m ir. 92. 8AMBĂ.TÂ. 11 FEVRUARIE. ANUL III. 1878- ONAME3STTELE. IN TOATa ROMANIa ..................L n. 48 I ml...................14 ♦ riml...................II IN STRĂINĂTATE : ................... . «0 INŞEEţIUNI ŞI RECLAME: df 30 lit»re petit, padina 17, 30 bani. gini JII, 80 bani, pe pag. II, 2 lei noi. Reclame 2 lei nai linia. ia numer In capitală 10 bani. KSK IN TOATE ZILELE DE LUCRU. .A.TNTTJ IST OTTTIFtI • ge prjimenc In atriinatate : Li D-nil Haaten , atein 11 Vogler In Vienna, Walfieehgaaae 100 A Oppelik in Vienna, S'.nbenbaatei 2; Rudo-afo— in Vienna, SeileratJtte 2: Kii*ef*u Ardicla in Vienna, TeinfalUtraate 17 PMipp IM in Vienna, Eichenbachgiaie Îl : L. Lajn A Comp. in Pejta }i Ifacni-Laf/iU A Comp. în Paria, C■ Adtvn 2, Carrefur de la Croix-Rouge 2, Parii. Scriior! nefrancate na ie primeic. Riuroul Redacţiei şi A.d ini 11 is t r ;i it.io I: 1‘alatul ,l):»ciiv‘ Articolele nepublicate ie vor arde. Un număr In Districte 15 bani. frsul de Bncnreaci, 8 Ferruarie. .Rurale....... 940, 14 Domeniale .... 88'â SS1/» jjt funciar rural . . 83*', 83 urban , . "2 72 municipal al Capit. 82 — . Penai!...........12,î — Dacia...............200 Kominii............. 4o ir. municipal cu premii 21 20 / a Romioi.............. — — kli 3 luni............100' a — Lira...................2515 tlm ’ ’. ’. ’. ’. * 1231/1 - - I Cornul de VIena, 21 Ftvruarie. Renta ungari in aur .... 91 80 Bonuri de teiaur ucg , I emis. 117 75 , , , II , 110 50 împrumutul auitr, in hArtie . Ou 60 » , , argint . 67 20 Renta austriac! in aur ... 75 05 Loee din 1866 ..............II1 60 Acţiunile blnccl naţionale . . 797 — . . auitr. de credit 238 — . , ungare . 222 25 Argint...................... 105 8o Ducatul....................... 5 62 Napoleonul.................... 9 47 100 mircl germane.............58 40 Carnal de Berllu, 21 Februarie Acţiunile Cililor ferate rotnAne. 24 26 Obligaţiunile rimâne 6"/o . . 72 — Priorităţile C. fer. rom. 8IN AFARA («n-muniil. Respunsnl foarte reservat al principelui Bismarck cu încetul începe a se lămuri prin lim-bngiul ziarelor aficioase din Germania şi prin aşteptările espriinate in ziarele din Austria şi Franţa. 1‘ănâ acum nu ni-aă sosit Ancă ziarele, care se pronunţă asupra acestui răspuns: chiar mal n'ainte ,|e a fi respuns Insă principele Bis-inarok la interpelaţia, ce-i s’a făcut ziarele din Berlin afi Început a face Rusiei mustrări pentru pretensiunilee) prea mari. Şi din norocire pentru noi, tocmai cestiunea retrocedării Basarabiei este aceea, care pare a fi produs o impresiune cu deosebire'neplăcută în cercurile politice din Germania .Ziarul .Rost*, care tot-d'a-uua a apărat cu multă căldură causa Rusiei, dă acestei impresiunl expresie prin următoarele cuvinte : „In anul 1871 principale Bismarck a rAspuns că onoarea Franţei nu se deosibeşte de onoarea altor naţiuni, care aA consimţit de a ceda părţi din teritoriul lor. Germania nu cerea retrocedarea vechel sale provincii Luxemburg, pe care cu puţină vreme înainte de rAs-sboiA o jertfise de dragul păcel, pentru că nu voia să nedumirească pe Europa in privinţa Belgiei : Rusia cere Insă astăzi mica parte din Basarabia, prin a cărei cedare dumirise odinioară pe Austria şi Oer-nia. Din aceste cuvinte rezultă, că după părerea ziarului „Rost*, Germania se simte atinsă prin cestiunea retrocedării Basarabiei. Franţa.—De şi ziarele din Franţa şi cu deosebire cele din Paris de cAt-va timp discută cu mal mult interes de cat pAnă acum cestiunea orientală, ele nu lipsesc a declara că Franţa nu Îşi poate părăsi atitudinea reservatâ. „Republ. FrnQ.