18. DUMINECĂ. 12 FEVRUARIE. ANUL III. - 1878. ')N AMENTELE- IN TOATa ROM\NIA ..........Ii s. 43 ............. 24 ........... . li IN STRĂINĂTATE : .................... , 80 fUKftOMI Şl RECLAME: ) litsrs piuit, padina IV, 30 luni. I III, 80 bani, ţie p argint . Renta auitriacu in aur , . . Loee din 1868............ Acţiunile banceî naţionale . . , . auitr. de credit 23IŢ25 . „ ungare > 219 40 Argint........................107 - Ducatul....................... 5 84 Napoleonul............... 9 05 100 mitrei germane 58 55 Canini de Berlin, 22 Februarie Acţiunile Cailor ferate române. 2" 80 Obligaţiunile ruuâne 0'/* . , 71 50 Prioritîţile C. fer. rom. 8°/» 72 — împrumutul Oppenliaiiu ... 94 50 Napoleonul...................... 9 52 Viena, termen lung............— — Pari* , *curt .... 1O01/* Calendarul <|llel Dumineci 12 Fevruarie. Patronul eileţ; Piulel Perdut. Rei&ritul soarelui: 6 ore 46 inin. Apuaul soarelui : 5 ore 40 min. Pasele lunel : Primul Quart. PLECAREA TRENURILOR IlucurescI Snceara Bucureacl . . . ,8.15n 10.—'J Ploeicl.........9.50 n 12.00 d Ur&ila..........I.S3 n 5.45 ij 7.15 Tecuci ii . . . 4.38 n 11.0 ’ Roman............9.05 tl 4.45 ; Suceava, sosire . . 12.03 ) 9.55 n Bncnresc Vercloror» Bucjrescl.............8.— d 8,05 n Piteşti...............11.21 .] 10.15 n Slatina...............2.-0 Craiova................4.17 j VOrciorova, sosire . . 9.01 nu Suoeava—Bucurescl 5.11 d 8.45 tj 12.; 12.30 n 8.08 n 8.10 b 6.46 : 12.30 } 5.10 : Suceava. Roman . Tecuciâ. Brâila..........3.08 n 8.10 n KJ Ploescl........7.12 d 2.45 j Bucurescl, ioeire 8.30 •{ 4JO •} Verelorova -Răcoresc! Verciorova...............6.45 J Craiova .................11.44 1 Slatina..................1,51 j Pitejtl..................4.42 ] 7.15.] Bucurescl, «osire 7.40 comunicare oficială, venită din Petfj care în punctul acesta se referă* simpln la tratatul de la Paris. Interesul ce’1 avem pentrn o po: bună a creştinilor diu Turcia iste lea mai puţin direct, dar omeneşt rect, pe care Germania ’l are în : Orientnlnî. A doa parte a interpelaţiei priv tudinea, ce-a luat-o şi va lua-o Q faţă cu aceste împrejurări. Cn pi la atitudinea, ce-am luat-o, nn vă nmnica nimic pentrn moment, căci azi dimineaţă suntem oficial in pot netelor, la cari ne-am referat. E>e proape aceleaşi, pe cari le ştim >pri<] voinţa altor guverne.* Aceste act supase conferenţel ca material, vo insă mal ăntâid obiectul unui sc! păreri între gnverne. Tot ce va fi o schimbare a tra de la 1850, va fi snpns sancţinn rilor semnatare. Dacă aceasta na întâmpla, atnnci tot loca nn n roi ea: II sitatsa nnnî nou resboid, dar ii')' caz o stare, care ar trebui evitatllj teresnl Europei. Admit bună oare ipoteza, că Ii(] renţă nu s’ar pntea stabili o cnireii celora, ce trebne să se înfenple, i teri le, cari nQ mai cn seamă inter' contrazice stipnlaţiunile Rusiei, a Nn ne convine la moment, de-a resboid pentru aceasta, dar inţe 9untem : ne reservăm hotărârea pentru ma! tărzin. Aceasta ar fi o stare de luerniî, i-ar pntea conveni politicei ruse ceastă politică ar pntea zice cn d» vent: Nu voim să ne espnnem î cnrcătnri tnrceşti la fie-care zrol zeci de ani, dar nici pntem dori substitnim acestei încărcături a zece donă-zeei da ani o complicaţio engleză. Dnpă cum cred. e in ii Rnsiel de a veni la o învoială şi s mâna lucrul neinvoit pe alte vrem mai puţin favorabile. Ca Rnsia să fie plecată, a cel» resboid recunoaşterea schimbărilor, le crede necesare, este o eventu." probabil esclnsă. Rusia, uepntâud consentimentnl cslor-l’alţi semnale tratatului de la 1850, s’ar mn ţt gândirea : , Bea ti possidentes.