austro-Ungaria se bucurA de cea mal deplinA libertate de acţiune şi sfArşeşte prin cuvintele : .UarA mijlocirea Germanii ar rămAnea zadarnicA, suntem mulţumiţi cu neutralitatea el: şi credem cA şedinţa de erl a parlamentului germ ui ne-a dat dreptul de a spera ca ne vom bucura de densa.
    In sfârşit, noi am Înjosit pe turci, ruşii nu-aii Înjosit pe noi, mrA Europa pregăteşte ruşilor o înjosire.
PAnA acum cAte-va zile devenise sme-•t de tot şi ataca pieziş, astA-zI cAte-va cuvinte ale marelui cancelarii! al Germaniei, cari espun numai ceea-ce .este*, nu ceea-ce are de gAnd sA facA Germania. II face pe liberali iar impertinenţi. Declaraţiile principelui In privirea stării de fapt a eestiunil, intru cAt ne priveşte şi pe noi, sunt cuprinse In cuvintele următoare : 1) .Daca desdau-nArile se vor face In cedări de teritoriu, acestea privesc şi pe puterile semnătoare tratatului de Paris.* 1) Tot ce se va schimba In tratatul de la 1856 va avea nevoie de sancţiunea puterilor semnătoare. 3) Interesele germane cer, ca drumurile ie apă, strlmtorile mării şi Dunărea să remAe libere. Aceasta vom do-bAndi-o de sigur conform unei declaraţiunl oficiale din San Petersburg.* Mal bine Insă ar cita pasagele, In care principele protestă contra ori cărui amestec a Germaniei In toată complicaţiunea orientală. De ce nu
dacă sfl creat o situaţiune periculoasă să se retragă, pentru a degaja naţiunea de răspunderea şi solidaritatea miniştrilor.
   .KomAnie liberă' face reflecţii »-supra lui 11 Fevruarie. Iu urmă discută articolul .Gaz 'tel de St. Petersburg*, căruia’I consacrăm şi noi astăzi un răspuns.
ACTELE ARMISTIŢIULUI SI PACEI
                                                                                                                                                                                                                    St. Petersburg, 4 Februarie.
   Fiiblir im ni a! la vale protocolul constatând primirea baselor prealabile ale păcel. şi convenţiunea de armistiţiu, iscălite la AdrianopolI, la ,#/si Ianuarie.
   Aceste acturl au parvenit M. S. împăratului abia Vineri la Vis Februarie, şi acăsta din causa greutăţilor comunica iu-nolor. Câte-va date sunt necesare pentru a lămuri mersul acestei negociaţiunl. internate de necesitatea transferare) cuar-tierulu) general şi de întrerupţiunile liniilor telegrafice intr’o localitate abia evacuată de inamic.
   f'-1 '%s Ianuarie, plenipotenţiarii turci,
                                             I ne priimind răspunsul Portei la cererea dc citează modestul rol de samsar bine- | instrucţiuni definitive ce'I ceruse de h Ca-voitor tuturora, pe care principele ; *aiillc. solicitară permisia de a trămite o
                     *          r      1    II errianro Io fînnafonf iiinttrtl nrintr’nn maco _
vroesce să’l ia şi In sfârşit toate
   M. S. r. Sultanul se va înţelege cu M. S. Imperatul Rusiei pentru a asigura drepturile şi interesele Rusiei In strămtoriie Bosforului şi a Dardanelor. Se vor deschide mimat de cât negocieri, la ipiartie-rul general al A, S. I. Marele Duce, co-rnandantiil-cnp intre plenipotenţiarii am belor guverne pentru Întocmirea preliminărilor de pace.
   îndată ce presentele base şi convenţiu-nea de armistiţiu vor fi iscălite, ostilităţile vor fi suspendate Intre armatele beligerante, intre cari se cuprind acele ale Romăniel, Serbiei şi Muntenegrubil. pentru tută durata negocierilor de pace. Comandanţii capi al celor doi armate beligerante din Asia vor fi Îndată incunosciinţaţl pentru a proccde, Intre dânşii, la concluderea unul armistiţiu. care va pune de asemenea sferşit operaţiunilor militare.
   Guvernul Imperial otoman va da ordin trupelor otomane de a evacua, Îndată ce armistiţiul va fi iscălit, fortăreţele Vidi-nulul, Iiusciuculul .şi Silistrel in Europa, şi pe aceea a Erzerumulul in Asia. Afară de acesta trupele rusescl vor avea făcui tatea de a ocupa milităresce, in tot timpul înţelegerilor, unele punte strategice specificate in convenţiunile de armistiţiu, pe ainândoă totrele de resboiu.
   l’entru încredinţarea cărora presentul protocol a fost făcut şi iscălit in dublu esemplar la AdrianopolI, la 1P (31) Ianuarie 1878.
   (Iscăliţi) Nieolan. — .Server. — Kamyk.
II.
scrisore la Constnntinopol, printr’un mesager special, străbătând liniile nostre de avant-poste. Acostă permisie le fu acordată insă in acelaşi tiinp, plenipotenţiarii furi Invitaţi, a da un răspuns cel inal târfiiu până la 21 Ianu.ariă (2 Fevruarie). La1'/», primind o telegramă de la Constantinopol cu data de '-.-i. aceşti plenipotenţiari ce rură o întrevedere de la A. S. Imperială "                                           el
  REVISTA ZIARELOR
    Cuvântul principelui de Bistnarck a mal dat puţin suflet „ RniuAnuliiL*
raţionamentele sale contra probabilităţii unu! resboid, chiar atunci, cAnd Rusia, bazatA pe principiul „beati possidentes* ar ignora cu totul concluziile noului congres şi s’ar moca de protestul puterilor. Acestea ating | Marele Duce, coraandanml-cap. Atunci atitudinea de fapt a Germaniei, iar j ,,e re5iste,Hiii sub.scrie la t6te con(,iţllle nu părerea, pe care principele, o ' '
Împărtăşeşte cu restul Europei, ba cu Rusia chiar, că schimbările tratatului de la Paris, vor fi supuse congresului european.
   Cestiunea de căpetenie este aceasta : Va vrea Rusia să se supue congresului? De nu va vrea, Germania va sili o la aceasta? Res-punsul cancelarului este: Germania nu o va sili la aceasta.
   .RomAnul* Îşi Încheie articolul ast-fel:
   .Este foarte grăbită oposiţiunea, pentru cA puţine zile numai ne despart de Întrunirea Congresului, şi atunci din doS lucruri unul trebue sa se Întâmple:
   Sad Basarabia e9te salvată, şi a-tuncl oposiţiunea trebue să nu se mal găndeascA pentru mult timp la putere ;
   Sad puterile Europei decid lntr'alt-fel, ceea ce sperăm că nu va fi, şi atuuc! oposiţiunea, în urma faptului pe deplin săvârşit, risc,ii (le il perde ocasiunea sil se recomande învingătorului Şl de a nu mal avea poate concursul săd pentru a-pliuarea programei coprinsA In vestita petiţiune de la Iaşi.*
   Cine cunoaşte articolele .Timpului* In deosebi contra Rusiei, cine Îşi aduce aminte, cA noi am fost cel d'Antâid, care am deschis ochii publicului asupra acestei cestiunl.
Intr’o vreme In care .RomAnul* tft-gAduia morţiş existenţi el şi o numea o calomnie, inventată de noi, pentru a descredita guvernul, acela numai va putea să judioe adAnci-inea perfidiei şi lipsei de pudoare, cu care .RomAnul* IndrAsneşte a a-ruuca asupra opoziţiei aceste bănii* elr, pe care nirnnl el şi al sCI le merită.
