1 -li__________________________ \loisr-A.i«rEisrxELE- ■ IN TOATa ROM iNlA , ...................I, 71. 48 ..................... , a* V....................... ia IN STKAINATATE : ■fŞ .... . . ........... > 60 ’NŞKEÎIONI şr RECLAME: 30 litere petit, padina IV, 30 ban). JII, 80 bani, pe pag. II, a Iei no). Reclame a lei noi linia. idnumăr In capitală 10 bani. VINERI 10 FEVRUARIE. ANUL III. 1878- JTSK IN TOATE ZILELE I'K LUCRU. Hiuroul lied.'te ţiel şi AdministiAiiHi: l’nlatul ,Dacia.‘ an-umciubi- Se priim'ac in strâientate : La D-nil Ifaa»*n . gtctn A Vopltr In Vienna, WalBschjjass* 100 A. Oppclik in Vienna, 3 nbenbaetei J; Rudo-Mout in Vicnnn, SeilerstAtts 2: Finetru Ardicia in Vienna, Teinfaltetraaae 17 Phiiipp J<6b in Vienna, Eichenbachgasie li : L. Laqn A Comp. tn Peţta |! fiara»-Im/fUe A Comp. in Pari». C. Adam 2, Carrefur de la Croi»-Rouge 2, Pari». Scrisori nefraucate nu ae priraeK. Articolele nepublicate te tot arde. Un număr fn Districte 15 bani. 11» Bucurescl, 8 Fevruarie. Inemale .... 89 \ 89 HucUr rural . . 83 82»„ } urban . . iVn 71*/» lilicipal al CapiL [ii...... ISO 160 •--- | fl&Dia..... 45 --- inicipal cu premii 21 IOV, d o&nă..... Igol...... 100's mm 2525 2626 » •••♦*» 1281/, --- Car» d da Vieua, a0 Fevruarie. Renta ungari In aur .... 91 80 Bonuri de te»aur uog , I enji». ij7 75 . . > II , i 10 50 împrumutul auatr, in hirtie . 63 40 » , » argint . 66 80 Renta au»triaci in aur ... 74 80 l-o»e din 1866 ..............îl 1 26 Acţiunile bincel naţionale . . 796 — , , auitr. de credit 2Î9 90 . „ uugare , 221 90 Argint....................... 105 50 Ducatul........................ 5 62 Napoleonul..................... 9 48 100 mircl germane............. 58 40 Carnal de llerlln, 20 Februarie A (iuni 1 e Căilor ferate romine. 24 40 Obligaţiunile rnnine fP/» . . 72 40 Priorităţile C. fer. rom. 8°/» 73 — Imp-umutul Oppenheim ... 94 60 Napoleonul.....................16 24 Viena, termen lung..............— — Pari» , ecurt .... — — Calemlnrnl ^1 lei Vineri 10 Fevruarle. Patronul ai lei: Mart. Haralamble. Rosaritul soarelui: 6 ore 48 min. Apusul soarelui : 5 ore 37 mia. Pasele luuel : Primul Quart. Uuonrescl -Xnceova BucureecI . . , . 3.;.} n 1 .15 d ■•0 4 .45 rj .55 n Ploescl...........9.50 b 10,10 Brăila............1.53 n 5.45 Tecuci 0..........4.38 n Roman.............9.05 d Suceava, sosire . .12.034 Bucnrosc—Verclorova Buc tresei............8. — d 6,05 n Piteşti...............11 ii , I ' li » Slatina...............2. - d Craiova...............4.11 ) Vârciorova, sosire . , 9.01 nu PLECA 3R.E-A. TXLiCJNT'CJXlXX.OR. Suceava—liocnrescl ■ 11 4 6.46 4 .45 6 nn timp oare-care gi va pro-ţ xntra perderel paterii lumeşti Scaiul Camerlengo a făcut erl rn-r Papei împărtăşire despre teetamen-Ij i 'io IX, care conţine cele cunoscute. > I tal ie * desminte ştirile despre srile ce s’ar fi ivit iu bIuu! ca- Roma 17 Pevaurric. alil Faloui şi Maning aQ încer-e ca cardinalii străini sa fie de votul lor. încercarea n'a isba-caosb oposiţinnel cardinalilor din jjk. Kiegte-care va vota după eon-j«a ia. Intransigenţii totu-şi urme i/.S Şifiile lor. Coeitantlnopol, 17 Fevruari». &ils egiptiene din Bulgaria sa con-Jpal la Varna spre a se întoarce in 1 lor. MÎ i'iif publicat protocoalele privi* la preliminările păcel gi la armisti-fc iminările păcel aii fost semnate r Ianuarie de către marele Dace Ni-IBtrver-Psja şi Namvk-Paşa. iar ar-i||fal de cătTe Napokoitsehitzky, Lei Vedachib-paşa gi OBman-p&fa. i|istiţinl e încheiat gi pentrn Romii-ÎBerbia. 8t. Petersberg. 17 Fevruarie. URI TELEGRAFCE ALE .TIMPULUI* (Agenţa Hivas). Nil, de la 10 Februarie, 8 ore seara.— Londra, 20 Fevruarie. slegrafiază din Constanţinopol zis LDaily Telegragh», că eircnlă Fgo-cî Sever-paga ş:.-m fi dnt din noO riena, ÎO Fevruarie. lUţî s’b8 ivit relativ la data in întruni congresul. Principele •jff crede că tratatul preliminar trebne să sa iscălească înainta de L .. Austria obifetează că Rusia ar pp„ [.[prevaleze in acest tratat şi să’l iu ca nu fapt îndeplinit. Roma, 10 Fevruarie. tnaiul Pecci s’a ales I’apă; el urnele de Leon XIII. «SCI £ FEVRUARIE stăpânirea asupra acestei părţi din cea mal preţioasă parte a vetrei noastre strămoşeşti. înţelegem pe deplin această stăruinţă, de oare-ce, la urma urmplor, pentru interesele sale morale şi materiale, orl-ce stat face tot ce-I stă prin putinţă : Rusia este o împărăţie mare şi puternică, iară noi suntem o ţară mică şi slabă; dacă dar Ţarul Alexandru II este hotărlt a lua Basarabia In stăpânirea sa, pentru noi, Basarabia e pprdutâ. Dar dacă ne dăm bine seamă, nici nu e vorba să perdera ori să păstrăm Basarabia : vorba e CUI11 o vom perde ori cum o vom păstra. Nenorocirea cea mare, ce ni se poate Intămpla, nu este că vom perde 5, rămăşiţa unei preţioase provincii perdute : putem 9ă perdem c hiar mal mult decăt atăta, încrederea in trăi-nuia poporului român. In viaţa sa îndelungată, nici 0-dată poporul român nu a fost la înălţimea, la care se află astăzi, când cinci milioane de români sunt uniţi lntr'un singur stat. Mi hal Viteazul a isbutit să lui-preune sub stăpânirea sa trei ţări şi să pregâtească intemeiarea uuul stat român mal puternic: a fost Insâ destul ca Mihal-Viteazul sâ moară, pentru-ca planul urzit de d’ănsul să se prăbuşească. Statul român de astâ-*1 a trecut înse prin mal multe sgu-duirl şi remâne statornic, fiindcă are două temelii : conştiinţa românilor Încrederea marilor naţiuni europene. Dacă vom căştiga de frei ori atât pămănt pe cât avem şi vom perde aceste temelii, statul român, fie el ori cât de Intin9, va deveni o crea-Viune trecătoare ; ear dacâ ne vom păstra temeliile de • xistenţă socială, Rusia ne ponte lua ce-I place şi perderile ne vor fi trecătoare. Astă-zl e dar timpul, ca să Întărim atăt In români, cât şi în popoarele mari ale apusului, credinţa In trăinicia poporului român. Rusia voiesce să iea Basarabia cu orl-ce preţ: noi nu primim nici un preţ. Primind un preţ, am vinde: şi noi nu vindem nimic ! Guvernul rusesc ăn9U-şl a pus cestiunea ast-fel, In căt românii sunt datori a remânea până In sfăr-şit consequenţl moţiunilor votate de către corpurile legiuitoare: nu dăm nimic şi nu primim nimic. Românul care ar cuteza sâ atingă acest principiu, ar fi nn vănzâtor. iunea retrocedării Basarabiei rtul ajunge a fi o ceatiune de iţă pentru poporul român, îrnicul Împărat Alexandru 11 Jle sâ câştige cu orl-ce preţ respuns la interpalaţ'a ce i s’a făcut relativ Ii politica orientală a Germaniei. Respunsul cancelarului, pe care l’am comunicat in numărul de erl, pare cu totul nevinovat; tocmai In această nevinovăţie consistă Insă asprimea lui. Principele Bismarck declară că punctele preliminărilor de pace nu ating intru nimic interesele Germaniei, că nu crede în isbucnirea unul resboifl european şi că nu se poate încă pronunţa asupra politicei viitoare a cabinetului german, toate aceste vor să zică în termeni vulgari : situaţia nu este Încă destul de încurcată şi, cel puţin de o cam dată, Germania nu-şl va da silinţă să o descurce. încă de pe acum se poate prevedea , că respunsul principelui Bismarck va produce o rea iinpresiune în opinia publică europeană, de oarece ea dă tărie lipsiel de siguraritate In care ne aflăm asupra zilei de mâne. Resbol ori pace ?