“ In deosebi relevă, că nu a venit Încă timpul, ca Franţa să îşi facă datoria. Cele mal multe ziare din Paris sunt însă de acord, că acum res-punderea situaţiunel cade asupra Germaniei, de la a cărei atitudine aternă pacea ori resboiul. Ele zic, că puterea, contra căreia s'ar pronunţa Germania, va trebui să se su-pue şi să evite un resbol, care va trebui să fie fatal pentru densa. Numai atunci dar, dacă Germania nu s'ar pronunţa nici pentru Austria nici pentru Rusia, resboiul ar putea să isbucnească. Franţa va lua parte la congresul european, nu va discuta Insă de cât cestiunl privitoare la Orient. Austro-Uniţarlft. — De căt-va timp circulează mereA sgomote despre măsurile de mobilisare. ce s ar fi luând de câtrâ ministeriul de res-boiu din Viena. In deosebi se zicea, că se va mobilisa corpul de armată de la VArşeţ. în Banatul Temişoaril şi că comandantul trupelor din Transilvania a priimit ordinul de a chiâma reservele regimentelor dislocate In Transilvania sub arme. Până acum aceste ştiri nu aA fost desminţite; el nici nu aA primit Inse adeverire formală, de cât poate prin faptul, că reservistilor nu li se mal dă voie a trece graniţele . După limbngiul, pe care l a ţinut principele Auersp' rgln respunsnl dat la iuterpelaţiunea privitoare la crisa orientală, e probabil că aceste ştiri nu sunt cu totul lipsite de temeifi. Deşi Austria nu va fi mobilizând, ea se pregăteşte de mobilisare. Cine cunoaşte organisaţia militară a Austriei, înţelege numai de cât că o mobilisare efectivă nu este necesară, de oare-ce Austria poate mobilisa In 21—18 ceasuri. Ştirile de mobilisare vor trebui dar să fie reduse la nişte pregătiri administrative, menite a face ca mobilisarea să fie cu putinţă In cel mal scurt timp. Ziarele Îndeobşte bine informate din Viena cred, că mobilisărl parţiale efective nu se vor face de cât cu câte-va zile mal nainte de întrunirea congresului. Şi atunci Insă mimai Intru cât Rusia nu s'ar arAta mal mult de cât acum dispusă a se conforma cu dorinţele Austro-Un-gariel. llilliu. — Noul papă a fost ales In persoana fostului Cardinul-Camer-lengo, Archiepiscop de Ravenna. Pecci. care a ocupat scaunul Papal sub numele „Leo XIII*. După antecedenţe, presupunem, că această alegere a produs o bună impresie in lumea creştină. Pecci este unul dintre conservatorii moderaţi, italian şi dintre cel mai luminaţi cardinali. OORESI’i IN DINŢA PARTICULARA a TldVCFXJLXJI laţi, 7 Fumărie 1878. Părerea publicului se Împarte la noi iu doA. Cei mal mulţi cred că guvernul nostru ştia despre dorinţa ce avea guvernul rusesc de a cere retrocesiunea Basarabiei şi acusă pe miniştri de „înaltă trădare.” El întemeiază părerea lor pe raportul colonelului Wellesley, către care Împăratul Alexandru a esprimat a-ceastâ dorinţă a sa încă din ziea de 17 Iulie. Neputend presupune că un împărat aşa de mare cum este Alexandru II, s'ar fi sfiit să vorbească tot aşa de lămurit şi cu miniştri, se crede că lucrurile eraA puse la cale de mal Înainte — la Livadia sau la Ploescl — şi că ţara a fost înşelată în chipul cel mal nedemn, cu atât mal nedemn cu cât chiar atunci guvernul a ordount oş tirel noastre să treacă Dunărea şi să se bată pentru Bulgari. Alţii cred că nu este trădare, ci numai neprevedere, orbire, nepricepere. Aceşti miniştri s’aA aruncat orbiş lntr’o aventură atât de sângeroasă, lăsând ca resultatul să fie cum va da DumnezeA. Ca nişte jucători de cărţi orbiţi şi pasionaţi el aA jucat „va banque*! cu soarta patriei lor ! OrI-care din aceste doA păreri ai fi cea adevărată, s’a încuibat In ini-mele oamenilor o ură asupra acestor pitici politici cu atât mal adâncă, cu cât sfaturi bune nu le-aA lipsit de la început şi pănă acum. Citească cine-va articolele foilor conservatoare ce aA fost tipărite în cursul anului, recitească discursurile ce aA fost ţinute de conservatori in Senat şi se va lămuri pe deplin. De la cel întâi A cuvAnt al d-luî Carp, din Aprilie 1877, In care le zicea: Aduceţi-vA aminte de ceea ce Însemna a fi „ socii populi romani * şi până la cel din urmă al d-lul Manolachi Costachi, ţinut in Fevru-arie 1878, aceaşl notă pretutindeni! Şi cu toate acestea el mergeaO înainte fără teamă, fără grijă. In-ă nu atât d-nil Rosetui şi Brâtianu şi au atras fulgerile urel şi dispreţului