   El bine, liberalii nu perd de loc
ocaziunea de a se recomanda InI
vingAtorilor, şi dacA Basarabia va fi inAntuitâ, aceastA nu se va ln-tAnipla .pentru că* ci .cu toate că* liberalii 9unt la putere.
   .Dressa* discută boalele d-nilor miniştri interpelaţi, cari decAteorl nu vor să râspunză la întrebări, ce ating nu numai interesele, ci chiar esistenţa RomAniel, găses' cu cale de a pretesta vre-o boală diplomatică. „I’ressa* le dA consiliul, că
nostre.
    In acelaşi timp el arătară cea mal vie dorinţă pentru o grabnică lncliiăre, care să permită încetarea ostilităţilor. A. S Imperială Marele Duce, comanfiantul-cap, numi indată pe plenipotenţiarii militari, care fură însărcinaţi, de a regula, cu plenipotenţiarii turci, amănuntele liniei de demarcaţie şi condiţiile de armistiţiu. In aceeaşi ţii începură convorbirile asupra protocolului, primirel a baselor prealabile şi a convenţiei armistiţiului, in cât lau>„ Ianuarie, la fi ore săra, aceste doă acte fură investite cu iscăliturile care le făcură definitive. — îndată după acesta fură date ordine pe tută linia, pentru suspendarea operatelor; generalul ScobelefiT, al cărui detaşament era mal aprdpe de Constantinopol, primi ordinul in acea sără chiar.
    Nu fără durere, plenipotenţiarii turci 'şl puseră iscăliturile lor tn josul acestor acte. El au Înţeles că in situaţia ce răsboiul făcuse Turciei, pacea era singura el scăpare.
    Când bătrânul Namyk-paşia luă condeiul ca să’şl scrie numele, nu’şl putu stăpâni lacrimile, .şi A. S. Imperială, Marele Duce, ’I întinse mâna, esprimându’l speranţa, că d’aci înainte Rusia şi Tur «a vor rămâne prietine, ără Namyk-paşia strânse mult timp acestă mână leală, până a putea spune un singur cuvânt. Viitorul va dovedi că acăstă speranţă este conformă cu adevăratele interese ale Turciei, cum şi cu acele ale Rusiei şi ale Europei.
                                                                                                                                   I.
    In vederea unul armistiţiu, ce are a se Încheia intre armatele beligerante ruse şi otomane. Ex Lor Server-paşa. ministru al afacerilor străine al Sublimei I'orţl , şi Narayk-paşa, ministrul listei civile al_ M. S. I. Sultanul, au venit ia cuartierul general al A. S. I. Marelui Duce Xicolae comandantul-c.ap al armate) rusescl, purtător de depline puteri al Sublimei I'orţl : şi basele propuse de A. S. I. M trele Duce, in numele ăi. S. împăratul Rusiei, fiind primite de plenipotenţiarii otomani. nu fost statornicite, după o comună înţelegere, in următorii termeni:
    1)    . Rulgaria, In marginile determinate prin majoritatea popul,aţiuiielor bulgare, şi care nici intr'un cas nu vor putea fi mal mici de cât acele arătate de către conferinţa din fonstantinnpoll. va fi ridicau l.a rangul de principat autonom, tributar, cu guvern naţional ebreştin. şi o miliţii: indigenă. Armata otomană nu va mai sta jntr'ânsa.
    2)    . Independenţa Miintenegruliil va «fi recunoscută. I se va asigura o sporire dc teritoriu, echivalenta cu aceea ce sorta armelor a făcut să caţlă In mâinele sale. Frontiera definitivă va fi hotărâtă mal pe urmă.
    3)    . Independenţa României şi a Serbiei va li recunoscută. O despăgubire teritorială îndestulători: va fi asigurată celei d'ântâiu '), şi o rectificaţiune dc frontieră celei d'al doilea.
    I). Bosnia şi lterzegoviua vor avea o administraţiune autonomă, cu garanţii In-destulătdre. Reforme analoge vor fi introduse in ccle-alte provincii clireştine ale Turciei europene.
   ,r>). Sublima Burtă se indatoresc.e a despăgubi pe Rusia de cheltuielile resboiulul şi de perderile ce a trebuit să'şl impue. t'hipul, lie bănesc, fin teritorial sau altul al acestei despăgubiri, va fi regulat mal pe urmă.
     In urma propunere! Sublimei Porţi şi a învoirel esprimată de plenipotenţiarii săi. Exc. L. L. Server-paşa şi Xamyk-l’aşa. de a primi basele formulate de Rusia pentru Încheierea păcel intre părţile beligerante, comandantul-cap al armatei imperiale ruse s'a declarat gata de a face să Înceteze o-pcraţiunile militare.
     Pentru încheierea unul armistiţiu au fost aleşi in cualitate de plenipotenţiari : din partea A. S. I. comandantul-cap. Exc. S. adjutantul general Xepokoicitzky, şeful Sta-tulul-major al armatei active, şi adjutorul său general major, dia Suita M. S. împăratului, Ldvitzky, şi din partea plenipotenţiarilor Sublimei Porţi, Exc. S. generalul de divisic de Stat-major Nedjib-paşa şi generalul de brigadă de stat-major Osman- Paşa.
     Aceste persone, In virtutea deplinelor puteri cu care ai! fost învestiţi, s'au înţeles asupra următorele condiţiunl:
     1). Un armistiţiu este Încheiat intre puterile armate ale Rusiei, Serbiei şi României de o parte şi cele ale Turciei de alta. pentru tdtă durata negocierelor de pace, şi penă la favorabila lor isbutire, sau penă la ruptura lor. In acesta a doua alternativă şi mai 'nainte de reînceiierea ostilităţilor, fie-care din părţile heligonnte va fi ţinută a denuncia armistiţiul cu trei dile mat 'nainte, însemnând dina şi ora când ostilităţile vor putea fi reluate. Termenul de trei dile va curge din momentul când una din părţile respective va fi făcut cunoscut celel-alte. In posiţiile sole, ordinul superior primit in acestă privire.
    Guvernul Imperial al Rusiei va propune Muntenegridul, de a înceta operaţiiinelc militare şi a adera la conditiunele armi-tiţiulul inebeiat între Rusia şi Turcia: Sublima-Pdrtă. diu parte'l va face sâ Picteze operaţiiinelc în potriva Miintcnc-grulul.
    2)  . Armistiţiul va avea putere esecutivă lin momentul in care condiţiunole sele or fi primite şi iscălite. Trupele uneia şi
  celel-alte părţi, care după acest termen or infringe linia de demareiţiune. mal jos arătată, vor trebui să se iutdrcă Înapoi, lând îndărăt ceea-ce i luat cu acestă ocasiune.
    3)  . Afara de evacuarea fnrtăreţeler Vi-linulul. Rusciukulul si Silistrel. prevădută n Dusele păcel, trupele imperiale otomane,
  vor părăsi Belgradjikul, Razgradul şi llagi-Oglii-B.ajardik.
    Prin urmare, linia de demarnaţiune, care se va statornici intre armatele rusescl, sărbesci şi românesci . de o parte şi armatele otomane de alta, este trasă precum urmoză :
    Linia de deniarcaţiiine va trece prin Baltsebik şi Iladji-Oglu-Bajardzik, in linie drepta. spre Itasgrad, ca nă zonă neutra de ă kilometri înainte i acestei linii. Ea se va prelungi de la Razgrad. in linie drepta. la Eski-Djiima. de la Eski-Djuma la Os-m.an-Bazar şi Kotel tKozaii), cari vor li ocupate de trupele rusescl şi zona neutra va fi trasa înaintea acestei linii la >3 kilometri de distanţă.