— la această întrebare principele Bismarck ar fi putut să respunzâ prin un' singur cuvănt. El ln9e nu a respuns nimic, ci s'a mărginit a declara că Germania nu se crede în drept a face pe areopagul Europei. gârlei: ar fi Insă destul, ca Germania să se pronunţe energic, pentru-ca resboiul să se poată evita. Astfel înţelegem speranţele de pace, pe care le exprimă atât Principele Bismarck cât şi principele Auersperg. Dacă Germania şi Austro-Ungaria vor fi de acord, Rusia se va supune. Va mal remânea numai ca Rusia sâ se împace şi cu Englitera. DIN AFARA. Germania. Principele Bismarck, în sfărşit, s’a Întors Ia Berlin şi a Austro-Ungaria. — Respunsul pe care l’a dat principele Auersperg în parlamentul din Viena, este mal lămurit ş> prin urmare mai hotărâtor. Anstro-Ungaria nn recunoaşte valabilitatea preliminărilor de pace, câte vreme puterile 9ignatare ale tractatului de la Paris, nu le vor fi aprobat şi In vederea viitorului congres, cabinetul din Viena încă de pe acum declară, că mal multe din punctele preliminărilor jignesc interesele Au9tro-UngarieI. Numai remâne dar indoialâ, că în viitorul congres, Rusia va avea sâ discute cu Austro-Ungaria mal multe din punctele preliminărilor de pace. întrebarea e numai, dacâ In aceste discuţiouî, Europa va ti In partea Rusiei ori In partea Austro Ungariei. E probabil că In deosebi Germania va fi In partea Austro-Ungariel şi această probabilitate rezultă chiar din respunsul principelui Bismarck combinat cu declaraţiunile, pe care acest diplomat le făcuse mal nainte. Interesele Germaniei nu sunt jignite prin preliminările păcii, sunt însă jignite ale Austro-Ungariel şi încă acum doi ani cancelarul German declarase că Germania nu va putea suferi ca interesele Austro-Ungariel sâ fie jignite. Fără Îndoială Germania nu se va lupta pentru interesele Auatro-Un- Gnvernul din Belgrad a primit invitare din Sânt-Petersburg, de-a lua fără preget toate măsurile, pentru a înmulţi pe cât poate armata. De şi acest ordin nu e plăcut pentru Sărbl, totuşi guvernul caută a ’1 realiza şi recrutează deja trupe în provinciile ocupate ale Serbiel-vechI şi anume fără deosebire de confesie. Recruţii mabometant sunt înşiraţi în batalioanele sBrbeştl de miliţie şi se completează cu el batalioanele, formate din nod. Punctul la care se 9trftng, este Nişul, unde aâ şi Început a face exerciţii. Dar şi In Serbia proprie domneşte o activitate febrilă. Clasa a III-a a miliţienilor se mobilisează, 18 batalioane noâ se formează din oamenii mal tineri, alte 18 din oamenii mal Înaintaţi In vărstâ, dar cari sunt destinaţi a apăra numai ţara şi nu se vor întrebuinţa la alte operaţii; apoi s’a făcut comande Însemnate pentru fabricaţiunea de arme şi s’a înmulţit numărul lucrătorilor. Aceeaşi activitate pronunţată domneşte şi In cele-alte depozite de arme, dar mal cu seamă la Niş. In cetatea Belgrad s’a adus acum cftte-va zile mult material de răsboid. Cestiunea Basarabiei Reproducem după „Fremden-Blatt“ din 18 Fevruarie următorul fragment al unei corespondenţe adresată către „Nordd. Allg.* de corespondentul el din St. Petersburg: „Nici o ţintă, nici o izbândă, nici un folos ce s’ar putea câştiga nu este pentru poporul rus atât de însemnat, atât de trebuitor, atât de dorit ca recăpâtarea acelui petic de pămănt, de la Dunăre, recăpătare care nu amerinţâ nici jigneşto pe nimeni care pentru Rusia Insă este ştergerea unei batjocoriri şi unei u-milirl ce i s’a făcut cu o matură pre-cugetare. Aici nu este vorba de poftă de cuceriri, de panslavism, şi in-vasiune In Indiile resăritene, şi câte alte ii-sme îngrozitoare cu cari gazetele ştiu a insufla o plăcută spaimă cititorilor lor; însă este vorba de onoarea unul popor de 90 milioane de oameni, cari afl conştiinţa numărului, unitâţel şi tăriei lor, şi această conştiinţa a mal crescut de curănd. Din momentul când împăratul Alexandru a rostit dorinţa unei retrocedări, şi a 8cos’o la iveală Încuviinţând tot odată României o bogată despăgubire, lumea de aici este încredinţată că acea dorinţa se va şi Împlini ; căci, In adevăr, nu ’şl poate închipui cine-va încetarea grelei furtunT ce de curănd a trecut peste noi, daca România ar remâne In stăpânirea acelei părticică de p&-mănt către care toţi Ruşii sunt legaţi prin dureroase aduceri aminte şi prin dorinţele lor. Basarabia a trecut către Rusia In anul 1812, şi a rămas 44 de ani sub stăpânirea el. Despre o naţionalitate bine pronunţată a locuitorilor el, nici poate fi vorba, căci Moldoveni, Ruşi Sărbl, Bulgari, Greci, Armeni, Jidani, Tătari, Ţigani şi Nemţi (aproape Ia 30,000) locuiesc acolo amestecaţi toţi Intre dânşii. Acest petic de pămănt nu este legat, prin urmare, de România nici prin istorie nici prin naţionalitate, aceşti doi factori cari întemeiază mal puternic stăpânirea. Rusia a stăpânit acea bucată 44 de ani, iar România numai 22. Pentru ce dar atâta sgo-mot şi indignaţie In Camerile române ? Cu toate aceste, nici In privinţa aceasta Rusia nu are de loc grabă. Insă ea nu va renunţa la dorinţa el.* „Le Temps* scrie : Cestiunea romănă se înveninează din ce In ce mal mult. Se ştie, că Împăratul Alexandru i-a scri3 prinţului Carol pentru a i cere în modul cel mal formal retrocesiunea Basarabiei. Ţarul In sentimentele sale pline de pietate pentru răposatul său părinte, consideră această concessie, ca un fel de satisfacţiune, datorită memoriei sale şi pentru acest motiv dă acestei afaceri o importanţă particolarâ, şi ar fi decis chiar să urmărească implinirea el cu arma în mână. România protestă energic contra acestei pretenţii şi răspunde, nu fără cuvănt, că după ce a fost aliata Rusiei şi după ce şi-a vărsat sângele tntr'un răsboiâ, In care n'a figurat fârft onoare, nu poate, după atâtea silinţe şi sacrificii sâ fie obiectul unei spoliaţiunl. Lucrurile 3tafi ast-fel: unele fol pretind, câ e foarte grea de a tranşa astâ-zi această cestiune lntr’un mod pacific; altele şi Intre ele anume . Memorial diplomatic * afirmă câ diferenţele Intre România şi Rusia, relative la retrocesiunea Basarabiei vor fi regulate la o intrevedere a- propiatft a Ţarului cu prinţul Carol. 0 alt& foae primeşte din Berlin ştirea, cil M. Sa Domnul ar fi cerut intervenţiunea împăratului Oeruia-niel contra cerere! Rusiei a cilrei Împlinire l’ar sili pe M. Sa sil abdice. ,Morning-Post* primeşte din Bucureşti urmfttoarea scrisoare : Scrisoarea Împăratului Rusiei c&tre principele Carol, privitor la cesiunea pârţel Basarabiei Începe cu următoarele cuvinte: „Te iubesc ca pe fiul med. Cu toate acestea astA-zl nu vorbesc cu Măria Ta ca cu o rudă iubitoare şi cu un prieten. Viu In numele poporului rusesc să-ţi notific voinţa lui pentru recăpătarea părţei din Rasarabia, incorporată cu Romănia prin tratatul de la Paris.