public la noi, cât mal ales d. Cogilniceanu. Căci cel d’in-tciu, de rAA, de bine n’aii avut nici o dată multă trecere la noi ; ntl pe aicea nu punem atât teineiA pe vorbele late ale demagogilor, pe când d. Cogălniceanu inspira oare-oarl simpatii, după un trecut atât de lung şi plin de evenimente istorice. Când astăzi se vorbeşte prin toate jurnalele, prin toate locurile publice, prin casele particulare numai şi numai că d. Cogălniceanu, în timpul când pablicul Îşi da cel din urmă ban pentru cumpărare da arme, pentru Înfiinţarea de spitalurl şi ambulanţe, cu voe, fără voa i-se lua cal, boA, căruţă, grftA şi tot pentru rechisiţie, când tnţl treiuuraA pentru fraţii şi rudele lor din oştire, când In acela-şl timp d. Cogălni-ceanu se întovărăşea cu toţi antreprenorii evrei ca să facă avere, să-şl plătească nenumeratele sale datorii. sâ-şl cumpere case mal în Bti-curescl, ba astăzi se zice chiar şi moşii; când lumea se gândesce la acest ne mal pomenit cinism, o mâhnire adâncă coprinde pe toate clasele societăţii! Pentru păcatele ţărel acum tot ce se petrece la noi, trece de îndată dincolo de hotarele României şi m -seriile aceste ale unul ministru român ne vin tipărite negru pe alb in limbele occidentale fi noi le cetim cu ruşinea noastră. Căci lumea străină nu ştie cât insemneazâ d. Co-gâlniceanu astăzi, lumea străină crede poate că el are încă sprijin moral în ţară şi parte din ticăloşiile unul om recad asupra unul popor! Ar fi bine prin urmare ca d. Co-gălniceanu să s# retragă din postul ce ocupă şi să reintre In viaţa privată. Şi interesul ţărel fi interesul să A reclamă aceasta. El a voit să sfârşască In acest chip cariera sa politică, fie! Dar acum când are cu ce trăi in linişte şi pace, odihneascâ-se şi nu strice mal mult posiţia ţărel prin ocuparea scaunului ministerial. Facă loc altuia, fie mal incapabil,dar mal curat. Pentru înfăţişarea noastră In ţaţa Europei întrunite şi pentru interesul istoriei noastre, retragă-se grabnic acest domn. Păşim înaintea tribunalului European ; să păşim ca nişte copil nepricepuţi dar cel puţin să avem obrazul curat, căci acesta este singurul titlu şi al unul om te-ner şi al unul popor tenăr! Şi acum ce are să se întâmple cu noi! Fericit ar fi acel ce ar prevedea viitorul. Mintea sănătoasă ne spune că la bine nu trebue să ne aşteptăm. Cel mal mare bine ce putem avea după atâtea jertfe este să nu fim mult mal rAA de cât am fost înainte. Dar pentru oamenii cu dreaptă judecată este un resultatcâştigat. Acest resultat este că şi poporul de curând intrat în forma guvernului repre-sentativ şi tenărul Domnitor chemat a eârmui o ţară trebue să se Încredinţeze de vecinicul adevăr că acel oameni ce aA gură mal mare nu sunt acel ce aA pricepere mal multă; că politica nu este un product al fantasiei cum este poesia, ci o ştiinţă rece a minţel prevăzătoare şi că istoria pe fie-care pagină ne arată că din demagogi nici o dată nu pot eşi oameni de stat! B. B. ŞTIRI OFICIALE D. Frauez Rartholomeus Wiest este nn-mit în funcţiunea do capel-maister cl st sa III, al regimentului 1 de linie, la vacanţa ce este, pe zio a de I Fevrnarie 1878. Prin înalt decret, e’a acordat dreptul «Io n purta medalia «Virtutea militarii, căpitanului Calofeteanu Ioan, din batalionul 1 de vânători. ‘Crucea, de comandor a aceRtuî ordin d-lnî colonel Comite Milarodovicî Fligel, adjutant al Mujestăţei Sile Jmperatornluî Rusiei şi d-lnî colonel Comite Gerebcovr, adjutant iu escorta Majdutăţel Sale. ‘Crucea de cavaler, a acestui ordin d-luî căpitan Anishkow , din regimentul 4 de ‘husari de Mariepal. ‘Crucea de cavaler, a acestnî ordin d-luî George V. Şopov. Ofiţerilor şi gradelor inferioare ale căror nume urmeaza: Cructa de Oficiăr, D-lnî colonel Cernovîkdeami Pnvel, din regimentul 2 de roşiori. l)-lul locotenent-colonel Dimitrescn li. Maicau, din reg. 1 de artilerie. D-luî locotenent-colonel miliţian Roaeti Ştefan, din reg. 9 