    Mai departe linia de demareiţiune va trece d'alungul nurilor Modv.an. Deli-Kau-teliik, Bogaderc şi prin satul Oglunlukioi şi lladgiderc. penă la Miservi. — zona neutră, de uă lărgime do 3 kilometri, urni inii ambele ţormuri ale acestor rîuri până la mare şi do-a-lmigul cdstei până la lacul Derkos. — Cu Rite acestea trupele ruse nu vor ocupa pe costa Mărel-Xegre dc cât Burgas şi Midia. 1u scopul do a inlesni aprovisioiiarea trupelor şi cu es-cluderoa contrabandei de resboiu.
  De la lacul Derkos linia de demarcare se va îndrepta prin Cerinegik şi Kasdjali. tn linie dreptă tăind drumul de fer, pe rîpa drepta a rialul Kara-Su, |ie cursul căruia se va întinde până la Marea-Mar-mara.
  Trupele Turcesc! vor evacua linia fortificărilor. precum şi Derkos, llademkioi şi Buynk-Cckmcdjâ. Linia de demarcaţinno a coste) lor va porni de la Kuciuk-C ekiuodjc,
iu linia dreptă, prin St. George nar pe costa ăfarei-Negre. Pământ toniiediaro vor constitui intre lini eescl şi rusescl o zonă neutră una i vor putea nici ridica, nici adăog i.-» para lucrări le inlărire. in tot » armistiţiului.                        I
   De la marea Marmar.a, linia dea raţiune va trece prin istmul de <| de la Şarkioi la Erşa şi mal dopai lungul ’ marii Egoe până la Dudei Makoi, coprindând şi acest diu ii ruj f apoi, prin linia unde sc produce im ► apelor afluenţilor Maritze! (coprii | pe Agilor) si a riurilor care se tk marea Egee pene la Djiuna.
   Ea va urma [h- o linia trasă spre I dil. Yrania, Pianina, Goliak. satul ! Grapaşnitza—Pianina, satul Suliţei d la frontierea Sandjanilui Xovi-Ba/ii. tru a sc mii prin acesta frontieră |j Dil. iu puntul numit Kopaonik.— 1 : Pjuina. Kiisti-ndil. Yrania sunt orc* trupe ruse s au sărbesci: Pristina d otomane.
   Tragerea liniei de demarcaţiaDS trupele iin|M'riale otomane şi jru tenegrului va trebui să se facă de Ji comisie specială de plenipotenţiari I ciel şi ai Miiiitenegrului. cu pârtii unui delegat rus.
   Fixarea de pământ a hotarelor j J demareiţiune. intre armatele imper ligeraute, se va face fără int ir.jiere ? după iscălirea acestor condiţiunl. prţj locul unei comisiuni de oliciări iluiri doă armatele, având cualitate peS ciista şi luaţi din corpurile şi detan tele cele mai apropiate de locurile? ului. Acolo unde nu vor fi trupe In ap. zona de demarraţiune va urma dirî şi va fi indicata de limitele natu | mai sus, cari vor fi făcute cunoscut duror armatelor, /oua de demar de la Dyiima prin Yrania. până la fr Sandgakulni de Xovi-Bazar, va fi uită pe pământ, de către o romisi delegaţi ai trupelor imperiale otoij
0  parte şi ,-u trupelor sârbesci de (e-v cu împărtăşirea unui delegat rusesc
   ■t. Trupele celor doă părţi belig' cari, de la epoca iscîlircf actului d< s ar găsi afară diu linia arătata, vi hui indată să se întorci înapoi, şi nu mal târjiu de cât până in tern trei i.lile.
   3. Părăsind pnncturile fortificata tate la art. trupele imperiale ot se vor retrage cu armele lor. cu iu i] nilc lor de rcsbel şi cu obiectele d( pement. precum şi cu materialul car să fie ridicat în direcţiunile uriuâM De la Yidin şi Belgradjik, prin t terea Sântului Xicolae. către Ac-Pg Xiş. Lescovaţl. şi jirin Vrania sau 1/ lupă cum ’i va veni mal lesne p«|i | lua drumul de fer.
   De la Rusciuc, Silistra. Ilagi-Ogl zargic şi Rasgrad. spre Yarna sad ţ lupă cum va decide autoritatea oto Materialul de resbel şi alte din fort corăbiile dc resboiu aparţinând Sta
1   tot ce'i relativ la densele, vor lupe voinţă, sâ se lase sub privegheri torităţei militare rusesci, care va lui suri |ieiitru consevrarea lor. până la i ierea păcel, după un îndoit inventar r de amândoâ părţile. Cat despre prl nile. cari. prin natura lor, sunt a stricaciunel. vor putea să fie vândut-codate autorităţei militare rusescl, 1 preţ după Învoială.
   Proprietatea privată rcinâne neţ Evaeuarea locurilor şi peneturilor ri cah-, mai sus menţionate, va treimi .vârşâsr.i in termen de septe i.lile O mult, dc la primirea ordinului rclai I acesta, de către comandantul local-J | li. Trupele otomane şi corăbiile df | liniii vor părăsi asemenea Siilina, m uicn de trei        daca nu vor fi înv
cate de gheţuri. Autoritatea militară i diu partea sa. v.a rădici din Dunăre 1 piedicele. va deschide riul navigaţiimei servându'şi, cu tote acestea, privigîî
   7.     Iii provincielc ocupate do trupele sau aliate, in cari l.a isralirea acestor diţiiini. s'ar găsi iuca autoriiăţl adM trative otomane, aceste din urma, vor Imi să remină acolo, |ientru a con' exerciţiul funcţiunilor lor. şi sa menţ. nUcei şi ordinea in populaţiiine; ele avea de asemenea să îndeplinesc a. inj sura pnsihilului, cererile autorităţilor I litaro ruse.
   s.     Liniile drumului de fer . copriiij raionul ocupat de trupele rusescl, îţ respectate, ca ori şi ce proprietate |U tă , şi esploataţiuiiea va fi liberă pe parcursul lor. Pentru acesta guveruo toman lasă companiilor facultatea (4 liţiunei materialului lor rulant pe 1 intinderea liniei ocupată, atât de arini otomane, rât şi de trupele ruse. Poţ circulare-a pasagerilor şi a mărfuriloj intregâ libertate va fi acordată . a far? următorele restrieţiunl: nu va fi pi .le a se transporta material de resbo? trupe peste linia de demareiţiune. In prinsul ocupat de cele doă .anuale' ploataţiunea se va tace sub privijaS autorităţei militare a fie cărei din eW !t. Sublima Portă va rădica blo« porturilor Mărci—Negre, pentru tcit.i rata armistiţiului, si nu se va mal op la libera intrare a corăbiilor iu aă porturi.                                J
10. Bolnavii şi răniţii, aparţinând afl tel otomane, cari ar române in cuprji. orujiat de trupele rusescl. sau de cel Serbiei şi ale Mimlenegriilul . vor fii sul) priviglierea autorit iţilor ruso şl
TIMPUL
,, m Y.ir fi îngrijiţi iii* cifre por-cmi H»il otnmni. ilcr» mi e^ist i vn> u-r it» Incuri .