* Scrisoarea Incheiă cu următoarea frasă : .Sper că principele Romăniel nu va pune pe Împăratul Rusiei In trista necesitate de-a-1 blestema înaintea morţelsalel* —■ Ciudată scrisoare intr’adevăr. Corespondentul ziarului ,Morning-Post* susţine, că poate garanta autenticitatea citatelor sale. Ţarul şi colonelul AVellesley Acesta este titlul nnnî articol din z.ia-ru englez “Standaad, de la 9 Fevrnarie, prin care s« publică oare-care depeşi, trimise guvernului englez ds către colonelul Wellesley, şi cari s'afl citit înaintea parlamentului, de către d. Straflord North cote in Camera comunelor. Dintre aceste depeşî, estragem pe acelea ce ne interesează mal mnlt, lăsând pe fiecare să judece lucrurile mai bine, şi să vază lămurit, că ideia, despre răpirea Basarabiei, nu a fost o surpriză pentru guvernul ţârei noastre, sa8 cel puţin pentru ministrul de externe, ’ce este dator a şti tot ce se atinge de soarta ţerei noastre ; precum asemenea nn a fost o dorinţă spon-taneă, safi un simpln capricii!, cam am zice, al Msj-stăţei Sale Imperatorului Rusiei, asupra acestei părţi din corpul României; ci toate acestea se ştifl de mal nainte, ancă de la Liradia. lată ce zice d. colonel ăVellesley prin memoiandul sefl dat de la Biela (Bulgaria) 1877, Iulie 17 (29), pe când armata noastră nu trecuse ancă dincolo de Dunăre : Colonelul Welleslty către Loulul Dtrby. — Extract. Londra, 7 August 1877. Luând congedifl de la împăratul Rusiei la Biela (Bulgaria), unde se află Qnartie-rul General la 30 ale trecutei, Majestatea Sa a bine-voit a ’mi face oare-carl obser-vaţinnl, relativ la situaţinnen politică de faţă, in raport de cele puse in vederea guvernului Mwjestăţel Sale. După întrevederea mea, am fucnt nn memorand scnrt dnpă observaţinnile Majestăţei Sale, pe care acum am onoare a '1 supune E->ce-lenţiel-Vouutre. Alăturatul aci memorand, l’am snpus Majestăţei Sale Împăratului, înaintea plecărei mele, şi Majestatea Sa s’a informat că este corect. Ast-fel dar, dnpă ch;ar cererec. M. 8 , am avut onoare de a ’I lăsa o copie dnpă dânsul. il Jemorantl. Maiestatea Sa împăratul, Iu consecn-eoţa falsurilor raportări ce circulă in En-glitaru, iu priviuţa al-gaţionilor dtspre utrociteţile Ruşilor, gândesc că ar fi bine pentrn mine, de a raporta personal către guvernul Mijeatuţil S e adevărata stare a lucrurilor. La o întrevedere, ce nm a-vnl înaintea plecărei mele, M-ijeatatea Sa a bine-voit a’ini fice nrniăloarele obser-vaţinnl şi, in ace.aşi tiiup, a măantorisa de a le comnnica gnvernnluî meii. Msjeatatatea Sa ’ini-a repetat ceea-ce zisese dej i Lordului A. Lolfus la ,Liva-dia‘, şi mie insn-mî, pe când mă aflam la .Zimnioea*, adică: Obiectul roshoinlnl de faţă a fost numai peutru Imbnnătî-(irea condiţiilor populaţiilor creştine din Turcia. Coudiţiuniie păcii cerute de împăratul. sunt cele ce s’a comunicat în nrmă Lordului Derby prin contele Sehnva-lofT, şi vor rămânea tot aceleaşi, pe cât timp Englitera va mi nţine posiţia sa de neutralitate. Dacă insă Englitera va aban- dona această posiţinne, Incrnrile vor lna o altă nonă faţă. Majestntea Sa u’are vr’o idee de anexiune .afară poate de acel teritorii! pe care Rusia l’a perdut iu anul 185(1,* şi poate a oare-căreî părţi din Asia Mică. împăratul nu va ocupa Cons-tautinopole in scopul onoaral militare, ci nnmal daca nn asemenea pas ar deveni neceBariă din cursul evenimentelor. Ma-jestatea sa este gata a intra iu negocia-ţinnl de pace, daca Sultannl îi va propune nisce condiţinni convenabile, fără a interveni nimeni snfl a mijloci iu favo ml Turciei. Europa va fi invitată la o Conferinţă pentrn încheierea definitivă a condiţinnilor de pace. împăratul nu are cea nmî mică dorinţă »au intenţie în orice cliip de a ameriuţa interesele Englite-reî, atât pe cele-ce o privesce la Coiib-tuntinopole. Egipt, canalul de Suez, cât şi acelea din India. Mei cn seamă, in privinţa Indiei. Majestntea sa consideră cu totul imposibil de a face vr'o amerinţare, dar âucă ar fi şi lin act de nebunie, de ar fi cn putinţa. Majestatea sa m'a asigurat, că întreita alianţă s'a format numai pentrn preservarea păcii, şi fără nici o idee de agresiune sa8 de a ofensa pe Englitera, cu care ţară Majestatea sa, tot-d'anna, a dorit să rănmie in cel urni buni termeni de amicie. O ocupaţia timporană a Bulgariei va fi necesară. Majestatea sa nici o dată nn a întreţinut intenţinni ostile contra Engliterei, nici nu a dorit de a o ofensa; insă, dacă cine-va s'ar determina >cher-cber midi i quatorze henres*, este lesne a se ofensa de ori şi ce lucru. împăratul se teme că politica actuală a Eugliterel tinde nnmal de a încurugia pe Tnrci, şi prin urmare a prelungi resbelnl, şi crede că, daca influenţa Eugliterel s’ar efectua asnpra Turciei, Sultanul arii gata a ajunge la o învoială, şi ast-fel un resbri regretat şi simţit de toată Eoropa, ar ajunge la o conclneie mai grabnică. Biela (Bulgaria). Iulie 17 (29), 1877. SENATUL Şedinţa de 1p 8 Fevrnarie, 1878. Preşedenţia Eminenţiei Sale Mitropolitul Primat Preşedinte. Intre comunicări se cit-sce petiţiuuea mai multor comercianţi din nrbea Bârlad cari se plâng contra adminislraţionei căilor ferate pentrn lipsa de vagoane. Se trămite la comusia de petiţiunî. D. Leccn. In această privinţă voesc să annnţ o interpe’are gnvernnlnî. D. ministru lucrărilor pnblice. Snnt gata a respnnde îndată; bine voiţi a vă des-volta interpelarea. D. L:cca. In această chestiune s’a mal făcut o interpelare gnvernnlnî şi Senatul a treent la ordinea zilei în urma promi-sinneî formale a guvernului de a lna iră-snrl pentrn a îndrepta miserabila posiţinne ce s’a creat comercianţilor prin reua ad-ministraţiune a căilor ferate. De atnnci snnt doă luni şi vedem că lucrările In loc de a se îndrepta merg din contra din r£0 în mai răfl. întreb dar pe d. ministru dacă are cnnoscinţă di spre abnsnrile ce se comit pe la toate staţinnile; cnm şefii de gări pretind o snpra taxă de câte 40 lei de vagon pentru a le da păsniţiior,—locru despre care pot da probe ori când mi se va cere,—cnm mărforile comercianţilor noştri putrezesc pe câmp, căci nici in ma-gasine nn mai afi loc, cnm staS vagoanele încărcate cn material de armată rusesc şi nn se transportă, nnmal pentrn că aşa este voinţi şefului gard. Aceasta este oare resplata ce se dă cetăţenilor şi comercianţilor noştri cari b0 făcut atât a sacrificii de sânge şi bcnesci pentru cansa re.blnlui? Corm rcianţii afl ajnns in sapă de lemn şi un mai afl ce să măi ance aceia cari s’afl devut.t cacs-ii naţionale. — Aştept răspnnsol dlrl ministru reservându-mi dreptul de a reveni in armă. D. miuistrn lucrărilor pnblice. Declară că iu adevăr comercial român a fost foarte r?0 încercat in aceste timpuri. Iu urma primei interpelări ce mi s’a făcut in Senat am lnat disposiţiuni pentrn remedierea răului şi tot ce am pntut face a fost ea să pnn la disposiţinnea comercianţilor 70 vagoane pe fie care zi pentru transportarea mărfurilor importante. D. Lecra, dar pentrn esport ce aţi făcut?... D. Ministru al lucrărilor publice, pentru esport recunosc că nn am pntnt f. ce nimic. Suntem legaţi prin convenţinne cn Rusia ca să-I punem la disposiţinne căile noastre ferate pentrn trebuinţele armatei. Noi voim să ne îndeplinim angajamentele* _____________TIMPFI.