* Mai vine âncă o întrebare. Cei cari snnt nemulţumiţi cn stip nile ruseşti şi cari nd interese iDtr proprii, materiale, fi-vor gata a pai boid, pentra a sili pa Rasia de ceva din condiţiile ei, cu pericclu lăsa in Rusia la reiutoarcerea ti î acel simţimânt, pe care l’a avut I după incheerea păcii de la 1315, cij lucrul nu e mântuit şi mai trebue i cat odată? Daca aceasta n’ar rucwi tnnei vor trebni să încerce de a r*ţ pe KuBÎa diu oraşele bulgare şi dioţ ţia ii, care ameninţă Constantinii Dar ce cari prin resboid ar fi u acest scop, ar avea obligaţia şi reali rea de a liotări ce să se facă cu p ciele Turciei europene. Să fie gata iustitue pur şi simplu guvernul ti dnpă cute s'a zis şi b’z hotârit li fereuţă, cred că nu e verisimil : di trebui să hotărască ce-v.i contra) coea-ce se propune astăzi. In prinoit poate admite o asemenea posibilitaţ nu cred, că puterea învecinată, A ar fi gat» a lua moştenirea tuturor ririlor rustşti şi respunderea pentru, rul acelor ţari slave, fie prin im rarea cu statal unguresc, fie prin I rea de state vasile. Nn cred că-i aceasta ţinta, ce ol politica anstriacă. Am presupus i eventualitate numni pentru a du? mică e in ochii mei probabilitatea j cată a unui răsboid. Pentru a întâmpina aceste eventnl Austria ad propus mai intiiîl o renţă. Am fost cel d'ânteid, care 1 învoit la aceasta. AQ existat greul privirea alegerii scaunului confereuţj grsotăţl, cari nn stail in raport cu) nStatea lnerulnl. Dar noi n’am fiica tăţl nici in această privinţă ; ci TIMPUL lignit înţeleşi cn toate locurile, de cari put vorba. Cau propus: VienB , Brnsela , Rudenii”, Wiesbaden, Wildbad sau nu loc ţriţera. Toate acestea noo? ne convin că alegerea s'a fixat pentru Baden- n. Pentru noi e aproape indiferent, se va (inea conferenţa. In privirea ilor din Germania n'aru avut incolo 0 alta părere decât, că ţiindn-se eonii iţa pe pămâ.it german, Germania va ji să aibă presidinl, o părere care n'a tontrazisă din nici o parte, mnoscendn-se odată principiul, s6 va apoi daca din raţiuni de oportnni-trebue să'I şi mănţinem in mod ab-şi se va vedea anume dnpă parsoa-câte vor compune conferenţa, a că-inere, după convingerea mea personalii, ape a9ignrntă şi care cred că ae va pe în jumătatea ăntâiaa lnneî Martie, fi de dorit, ca să ae adune şi mai cn-, penlrn a pune capăt nesiguranţei, t de ea. Dar înainte de a se aduna, rile vor dori o preschimbare de pă-intre ele şi comunicaţiile r.n câmpul < .boii! sunt foarte lente, târzierea comunicaţiilor, cari ne-ed t noă. aflfost şi este motivată prin intâr-a raporturilor de pe tetrul de resbol. Pre-erea, că întârzierea e intenţionată, e ■mei îndată ce socotim, că înaintarea it rusesci dnpă 30 Ianuarie e un redai condiţi:lor armistiţiului, iar nn foia unui ,tempns utile*, câştigat în-mod artificial. Marginea, inlănntrul ia sunt dispuse trapele ruseşti, este li-10 de demarcaţie, reservată priu condi-armistiţinlui şi ou cred, c’ar fi exis-r’oîntârziere intenţionată dintr’o parte iintr'alta, ci cred din coutra că toate le*aii voinţa sinceră de a trimite cât trend delegaţi Iu conferenţft. Noi in e caz vom contribui la aceasta pe cât u. n acum la partea cea mai grea a leniei, la espunerea pe cât se poate , a atitndinei, pe care Germania va la conferinţă. Nu veţi aştepta de la i b nimic alta, decât puntele generale de (lire ale politicei noastre. Din multe ■ —dar de li nici un guvern, ci nn-I din partea presei şi a altor sfaturi i k-voitoare de la alţii — ui s'a propus, la început să stabilim politica noa-iâ ţ s’o impunem altora iutr'o formă are; di a parte'mi trebue să zic, că ta ar li mai mult o politică de presă *t o politică de stat. «Imiteţi, cure că am rosti de pe acum un ita ştab I, de care ne-nrn lega să ue ţi-stanei insă rolul nostru de mediator ‘erinţă, pe care pun cel mai mare preţ, aproape imposibil. Mijlocirea păcii i-o inchipuesc ast-fel, in cât uoi să a pe arbitrai intre părerile divergente zicem: aşa are să fie, şi după mine Puterea imperiului German, ci eu iml ipuesc acest rol cu mult mai modest, ca acela al unui sanisariu onest, care 1 ca treaba sa iasă la nn capăt. Acesta It'lnl, pe care mi-l gândesc şi care con- i ţ' înde cu raporturile amicale, în care | im in genere, mal întâifl cn binevoi-‘ lî vecini — vecini cu fronture foarte j Inse — şi apoi in vederea unirii, ce 4 I ă de un lustra intre cele trei curţi n Seriale i I .portul de încredere reciprocă in care 4 reni cu Euglitern, a făcut ca Germania o koatâ face pe persoana de încredere la Raţia şi Englitera, întocmai ca i..