     Ii <i miliţii ini vor fi considomţl jţiieri dc rtislwMd. derâ im vor pu-iiutnrioarcn capilor mititeri Ruşi |i. si sp duca Intr'alto locuri.
     iţiul vi începi' se curgă ile l:i 19 liario. 7 orc sera. Cât despre celc-Lmc. ele simt stipulaţi? in testul .arniistiţiulul.
   j tetrul de reslioiu din Asii. fisti-j uluitelor se va face prin mijloei-jinoteiiţiarilor aleşi de comaiidin-prinatei ruse in Asia şi de cel Iul otoman.
   I.ul armistiţiului. pe tetrul res-riin Kuropa. va fi incuuosciiuţat Kraf comandantului armatei ruse
(ţii Nrpokoirlfzki. Osman .
Iu'vitzki.—
(Monitorul).

I AŢlA ROMÂNIEI
*1 încheiat o convenţie eu Iîu-re a obţine votul corpurilor (are. d. 1. BrAtianu a mers declara, cil puterile euro iia-au părăsit şi că tractatul *ţţ ’aris, care este temelia for-B existenţei noastre, a fost sfă-■ti urmii statul român s a de-independent, şi oştirile române prut Dunărea şi afl scăpat si ica celor ruseşti. Au urmat i«goţiâri!e de pace şi guver-gtiiln nu a fost recunoscut ca 'eligentă şi compaciscent cu îrl câştigate in virtutea biruin-l,||irmatel române. 15a chiar Ru-• să I dăm o parte şi cea mal Isă parte din teritoriul român dar culminaţia situaţiunei iere să-1 cedăm Basarabia ş lată cu capul, nu i-o putem
    la e insă ocupată de ruşi, ar-română e parte risipită, parte
să-şr dea locul altor oameni, care nil nri'tat t.ot-denuna Increilere In Iniiiăvoipţ' Europei şi nicl-o-dată nu nil crezut de cuviinţă a recur ă Kuropa poate să încheie tat şi să nu 11 respec'eze.
    Aceasta e cea d’lntfil consecuenţă firească a situaţiunei: unii sunt datori a să retrage şi alţii sunt datori a păşi in locul lor, ear ţnra
t.rehue să dea sprijinire acelora, pe are il im; mic .si t,naţiunea. Respun-derea pentru cele petrecute până icuin cade asupra oamenilor, care ah creat sit.iiaţimi a de astă zi; pentru ziua de mâne Insă respnnderen cade asupra oamenilor, ce ar fi chiâtuaţl să dea îndreptare situa-ţiunel.
    Dar — suntem In o stare anormală. Jocul firesc al instituţiunilor constituţionale a devenit peste putinţă. Oamenii, care stăpânesc ţara, nu numai au creat o situaţie desperată, ci aO făcut tot odată peste putinţă, ca alţi oameni să vie la putere şi să Indrepteze răul. Ade verata greutate a situaţiunei consistă In aceea, că nu se mal poate găsi o formă constituţională pentru înlocuirea oamenilor de astă-zl cu alţii.
    L’rin darea In judecată a foştilor miniştri c.nservatorl, camera a creat 0 situaţie cu desevlrşire revoluţionară. Bărbaţii daţi Iu judecată sunt Căpeteniile unul mare partid, care remăne esclus de la viaţa publică. Orl-cuui s'ar sclnmba situaţiunea, a-ceştl bărbaţi şi acest partid nu mal pot veni la puteie, fără ca prin a-eeasta, seriositatea, demnitatea şi moralitatea vieţii publice să nu înceteze cu desGvîrşire. Ori miniştri daţi In judecată sunt vinovaţi şi a-
ăă v> pământ strein; vistieria urile ţâiil sunt 3ecate; spiritele obosite d» sguduirile, prin care |t purtate iu tima de doi ani : al remâne pentru noi un ra-in ce mal putem nădăjdui 1 mul este acela, pe care d. 1. ii l'a respins prin dedaraţiu-e şi pe acesta trebue să '1 tigăm, eară nădejdea nu o mal i căuta de cât In noi lnşi-ne. Iţerile europene s'aO înţeles a Bruni In congres, ca să liotă-asupra schimbărilor, ce vor să se faiă In Orient; In acest j|es trebue să căutăm razemul
(firesc, redobândind lnorede-e care am perdut-o prin po-gnvernulul actual. România |t să revie la politica, pe care , iit o lnaiute de isbucuirea res !il, o politică, a cărei temelie crederea lu bună-voinţa ma popoare apusene şi stăruinţa e păstra această bună voinţă, teaga. ţară simte, că guvernul.
     nu se mai poate lutoarco la n, | e care a negat o prin toate sale. Lhipă-ce a dat marilor europene un vot de neincre-i . i .              ■ ■ -enţicl cu
      lipa-oe a jertfii . de ţârii un s op, care ,|V ţ'.e pe uite din ae-'s;.'- interi, după ■   ’ o* pnvesce tractatul
     ■ ■: , ca nul şl neadveuit. şal 'rn nu mal poate intra ifmnl cu Kuropa, pe care a lut-o prin declaraţiile sale şi ale mal ales să ne represente a unul congres Intr'unit in a tractatului de la l’aris. pe I declarase de nul, căci noi, il. nu voiin să mergem la ţs ca Rusia, spre a discuta cu Lerile. europene, ci spre a ne i i razămul bunăvoinţei lor. penii, care sunt astă z! la gu-refiue dar sâ se retragă şi
tunel treime să fie osândiţr; ori el
face datoria. Respunderea, la urma urinelor, atât peutru ziua de astăzi eăt şi pentru cea de mâne cade numai asupra lui.
   Dar mântuită trebue să fie ţara aceasta şi nădăjduim că aceia, care atăt de adese-orl afi mântuit o, nici astăzi nu sd voi da Indără^
   Nu pentru ântăia oirâ sa făcut abus de patriotismul partidului conservator; nu pentru ântăia oară conservatorii aO fost siliţi a face. cum nu ar H dorit sâ facă; nu pentru âutâia oarâ oamenii buni din această ţară afl fost nevoiţi sâ treacă cu vederea şi sâ lase nepedopsită răutatea Înrădăcinată şi s.ă j rtfească interese mari pentru altele mal mari: şi acum partidul consevator va ţinea In vedere numai interesele vitale ale României.
   Aşa trebue sâ sperăm.
   Dar o dată, o dată trebue să vie răsplătirea dreaptă, trebue ca poporul român sâ siinţâ, că nu este iertat a dispune cu uşurinţă de puterile statului român. De la fire, o-raul e ticălos şi netrebnic : In toate societăţile Insă, cel mal răi, mal ticăloşi şi mal netrebnici se Hliază contra celor mal buni, mii de treabă şi mal deplnl. 0 dată, In sfârşit, poporul român va trebui sâ Înţeleagă, cari sunt cel buni şi cari cel răi.
   Dacă nu o va înţelege aceasta, a-pol toată munca zilei de astăzi e zadarnică.                     N.
sunt nevinovaţi şi atunci trebue sâ II se dea ţării satisfacţie pentru in sulta ce i s a făcut In persoanele lor. Altă cale nu există,
Camera Inse a retras acusaţiunea, fără ca să fi dat satisfacţia, pe care o cerea moralitatea publică.
In urma retragerel acusaţiunel, foştii miniştri conservatori a5 recâştigat dreptul formal de a lua parte la viaţa publică: forma Inse, In care s’a făcut această retragere, e atât de infamă, in cât ar fi un act inmoral de a nu protesta contra el. El nu aO dreptul de a se declara satisfăcuţi de o retrage re făcută In o asemcnea formă, căci causa lor e causa ţării şi In persoanele lor s’a pus In joc seriositatea statului romăn.