călaraşî. _ ^ D-luî locotenent-colonel Pereţ Alei», dru, comandantul regimentului 8 de lăraşî. Domnului locotenent-colonel Matei jj Ştefan, comisar domneRc al consiliului| revisie. Crtuea de Cavaler, D-luî Major Iinrileann, comandantul gimentulnl 1 de dorobanţi. D-lul Major Lipan George, din reg. i ni de dorobanţi. D-luî major Bnrchi jNicolae, din regi de dorobanţi. D-luî major Câlinescn Grigorie, din i 2 de călaraşî. D-ln! major Merişe:re cunoac'nţS de mijloacele ce s'a o iţat acolo pentrn desinfectare. Să • rnnl şi să ceară ori ce credit va îd să ne scape de flagelul ce ne » dţlmstra d« esterne. Cestinnea inii pe toată lnmea şi prin urmare âă fim uniţi cu toţii pentrn ca să de reO. Este adevărat că urmările ti snnt mai crunte de cât reabe-ţ zice resbel zice calamităţi. Vă nsă că s’aă lnat măsuri şi se ese-ea ce e mai mult chiar autorită-f se ocupă cu energie. Afară de să nu credeţi că progrese’e sciin-i* leeasta privinţă, nn snnt cnnoa-lorităţilor noastre superioare, 'loţl :nnosciinţa de mijloacele întrebnin Franţa şi mal ales la Mstz, In sbelulnl Franco-German. •irescn. Dar la Tnrnu ce aţi făcot nistrn de esterne. Voi comunica colegulnl met! de la interne, căci unsese că aceste detaliurl 'ml snnt rute. pele D. Ghica. 'Mi permit şi efi o ateuţinnea guvernului asupra [primejdii ameninţătoare. Bă dea 1 fiB nn răa profet, dar fiind-că poeiţione mal apropiată ca să cn. li având direcţiunea eforiei spiţa spnu că, dară nn se va lua mă-Ş»ista până in 15 zile tifosul va face ravage chiar in capitală Nn vă mal vorbesc de aoel medici, de acel oameni de inimă care şi’ail sacrificat viaţa pentrn (alăturarea răului; 5 din aceşti medici aii fost deja victime. Spitalul meB est" plin de bolnavi şi bolnave, medici, infirmi surori de caritate etc. Onor. d. Sturdzn a anunţat u interpelare In această privinţă şi gnvernnl a promis că va lna măsuri, şi într’adevăra lnat, dar intr'nn mod aşa că nn poate produce nici nn resultat. Guvernai trebne dar să se înţeleagă cn oameni speciali, să ia cunoştinţă de mesnrile ce aB lnat guvernele frances şi german, pentrn desinfectare In urma resbelnlnlnl din 1871. Să aplice şi la noi acel eistem, iar să nn vie cu niă-snri pe jumătate, intr’o cestinne care a-măninţă in ast-fel de grad igiena publică. Poate eu facă chiar orl-ce cheltueli şi fie sigur că va căpăta din parte-ne nn bil de indemnitate. Incidental fiind închis, se trece la ordinea zilei. D. Corbu citesce raportul asupra verificăm alegerel făcută la coleg I de Bol-grad făcntă iu persoana d-lni Emannel Filipescu. Conclusinnile raportnlnî snnt pentrn invalidarea alegerel. Ne cerând nimeni cuvântai se pane la vot conclnsinnile raportalnî şi se primesc cn 20 votnrî contra 10. Se declară vacant colegiul I de Itolgrad. Şedinţa este ridicată la 4 ore, annntiii-dn-se cea viitoare pentrn a dona zi la 8 Fevrnarie. CAMERA Şedinţa de la 8 Fevrnarie 1878. Şedinţa se deschide la ora 1 şi juni. sub prsşedinţa d-luî C. A. Rosetti fiind prăseaţi 90 d-ni deputaţi Samarul şedinţei precedentă se aprobă. D. dr. Poliza cere ca comisia financiară să grăbească studierea creditului de 200000 lei cerut de guvern pentrn îngroparea cadavrelor. D. preşedinte declară că comisinnea li-nnneiară şî-a terminat Incrnrea şi se va presenta în corfind acest raport Adonărel. D. Berendel annnţă o interpolare d-luî ministru de interne in privinţa judeţului Teleorman care e fără prefect şi in cir-cnmstanţele igienice cele mal rele D. CampiniB raportor al comisie» de anchetă al colegialul de Unşi făcntfi in persoana d-luî St. Gheorghiu, citeşte raportul care conchide pentru invalidare, din cansă că a fost ingerinţă in alegeri din partea poliţiei. D. G. Vernessu primeşte conclnziele raportului dar cere ca Adnnarea să invite guvernai ca să dea in judecată pe cei culpabili, cari afl făcut ingerinţe in acea alegere, D. ministru al financelor zice că e de prisos propunerea d-lni Veruescn, căci