-“Rusia şi Austro-Ungaria. Alianţa ce-trei iuipereţi nn se întemeiază de loc a gagiamente scris». Nici unul din cei împăraţi nu este obligat a suferi să Tuaiorisnt de către cel-lalţi. A ianţa se . i meiază pe simpatiile persanul», pe în-a i.erea re iprocă a celor trei mouarchi s | e relaţinnile personale ce întreţin de i 'ţi ani cei trei minijtri. | I iti in sfirşit a vorbi d' ipre nocesita-v de a respinge cu hotărire toate in-,1 nările exagerate privitoare la intervan- • ■ ea Germaniei şi a declara, că pe câtă 0 rue am onoarea de a fi consilier al rstăţi Sale, nu poate fi vorba de densa, sunt de părerea, că avem să mergem 1 căile Ini Napoleon, voind să fim, dacă | arbitri, bi nici dascâlnl Europei. ■•ici o dată nu vom lua respnnderen de ’ icrifica deşertăciunii de a face pe ar- • ni Europei amici» încercată a anei I ■! nuţinDl a Europei, o amici», care din * >eire nH pune In legătură cn cele 1 multe, ba iu momentul acesta chiar * toate statele Earopel. Căci nn sunt 4 favern partidele, pentrn care această ie este neplăcntă. A pune în joc a-#!ă amiciţie faţă cu nn amic, pentrn a cari noi Germanii nn avem nici nn interes direct, a rescumpăra pacea altora, primejduind pacea nov tiă proprie, aceasta aş pntea s’o fac efi, când n'nş pnna In joc de cât persoaua ni» propri»; dar n’o pot face, când am n împăratului în privirea pr î uaui jm. perin mare cn patrn-zecî de milioane de locuitori, situat In mijlocul Europei. De aceea îmi iad permisiunea, ca de ps această tribună gă denunţ pe faţă acele glasuri şi insinuaţiuul, că nn void lna amestec sub nici o imprejarare şi că nici un gnvern, dintre cele mai interesate chiar, nu oe a propus pftuă acum nn asemenea luern. Germania, prin întărirea el ad sjuns crescând şi la îndatoriri noi. Dar dacu patern arunca in cumpăna politicei europene an număr mare de oameni înarmaţi, totuşi nu '1 cred pe nimenea in drept de a sfătui pe împăratul pe principii, cari decid în consiliul confederaţiunii, când e vorba ca să facem resboae ofensive, de a-I sfătui zic să apeleze la încercata voinţă a naţiunii de a sacrifica sânge şi avere pentrn vre-uo alt resbol, pentru vre-un alt scop, de cât acela de a apăra sad neatârnarea noastră in afară şi nnitatea noastră din lănntrn sau interese atât de clare, încât intrând în luptă pentru ele, să fim portAţl, nu numai de votul nnanlm necesar al consiliului confederaţiunal, ci şi de convingerea deplină, de untusiasmul deplin nl naţiei germane. Numai nn nsemenaa resboid sunt gata să-l propun împăratului. CRONICA De c;ite-va zile petrece In îuij-cul nostru „d. Farini." deputat In camera Italiei şi delegat din partea guvernului italian, ca să. notifice Măriei Sale Domnitorului şi guvernului român, suirea pe tron a M. S. regelui Humbert succesorul mult regretatului Victor Emannel. Suntem mândti de onoarea, pe care ni-o face Italia prin însărcinarea dată d-lul Farini ; ea este o noâ dovadă despre buna-voinţa poporului italian pentru poporul român. Nici această mauifestaţie de bu-nâ-voinţă nu a putut insă trece, fără ca demagogii noştri să abuzeze de dens.t, cântând sâ esploateze un act de politică bine-voitoare pentru poporul român şi Domnitorul săâ In favorul guvernului de astăzi, Întocmai precum nu de mult Îşi dail silinţa să facă din vitejia dorobanţilor un merit p. ntru d. I. Brâtianu. Ast-fel .Românul," vorbind despre misiunea d-luf Farini, presentâ cititorilor s6I această misiune ast-fel, ca şi când numai din vrednicia guvernului d- lui I. Drâtianu. Italia ne-ar fi crezut vrednici de a ne no-tifi a suirea pe tron a junelui s6u rege. Această insinuare este o insultă atăt pentru poporul român, cât şi pentru cel italian, şi este cn atât mal mult o insultâ, tu cât nu pentru Întâia oară un rege ne vesteşte suirea sa pe tron. De aceea şl. ba chiar de o mal mare onoare s’a bucurat statul ro mân din partea Spaniei, care ne a notificat suirea pe tron a regelui Alfonso printr'un sol special, membru al corpului diplomatic, fost ambasador al Spaniei, prin aceia-şf persoană. care notificase impfiratulul Frsnţisc losif suirea pe tron a te nârnlul rege. A face dar un merit pentru guvern din misiunea d-luf Farini. este o lipsă de demnitate, e chiar mal mult: o apucătură de şarlatanie. 