    Chiar Insă, dacă, sub povara si-tuaţiunel. foştii miniştri daţi In judecată şi Întregul partid conservator tr trece deocamdată cu vederea interesele morale mal depărtate ale ţării, le lipseşte putinţa formală de a lnriuri cu toate puterile lor spre îndreptarea situaţiunei.
    D. I. Brâtianu şi-a ales o Cameră cu care nimeni, afară de d-sa, nu poate guverna. Nu e vorbă! Cel mal mulţi dintre deputaţii din Camera actuală, astă-zl insultă şi mâne Bunt slugi plecate. Sar putea Insă o comedie mal nedemnă şi mal de-moraliHătoare de cât aceea de a vedea pe nişte oameni guvernând cu o Camerâ, care i a dat In judecată l-a nflşit prin toate comunele, i-a insultat in cel mal neiertat mod, şi apoi le-ad mal dat şi ertarel
    Eară dacă nu se poate guverna cu Camera actuală, cu atât mal puţin e timpul de a o declara şi de a face noul alegeri.
    Ast fel partidul numit .naţional liberal* ne-a adus la o situaţiune imposibilă, lu cât nu numai el însuşi numai ponte sâ f.i’ft nimic, dar a lipsit şi pe alţii de putinţa de a-şl
                                                                                                                   c a. îvr e :r. a
                                                                                                                 Şedinţa de la 11 Favrnarie 1373.
   Şedinţa se deschide la om nnn fi nn cnart d. a. sab preşedinţa d-lnl Al. Vă-sescti, fiind presanţi 87 d-ni deputaţi.
   Somară! şedinţei precedentă se adoptă.
   D. Zugrăvescn cere a se oenpa Camera azi de indigenate fi petiţiuni.
   D. Dimancea cere a se rectifica erorile ce s’au strecurat in (Monitor* mdiscnrsnl d-lni Costinescn fi al d-sale.
   D. I. Ionescu anunţă o interpelare d-lui ministru de finance:
   1. Care e numărul însurăţeilor de la G4
fi [ană azi fi al celor alţi săteni care aQ dreptul de Împroprietărire pe mofiele sta tulnî ?  >
   2.    Care e resultatul lucrărei ce a trebuit să se facă pentru aplicarea art. 4. din legea rnrală ?
   3.    Care e lucrarea făcută pentru aplicarea regulamentului din 4 Angns 1870?
   Câte moşii s’aQ cerut a se cumpăra da săteni fi de razieşi fi care e numărul lor fi a p 'goanelor aerate ?
   4.    Care esama ce se cere pentrn lichidarea oblignţielor rurale, in vederea căreia 'eglnitornl a antorisat gnvernnl a vinde locnrl de pe moşiele statului Însurăţeilor fi sătenilor cari sunt in caşul art. V şi VI din legea rnrală ?
   D. Burileann interpelă pe d. ministru de intarne, dacă are de enget a mat ţine mult administratorii din judeţul Mehedinţi, de cari toată populaţiunea se află nemulţumită.
   D. 1’. Ghica roagă adunarea, ca aă se Ocnpe cn petiţinniie in şedinţa de azi.
    D. Sicleann propune a se oenpa cn o petiţinne fi cn nn indigenat.
    D. Holbau roagă adnnaren, ca conform cu votul ce a dat să se ocupe cu reclamaţii comercianţilor din Bârlad mal înaintea celor alte petiţiuni.
    Camera încuviinţează.
    D. raportor 11 Iban dă citire raportnlni comiainnej, care conchide a invita gn-vernnl a pnne pe picior egal toate sta-ţiele din Uoniâuia fi cum gnvernnl a Inat mesnri ca aă dea câte nn tren de mărfar! pe toată linia să dea şi acelor uraşi, desfiinţând trenul mizt dacă nu e posibil in alt chip.
    D. Marghiloman susţine conclnein raportului comisiuuel arătând, că nu se afli nici un tren de mărfuri pe nici o linie din care causă snferă comercianţii toţi; termină rugând adunarea aă se asocieze cn raportnl cumiaiunel.
    D. Sturzea arată că autorităţile ruse, acel mici fefl de trenuri rase opresce peste o mie dc vagoane la Krătescl. Cine le dă
lor această patere ? Guvernul plătesc» 1000 de vagoine, câte 2 floriul de nuul, pe care le a împrumutat de la Testa. Cere ca guvernai să facă cunoscut guvernnln ras ds aroganţa care a Inat'o acei mici funcţionari rnşî.
   D. Ministru al cultelor declară că e convins că comerţiul uostrn a suferit din cansa lipselor de barace fi de raagasiî ; circulaţia trenurilor a fost mică nn din causa lipsei vagoanelor ci din causa lipsei de linii pe la staţiuni, nepntfind mâna fi întoarce vagoanele după voie. — In nrma plângerilor guvi râului rns că şefi slaţinnilor noastre le pnnea piedică la transporturile trenurilor militare oprin-do-le safi agăţând de ele trenuri de marfă, ca să pne capăt la această plângere, s'a decis câte trenuri militare şi câte de persoane să fie pe zi. — Dacă d. Sturzea sc ie, că la vre-o staţie funcţionari rafl despnn de trenuri după placul lor în înţelegere cn şefi de staţie ai noştri, n'are de cat să denuuţe locnl şi funcţionarul şi să fie sigur că guvernul va sci a 'şl face datoria pedepsind pe cei culpabili, căci guvernul no va îngădui nici nnui străin a dispune dupe placul lor de trenările noastre.
   Se depnue nn amendament sub semnat de 5 d-nii deputaţi prin care cere a suprima trenurile mieste şi ale înlocui cn trennri de mărf i.
   D. P. Ghica, snsţine raportnl comisiu-nei şi cere a se respinge amendamentul.
   Se cere închiderea disenţinnei.
   D. Vizanti, vorb şte contra inchiderei disenţinnei ca să poată desvolta amendamentul.
   Se pnne la vot închiderea disenţinnei fi na ee primeşte.
   D. Holban, zice că conform convenţiu-nel încheiate cn Rnsia, noi avem să dăm ruşilor circulaţia pe linia noastră aceasta am dat’o, autorităţile rose nn aQ voe a se amesteca in administraţia drnmnlnî nostru de fer, cn toate asigurările care Ie dă gnvernnl că estetă trenuri de marfă, a-cessta nn esistă. De ce să fie câte 2 trenuri de persoane fi nici nnnl de marfă, in aceste timpurie mai bine 2 trenări de persoane de acea cere ca nn tren de persoane a fi snplinit prin nn tren de marfă.
   D. Pătărlăgeann, arată că d. Tdlenechi de la gara de aci, speculează trenurile dând UDora trennri cât de multe ear altora de loc.
   Asemenea e'a petrecut la Prahova fi la alte localităţi.
   D. Vernescn, zice că d. ministrn al afacerilor publice trebnft să pue capăt aceste! stări rele a drumului ds far, unde e calpă să pedepsească, nnde e rea voinţă aă pne bnua si voinţă. Când e posibil a se transporta fi oamenii şi mărfurile; de ce să oprim a circula nnnl din aceste 2 trennri, cansa că trenurile de marfă nu circulă e numai reaoa voinţă şi calpa ; invitaţi pe d. ministrn de a pedepsi pe cei culpabili.
   D. Mărgăritescn, arată că cansa de nn pont" circula multe trenuri nu e lipsi de linii de garajl, ci causa e că toate liniele de garaj! se află ocnp&te cu trenuri de marfă ale contrariilor ruşi câte o lună, doă.