atitudinea guvernului faţă cn alegerile e cunoscută, şi gnvernnl işl va face datoria şi fără invitarea Camerei, D. Vurnescn se declară mulţumit de cele zise de d. ministru şi'şl retrage propunerea. Discuţia se închide şi pnnenda-se la vot prin bile conc’nziele raportulol şi se primeşte cn 07 bile contra 1 şi 0 abţineri. D. preş' dinte in consecinţă cu votnl A-dunăril. declară vacant colegiul de Huşi. Se continuă deebaterea proiectnlnî de lege pentrn responsabilitatea ministerială, D. Costinescn dă citire art. 25 devenit 24. D, Ferechide, propune de a Be admite pentrn miniştri acn/aţl ca ei să-şi dovedească inculpabi litatea prin o procedură mal simplă de cât entn se procede in legile coroane şi propane a se alătnra la acest articol un amendament. D. Vergnti, combate amendamentul arătând ca prin acesta se face uz privi-legiB şi cere ca nrticolnl să se primească cum « jn proect. D. Danieleano, zice că procedura comună e anormală, barbară şi contrariă progresului, reforma iu această privinţă e de oameni de ştinţă ţ‘, întreaga societate foarte mult dorită. Camera să nn se preocupe dacă această necesarii reformă se face tocmnî cn miniştri culpabili. Această reformă fiind nn progres, adnnarea »S o primească şi să nn se preocupe dacă miniştri afl nvnt norocnl de a se f,ce re_ forma tn legea care îl priveşte nnmai pe d-lor (ilaritate). D. Bnriteann combate amendamentul. D. Cantilie arată că şi domnia sa a subsemnat amendamentul fiind necesar. — Apoi citează mal multe caznri in materia criminală in cari mai mnlte fiinţe inocente aB fost victime din cansa asprime! lege!. Dnpe cnm s'a întâmplat în Franţa, dnpe cum spnne d. Ortolan, nn criminal comi-! donâ crime, a declarat că crima cea mică a făcut'o dânsul, iar crima cea mare care merita o pedeapsă mal aspră a arun-cat’o pe spinarea nnei fiinţe inocente care avea acelnş nnme cn el. Termiuand roagă adnnarea a primi acest amendament. Discnţiunea se închide ne mai luând nimeni cuvâatnl. Se pune la vot amendamentul d-lnl Fe-rechide prin bile şi ee primeşte Împreună cn nrticolnl 24. La articolnl 25. D. Dimancea depune nn amendament ca comitetnl de instrneţie şi preşedintele el eă aibă toate poterile cn şi judele de instrucţiune şi curţile cn jnraţl. D. Fleva combate amendamentul d-lni Dimancea şi propune ca arestul preventiv să se ţină. D. Cantilie zice că amendamentul d-lni Fleva e în contra principiilor sciinţeî. Toţi oamenii de sciinţă nn admit arestai preventiv în materie politică şi in presă. Cons-ciinţa, justiţia şi utilitatea societară nn admit această rigoare in legi, în materii politice.—Camera aceasta liberală, nn cred ca să admită arestai preventiv iu mat-ril politice. D. Fleva zice că Camera neadmiţând arestul preventiv in asemenea materie să nn admită nici pentrn cel elţi cetăţeni pentru ori ce fel de delict. De ce un om care fnră nn pui de găină se stea doă, tiei Innî la Văcăreşti, Miniştri cari pot se adocă nenorociri pentrn ţara întreagă aceia eă fie liberi şi chiar poate sefngă cu bani tari iu busnnarei Aceasta ar fi o încurajiare pentrn sfidarea moralităţii publice. Adunarea nn tre-bae se înenragieze imoralitatea şi cere a se primi amendamentul. D. Vernescn arată că e odejsebire mare intre delictele politice şi cele ordinare. Bărbaţii îmbătrâniţi in ştiinţă nn admite arestul preventiv nici chiar pentru orimele ordinare; dar mai cn seamă pentrn materiale politice. Apoi chiar în constitnţie nn se admite arestai preventiv pentrn materii politice. Termină rugând Adnnarea a respinge amendamentul. D. ministru al căitelor zice că dnpe principiale constitntiel nn se admite arestul preventiv în materii politice.. Termină rugând ca Camera să facă nn act de afirniaţinne in respectai sciinţeî şi in respectul liberalismului. D. N. lonescu susţine articolnl cnm e in proect şi combate amendamentul d-Io Fleva. Se pnne la vot amendamentul d-lni Fleva respins de comisiune şi se respinge. D. Dimancea 