1‘roccsul (1-lili E SLilescn contra ziarului , Iimpui,* a ajuns in-tr un stadia pe cât se poate de interesant. Secţia corecţională a tribunalului de Ilfov, a condamnat In lipsa pe redactorul şef a] .Timpului" la o amendă de 20 lei noi. pentru fie-care zi de Întârziere. Sentinţa a fost pronuuţatâ cu majoritate de voturi. I.lingoarea neagră. -- Se. vede că ppn-trn această ţară,—care a/.î a ejuns în minatele grozave când o naţie ae indoeşte daca niBl ar aven sorţi de viaţă, — neno- rocirile încercate in timpii din nrmă nn erafi de ajnns. No fn de ajons guvernai radical, cu tot cortejnl săB de mizerii, cu toată confuzia şi reaoa Ini credinţă, şi aceasta tocmai in momentele când ţara tre-one să treacă prin nişte evenimente de natură a hotărî asupra existenţei sale politice şi naţionale:—nn fn de ajnns resboinl orb şi ncscusabil, fn carene-afl împins guvernul muz/.iniştilor CzarolBtri; nn fn de ajuns acest resbel, cu tont» rechiziţiile ce a ocazionat, cu toate victimt'e ce ne-aB răpus şi locurile gonle ce aB lăsat în rândurile muncitorilor noştri, cu totă paguba situaţiei politice ce ui se crease prin tratatul de la 5G, cn toate milioanele ce aii curs ca frunzele pe apă de nn li se ştie de socoteală:—nn fa de ajnns cestinnea judeţelor Basnrabiel române, pe cari generosul nostru aliat ca mnlţnmire că ’l-nm scos din ghiara lui Osman Gazinl, vrea să ni Ie răpească;—nu fnră de ajnns toate acestea; acum uu bici Ci tot aşa de grozav se despleteşte asupra României : ‘Lângonrea Neagră, Tifosul», seceră crâncen oraşele noastre. Lângonrea neagră s’a ivit la început in spitalele militare printre răniţii români şi prisonierii turci. Victimele din primele zile chinr, erail aşa de numeroase, că nn tiner medic în serviciul ,CroceI Roşii" ne spunea cam, c5 perderils pricinnite de lângoare în cazar-mele şi spitalele noastre snnt analogiceşte de trei şi patra ori mal mari de cât per-derile pricinnite de resboid. Lungoarea a eşit din spitale apoi, şi a începnt a străbate oraşele. In altă parte de lame, unde salubritatea publică este o întrebare de cea mai înaltă ordine pentru administraţie, molimele nu prea găsesc dram bun pentrn a secera populaţia ; însă iu oraşele noastre este alt-ceva. In Bucurescî, chiar pe stradele principale zac mortăciuni pină ce pntrezesc, sa aruncă mormane de gunoaie şi lătnri, şi răspântiile slujesc la rsiectarea materiilor fecale, ca să vorbim doftoriceşte. Lesne se poate înţelege dar că cn nn atât de bine-voitor şi zelos concnrs din partea autorităţilor noastre administrative, molima ajnnge în câte va zile de la ivirea el intre noi, la nişte proporţii îngrozitoare. Ast-fel şi lângoarea de rândul acesta pe zi ce merge bântnie de moarte populaţia noastră din oraşe. Aceasta a ocazionat în Senat o interpelaţie din partea d-lul Vasile Boerescn. Nn ştim ce măsuri vor lua în contra acestui din urmă biciB, ce cade asnpră-ne, primăriile noastre. Se zice că părinţii Bucureştilor , când li se plânge cine-va de starea nenorocită a capitalei, de îneenri, de mnrdăria stradelor, de eclipsele totale şi parţiale ale fdlinarelor , au obi-ceinl să răspnnză că : ,DumnezeB eu ne aibă de grijă, că el e mare şi pnternic, are putere să bage apele răsvrătite în matca lor, are vânturi să cureţe toate gunoaiele, are lună şi stele să lamineze lumea.