   Arată că nn tren mixt ce venia de la Brăiala a fost oprit pe loc şi pnind revolver in pieptnl maşinistului, a dat afară pe pasageri şi in locul lor în vagoanele de clasa I a pus btgagiele oficerilor şi soldaţi rnşî ordonanţe de ale oficerilor fără bilete. Mal ennmsră şi alta neregularităţi ce se fac atât de ruşi cât şi de şefi de staţie.
   D. Coxadia zice că e cea mal mare a-narchie la dramul de fer, arată că chiar d sale i s’a cerat bani cn să-I dea nn vagon; că a fost dat afară din nn vagon de ofiţeri rnşî şi plângându-se la nn comisar român, i-a răspuns că nn are ce să facă, a trebuit ca singur să alunge pe soldatul rus, cârd păzea cu sabia in mână trei vagoane ca să le ample ca bagajuri ruseşti, ea să poată intra ia vagon.
   S» retrage amendaracntal depus.
   D. Nicorescu depane nn alt amendament prin Care Camera invită gavernul de a pnne capăt acelor nhusnrl şi a face ca trennrile să intre in st tren normală din nainte.
   D. ministrn al cultelor protestează contra celor zise că guvernul are cunoştinţă de nbnsnrl şi nn cuntă a le indrepin.
   Se cere închiderea discnţinnil.
   D. N. Ioaescu vorbeşte contra închiderii.
   D. raportor arată că comisiunet a respins amendamentul din canză că comisia nn vrea să facă proces gnvernu ni, ci numai să invite guvernul ca să aibă iu vedere îndreptarea rîulnl.
   D. Dimancea depnna nn amendament că Camera couvinsă că gnvernnl va pune
capăt abusnrilor de la dramul de far, trece la ordinea zilei.
   Si pune 1» vot închiderea disenţinnei fi se primeşte. Amendamentele se retrag.
   Se pnne la vot concluziele raportului coroisinnei şi ae primeşte.
   La ordinea zilei se urinează indigenatele şi petiţinnils.
  ULTIME SCIRI
        (âgsn|is Havat).
—Serviciul de la 24 Februarie — 8 or» seara
             Constaiitlnopol, 22 Frvruaric.
   Rnşir aQ cernt o parte din flota tnrcenscă. Sultanul a refuzat, însă după făgăduinţa că nici nn vas cnirasat turcesc nn se va vinde Engliterii, Rnsia şi-a retras cere-ea.
   Ruşii cer să li se cedeze definitiv baia Beikoz, dominată de oraşnl Ieni-Kem, spre a’şi stabili acolo o staţiune navală.
                    IVirls, 21 Fevruari».
   Marele duce Nicolne şi Şifut-paşa se vor întâlni astăzi Duminică la St. St-fan. Se crede că resnltatnl acestei întrevederi va fi subsemna rea păcii.
             Constantluopol, 21 Februarie.
   Armistiţiul expiră la 2 Martie. In curând, se speră, pacea se va iscăli. Marele dace Nicolae are să viziteze pe Sultan. E-vacunrea Batamnlni şi Erzernmulnl se vn face până la I Martie. Rnşil înaintează, spre Galipoli. Turcii urmează negoţieriltg cn ecop de a micşera pretenţiile Rusiei^ Se va acorda nn termen de doi ani locuitorilor musulmani din Bulgaria spre a evg-cna ţara.                          Je
            ----^--------- aşa
   DimXTIINKA (U:\KIMl,'!“’
A ARGHIVELOR STATULOl.
   A eşit de sub pre-ifl gi se va pune peste puţin în vânzare prima serie a publtcaţiu-mbt />tar'ue-filolcgiec ak Dirccţiutul generale a A re/u re lor Sfatmlul, sub titlul de:
  Cuvente den Bâtrâni
                                                                                        limba română vorbităintreaniî 1550 —1600. studiu paleograflic şi linguistic de
  B_ J?- H ASDEU
                                                                                        cn o introducere asupra importanţei fi direcţiunii eciinţifice a filologiei române, de celebrai lingoist german
                                                                                             HUGOSCHUCHARDT-
Acest voiam, aproape 400 pagine iu —8
                                                                                          mare, coprinde, afară de introducerea generală:
   I.   Trel-z.ecî fi trei texturi, cu cercetări introductive şi vaste adnotaţiuni istorice --oleografiei, economice juridice, linguis-t ice etc.
   II.  Un glosar documentai dintre anii 1535 — 1592.
   III.  Un specimen de dicţionar etimologic al limbel române pe bisa unui vocabular manuscris de la 1600.
   IV. Şeaee indici analitice.
   V.    Vr’o cincl-zecl de fec-siinile de pe portrete, manuscrise, iscălituri, pece-ţl, semne de hârtie etc. etc.
    A eşit de sub ti pur şi s* afli de vfenzire la inagasimde de inusicA ale d-lor Gebauer şi .Şindrovits, şi la autor:
CÂNTECUL ROŞIORILOR
                                                                                           33E 3L.A. VEDE.
                                                                                               Dedicat MSrieî-Sale
    DOMNITORULUI ROMANILOR CABQL I.
                                                                                                   Pocsi» do
locotenent de stat major M C. M ANIULESCU-
                                                                                               PENTRU VOCE SI PIASO
                                                                                                       dO
                                                                                            c A HOL PAŞI li li jiul.
   Preţul 1 lefi bani .">0.
Doctorni Gara Ismo
public că dâ consultuţiuni medico chirurgicale la domiciliul s8Q din strada Fântânei 84, in tbte filele de la ora 5 — 8 după smeaji.
   Pentru cel fără mijldce coniultiţiile vor fi gratuite.
TIMPUL
CE SE POATE CAPATA
                               PKIVTRU « FBAMCI
 LA DESFACEREA SPECIALITĂŢILOR IN PANZARIA
LIN6EE1A DIN VIENA
                               Calea Ylogoşofel Palals ,,I)acia“
           Pantru 5 Iranol:   I Pantalon «iu I Camiaon da Pichet da *rnă.
           Pantru 5 Irancl: 0 nimişi da Oxford anglaa.
           Pantru 4 franci 50 bani: I ş*rech Ismena birhătaţli.
           Pantru 5 tranal: 6 parechl mancbala ori ca faaon.
           Pentru 5 franci: C gulere pentru bărbaţi dc olanda fina.
           Pentru &   franci : 11 gulere engl., In orl-care faaon ţi mărime.
           Pentru &   franci:   6 părechl ciorapi patentate.
           Pentra 5   franci:   6 gulere moderne   pentru dame, după alogore.
           Pentru 5   franci : 12 bătute albe de  pănză adeveratu.
           Pentru 5 franci: 11 batiste bine colorate tivite ţi ipAlnt"
           Pentru 5 franci:   6 prosdpe de pAnsA curata.
           Pentru 5 franci:   6 jervete da masa de pâniA adevărată.
           Pentru 5 franci: 11 şervete albe de ceată.
           Pentru 5 franci :  1 cămaşă modernă, simplă <46 brodată.
           Pentru 5 franci: 2 batiste ou monograme 6n brodate.
           Pentru 5 franci: 1 batiatA francesA fin brodat! cu dantele.
           Pentru 3—8 franci: 1 corset de dam!
           Pentru 6Vi franci: 0 caiuaşA de niple de dtme Pentra A franci:   3 pepturl fin brodate pentru cămăşi de bărbaţi.
           Pentru 8 franci:   1 fusta de pichet de iarnă.
           Pentru 3 franci:   1  camiaon modern brodat.