'şi retrage amendamentnl şi’l reservă la articolul 30. Se pune la vot articolnl 25 şi se primesc». Articolele 2(3 27 fi 23 se primesc fără desbatere. La articolnl 29. D. Cernătescn depune nn amendament in care cere că or-ce amendament in favoarea miniştrilor poate fi respius cn majoritatea absolută. D. Verneecn combate amsndanuntnl. D. Ferechide’l eneţine. D. P. Grădişteann zice că principial din amendament şi acela din lege e acelnş şi numai idei e exprimată prin cuvinte diferite. D. Ministru al căitelor depune nn proiect pentrn deschiderea unui credit de un milion pentru plata soldelor militarilor cu adaos de 5 pe luna Fevrnarie. Adnnarea ne mai fiind in număr şedinţa se ridică Iu orele 5. SCRISOARE ADRESATA TIMPULUI. Botoşani in Fevrnarie 1878. Basarabia pierdută, România des-membrată, iată strigătul do alarmă de la un capăt al ţărel la cel-alt. O profundă eonsternaţie. o legitimă indignare a coprin.s inimile tuturor. Fie care, de la mic pfluă la mare, se întreabă daca acpaata este răsplata săngelul vărsat pe câmpiile Bulgariei; fie-care revoltat şi uimit se Întreabă, cum se poate ca după atătea sacrificii, nenorocita ţarâ să fie condamnată a se vedea spoliată. In faţa acestei dnreroase sitna-ţiunl, ce face guvernul coaliţiunif ? Ge pregăteşte d. Cogălnic.canu f«i moşul nostru ministru de esterne, ce plămădesc d-nif Rosetti Brătianu a-ceştl .doi fraţi siamezi politici? El se mulţumesc, spre batjocora ţărel* a ne da o representaţie de comedie, puind pe d. Urecliiă a face o interpelaţie difusă şi soporifică puind pe corpurile legiuitoare de a da voturi platonice. El! D-lor Cogâlniceanu şi Kosetti-Brătiann, Încetaţi de a mal asvărli pulbere In ochii poporului, încetaţi de a vă da după paravan, încetaţi cu încercările de a inşela ţara. Aveţi curajul faptelor şi infamiilor d-v. Cine nu ştie că d-v. la Livadia deja aţi făgăduit Basarabia şi aceasta de sigur fără scirea şi consimţiinăntul Mării Sale Domnitorului. Aţi văndut ţara pentru a vă menţinea la putere şi pentru a face Tronul complice involuntar de această crimă. Aicea vom avea curajul francheţii şi vom spune Tronului ca pierderea Basarabiei, ar remăne o pată eternă asupra epocel impreunate cu numele Carol de Hohenzollern. Vom avea curajul, şi vom spune Tronului că In asemenea momente solemne şi critice, asemeni consilieri, asemeni aventurieri politici nu erai! la locul lor. Dacă Măria Sa Domnitorul nu cunoştea in de ajuns pe aceşti conspiratori, dacă Măria Sa se Indoea de avertisimentele presei conservatoare nu are de căt a se adresa la prefectura poliţiei de Paris, pentru a a avea toate informaţiile dorite asupra acestor conspiratori de meserie. Aţr ajuns d-lor Rosetti Brătianu, la scopul vostru infernal de a trada tara şi de a sgudui Tronul. După miseria, anarchia, arbitrarul, turpitudinea ce aţi semănat înăuntru, aţi coronat opera voastră prin desrnem-brarea ţărel, prin crima de Innalta trădare. Daci d. Cogâlniceanu, care aă arătat atăte talenta atâta energie In materie de transaeţie de căte orf acele transacţiunl era In fjlo-sul buzunarului d-sale,—de ce zic acel d. Cogâlniceanu stă cu braţele Încrucişate, când este vorba de interesul vital a ţărel ? De ce d-luf nu întrebuinţează acele calităţi vis â-vis de Imperiul moscovit pentru a obţinea ţărel o transacţiune tot atât de folositoare ca ale sale proprii. 