______________________ Şi fiind că cererile armatei rase b8 fost foarte mari, inţelegeţl bine că a trehnit să sacrificăm comerţnl. Vă asigur insa d-lor, că tot ce omenesce era posibil să fac am făcut. — Pe lângă acestea tre-bue bh consideraţi că afară de transporturile armatelor, chiar trebuinţele comercialul n8 fost eBtraordinnre , şi cu mnlt covârşitoare ca cele din anii trecuţi. Comercianţii a8 comptat pe o consuiuaţinne marp, şi au importat atâta marfă in cât astăzi snnt depoeite prin gară pentrn 1500 vagoane. Cu toate astea pagubele nu snnt aşa mari cnm se spnne, pentru că consu-maţimiea nu a corespuns aşteptăreî comercianţilor, şi nşa vedem că băcăniele snnt pline şi abnndă de toato articolele ce se cer. Sperăm că consnmaţinnea va reveni, şi atnnci eomercinl işî va lna revanşa, şi poate şi noi vom fi in posiţinne de a transporta pâuă atunci toate mărfurile. Cât pentrn noi vă asignr că r.e-am făcut complect datoria. Şi, intr’adevăr, cnm vă puteţi închipni că poate să existe nn român care să sacrifice interesele naţionale intereselor străine ? Apoi pentrn ce noi am fi nşa de vitregi, ce profitam trage noi, go-vrrn, dacă am ruina comercial român? Toţi funcţionarii noştri snnt la postai lor controlai se face zilnic şi vc putem pre snnta acte şi tnblonrî ca să vedeţi că avem cnnoştinţă de întreaga mişcare a trenurilor şi că serviciul de control este neadormit şi fnneţionând toată zina pe linie. Recunosc asemenea că se fac abnsnri, am mnlte plângeri, şi însn-ml nm avnt oca-siuneaă constat mal mnlte abateri ale diferiţilor funcţionari, pe nnnl chiar, şeful de la Sevorin, l’ara destituit pe răspunderea mea de şi nn aveam probe pipăite, numai ca 6ă fac dreptate deselor reclaras-ţinDl. — Vă rog insă să credeţi că uu pn-t m face nimic mai mnlt. D. Zisn. D, miuistrn de lucr. publice ne a spos că daca uu po.te satisLcs cerinţele comercinlnî nostrn este din cansă că este lignt prin couvenţinne de a înlesni trupelor rase. Aceasta este până la nn punct adevărat. Când insă a’şî vedea că guvernul îndeplineşte nnmal oblignţinni.e Ce-î snnt impnse prin convenţinne, însă iu fapt îşi esercită dreptul s?8 de control asnpra răilor ferate, nn-nş aven nimic de zis. Dar astă-zl lucrurile nn sa mai petrec ast fi; guvernul nostrn românesc este străin de administraţia căilor ferate şi in fapt comandanţii ruRişti dispun de ele. Pot să vă ndne probe şi chiar acte ori când veţi voi. Pentrn aceea ara lnat cuvântul ca să constat şi să protest-z că astăzi autoritatea nn mnî este in mâinele gnvernnlnî ci intr’ale autorităţilor ruse cari dispnn de drumarile noastre ferate dnpă bnnnl lor plac ! D. Carp. Toate cele zise de d. Zisn snnt adevărate. Intr’adevăr să cercetăm lucrările cnm s’uu petrecut. S’a întâmplat că transportul cel mai mare de trupe a fost în lunile Angnst, Seprenibre şi Ovtombre, când a venit şi garda imperială pentrn că rnşii fuseseră bătnţî la Plevns. Cn toate acestea în acule timpuri transporturile efectelor de comercifl se făceai! mai ri-go-late de cât s’au făcut in nrmă când trebuinţele armat-lor s'afl împuţinat. Comercianţii nn puteai! să-şi esplice această n-nomalie, că tocmai când credeafl că vor fi satisfăcuţi, să fie din contră in suferinţă. Mi s’a întâmplat să fifi in laşi în acele timpuri. Mai mnlţl comercianţi iiisumoaţi s’afl adresat la mine. M m dos la gară si ş ful ’nil-n arătat nn ordin nl comandantului rusesc care îl oprea de a face de cât nn transport de mărfuri pe zi, d şi armata nn avea trebuinţă de vogoane ci, din contra vagoanele stai! goale in curtea gărel. Vedeţi <1 ir cum s’afl petrecut Incrarile de sigur că Rusia nn a iuterpretat. bine spiritul conveiiţium I; a crezut că suat autorizaţi a deveni stăpâni pe liniele noastre ferate şi ast-fel comercial u rămas in suferinţă. S’a mai întâmplat şi schimb tren n diui-nistraţinuei ruseşti. Pe când înainte de venirea gardeî administraţia era incr. dinţată corpului de genifl , s’a schimbat in urmă, şi s’a dat batalioanelor de drum de fer. Corpnl de genifl lucra în tot-d'anna in acord cn administraţiunea noastră. In nrtua schimbării s’a întâmplat nu conflict a cărui victimă a fost d. Gnillonx, şi ust fel cu venirea batalioanelor de drnra de fer şi noi am pierdut dar ancă şi Rusia a fost înşelată in speranţele -sale. Ce rămâne de fâcnt. Dacă lucrurile nn se pot indrepta pe cale administrativă, n-tnncl să se trateze pe ca’e diplomatică. Să se ndreseze d. ministru lucrărilor publice către d. ministru de esterne şi a- cesta să reclame gnvernnluî rus. Se poate întâmpla nn conflict, ioate surveni nn scandal, dară atnnci vă declar, prefer acest scandal decât rnina ţgrel mele. D. Cracte, disentând toate detaliele ces-tiunel atribue csnsa principală a rănlni lipsei de control. Espnne apoi eitnaţinnea miserabila in care se află comercial. Afară de cele-l’alte mărfnri, grânele mai cu seamă putrezesc prin cnrţele gărilor şi dacă nn pot fi apărate de intemperii nn pot fi cel pnţin garantate de furi, căci aceste grâne fiind ixpuse in câmp liber se fură, şi nu numai cn sacii dară chiar cn cu-rnţele, şi ast-fel comercianţii străini cari afl cumpărat aceste grâne afl fost constrânşi sa facă magazine de Bcândnri ca să nu putrezească şi să plătească oameni cari să le păzească de boţi. Aceasta adoce un mare prejudicii! comercialul nostrn. Cn ocazinnea reebelulnl ni se desehisese mai mnlte pieţe însemnase în străinătate, ccm a fost mai cu seamă Frânelor care făcnse cumpărări mari de grăne. Astn-zi aceste pieţe ne vor fi închise. Peutrn prima oară comercianţii germani se arătaseră in ţara noastră ; la început afl apreţiat foarte favorabil prodnctele noastre şi era să avem nn viitor prosper, dar ei comptaserâ că intră intro ţară civilisată şi care dispune şi e stăpână pe dromnrile sale ferate. înţelegeţi la ce pagube afl fost în nrmă expuşi ce desilisinne afl încercat şi că a fost de prejudiciat comerciQl nostrn care va fi pentru tot-d’a-nna închis acestor pieţe, Dacă d. ministru ar fi avnt mal mnltă băgare de seamă asnpra serviciului de conţi ol poate că aceste inconveniente ar fi fost înlăturate, D. ministru lucrărilor pnblice. Am lnat cnvâutnl pentrn a respande numai dona cuvinte d-'ul Cracte, în cestinnea controlatul. D-sa a incriminat foarte mnlt acest serviciu. Este de datoria mea a protesta şi a vă declara că acest servicii! işi îndeplineşte datoriele in toată conştiinţa. Dacă nu pot intra în a te detalii este din cansă că cestiunca are nn caracter fjarte delicat. D. L»cca, depnne următoarea moţiune: ,Asupra interpelare! d-luî G. Leca relativă la străgănirile ce se face comercialul pentrn transportai prodnctelor şi mărfurilor cn drnmnl de fer, răspunsul ministrului Incrărilor pnblice nefiind de natură a asignra nici pe viitor nn mai bnn servicii!, Senatul invită pe guvern a aplica couvenţinnea in spiritul ei şi a satisface legitimile reclamaţii ale tărel.