           Pentru 5 franci:   1 faţă de mas! oolornta cu ciucuri, pentru cafti
           Pentru 5 franci:   1 cămaşă sefl o pereche de ismene de damA, bogat brodate.
           Pentru 5 franci:   I   fuatA costum pliasd.
           Pentru 5 franol:    1 bucată Tulpan.
           Pentru 25 Irancl: 42 de ceti — I bucsfă Chifen lren|uzeec.
           Pentru 10 franci: 1 bucal* Robe d’enfinla en laine couleur.
           Pentru 18—24 franci : I bucal* Tartan englas de 5 00(1.
           Pentru 20 franci : 24 oo|l Pichet.
           Pentru 5—12 franci: 0 llanali aed o pereche de ismene de Un*.
           Pentru     18— lă  franol: 1 bucată  pAniA de Uambarg,  de   36—45 coţi.
           Pentru     55— 68  franci: 1 bucată  pAnaă de Belgia de 60 ooţT.
           Pentru     75—108  franci: 1 bucată  păniâ Corona de 58 coţi.
           Pentru    115—110  franci: 1 booată  Toile Batiste franoes.
           Pentru 1'2—35 franci. Plapămă de lină forte fine.
j            Alar* de articolile menţionate ie găaejte tot-d’a-una truaouri complecte.
                                                                                                                Calea Mogoşdiel Palatol „Dacla“.
♦ ComAnŞiledin districte Tnseţite eu preţul reapeotis se «or eleetei toarte grabnic oonieiincioi
mAAAA

HM

                                                                                                               - - - - kax*kKA&*****AMAJ^*A*AA*A*MM*
l ^1
4
co
BROU
bvgienique, iu fu il I i ble «t preservative' La buiIb guerissant satin Ini rien adjoin-
      dre. Se trouva d .ns tout'S Ies PTiarmncies de l’UDÎvers et â Paria chez Jules *Ferre. Phsnn»cien 102 rna Ricbelien , Buccesenr de Bron. A Buchurest chez ansty|r ţy /iirner, Pbarmacien.                                                        ~
   ,                                                                                    g
de
i
                                      OPERILE MUSICALE
                                          imprimate Id ediţiunea ndafcră
THIEL Sc WEISS, TYPOGRAFT
Strada Lipscani, palatul .Dacia.*
CON8TANTINESCO D., Souvenir de Zixin, False pour pianoforte ............ 1
CARI,SON C., Quatre morceaux Roumains, pour pianoforte.................. 2
FLECHTENMCHER A., Muma Iul Ştefan, pentru o voce ţi piano .............. 1
QEORGESCU TH., Două «uspine. rom. pentru o voce ci piano................ 1
       .       .  Spune, rom. naţională, pentru o v ce cu piano............ 1
KRATOCHWIL   A.  K.. Hora, VitSţa RomAniel punem piano. . . .............. 1
MEDEK J. W.. BomAnia, Qsadrille d- Conoort pentru piano................. 4
M081CESCO Q., RAnduiala cunnniel pentru piano........................... 6
STERN L.,  op. 10, Der Wunsch (Dorinţa) fOr Singst. und Clavierb.......... 1
         .  op. 11. Lebewohl (Adio Moldova) Singet. und Clavierb........... 1
         , op. 4. Orande Etude pour pianoforte........................... 1
         .  op. 17. Hora. Mariâra pentra pianoforte........................ 1
         ,  op. 18. Durerea 'ml este mare, Valse brii. pentru piano........ 2
         .  op. 19. Vieurl Ce de copil, Quadrille pentru piano . . • . . . •
         , La Favorite, 8chottiech pour piano..............•............. 1
         , Iţik-Polka pentru piano....................................... 1
         , op. 10. Apele de la Văclrescl, 8«hotUich pour ptăM..........
VIEDX E.. Marche de Cavalerie pour piano .............................
         Tdte aceste se vfind cu rabat de 25»/..
FR. C.  
2   --- 
2   --- 
1   50  
1   40  
1   40  
1   40  
4   --- 
6   --- 
2       
1   So  
1   50  
1   20  
2   --- 
4   --- 
1   35  
1   _   
1   50  
2   --- 
                                                         J- Xt- FABRICA X.-AJTXTIDCa-TXX-'WIElSrEiR.BEIR.GF M J. ELSINGER et FIT Ia VIENA,
           fnrnisezS contra casa sau â conto, livrabile la Viena. £
                                                                                                                                                                      • fr
  Muşamale de căruţe şi Mantale de pldie t
                                                            cât mai repede ţi în cele mai mari cantiităţ.
                                                             Tote suinele câştigate în Români»,
a căror prcciurl principale precum ţi cele alte câştigate in loteria de hani armânii pe timpul tragere) de la II şi 12 Februarie la Brunsvic. id pot incasa pe dată la subsemnatul.
  In urma decretului guvernului de la 24 Octomvrie 1877 sumele câştigate se vor plăti in monede de aur germane.
  Câştigătorii din România, cari voesc. a incasa Ia domiciliul lor suma câştigată, sunt rugaţi a ml face cunoscut pe dată prin aerisire, ca să ţtiti să insărcinez pe corespondenţii mei oin România pentru plata.
                                                                                                                   X KKLSS
                                                                                                                i olector-cip al statului la Brunsvic.
La 5 Martie 1878
                                                                                  ‘ncepe din nod tragerea
  IJX' I LII IUI III.
autorisatu de guvernul german la Brunsvic ţi garantat* de tesaor. Acostă loteria mal conţine numai 79000 loturi originale ţi din acestea 38000 afl se câţtige premiurl, dupe cum se pdte vedea cin programul oficial a! tragerel; şansele sunt doră nu se pdte mal favorabile, de dre-ce jumdtate din loturi trebue să câştige.
  Fremiurile capitale cari sunt decâţtigat ’                                  urca la
in caşurile cele mal fericite
      562,r»00 Franci.
      375.000    Franci. 187,500 Franci.
     100.000    Franci.
   AfaiU de acestea loteria mal conţine încă următârelo premiurl :
 1 de     75.000          42 de  5.000  
 2 de     50.000         253 de  3.750  
 1 de     45.000           6 de  2.500  
 6 de     37.500          J0 de  1.875  
 1 de     30 000         400 de  1.500  
 1 de     22.500          18 de  1.250  
 1 de     18.750         640 de  750    
II de     15 000         885 de  450    
16 dc     12.500          75 de  300    
 1 de     10.000          50 de  225    
 2 de     7.500        28260 de  178    
26 de     6,250              etc etc.   
împreună  38,000 de premiurl cari se u  
la un total de :
lOmilidne 403,250 Fr.
   T(5te aceste premiurl vor fi trase in 4 secţiuni. Tragerea ăntflieî secţiuni i cepp dupe cum ia zis mal sus. In 5 Martie 1878. Tragerile celor alte secţiuni vor urina ră-pede, ast-fel in cât tragerile tutor secţiunilor—şi prin urmnre a intregei loterii să fie terminate in cAte-va septămănT.
   Etă preciul lotului cum l a fixat guvernul :
70 Fr. pentru lo.urile orig. întregi 35    , pentru jurretăţi de Iot. orig.
17’/a „ pentru sferturi de lot. orig.
    Expedies aceste loturi originale, revestite cu armele Statului, in timpul priincios pentru tragerea care va avea loc, in contra trimiterel preciulul, fie in biletele de bancă francesa sau altele, fiă in t^ate pentru Triest, Pesta, Viena, Paris, Londra, Odessa,
sad cea ce este ţi mal comod, priD mandat
        .......ad
de posti, plătind preţul In posta română. Fie-caae trimiter» de loturi va fi însoţită
de programul oficial al tragere! ţi imediat dnpă tragere, purtătorii de Ioti mi lista oficială a resultatulul.