0 rază de speranţă mal remânea In inima poporului care In desperarea sa spera încă. Toţi ochii erafl ţintiţi asupra Palatului. Fie-care credea că lnriurirea ne tăgăduită a Măriei Sale pe lângă Imperatorul Germaniei, va face pe Rusia să revie asupra acestil nedrepţi cereri. Dar, val, şi această slabă rază afl dispărut prin depeşa inserată In jurnalul frances .LEstafette* din 11 Fevr. a. c. prin care se zice că d. Câm-pineanu, trimesul Măriei Sale Domnitorul către Împăratul Germaniei nu aii fost primit de către acest Monarh. In faţa acestei situaţiunl desesperate, In faţa acestui atentat premeditat In contra ţărel din partea puternicilor zilei ce e de făcut? ce cale este descinsă? Nu mă voi sfii a răspunde: ,eşafodul* CBONICA l>p la Curte. — M. M. L. L. Domnul şi Doamna, In onoarea d-lul Cavaler Dominic Fariui trămis extraordinar al Majestăţel Sale Regelui Italiei, aft bine-voit a întruni astăzi la un prânz de gală pe înalt Prea Sănţia Sa Mitropolitul Primat, d-nil miniştrii, d. agent diplomate, şi consul general al Italiei cu d nil baroneasa Fava. d. preşedinte al A-dunârel deputaţilor, D. Dimitrie Brfl-tianu vice-preşedinte al Senatului, d. prim-preşedinte al înaltei curţi de casaţinne, d. preşedinte al Înaltei curţi de compturl, d. agent diplomatic al României pe lângă curtea din Viena, d. primar al capitalei, d. general comandant al divisiei a 4-a activă, d. secretar general al ministerului afacerilor străine, d. director genera) al .telegrafelor şi poştelor, d-nil prefecţi : al poliţiei capitalei şi al judeţului Ilfov, alte notabilităţi, peste tot 10 persoane. I). locotenent-colonel Marchisul de la Penne oficiâr de ordonanţă al M. S. Regelui Humhert şi d. câpitau Caneva din statul-major Italian, afl luat asemenea parte la acest prânz, Alifii» cil <1 Lftsntr Cuturgiu illipii <*e a petrecuI câte va zile in capital#, astilzl se va întoarce la (iolalşel. Aflăm că d. P. Mavrogheni se află grav bolnav de o inflamaţi* a plămânilor. ULTIME SCIRI (Agenţia Hizat). — Servlolul ds li 22 Fevruiris, 9 ore dimineaţa. Athtriiâ. 21 Fcvruarie. Ministrul de resbol ra pleca nslâ-zi In Lamia, Adunarea candioţilor a curmat ue-goţiurile cn Poarta şi a adresat o cerere paterilor, rngânda-le fiî supnie conferen(ei evenimentele petrecute in iubuiecţiile de la 1820, 1841 şi I80(L Gnvernnl provizoria, ce s’a ales, se com-pnne din 0 membrii, intre care doi tnrcl. Londra, 21 Fevruario. Lordul Derby zice in Camera Lorzilor, că Baden-Baden a fost statornicit definitiv ca loc de întrunire pentrn conferenţS, Austria voeşte ca iotrnnirsn .eă aibă loc în cea d'ăntâiS săptămână a lunel Martie. Londra, 21 Februarie. In camera Lorzilor Northcote zice că Rnsia s'a obligat a nn ocupa nici peniu-snla Galipoli, nici Bnlair, nici partea asiatică a Dardanelelor şi cu Eaglitera s'a obligat de asemeni. Documentele privitoare la aceste angagiamente se vor supune parlamentului cât mal curând. Stanley, snb-secretar de stat la finance. crede că nn va fi nevoe de a cere uu credit snpleraentar pentru Marină. Bourke, snb-secretar de stat la eBtsrne zice că insurecţia din Creta e generală şi că măcelurile creştinilor de la Retimuo nu se confirmă. SALA ATHENEULUi Duminecă !2 Fevrnarie 1878, in profitul răniţilor români, Seratâ muzicală şi teatrală, dată de elevele institalul d-nel Măria Gackstatter sub direcţiunea d-lor L. Veineter şi L. Milde cn graţiosnl concurs al d-lor L. Wieet şi P. Niţeecu. Â/tefa Sa StreuisimJ, Măr ta Sa Doamna, va bine-voi a Onora această serată cu augusta ta prcsiufă. P R O O R A M A PARTEA 1. 1 II dno da Foscari de Cramer cu f mâini cn acompagnament de orchestră de d-rele L. Scctti, şi Rosescu. 2 Norma de Jael eeecntată de d-ra C. Metz. 3 Doni ochi de d. Venturu cântat de d-ra E. Littman. 4- A Sereuadă de S huberl, B. Adio la Varşovia, nocturna peiitm vioară şi piano esecutate de d. Niţescn şi d-ra A. Fnsen. 5. Păstorii diu Piemoiite cor cântat de eleve. 0. Muta de la Porţiei de Auber pBiilrn piano, vioară şi violouaelfl, eseentată de d-ra C. Met/., d. Viest şi Kruger. PARTEA II 1. Uvertura din Stradella de Flotuw cn patru mâini esecutată de d-rele L. Seolti şi Z. Dumitrescu. Sora Ini -lotri"so Comedie intr'nn act. PERSOANELE D. Daval......., . . D ra L >:ii*a 8 ;olt , .locrisse servitorul d-'iil Dnval. Marin ZivarofT D-na D.ielianelle . . ■ , » Z >• Dnmitrescu « Chirlota, sora d-lui Jocrisse............ Elena Vlădescu D-ra Ermina, ficn d-neî Dnchanelle. . . , . , Caterinu Metr 3 Sonetă patetică de Uethoveu, esecutată de d-ra M. ltjsescu. 