* De sigur că pentru uu membru de municipalitate sti ul acesta este destul de biblic şi de picant; insă sănnnite părinţi oraşului că DnmnezeB are mal mnlte mii de oraşe de administrat, şi tocmai pentrn că n’are destulă vreme să se ocnpe cn toate in deosebi, a născocit instituţia primăriei. Sperăm dar eă, cn toată credinţa ce edilii noştri aB în atot puternicia zidi torului, ăi vor da tot ajutorul putincios pentru cn«ă ne scape de lungoarea neagră. YARIETAT1 La B-rlin s'aB săvârşit in zilele din nrmă do» căsătorii prinţiiare. S'aB măritat do? prinţese r.in jviţa împărătească Victori i-E isabsta. Angnsta-Carlots, fiica prinţului împărătesc al Germ mie”, şi Fli-sabeta-Anu, a doa fiică a prinţului Fre-deric- Caro!. Cea d’âutâi a luat de bărbat pe prinţul moştenitor al Sixel-Meiningen-şi-ILId-burghansen ; a doa a luat pe marele-duce ereditar de Ol lenburg. Nunţile s’aB Buvârşit după spusa gaz -telor străine, cn mar • sărbătorire in zioa de 18 Fevruarie corent, şi s’aB jucat vestitul danţ tradiţional ca facle. Acest o-biceiB, păstrat cn sfinţenie de casa lio-henzollern, a silit pe tinerii căsătoriţi să ocolească de două-zeci şi nnu de ori Sala A bă, cea mal mare sală a palatului. AB fost poftiţi la nuntă şi la danţ ira-peratnl şi impărăttasa Germaniei, regele şi regina B lgiel, prinţul împărătesc şi prin-ţe.-a Victoria, pr'nţut de Walles, opt mari duci, din cnri trul moştenitori, ca mnrile ducese, zece ducă şi zece ducese, şi şase prinţi şi prinţese. Danţnl sa deschis de către cele doă perechi nuntite: apoi aB dănţnit împăratul cu cele doă mirese, urmaţi de doî-spre-zece miniştri cn facle in mână ; pe nrmă aB dănţuit împărăteasa cu ginerii, regele Belgiei cu miresele, şi aB urmat apoi nuntaşii toţi după treaptă. La fie ce ocol de danţ, cei 12 miniştri urmăresc cn faclele pe dănţuitori, aceasta se nnmesce danţnl cn facle. Sala Albă este cea mal mare din şalele castelului împărătesc. Este de 35 metri lungime şi de 17 lărgime; acolo se află statnele de marmnră ale celor doî-spre-zece prin ţi-electori al Brandebnrgalnl, şi in firidele pSreţilor se află opt statne înfăţişând cele opt provincii ale monarchiei prnsiene, In josnl fie-cărei din cele opt statne snnt săpata armele şi marca respectivă, iar d’asnpra statnelor sunt atârnate câte nn portret al celui mal strălucit om născut în fie-care din cele opt provincii. In această pală, la 18(7, s'a deschis întâia sesinne a Stateior-generale ale Prn-siel, intrarea acestui regat in sistema reprezentativă. Varietăţi Literare.—Republicanii de meserie, ţgheşeftaril,* in toate vremurile şi in toate locurile ăunt d’un cliip şi o seamă. Precum în politică nşa şi in literatură şi în toate ramurile luerării spinului o-raenesc, republicanul de meserie este pa-lavragifi, neobrăzat, boto», adică cn o vorbă gheşeftar. Si treburile lui ii merg când mai bine când mai răB, dnpă cnm Inmea în care s'a înfipt, ca paraziţii In trnpnl viB, ne lasă mal mnlt ori mal pnţin a fi trasă pe sfoară. Aşa că cn drept cuvânt se poate zice cum că pentrn toţi greşef-taril din lame, pentrn toţi negustorii de principii şi de vorbe late din apus şi din răsărit, ţara noastră este pământul cel făgăduit. In deobşte republicanul de meserie este nn om cnre face resboiB de moarte poruncii a patra din decalogul prorocnlui M oise : *Să na răpeşti avatul altuia,. Gheşeftarul biet, mai cn seamă întru cât priveşte câmpul duhului, n’a fost hotărit de ursitoare să se bncnre când-va de vre un *avnt, pe lumea asta albă. Ergo. fireşte că principiul cel mal .uzat,, oare trebue răsturnat fără întârziere ca fiind o monstruoasă piedică progresului omenirii, este a patra poruncă din decalog. Popularitatea fiind pentrn republicanul de meserie cel mai de căpetenie *deside- r.itum,. cnm ar pntea el oare să şi-o capete mal nşor decât prin publicaţii zilnica, periodice saB meteorice, fie literare, fie ştiinţifice, fie politice? Ar vrea să dea la lumină cât mai mnlte, dar pustia de ursitoare nn a fost darnică şi pentrn el. Se opinteşte cât se opinteşte bietnl om, dar nn o scoate la căpătâifi. AtaucI principiile *eterne„ al căror cavaler cutezător şi misionar cuvios s'a făcut el, ii poruncesc să ntacs vertoa porunca a patra din decalog, să iea o carte, o publicaţie, a unuia mai cu ha tir la ursitoare şi.... şi mi te pomeneşti cn d. Frederic Danie actor dramatic, cu d. V Cosmiţă-Popovicî-Alexandrescn-Urecbe