* D. ministru financelor. Se revoltă în contra acestei moţiuni; ea este mal aspră de cât se putea aştepta ori cine în nrma esplicaţinnilor date de gnvern. Nu zic că comercial na n sufirit, na z'e că nn afl fost pagube însemnate; dar aceste pagube sşea cam ni s'afl espns afl avot mai mult nn caracter personal. Mai toţi onor. Dnî Senvţorî cari au vorbit, şi în special d, L ea, ne-a spns că afl îucercat perderî in averea d-lor. Ei! cred însă că in asemenea chestiuni nn trebne să ne oprim la interesele personale, trebue să ne ridicăm de asnpra lor, ji sa privim sitnaţinnea din punctai de vedere al intereselor generale; şi din aoest punct de vedere vă declar că guvernul a lucrat pentrn binele ţărei şi le-a apărat atât cât i’a fost in putinţă. — Mi se pare foarte interesantă şi personală moţinnea d-luî Leca. D-sa a fost acusatorul guvernului, s’a fâcnt în nrmă judecătorul conduitei Ini, şi acnm voesce să devia şi execotor. Dnpă câte vi s'a spns en -ă, d-lor Senatori, de către colegul meii, nn cred că cn oire-caro bunăvoinţă să un recunousceţi că guvernai şi’s făcut datoria. A foBt ueregolarităţi în serviciul drumurilor de fer, dar trăim in timpi de lesbel in timpi .anormali, şl in asemenea împrejurări am lucrat cnm ar fi lucrat ori care alţi in locnl nostrn. i>e aceea respingem ca prea riguroasă o asemenea ordine de zi. D. D. Sturdza. Recnnoasce că gnver-uul a fost in posiţinne jenantă, că cererile armatelor rnse afl fost mari, dacă insă tra-ficol ar fi fost iu mftnele guvernului nostru, dacă goveruul nu st supnuea pretenţiu-nilor rnsesci, atnnci noi am fi comandat administraţiunei drumurilor de fer, şi interesele comerciulni nostrn uu ar fi fost periclitate. — Ce m’a speriat iasă mal mnlt iu răspunsul d-lnî ministru lucrărilor pnblice, a fost când ne-a zis că ces-tionen aceasta e secretă. Apoi pentrn Dumnezeu tot de secrete sunteţi înconjuraţi, până chiar şi cestinnile comerciale snnt secrete şi delicate ? Noi ani încheiat convenţinnen cn Rusia pentru cn să ne*npărăiu intereselenoas- - var fi I »nţ J câş tre materiale, apoi dacă prin convoi noi din contra ie periclităm no pentrn ce am mai încheiat convenţ Am făcut rebel pentrn ca să c ceva, dacă insă taebne să eşim rnina acest resbel mai bine nn'l mai intri deani. Terminând roagă gnvernnl ca să | tiuuea ia băgare de seamă cn cea > mare duioşie şi să ia măsnri pentf dreptarea răului. D. ministru de esterne, declară oii venţionea este călcată, că noi sun te posiţinuea cea mal falşă, dar că ni suntem causa violârel acestei conven ^ Ga să se aplice o conveuţiune trwb şj să fie bunu-voiuţă din partea ambeloia contractante. Când din partea Roaitl. sesce această buuă-voiuţă, atnnci nnţl să decideţi nimic alt de cât să avi couvenţinnea cn forţa, şi ast-fel să.ş dar armele. — Nn cred că in grelei prejnrări prin care trecem se vagău domn senator aşa de pnţin prudent, i In urma închiderei discuţiunei, d. I işl retrage moţianea. — Incidentul se declară închis. — Se procede apoi la votarea it natul d-lni Al. I. i’opescu din Râul Sărat şi Senatul respinge impământe d-sale fără nici o discuţiune. Şedinţa este ridicată la orele 5 i CAMERA Şedinţa de la 8 Fevrnarie 1878 Şedinţa se deschide la ora 1 şi jun preşediuţa d-lni C. A. Rosetti fiind senţî 91 d-ni deputaţi. Sumarul şedinţei precedentă se api Intre comnnicărl se dă citire unei) geri din partea mai mnltor cetăţeni Bârlad că nu li se dă vagoane de a t porta grânl din care cansă snfelă p însemnate. D-nnl Lascar Costin cere nrgenţa pra acestei plângeri. D-nnl Codrescn roagă Adunarea a urgenţa şi a fisca nn termen când adncă raportul asupra acestei cereri i dinţi pnblică. Adunarea admite nrgenţa şi sâmbl fi adus raportul de comisinue. Se dă citire nneî cereri de a nu se fiinţa vama de la Scnleni fiind neot comerţului. Se citescâ demisninen d-lni Georgin mandatai de representant al colegiala de Iaşi, Se respinge. La ordinea zilei e interpelarea d-n Sturzea. D. Sturzea. Cunoaşteţi cu toţii căi’ aceasta se află iu o escitaţiune febrif la mic până la mare. Ceea-ce a prof această escitaţinne e, că nu se ştie, i mod se tratează interesele sale. Earop treagă recnnoişte azi că Românii şi-plinit datoriele lor. El afl fo3t ca d’anna de bană credinţă. Ei afl fâcnt crificiele cele mai mari ca Bă scape de jngnl musulman popoarele creştine din ninsnla Balcanică. Un ast-fel de p nn mal poate fi ţinnt azi sub tutelă.; dependenţa noastră e pe deplin jnstifii Azi când a incetnt da a se mal cousi-popoarele ca turme de solavi, cart se părţeafl in interesul celor ce'I domine, când se cunoaşte egalitate iutre oamei datoria n se recunoaşte egalitate şi i popoare, Trebue să spnuom ce inte avem uol, toate popoarele tind la ţin echilibrului european , nn cred cum rele puteri să uu recunoască dreptnl independenţa ţărei noastre. Azi secolul al 19, inii permit a con| zice pe ilustrul orator Gaslelai (Espagl| care a zis, ,câ secolul al 19 e secolul publice lor" ei) zic, că secolul al 19 e colul naţionalităţilor liberali.* Tura sdrobită azi din cauză că a urmat P*l piele lui Machiuvel. Politica cure uu e busntă pe drept* intuirea ca o săgeată către inima act care a urzit'o după cum a zis Shiller. Noi care cerem independenţa şi tot o-dată şi neutralitatea ; putem prin act garanta celor alte pateri, că nn vrem dependenţa peutru alt scop, de cât, â ne patern întări şi să nn atacăm p* meni insă nici alţii să nn ne atace pe Oratornl termină cerând de la d. nistru de externe ca să răspundă la trcbSrile ce a avnt onoare a i le pu« D. ministru de esternr, în cestinnil* terioare, intre oratorul care seafia f1* . A 1 A intre oratorul ca ministru se afli Uinţă ca de la alfa pani Ia omega «istm trebne au fiţi cât se poate de ’-ni pBre refl ci d. Sturzaa care a *otea versori frumoase si no stn-«*• oe se petrece şi in cabinete, ib.neto mnlt mai puternice, cari flile milioane de baionete de a'ş. terasele, cu toate astea nici nnn îscs cn cea mal mare francheţi, nistru continuă arătând ci intre Mş Tnrcia nn s'a ineheiat nlt-ceva 'airmistiţia. Preliminările pâcei nn ipnt decât de rre-o trei zile. In fi nn se prevede alt dec&t oraşele le va ocnpa românii, să'bii pi ruşii J'a dona întrebare daca a niijlori rS pateri a fi ţi noi represen-tonferinţa ce se ra tine pentrn in-picii, d. ministrn arata ci pnte-a scos nici nn cnveat âucă, nici soarta Turciei. Apoi araţi ci ro-isnfiă cel mai mare credit tntnlor >lte pnterl din cansa lealităţii cn 4 i purtat tot-d’a-nna fi ci românii i rafa prin caracternl lor. * aere închiderea discn(ianei. ifclurza I. vorbeşte contra. ani depnne moţinnea urn itoare arma espliciriior date de gnvern >. pe deplin satisfăcută şi plini de « ca pani la sfârşit guvernul va t aceeaşi cale ca pâui acnm o po-aţionali, trece la ordinea zilei. Gridifteana vorbeşte contra ace-ţinni şi depnne o altă moţiune, ţuim-nunistrn erată ci nn cere nn (indemnitate de cele cea ficnt dar II de încredere. m. Ionescn, cere ca Camera si dea B încredere în gnvern, apoi cere de r® nistru de externe, să nn se mai J când