Direcţiunea loteriei trimite pe dai* prin
      dia ‘
intermediarul med, sumele câştigate. Data tragerel fiind apropiată, rog să mi să tră-mită comandele căt mal curî-nd, pentru a ml fi posibil a executa tote ordinile.
                                                                                    N REISS,
                                                                                   Col lector en şef al Statului
   ln. ZBE^TTINTS'V'IC-
                                                                                     (Germania de Nord).
  Din România gcrisorele ajung la Brun -vie in 80 ore. Rog a scrie in limba fran-cesădecă sc pdte ducă nuy iu ce «a română, engleaă, italiană.
to
F
l
 ANUNCIU IMPORTANT.|
                                 CEL Mii VECHIO SI RfiNDffliTO M1GASIS
 LA STfiUA ALBA
03
0
Ph
0
BOB FIRMA
SSMPS m®SSS!H
Strada Carol I No. 5.
                                                                                                    (Curtea Vechie) tîs-A-yIh de Slg. Prager
Strada Carol I No. 5.
(Curtea Vechie) v* ^
4
r
[7
A

                                      vis-â-rU de 8ig Prafl*
   Am onâre a insciinţn pe onor. PT. Public cu mi-a 803it pentr Resonnl de iarnă nn bogat asortiment de încălţăminte pentru Bărbaţi Dame şi Copil, (lupă fasonole cele din urmă, — precum ţi un ni ar { transport de Cisme lungi de Lak rusesc, de Incht şi de VacB, ca |i Mantale de Cauciuc pentru ploe, prima calitate; asemenea şi Galoif de Gumi.
   Sub-semnatul aduc mulţumirile mele onor. PT. Publii pentru în credere c« a dat mouţio atei mele firme de un interval de 12 an care până acuma a depus probe suficiente de fina calitate a mărfe ca şi de eftinfitatea preţurilor, sperând ci şi de acnm înainte, v bine-voi aî da concursul seă găsind tot-d’a-nna atât mărfuri fin şi fasonate cât şi preţuri forte moderate.
                                      Cu t6tă stima
                               PH1L1PP G0LJ1STEIX.
EPITROPIA SEMINAR1ULUJ
                                                                  NIPHON MITROPOLITUL
F XJ B L X C -A. X X E
    Grădina şi via năruită Gramon, proprie-tat-a acestor fondaţinuî împreună ca ch-r le aflate în aceşti grădină, se loch riuijă de la St. Gheorghe viitor |>e termen de trei ani, pentru care se va ţine licitaţie la caucelaria Epitropii Strada Filaret No. 2. Amatorii se vor presenta în <J'oa d« I-iâ Mart 0 viitor la cancelaria Epitropii, spre 1 a concura la licitaţia fiind insoţiţi şi de ! coveuitelj garanţii in numerar ssă efecte public .                          No. 13.
EPITROPIA SEMINARIULUI
                                                                  NIPHON MITROPOLITUL
MAGASINUL U MUZICA £
                                                                                                                                                                                                             losef SandroticT et. Corn
(Calea Mogoţâiel, vis-a-vis de Consul» li
            Sc aflhi de veneare următoarele piese de more su
   1. Millo Cvadril, pentru piano, de ] fr. î.
                                                                                                 P TJ 33 Ia I O -A. X I E
i In ij'oa de 25 Febrnariă curente se va ţine licitaţiă Ia cancelaria Epitropii Strada Filaret No. 2 pentru darea prin antrepriză a cărnei şi pâine! nec sară pentru nutrimentul Elevilor şi personalului de servicii], pe termen de nnQ ană, cu începere de la 11 Martie viitor. Amatorii de a se însărcina cu asemena antrepriză se vor presanta in arătata la orele 12 spre a concura la licitaţie fiind însoţiţi şi de cuvenitele garanţii în numerar saă in efecte publice, iar condiţiunile se pot vedea în ori ce Zi de lncrn la cancelaria.            No. 14
   2.   Rascazt , vestita romanţă rute* voce ţi piano, arangiată de Fr. SJchip*
   3.   O ndpte in juiilure, fantasie na SobipeV, fr. 2 50.
   4. Nebuna vals, Lud. Wiest, 2. 60.
   5.   Nu te pot uita. arie cântată cu m pe acenâ, compută de d. Franchetti, t
   (1. Mar pil Indcpendinţei, poea'P de Or sica de O. Brătianu dedicată M. S. D6mr
   7.   „Lacrima'!' apune", aria pentru vo de d-na Baluţa, fr. 2.
   8. Tramtays-gaXop, de Qobertx, fr. 2 !>. Srhijiek, Les alicul (ic.ViennP, val 10. Jlrdtiana Gr., CAtaiu ndpte pr
fr. 1 50.
Societatea „Economia" din Bi
]6n I. Pală
                        advocat, s’a mutat provisoriu în casele repausatnlni Răducann Dimitriu , Strada Radu-Vodă No. 17.               (704-0)
           -A-isrxTisrciTJ
   Se face cunoscut tntor D-]or< ai acestei Societăţi că, fiind la oft Ioî, pe lângă ascultarea raportata siuneî de verificare şi modificare» din statute privitor la termenul gere al capitalnlui depus de mei bine-voiască a veni negreşit la şe dunărei generale, in număr cât se mare, care se va ţinea tot in lool latului UniversiUţei, sala de sciinţe ia Z>na de Daminecă 10 ale coreu Fevrnaria, ora 1 p. m.
  Vioe-preţedinte:            3*
   C. Trotduu.              ’L’hal
LA TYPOGRAFIA THIEL & WEISH
Bureau d’Annoncos. Steiner. Rambourg.
                                                                                                                                                                                                                                                         p^rui galben , , pieptul, picio-
rele cn alb, vătămata la ochiul drept, cu sgarda de piele cn alama, aducătorul va priimi o recompensă sdncând’o în Strada finţî VoiroZI N o. 42, coî6rea Verde.
                            PALATUL ,DACIA.«
                                                                                                                                                                         şi la t6te librăriile din ţerâ
                            se aBA de vOnŞare :
   METODA DE CORA NATORALA
                                                                                              drept contrast la
                                                                                   VĂTĂMĂRILE PRACTICEI MEDICALE
                                                                                    SiDgura şi sigura paxA contra morţel premature ţi lăngexirel cronice de
                                                                                            Aug. Wilh. Konig.
                                                                                        PREŢUL 2 LEI NCOI.
                                                                                                                             REGULILE
  CE TREBUE PĂŞIT
         pentru a 4
AJUNGE LA 0 BATRAHETA MAU*'
                                                                PREŢUL 50 CENTIM.

JOSEF GEtlUBAUM
Xj Jb_ B
LLE JARDIInTIEB
20, Colţul Bulevardului şl Stradel Mogoşoiel, Casele Grec6nu, 20
                      Aduc la cunoştinţa onor. Public că ml’arn asortat Magasinul cu
MENCICOAFFE, PALTOANE ă la DERBY ţi COSTUME COMPLECTE
                  PantalDne de fantasie din diverse Stoffe.
                               Tot de o-datâ în^tiinţe<| că am priimit
CAMAŞl, FLANELE, CIORAPI, CRAVATE
             şi tot ce ecsistâ mai modern. Preţurile sunt cunoscute de cele mal moderate.