4 Primăvara, de Oounod cântată de d-ra F. Littman. 5 Cupricin pe motive române ţ'eiitru piano şi vioară compas şi esecutat de d, P. Niţescn, şi L. Weineter. 0 StudiB Galop de (jnidant essculată de d-ra A. Fusses. 7 Concert de Weber cn ncompagnament de orchestră eşec atât de d-rn C. Metz. 8 Gingjş» floare cor eseentat de eleve, urinat d'un danţ naţional iu costum naţional. - Începutul la 8 ore precis. Acei care cunosc Hapurile purgative ale doctorului Dehaut nn se vor sfii d’nl» întrebuinţa îndată ce vor avea trebuinţă de curăţenie. Ele nu produc desgust nici Blăbiciune, căci, in contra celor-alte curăţenii, acesta nn IncrezS bine de cât când este InatS cn alimente bune şi bSotnrîîn-tSritdre, precum: vin, cafea, ceai. Fie-care 'şi alege ora şi preotul când 'i convine mai bine sK le ia, în conformitate cn ocu-pnţiunile sale. Ostenela pnrgaţinnel fiind pe deplin anulata prin efectul nnel hrane bune, ea se p6te repeţi pe cât va fi de trebuinţă. Cutii da 5 şi 2 fr. 50 b. la Paris la doctorul Dehaut şi la tdte farmacopeele. Să se ceră cu fio-care cutie cărticica de 72 pagina, care conţine in st r neţii le in t6te limbele. Să Be ceră şi manualul in limba francesă doctorului Dehaut, volnmul de 400 pagiue. Deposit in Bncnrescl, In farmacia d-lni F. W. Ziirner, calea Mogoşoiel, şi la d-nu Ovessn, drogistul. Avis Domnilor Medici Societatea CHEDIULUI FUNGI&I Ofili» in BUCURESCI In consecinţa art. 45, 52 şi 53 din sta-tntele aceetei societăţii, D-nii împrumutaţi sout prevestiţi, că (Jina in care urmeză a se iotruni in aduuard generală anuală este xori.i de '' ,4 Marti îi viitor la ora 1 dnpe amisz in localul administraţii din Marele Hotel .Dacia*, Strada Carol No. 12. Cestiuuile la ordina ji la localul cancelariei Epitropiel, strada Filaretu No. 2, de la orele 12 4 p. m. 6pre a concura fiind însoţiţi şi de cuvenitele garanţii lu nnmerar sad efecte publice; iar condiţiunole se pot vedea tu ori-ce IC ATO U U L A L F A H KT IC a! legel TIMBRULUI SIIMlISmilBI tîe ID. I- GEORGIAIST î Rn 81 1. L® U o h b ANU1TCIU IMPORTANT. CIL «41 VECHIO SI REH0M1T0 MAG&SIH LA ST EU A ALBĂ SUB FIRMA ?smw m fi Strada Carol l No. 5. (Curtea Vechie) vis-A-vis de Slg. Prager Strada Carol I No. 5. I | (Curtea Vechie) vis-â-vis de Sig. Prager. ^ Am ou6re a înBciinţa pe onor. PT. Public că mi-a sosit pentru sesonnl de iarnă un bogat asortiment de încălţăminte pentru Bărbaţi, Dame şi Copil, după fns6ue!e cele din urmă, — precum şi nu mare transport de Cisme lungi de Lsk rusesc, de Iucht şi de Vacs, ca şi Mantale de Cauciuc pentru ploe, prima calitate ; asemenea şi Galoşi de Gumi. Sub-semuatul aduc mulţumirile mele onor. PT. Public pentru îu-credere ce a dat menţio atei mele firme de uu interval de 12 ani care până acuma a depus probe suficiente de fina calitate a mărfei ca şi de eftinătatea preţurilor, sperând că şi de acum înaiuto, va bine-voî ai da concursul sed găsind tot-d’a-uno atât mărfuri fine şi fasonate cât şi preţuri forte moderate. Cu totX stima PIUL1PP GOLDSTEIN. TIMPUL 9WnBBD8BEl Tote sumele câştigate în România, a căror prceiurl principale precum §i c?]e uite câştigate în loteri a le bani germană ţ>e timp1»! tragerel de In II 12 Februarie în Brunsvic. nO pot inc.ua pc dată la subsemnatul. In urma decretului guvernului de la 24 Octoinvrie 187? «urneie câştigate se vor piliţi în monede de aur germano. Câştigătorii ‘lin România, cari topbc a incasa la domiciliul lor suma câştigată, «unt rugaţi a ml far© cunoscut pe dată prinderi* s6re, c» să ştiu -a in»,îruinez pe rorespon-«lenţii mei «jiu Rum joia pentru plată. n. nkiss colector-cnp al Htatulul la Brunsvic. La 5 Martie 1878 ■nrop© «lin nou tragerea i.miMi iii; m lifiimii autorisată de guvernul german la Ilrun-svie şi garantată de tesaur. Acestă loterii mat conţine numai 79Q00 loturi originale şi din ncest^a 38000 afi se câştige premiurl, dupe cum se p6te vedea