ii se fac Interpelări căci * P' i trebne si ştie când va fi moţii când Europa o va întreba de cele I re închiderea discnţiuneî şi se pri- jridişUann işi retrage motinnes. sune la vot moţiunea cea d'ânteid »> imeşte cn unanimitate, f.itărlăgeanu raporUtornl comisiuneî ire in privinţa alegerei colegiului de Buzii, dă citire raportului co-lel care conchide pentru validare. ! luând nimeni cuvântul se pune la «portul comisinnel şi se primpşte. •>1ipri şedinţe declari de deputat pe d. * h oman. pinistra al căitelor depoae nn pro-teatru deschiderea pe seama d-loi tjra de finance, nnnl credit supiimen-l 19,492 lei 50 bani. Bidinea zilei se pune pro'ctul de PI responsabilităţi miuisteriale. Ereipioge amendamentul d-lui Sturd/.a polul 19 devenit 18. (pune la vot art. 13 şi se primeşte ■i lireuţinne. iiolele 20, 21, 22, se votează fără ■a fi ine. i articolul 23 ia cnrâstnl d. Cantilie j Slendn ’l şi cere ca camera să fie jude faci instrucţiunea iar nu nn co-.1 din Cameră. Ip al Ferechide combate cele zise de d. I “' *• .... Bal Geani susţine articolul din procct. pune la vot articolul 23 devenit 22 irimesce. a d orele 5 şedinţa se ridici annnţân-| cea viitoare pentru 9 Fevraurie. )E PE CAMPOL DE RESBOID JSSPONPINŢA PARTICULARĂ TXTS^Î3XJ3-.XJX red ci nu va fi firi interes a alnscurt mişcarea brigăzii noas* ca corp de recunoaştere şi In Ti o descrie şi momentele când da de roşiori forma flancul stâng t miatel ce înconjura cu Încetul icetul Vidinul pftnâ ce am mâ-toatâ turcimea In Vidin. ■Şioril, cavaleria noastră de lift câril susţinerea apaşi greU In până budgetarâ comparativ cu leria uşoară teritorială, aU fftcut lecursul campaniei serviţii cari i inpenseazâ Însutit ceea ce s’a uit pentru susţi nerea acestui corp de la înfiinţarea Iul şi pânâ astâ-z.I. Ca dovadă despre cele zise, avem raporturile diferiţilor generali ruşi supt a căror comandă a stat această brigadă pe timpul Inconjurâr 3lupului retranşat de la Plevr ce e rar In istoria resb??i -a şarjat brigada de roşiori In contra infanteriei cu plin succes respingând un corp de 3000 infanterie turcă ! Prin acest pxemplu am vroit numai să dovedesc că roşiorii aO întrecut prin avântul lor militâresc, chiar aşteptările optimiştilor, şi desfid pe ori şi cine, care ar crede că şi o cavalerie alt-fel organisatâ de cât cea permanentă ar putea aduce servicii egale ; căci mal cu seamă la cavalerie se recere o instrucţie mai întinsă, In cât nu numai soldatul, dar şi calul să fie cât să poate bine exercitat, nu ca cavaleria noastră teritorială care trebue radical organi-satâ, mal cu seamă caii lor trebue să fie mal buni şi mai exercitaţi, căci alt-fel cavaleria noastră teritorială nu face nici 3 parale vis-a-vis de o cavalerie puţin mat des-voltatâ de cât başi-buzucii turceşti. Fiind că In corespondenţa actuală m'am ocupat aşa de Întins despre cavaleria noastră de linie, cred că onor. public cetitor se va interesa şi de acţiunea acestui corp cu oca-siunea înconjurării Vidinului. La 3 Ianuarie a. r. a ajuns brigada de roşiori comandată de d. colonel Creţeanu la satul Uelacada fiind lsoţită şi de artilerie călâ-reaţâ care a deschis o vie bornbar.-dare asupra satului Tatardgic ocupat de turci; după o scurtă bombardare şi desfăşurarea cavaleriei noastre In câmpul din ’naintea Ta-targicului aragonit InVidin, pe cer-cbeji cari făceau aceea parte nesigură. De la Uelacada a pornit întreaga brigadă mal de parte în recunoaşteri. MercurI în 4 Ianoarie trecând prin pădurea de pe lângă Dincoviţa a dat de o numeroasă infanterie turcească şi după o scurtă luptă In care din partea roşiorilor s’a rănit numai un om şi doi cal, s’aU retras turcii la satul Dincoviţa, ear brigada de roşiori a luat drumul spre Florentin, de unde un mic detaşament sub conducerea deşteptului şi curagiosulul locotenent Lambrino a Împins recunoaşterea până la satul Ciunguruşi aproape de Vidin, gonind cu ocazia acestei recunoaşteri nişte cerchezi ce bântuiaU âncă partea nord-ves-ticâ de pe lângă Vidin, iar din zioa acestei recunoaşteri adică de la 8 Ianuarie, nu s'a uial arătat nici un cerchez sad başl-buznc afară de Vidin. Vimrl In 13 Ianuarie a ajuns Întreaga brigada In faţa satelor Ca-pitanovţa, Chirimbec şi Şlu, în stânga renumitului sat Sinârdan, renumit prin lupta din această zi glorioasă pentru armata roD'ână. Soarele s’a ridicat din patul sâU purpuriu In plină splendoare şi se credea că ziua de 13 Ianuarie va fi senină; când pe la 8 ore de dimineaţă a început a se lăsa o c?aţâ, dar o ceaţă aşa de deasă, încât pe la 500 de paşi nu e mal putea distinge un corp de armată, şi spre norocirea asaltatorilor nu s’a mal ridicat ceaţa toată ziua , încât sub proteiţiunea acestui aliat natural a înaintat armata noastrl spre redutele inimice. Lupta de la Smărdan a început printr'un uşor foc de pU8;i ,ie dimineaţă, căci sa întâmplat că infanteria turcească a dat de infanteria noastră afară de lntăriturile satului Smărdau şi după o scurtă lup a 8’rt retras In redutele Smărdanulul. De TIMPUL aici Înainte a început o vie canonadă şi pe la 3 ore d. a. a început înaintarea infanteriei noastre. O pârâiturâ groasnicâ jde pusei, care se putea asemăna cu bătaia tonelor, se auzea fără întrerupere până la 6 ore seara când s'a făcut asaltul ultim şi definitiv asupra redutelor formidabile de la Smărdau cu care ocasiune am făcut 216 priso-nierl turci cu G tunuri. Prin luarea Smărdanulul a picat cheia Întăririlor înaintate a Vidi-uulul in măinele noastre căci satul Smărdan afară că a fost mal tare Întărit de cât cele-l’alte sate din prejurul Vidinului având şi o garnizoană mal mare, dar este unul dintre satele cele ma> apropiate de Vidin. A doua zi a urmat o vie canonadă, brigada de roşiori care sta nemişcată In dreptul satelor Capi-tanovţâ, Chitimbec şi Şlu, ocupate încă de turci, a fost bombardată toată zioa dar fără efect, şi văzând turcii că cavaleria noastră stă neclintită subt ploaia de obuse, s’a retras in noaptea de la 14 spre 15 Ianuarie din satele întărite Oapita-novţâ, Chirimbec şi Şlu, In cât dimineaţa 15 Ianuarie, a ocupat cavaleria noastră toate poziţiile In stânga Smârdanulul şi până la malul Dunărei, şi In revărsatul razilor soarelui s’aU vâzut turcii din Vidin Inpresuraţt la distanţă de o bâtae de puşcă de vedetele noastre in sus. .In 15 Ianuarie s’a strâns cercul de fer de îngonjurare Inprejurul Vidinul u I nepermiţând turcilor de aici nainte a mar eşi afară din Vidin. Cred că nu va fi fără interes pentru onor. public cetitor a cunoasce mal de aproape felul Intâriturilor turcesc!, de aceea vroiil să schiţez in scurt mo lul de apărare a turcilor. Fie care sat din prejurul Vidinul u r este înconjurat ca mai multe redute, şi redutele unui sat se bagă printr'un şanţ cu redutele satului proxim; şanţurile şi redutele sunt bine lucrate şi umplute până la glesna piciorului cu paie. — înaintea redutelor mai sunt şanţuri Înaintate aşa In cât fie-care redută să mai poate apăra la o distanţă de 100 de paşi, şi tocmai după ce se vede imposibil ţinerea acestor posi-ţil Înaintate