idem, ba şi is toric-etnograf, et coeteri. S’a surpat principinl cel »uzat*, Mois» a rămas >bnzat*, iar republicanul de meserie şi-a atirs ,deziderat ul* — popularitatea ii este asigurată. Da. Republicanii de meserie, gheşeftarii, sunt d'nn chip şi-o seamă în tonte părţile lumii, dar nn şi toate părţile lumii snnt d’on chip şi-o seamă. Aşa, In ţara noastră, mulţi gheşeftari fac crâncen resboid, zio i namiază mare. principiala) ,nzat* a Ini prorocnl Moise, şi bietul proroc rămâne tot-d’auna birnit ca un ngiamiB. de 'şi bate joc toţi Bucureştii de el. Dar snnt şi multe părţi de lume, unde pornnea a patra nn pare a fi nn principiB toc inul aşa de ,nzut*, şi lumea o apără bine in potriva progresiştilor gheşeftari. De aceeaşi deuşli atacă pe pro-roo foarte rar, pe fariş şi na cu ghiotura. Nu mai departe de cât in zilele trecut», s’aB prins la Paris doî progresişti gheşeftari cn ocaua mică. El aB dat pe teatru o operă comică intitulată ,le Chsr,* pe care pnblicul din partea locnlnl găsind-o nostimă, a tnco-ronnt-o de isbăndă mure. Peste cât-va timp însă, cn (Memoriile lui Bachanmont* ti părite pe la anul 178'*, giiz;tele bB dovedit că piesa era ,de furat.* Era adică 0 piesă veche căreia autorii de contrubundă ii schimbaseră numai titlul. Mnltă sensaţie s’a produs tn publicita- tea pariziană în această privinţă, a fu scandal mnre, şi cei doi gheşeftari farfi aşa de r?3 trataţi, că de signr troboe sS fi îuchuat nn nrmistiţifi nelimitat cu prorocnl Moise. Şi să nu trecem cn vederea că gheşeftarii din Paris nn jefa'sc de cât avotnrî rămâne de câte nn veac ori mal mnlte fură nnnme stăpân, căci daca i-ur împinge păcatele să se arunce la avnturi stăpânite, ar păţi-o răB de tot. La noi Insă!... Bietnl prorocnl Moise!. SALA ATHENEULUi Duminecă 12 Fevrnarie 1878, în profitul răniţilor români. Serată muzicală şi teatrală, dată de elevele instituia! d-nel Marin Gackstatter snb direcţiunea d-lor L. Veineter şi L. Milde cu graţiosul concurs al d-lor L. Wiest şi P. Niţescu. Âltefa Sa Sereuisimă, Măria Sa Ttaamna, ta ti ne-vot a Onora această serată cu augusta ta presiufă. PROGRAMA PARTEA I. 1 II duo de Foscari de Cramer cu I mâini cn acompagnament de orchestră de d-rele L. Scctti, şi Rosescu. 2 Norma de Jael esecutată de d-ra C. Metz. 3 Don! ochi de d. Ventnra cântat de d-ra E. Littmau. 4. A Sereuadă de Srhnbert, B. Adio la Varşovia, nocturnă pentrn vioară şi piano esecutate de d. Niţescu şi d-ra A. Fnsea. 5. Păstorii din Piemonte cor cântat de eleve. G. Muta de la Porţiei de Auber pentru piano, vioară şi violonaelă, eseentată de d-ra C. M»tz, d. Viest şi Kroger. PARTEA II 1. Uvertura din Stradella de Flotow cn patrn mâini esecutată de d-rele L. Scotti şi Z. Dumitrescn. Sora Iul Jocrisse Comedie într'un act. PERSOANELE D. Duval......... . . D-ra Louisa Scolt , Jocrisse servitorul d-lul Dnval. . . , . . , Măria ZivarofT D-na Duchanelle . . . . , 7,vt Dumitrescu • Charlota, sora d-lui Jocrisse.......... Elena Vlădescu D-ra Ermina, fi ca d-neî Duchanelle. . . , . , Caterina Metz 3 Soaetă patetică de Bethoven, esecutată de d-ra M. Rosescu. 4 Primăvara, de Gounod cântată de H-ra F_ Littman. 5 Capriciu pe motive române pentrn piano şi vioară coinnus şi eseentat de d. P. Niţescn, şi L. Weineter. G StgdiB Galop ds Qnidant eseentată de d-r* A. Fussea. 7 Concert de Weber eu acompngnam-nt de orchestră eseentat de d-ra C. M»tz. 8 Gingaşa floare cor eseentat de eleve, nrmat d’un dant naţional in costum nn-ţionnl. — începutul la 8 ore pracis. A eşit de sub tipar „Invâţă.inf-n-tul intuitiv", CONDUCTOR pentru INSTITUTORI SI INVETATOIII •Ie DIMITRIE DOMNIŞOR Institutor T’rofnl (50 banî. A eşit de sub tipar şi .ss află do vi'nzurn la mag-isinHo do musioA alo d-lor Ophanor şi Şnndrovits . şi la autor : CÂNTECUL ROŞIORILOR IDE LA VEDE. Dedicat MnrieT-Srtîe DOMNITORULUI ROMANILOR CAROL I. Poesia de locotenent de stat major Jt C. MANIUI.KSC1'. I’KNTRU VOCE SI PIANO de CAROL P.ASILL inii. » - Preţul 1 leB bani 50. TEATRU ITALIAN. Luni so va rppresenta