se retrag toţi In redută unde-şl concentrează toţi focul asupra asaltatorilor. Acuma vine întâritura cetăţii Vidin propiU zis, AntâiU este un canal adânc de apâ împrejurul cetăţii; după aceia viu redutele formidabile imprejurul Vidinului a căror capete seamănă de departe ca nisce ziduri negre de o inâlţime unei oase cu 3 rânduri. După Întăririle aceste, vine zidul cetăţii de o grosime extraordinară in căt, după informaţiunt ce am primit de la locuitorii din prejurul Vidinului, pe zidul cetăţii pot să umble 3 care unul lângă altul. Acuma câte-va araCnuute despre Opiniunea turcilor faţă cu armata noastră. Locuitorii din Capitanovţă.Chiriru-bec şi ŞlU mi-aU inpărtâşit toţi in-tr’un mod conglâsuitor că turcii s’aU speriat formal de armata noastră. llim-başa couducâtorul oştire! din cele trei sate sus menţionate se tân-guia locuitorilor că nu mal este chip a ţine mal departe aeste sate, căci inimicii daU de vr’o câte-va ori din puşti şi după aceia vin .orbi cu puşca in mână* asupra lor nebă-gâud In seamă iinpnşc&turile turcilor. Despre armata care’i Înconjoară uu ernU la Început clarificaţi ce anume armată este ; căci rezonau ast-fel, mai cu seamă când bombardau brigada de roşiori toată ziua fără nici nn efect, că acestea nu sunt ruşi că, ştim că, ruşii fug cănd dai cu tunuri; nici români nu sunt căci şi aceştia ar trebui să fugă; de sârbi nici vorbă că fug 'nainte de ce dai cu tunu, acestea trebui să fie o altă naţie care a venit ruşilor iu ajutor, căci baţi cu tunul ln-tr’ânşil şi el nici nu se urnesc din loc; din care cauză s’aU şi retras noaptea în Vidin părăsind posiţiu-nile lor intârite din satele aceste. Cred că acuma sunt pe deplin convinşi turcii că oastea care stă neclintită in ploaia obusurilor nn este altă oaste de cât cea română. CRONICA Aflăm că, deşi d. senator Vioreanu a cerut d-lul ministru de finance toate dosarele relative la interpelaţiunea sa, In privinţa daraverurilor băneşti ale d lui arendaş Cogâlniceanu cu statul, administraţiunea domenielor insă nu ’l-a Înaintat de cât câte-va dosare de puţin interes, şi mal nici unul relativ la afacerea arenzilor Vatrer-Vâcăreştilor. Onor. d. Vioreanu Insă este unul din acel mandatari ai naţiunel, cari sciU a-şi Împlini datoria, cn acel im perturbabil sânge rece şi cu acea demnitate, ce disting earaererele tari şi Înalte, cari nu se cobor nici o-datâ a face transacţiuni pe cari le reprobă o conştiinţă onestă şi demnă. D-sa a cerut dar toate dosarele privitoare la afacerea ce a luat in mână, şi nu ne Indouiin că, junele ministru de finance va da ordine severe, ca administraţiunea domenielor să pue toate aceste dosare la diaposiţiunea onorabilului senator iute rpelant. ULTIME SCIRI (Agenţia Havai). — Serviciul de la 21 Fevruarie, 9 ore dimineaţa.— Pari» 30 Fevruarie. Sa asigură din bun isvor că lordul Derbv şi prinţul Bismarek daclarând că n’afl să fie de faţă la congres, prinţnl Gorciacoff a făcut o declaraţie identică. Koma, 20 Fevruarie* Alegerea Papei s’a anunţat din marea loge a baeilicei. Papa s’a înfăţişat in loge dând bine-cnvântarea. Mulţimea l’a primit cn aplanse foarte vil. Alegerea face îndeobşte o impresinne foarte favorabilă, de oare-ce cardinalul Pucci a fost candidatul cardinalilor moderaţi. Mr. de Sdgur a fuconosciinţat numai de cât pe Papa că'i va preeinta in dată nn milion de franci ca cel ântâifl di-naral episcopatului frances. Athrna, 20 Fcrruaire. Provincia Arniiro şi-a proclamat anexarea Ia Grecia. Un guvern provisoriil funcţionează în provincie. Noi forţe turceşti s’a3 grămădit la Volo, spre a ataca pe insurgenţi la Macriniţa. A eşit de sub tipar şi se află de vânzare* la magasinele de musică ale d-lor Gebauer şi Şandrovits , şi la autor : CÂNTECUL ROŞIORILOR IDE LA VEDR Dedicat Măriel-Sale DOMNITORULUI ROMANILOR CAROL I. Poesia de locotenent de «Ut major K C. MANIl l,ESCU. PENTRU VOCE SI PIANO de CA ROI, PAŞII, I, jan. Preţul 1 leii bani 50. DIRECTII NEA GENERALĂ A ARCHIVELOR STAT0LDI. A eşit de seb presă şi ne va pune peste puţin in venzare prima aer ie a publica (iu-m lor iftorice-filologite ale Direcţiunii generale a Arehivelor Staluluit sub titlul de: Cuvente den Bâtrâni limba română vorbită intre anii 1550—1600. studiu pnleograflic şi linguietic de 13- T?- H ASDEU cn o introducere asupra importanţei şi direcţiunii sciinţifice a filologiei române, de celebrul liogniet german HUGO SCHUCHAPDT Acest volnra, aproape 400 pagine în —8 mare, coprinde, afară de introducerea generală: I. Treî-zecI şi trei texturi, cu cercetări introductive şi vaste adnotaţiuni istorice paleografie#, economice, juridice, linguis-tice etc. II. Un glosar documentai dintre anii 1535 — 1592. III. Un specimen de dicţionar etimologic al limbei române pe baea nnnl vocabular mannscrie de la 1600. IV. Şeaee indici analitice. V. Vr'o cincl-zecl de fac-siruile de pe portrete, manuscrise, iscălituri, pece-ţl, semne de hârtie etc. etc. SALA ATHENEULU1 Duminecă 12 Fevrnarie 1878, în profitul răniţilor români, Serată muzicală şl teatrală, dată de elevele institnlnl d-nei Maria Gacketatter snb direcţiunea d-lor L. Veiueter şi L. Milde cn graţiosul concurs al d-lor L. Wiest şi P. Niţescn. ÂUtja Sa Streuisimă, ilUria Sa Doamna, la bine-voi a onora această serată eu augusta sa prestufd. PROGRAMA PARTEA I. 1 II dno de Foscari de Cramer cn 4 mâini cn acompagDament de orchestră de d-rele L. Scctti, şi Rosescu. 2 Norma de Jael eeecntată de d-ra C. Metz. 3 DonI ochi de d. Ventura cântat de d-ra E. Littman. 4. A Sereuadă de Schubert, B. Adio la Varşovia, nocturnă pentrn vioară şi piano esecutate de d. Niţescn şi d-ra A. Fnsea. 5. Păstorii din Piemonte cor cântat de eleve. 6. Muta de la Porţiei de Anber pentru piano, vioară şi violonaelă, eeecntată de d-ra C. Metz, d. Viest şi Kroger. PARTEA II 1. Uvertura din Stradella de Flotow cn patru mâini eseentatăjde d-rele L. Scolti şi Z. Dumitrescn. Sora lui .TocrNse Comedie intr'un net. PERSOANELE D. Dnval......., . . D-ra Lonisa Scolti . Jocrieee servitornl d-lai Dnval. Maria Zavaroff D-ua Dnchanelle ..... Zoe Duuiitreacă • Charlota, eora d-lni Jocrisse......., Elena Vlădeecu D-ra Ermina, fica d-nei Duchanelle......... Caterina Metz 3 Souetă patetică de Bethoven, eeecntată de d-ra M. Roeescn. 4 Primăvara, de Gounod cântată de d-ra E. Littman. 5 Capriciu pe motive române pentrn piano şi vioară compus şi eseentat de d. P. Niţiscn, şi L. Weineter. 6 Stndifl Galop de Qnidant esecutată de d-ra A. Fnssea. 7 Concert de Weber cu acompagnament de orchestră esecutat de d-ra C. M-tz. 8 Gingaşi floare cor esecutat de eleve, urmat d'un danţ naţional in costum naţional.— Începutul la 8 ore precis. Moral Gsaro tai» public că dă consultaţiunî medico chirurgicale la domiciliul său din stradi Fântânei 84, in tote filele de la ora 5 — 8 după urneaţi. Pentru cel fără mijldce coasu’teţiile vor flgratuite. A eşib de sub tipar „Inveţăuiân-tul intuitiv*, CONDUCTOR pentru INSTITUTORI SI INVKTATOKl de DIMITRIE DOMNIŞOR Institutor Preţul 60 bitul. Curăţirea ^itiijroln) Curarisin Dartn», C jj, |)Buhf le ven-ri re, cu siropul ilwpur.iiit ui tloctoruluî Cil \ li LI'!, «lin Puris. Băile «iile minerul»’, hapurile dcpn-rative, Pomada anti-durtrous i (V. z.i notiţw). TIUNŞI (Ireaiorroicle-) Potuidă uirari-sind în trei <,lile. In Paris, la D. Ch ible, rno Vivionne, :lii. PLUS DE CO PA H U Kăril ('opului S.ropul cu citr.te de |fer nl Dr. CllABLK, viu-dici pe (lata ecuhinientii , slăbeşte vin» cannluloî, precum Damelor POALA ALBA (Ies pertes blanchcs.) lujecţinni pentru f mei. Iu Paris, la 1). Chahle. rue Yivienne, :5(i. Depos t la f.înnaciela D lor Ziirner, IC.it---dorfer k Ei tel, şi la D. Ovessa, Drogistul. EPIIROPIA SEMINARIULUJ NIPHON MITROPOLITUL FTJBXalC^TXE No. 5. Io ani cu începere de la Sf. Oeorge viitor; se publică <^ioa de 15 Februar.e viitor cănd se va ţine din nod licitaţia. Amatorii se vor presenta Iu arOtata tji la localul cancelariei Epitropiei, strada Fjlaretu No. 2, de la orele 12 — 4 p. m. spre a concora fiind Însoţiţi şi de cuvenitele garanţii In nnmerar sad efecte pnblice; iar condiţiunele se pot vedea In orl-ce iji de lucru la cancelaria. — Se pune In vederea amatorilor ca pe moşia Bâţcovenil se afiA deja semănate 300 pogone cn grăfl de Baiiat şi pe moşia Kiajna asemenea 200 pogdne cn grâd alb. EPIIROPIA SEM1NARIULUI NIPHON MITROPOLITUL 3? XJ BLIC -A. T I E No. 10. Epitropia are trebuinţă a cumpera obligaţiuul Domeniale In valdro de la 15—20 uiiî lei, purtănd cnponnl de Ianuarifl anul curent.— Plata acestor obligaţinnt se va face prin cnpone Dor “niale esigibile la 1-ifl Iulifl anul treflat. pentru acesta se va ţine licitaţie In dioa ’e 18 Febrnariil curent la cancelari* Epiumiet, strada Filaretn No. 2, la orele ÎL 'iii «•: M-KS-: LINGERIELE CKLB MAI HFTINIi, l’IUCTIUK ¥1 IIUliAIMLH ss pdte cumpăra cn ocesiunea liquidăret a FiBIIICÎI OS PiNZA SI LINGSRIE DIN ViENA IN DSPOSITUL GBNE8AL IN B0CDRESC1 Culeii .MogoşoieJ, l’al.-itul Dacia. vis-â-vis de mngasia D-nel A. Carissi unde se pot găsi încă următorele mărfuri in alegerea cea mai strălucită şi bogată, pentru a cărora următorele mârturi in alegerea cea mal cualilate şi provenienţa se ia garanţia cea mai severă I Câmaşe de damă de ţlica Io O' -ml.t si du ClnfFun, brodate, simpli şi garnisite de fr. I, ă, 8, 11 până In 18 fr. j Cămaşe de damă (Ie nopte, do |».»cal fr:inţuS»xo şi (le olandă, Humple şi brodate da fr. 0.50, 0, 12, 16 până la I!) fr. i Cămaşe barbătescă albă semplă, l’.qu-t de ernă, garnisite şi brodate de fr. de fr. 4.50, 0.50, 9.75, 12, 18 fană do fr. 8.50, 5, 0.50, până la 9.50. 9 până până ' a 11 fr. 9 fr. de fr. II, I I, până la 20 fr. I Pereche pantaloni de damă, do ciufloii, 7, 7. -, până la II fr. I Fustă de damă, de 1‘ercal şi de Pichet de ernă, semplă, garnisite şi brodate, la 2 I fr. I Pereche pantaloni bărbătesc!, de Croise alb, do Pichet de ernă, şi de Olandă, I Corset de damă diferite fasonări de fr, 8, 4,50, 7 până la 10 fr. I Hăinuţă de fetite de flanel colorate d« fr. 8, 10, până la 14 fr. I Fustă de damă de flanelă colorate de fr. 10, 12, până la 15 fr. I Cămaşe de f anelă albă seu colorată de f . 7, 9, 11, până la 11 f . 12 Gulere bărhătesci d<- Percal şi de Olnudă cele mai moderne fasona, de fr. 5, 7, 6 Perechi Manchete foon după alegere de Percal şi de O.nudă de fr. 5.50, 7.5<>, 6 Perechi Ciorapi bărbâtesci ?i de dame, de bumbac, de lină, de tild’ecosse şi mătase, I Plapumă de lină seu de mătasâ, de fj. 12, 10, 19, 21 până la 35 fr. I Tart n enylesec de fr. Ls 21 până la 29 fr. I Batistă de linii cu Monograme brodate de fr. 3, 5, pâuă la 7 fr. G Baitsle albe cu bordure colorate tivite, de fr. 2, 3, 4 până la 8 fr. 6 Batiste de Olandă curată de fr. 3, 4, 0, 7, până la 11 fr. 6 Prosope de aţă adevărată de fr. 5, 7, 8, 10 până la 13 fr. G Şervete de masă de Olandă curată, de fr. 4, 0, 8, 11, până la 14 fr. I Faţă de masă albă sae colorată de inu curat pentru G persone, de fr. 0, 8, I Faţă de masă a'bă de inu curată pentru 12 persone 10, I 10 până la 21 I Bucată de O’andă de Rumburg 36 de coţi, de fr. 17, 19. până la 28 fr. I Bucată Olandă de Belgia 45 de coţi, de fr. 32, 38, 10 jână la 52 fr. I Bucată de Olandă de Irlanda 58 de coţT, d« i>. 14, 58, 01 până la 80 fr. I Burată de Olandă de Rumburg 62 de coţi, de fr. 00, 05, 70 până la 92 fr. I Bucată Olandă de Bie’efe’d 62 de coţi, de fr. 7 4, 85 până la 115 fr. I Toile de Batiste 60 de coţi, de fr. 120 ţ fmS la 190 fr. I Bucată de Olandă de Rumburg de cercei într'o foiă2'/.2 coţi de lăţime pentru 6 cercefurl de fr. 42, 18 pâuă la 50 fr. 10 fr. pana la 12 fr. Bucată de Pichet de ernă 36 de coţi de fr. 20 31 pănă la 4fi fr. ZESTRE COMPLECTE, LINGERIE PENTRU OTELURI cn priţuri mai ales reduse. Singurul Deposit general pentru România Diiciiiosci, Calea Mogoşoiel, Dalaiul Dacia, vis-â-vis (le Magasia D-nel A. Carissi. FABRICA de CHARTIE MECHAN1CA de la ZÂRNESCI, LÂNGĂ BRAŞOV LA TYPOGRAFIA TH1EL & WEISS PALATUL .DACIA.* tcke librAriile din ţerA «e afli de venŞare : Şl la prodnee chârtiă de tipar in diverse calităţi in formate de cele urni mari unitate dontrn (Jiuro A se adresa la direcţiunea nnm tei fabrice în Braşov, Strada Catarina No. 402. METODA DE COBI NATURALA drept contrast la VĂTĂMĂRILE practicei medicale Singura şi sigura pată contra morţM premature şi lângexirel cronice de Aug. Wilh. Konig. PREŢUL 2 LEI NUOÎ. REGULILE CE T K E B U E P A ţ> IT E pentru a AJUNGE LA 0 BATRANETA ÎNAINTATA PREŢUL 50 CENTIM. A cşlt de sub tipar şi la un total de : 10 milidne 403,250 Fr T6te aceste premiurl vor fi traie în secpunl. Tragerea ânteiel secţiuni i ceţ dupe cum s a tis mal sus, )a 5 Martie 187 Tragerile celor alte secţiuni vor urmări pede, ast-fel în cit tragerile tutor necţ unilor—şi prin urmarea intregel loterii si fie terminate in câte-va septâinânl. Ftft preciul lotului cum l a fixat gi vernul: 70 Fr. pentru loturile orig. între) 35 , pentru juTgtăţlde lot. orij 17‘/a „ pentru sferturi de lot. oriţ Expediez .aceste lotur originale, revestil i armele Statului, in timpul prii dom pentru tragerea care va aven loc, in conte trimitere! preciulul, fie in biletele de bana francesă sau altele, fin in trate pentr Triest, Pesta, Viena, Paris, Londra, (JdesM sau cea ce este şi mal comod, prin m«nd# de postă, plătind preţul la posta români Fie-caae trimiteri de loturi va fi însoţit de programul oficial al tragerel şi imedi* dnpft tragere, purtĂtoril de loturi vor prii mi lista oficială a răsuflatului. Direcţiunea loteriei trimite pe dală prii intermediarul meu, sumele câştigate. Pate tragerel fiind apropiată, rog să mi să trimită couiandele cât mal cărând, pentru a'ml fi posibil a executa tdte ordimle. i N REISS, Col lector en şef al Statalul 1* BRU1ST3VIC. (Germania de Nord). Din România sctisorele ajung Ia Brun«« vie in 80 ore. Rog a scrie in limba fran^ cesătlecă se pdte decă nu, în cea română, englesă, italiană. Bureau d’Annonces. Steiner. HamboBl în modul ce! mai uoQ şi elegant aprobat oferă nn lucra eolid frumos cn fidelitatea şi pictnră , de ori-ce fol de mărime, Iş t în cel mnî înalt grad prin care »* L