piesa CoriuLui!!». do Shnkospoaro. iar Marţi In honoficinl d-luf E. Rossi, (VT doi mm’îîohU, de Rossi. TIMPUL EPIIROPIA SEMINARIOLUI I EPITROPIA SEMINARIULU! NIPHON MITROPOLITUL I? XJ BLIC -A. T I E Grădina |i via numită Gramon, proprietatea acestor fondaţionl împreună cn calele aflate io accati grădină, se închiriată de la St. Gheorgbe viitor pe termen de trei ani, pentrn care se va ţine licitaţie la cancelaria Epitropil Strada Fil&ret No. 2. Amatorii se vor presanta în 4'oa de 1-ifl MartiQ viitor la cancelaria Epitropil, spre a concnra la licitaţiS fiind insoţiţi şi de cnvenitels garanţii în numerar s«Q efecte publice. No. 13. NIPHON MITROPOLITUL F R C M USE Ţ A! FRĂGEQIMEA TINEREŢE! A PELEi 3? TJ BLIC -A. T I E lu ^ioa de 25 Februnriil curente se va ţine licitaţiS la cancelaria Epitropil Strada FilaretNo. 2 pentrn darea prin antrepriză» cSrnel şi piiinei necesari pentrn nntrnneu-tnl Elevilor şi personalnlnî de serviciu, pe termen de unQ and, cn începere de la 11 Martie viitor. Amatorii de a se însărcina cu asemene antreprisă se vor presenta in arăiata vindeca prin bandagiuli Electro-Medicale, care contracta nervii j osiourA vindecarea radicale in pu^-in timpi. Deposit în Bucurescl la farmacia D-lul F. W, ZUrner, indecarea radicale in pu^in timpi. Deposit în Bucurescl la farmacia D-lul cu in-trucţiunile. •.....-------------------------------------- '________—si-----ui Acest mijloc i» purificatiunea pelel, recunoscut în totĂ lumea, s a aratat ca cel mal bun şi cel mal activ din tdte nitjldcele de înfrumuseţare spri a drpirla sigur pete de sure, coloritul soriluî, roş4|a, pete galbene, precum ;i Iile necurăţeniei* pelel. RAVIg. SÂNTE da pelel o trâgeŞime a tina relei forte Irum&jă rosn-deschisa şi ca .de catife, face pelea şi mănile alb lucitor şi delicat, este recoritdre ş pâstr'-la pelea Iragedă plna in vîrsta cea mai înaintată. NEFALSIFICAT se g.Tsesce in Pucuaescl numai la d-nu BRUS, Farmacia U Speranţa PREŢUL : I flccon mare 8 Ir., I flacon mic 5 fr, Deposit general I* H. SCHWARZ Budapesta Mărie Vallerieca8ie No. 9. Nu ii,ui suiilti tiifslisr.s |»vgr i sc p.'iilru pi rmll a doctorolui JAMES SMITUSON unti ainguru flaconu reda indaLnl Fi’Arului gi Garbelcol“- ] | rea lorii naturale in {ţtâta nuanlole. Jl'-' n, Ş- lltlNOnţ £ W rPNu mal este nevoie d’a se spăla lj] Jcapnlu nici innainte nici in " urmă; aplicare simplă, resultatu ■ înmodiatu; nu pil6ză polua ţi --J-------r J-’ viii n aduce nici ui daţi viiimare I sănstâtri. /,. LBGRAND, par fumării PARIS, F A R III O A I de CHARTIE MRCHANIC1 de la zarnesci , lângă braşov produce chârtiă do tipar in diverse ci taţi in formate de cele mal mari nsit deutru 4laro A eu adresa la direcţia i num tei fabrice iu Braşov, Strada Catai i No. 402. A rşit de sub tipar şi se află de i F ijare la magasiile de tunsic» Gebaue | . landa & Sandrovitz: DEŞTEPTATE ROMANII r i in PHARMACIA JL.A. „SPERANTIA 26, CALEA MOGOŞOAEI, 26. DEPOUL MEDICAMENTELOR EUAXCEKE. Cauciuc şi Articole de Toalete. —■ Asemenea se angajeză ori-ce comande din resortul medical. BRUS 1 Obiecte de Caueim ■wwwww “1 E. f I a efectuu r uş.___l f /v, T ti,. 1 x advocat, s'a mutat -T. t aiit provisoriQ in casele repansatulul Răducann Dimitriu, Strada' Rndn-Vodă No. 17. H. HONiCH TAPISIER SI DECORATOR Strada Stirbei-Voda, 3 de Andrei Moresănti ‘p^^rivrTsr eroic ' (701-0) In dosul Teatrului Naţional, se recomandă, pentro tote lucrările aţin-gâtore de meseria sa. pentru patru voci cu acompaniament de pi ■ de LEOPLD STERN. Preţul i Led no0. BUCITREBOI Tipografi-editori Thiel ft Weiss, palatul ,Do< I Dp uiphinin} doi od;U mobilate şi o t UD liluilll iQl de slugii, in centrul or tul. A se adresa la administraţia ndstr NGEEIELE GUTURAI, Tuşea Mâgâr6scâ, TUŞEA, I1UTAŢIUM ale l’EPTULUI şi ale BRONCHELOK Contra acestor indispoaiţinnl PATE şi siropul pectoral da NAFK al lui Belangrenier posedă o eficacitate sigura constatată de 50 medici ai spitalului din Paris. . Deposit în Bucuresci, la D. F. W. Zurner, farmacist etc. CELE MAL EFTINE, PRACTICE SL DURABILE se pote cumpăra cu ucasiunea liquidărel a i FABRICII DS PAUZA SI L1NGERIE DIN VIENA IN DEPOSITDL GENERAL IN BOCORESCI Calea JIogoş6ieI, Palatul Dada, vis-ă-vis de magasia D-nel A. Carissi unde se pot găsi Încă următorele mărfuri In alegerea cea mai strălucită şi bogată, pentru a cărora cualitate şi provenienţa se ia garanţia cea mai severă 16,600 recompensa naţionala 16,600 Fr tH tSt 19" Fr ELIXIR VINOS QrntA i.4Hr 3 «pecii de qulnquina. |>e us Amărăciune piacula el este ca mult superior vinurilor «eu siropurilor de quinqmna Şt lncrui/a ca aprn/i/. fu mc. fr. • Câmaşe bârbâtescâ albă semplă, de Chiffou şi de Olandă, cn galere sed fără gulere dc 4.50, 6, 0, 11 până la 16 fr. I Câmaşe bârbâtescâ colorată şl de Cretton de Oxford veritabile de 4.50, 6 până la 9 fr. I Camison de darnâ, de Fereai france», de Baţistfi şe de Piquet de ernă, (templu şi brodat in 100 de desenurî, cele mai elegante de fri 3, 5, 7.50, 9 până la 16 fr. I Pereche pantaloni de damă, de Chiffon, de Percal de Olandă şi de Piquet de erau, garnisite şi brodate de fr. 3.50, 5, 7, 8, până la 11 fr. I Fustă de damă, de Percal şi de Pichet de ernă, semplă, garnisite şi brodate, de fr. 4.50, 6.50, 9.75, 12, 18 j ună la 24 fr. I Pereche pantaloni bărbătesc!, de Croise alb, de Pichet de ernă, şi de Olandă, de fr. 3.50, 5, 6.50, până la 9.50. I Corset de damă diferite fasonări de fr, 3, 4,50, 7 până la 10 fr. I Hăinuţă de fetiţe de flanel colorate de fr. 8, 10, până In 14 fr. 1 Fustă de damă de flanelă colorate de fr. 10, 12, până Ia 15 fr. I Câmaşe de flanelă albă seu colorată de i'. 7, 9, 11, până la 14 fr. 12 Gulere bărbătesc! de Percal şi de Olandă cele mai moderne fason», de fr. 5, 7, 9 până la 11 fr. G Perechi Manchete fason după nlegere de Percal §i de Olandă de fr. 5.50, 7.5<>, până la 9 fr. 6 Perechi Ciorapi bărbâtesci şi de dame, de bumbac, de lină, de fild’ecosse şi mătase, de fr. 5, 8, 11, 11, până la 26 fr. I Plapumă de lină seu de mălasâ, de fj, 12, 16, 19, 21 până la 35 fr. I Tartan englesec de fr. 18 21 până la 29 fr. I Batistă de lino cu Monograme brodate de fr. 3, 5, până la 7 fr. 6 Baitste albe cu bordure colorate tivite, de fr. 2, 3, 4 până la S fr. 6 Batiste de Olandă curată de fr. 3, 4, 6, 7, până la 11 fr. 6 Prosope de aţă adevărată de fr. 5, 7, 8, 10 până la 13 fr. \ G Şervete de masă de Olandă curată, de fr. 4, 6, 8, 11, până la 14 fr. , j I Faţă de masă albă sae colorată de inu curat pentru 6 persone, de fr. 6, 8, 10 până la 12 fr. ’ al Faţă de masă albă de inu curată pentru 12 persone 10, 13, 16 până la 21 fr. IkI Bucată de Olandă de Rumburg 36 de coţi, de fr. 17, 19, până la 28 fr. Ini Bucată Olandă de Belgia 45 de coţi, de fr. 32, 38, 46 până la 52 fr. [Bl Bucată de Olandă de Irlanda 58 de cof, da fr. 44, 58, 64 până la 86 fr. ' I Bucată de Olandă de Rumburg 62 de coţi, de fr. 60, 65, 76 până la 92 fr. I Bucată Olandă de Bielefetd 62 de coţi, de fr. 74, 85 până la 115 fr. I Toile de Batiste 60 de coţi, de fr. 120 până la 190 fr. 1 Bucată de Olandă de Rumburg de cercel într o lbiâ2Vo coţi de lăţime pentru 6 cercefurl do fr. 42, 48 până la 56 fr. I Bucată de Pichet de ernă 36 de coţi de fr. 26 31 pună la 46 fr. Muşamale de căruţe şi Mantale de pldie cât mal repede şi în cele mai mari cantîităţ. (632—0). J ZESTRE COMPLECTE, LINGERIE PENTRU OTELURI ca preţarî mai ales reduse. Singurul Deposit general pentru Româniţi Huciircscl, Calea .Hotţoşoiel, Palatul Dada, vis-a-vis de Magasia D-nel b. Carissi. jgţL JOSEF GRtlNBAUM LA BBLLB JARDIITIERE 20, Colţul Bnlevaidalnl şl Stradel MogoşoieT, Casele Urecdnu, 20 Aduc la cunoscinta onor. Public că mlam asortat Magasiuul cu MENCICOAFFE, PALTOANE â la DERBY şi COSTUME COMPLECTE Pantalone de fantasie din diverse Stoffe. Tot de o-dată înştiinţe<| că am priimit CAMAŞl, FLANELE, CIORAPI, CKAVATE şi tot ce ecsistâ mai modern. Preţurile sunt cunoscute de cele mai moderate. JOSEF QJRCIMBA.ITIII Furnisorul Cărţii, .A LA BELLE JARDINIERE*, 20 Colţul Bulevardului, 20.