•L JUOI 9 FEVRUARIE. tOKT^i^EisrTEx.E. IN TOATa ROMANŢA ...................I. n. 48 3 Ij«I................. » 24 l* I ml.................. , 12 IN SfRAINATATE : .................. 6^ INŞKBŢIUNI ŞI RECLAME: de 30 litere petit, pagi da IV, 30 bani. ligi na JII, 60 bani, pe pag. II, 2 lei noi. Reclame 2 lei noi linia. lin numer In capitală 10 bani. ESE IN TOATE.Z1LELF, DE LUCRU. Hiui'oul Rfidaptiel si A-d rninis t vn t, iei: Halatul .Dacia.* ♦ » • ANUL III. — 1878- _A.lsTXJ N" CIUBI- gp pr;imesc in străinătate : La D-nil lina*an-ttein A Vogler In Vieniia, Walfiseh(ţ»si" 10, A. OpptUk in Vienna, 8‘uljenbastei 2; JiiiAo-Motse in Vienna, Seilerstitte 2: Vineţite Ariiitla in Vienna, Teinfalt*trM«e 17 PUJipp IM in Vinnnn, Eieheiibachffasse 11 : />. I.ngn A Comp. in Pejta (i ]Iara.i-LaffU< A Comp. in Paria, C. Ariam 2, Cirrcfur de Ia Crai a* Rouge 2, Paria. Scrisori nefrancate nu ae primeac. Articolele nepublicate ie vor arde. Un numer In Districte 15 bani. ■I de Răcoresc!, 7 Fevruarip. | Rurale...... 94 8, 94 [ lVimtniale .... 90 kt funciar rural . . 831/» 83 url>3ti . . 72/. 72 1. municipal al CapiL 82 V. 82 [. Pensii...... 125 --- Dacia...... 200 --- România ..... 45 --- municipal cq premii 21 201', i RotnAnâ..... --- --- I- 3 luni...... l049i 1001 8 M....... 2525 2525 * » ...... --- --- l2S*/2 1231 Cornul de Vicnn, 10 Ecvruarie. Renta ungari in aur .... 01 90 Bonuri de tesaur utg , I ei»i«. 117 — . > , II * 110 S0 împrumutul austr, in h.trtie . (j'l 60 » 9 , argint . 66 D6 Renta austriaca în tur ... 75 — Loee din 1866.............. 117 76 Acţiunile b&ncet naţionale . . 798 —• . . austr. de credit 2'1J 76 , n ungare » 222 75 Argint....................... 104 76 Ducatul...................... 5 84 Napoleonul.................... 9 46 100 mărci germane............ 58 30 Carnal de Rerlln, 19 Februarie Acţiunile Cuilonforate române. 24 80 Obligaţiunile rimilne Ca/« . . 72 no Priorităţile C. fer. rom. 8,l/« 73 75 Iinp-amutiil Oppenheim ... 90 50 Napoleonul......................IS 23 Viena, termen lung............ Paria . acurt .... — — Caleailarnl ijllet Jnol 9 Fevruarie. Patronul ai lai; Mart. Nicef r. R»:H5ritul aoarelul: 0 ore -49 min. Apusul aoarelul ; 5 ore 96 inin. Pasele tunel; Primul Quart. PLECAREA TRENUBILOR Hnenresc Suceava Bucureacl . . . . 8.l5n 10. Plneacl...........9.50 n 12. Brăila............1.58 n 5.45 <} 7.15 Teciieiil.........4.38 n 11.0 Roman.............9.05 ij 4.45 Suceava, sosire . . 12.03 .j 9.55 n Baonreac—Verclorova Btieireacl............8.—d 8,05 n Piteşti...............11.211} 10.15 n Slatina...............2. — il Craiova................4.17 4 Virciorova, sosire . . 9.01 nu Sneeava— Bocnrescl 5.11 d 3.45 ,] 6.46 d 12.30 .1 5.10 4 8.10 n Suceava.........6 Roman...........8. Teeuciu.........12.30 Brăila............3.08 n Ploeacl..........7.12 d Bucureacl, aoaire 8.80 (J Verelorosa — Bncorescl Vereiorova...............6.45 <} Craiova ................11.44 •) Slatina............... . 1 51 ■} Pitejtl...................4.42 .) “58 1 1.45 « 430 , Bucureacl, aoaire 7.15 , 7.40 i 11.20 , llncorrscl—Iilor .rin Bucureacl...............9.15 d Giurgiu, sosire.........11.35 -j Wlurgln- Boeureecl Giurgiu..................0.26 ij Bucureacl, aoaire........ 9 48 4 (Jala|l —Itarboal Galaţi............1.20 n 8 25 4 Barboţl, aoaire . . 1.55 n 4 Barliojl— Galaţi Barboţl..........2.55 n 6.25 n Galaţi, aoaire . . . 3.30 n 7.— n 8.06 u 8.27 n 4.45 n 7.174 7.30 n 8.05 4 7.25 n 8. - n scuti telegrafice din "OII iE ST ;ÎAINE PrraalllM. 16 Pevrurie. overuLl a preseut it senatului an proect Ige, prin care, din cansa nposiţinneî Sxarsale, terminal Jintranirii consiliilor icrala se pnne pe 8 Aprilie. S’a primit ijenţa pentrn acest proiect. crea unui senator pe viaţă nici a-alată n'a dat resnltat, Carsyon (Ireapta) jr mit 135, iară Le Franc (jtrengS) 133 ptrri. Noua alegere se va face Marţi. Roma, 16 Fevruarie. Iapă ceremonia fanebrală din Capela tină cardinalii oft primit pe ambasa-*>1 Franţei ţi pe acela al Portugaliei , ad dat expresie condolenţei guvernelor. 9upă Voce dala Verita* lucrările penI conclavi ee urmează fără cnrmare; ee d i însă, că ele na vor fi gata până St. Petersbnrg, 15 Fevruarie. .Agenţia Rusească*, ţi »Journal de St. atersburg*, iu deplin acord cu cele-lalte [►, privesc intrarea flotei engle7.eştî îil danele contra voinţei Snltsnnlnl, ,ca Ucare a tractatului încheiat in annl ■>•) la Paris.* Roma. 15 Fevruarie- '.iii după celebrările din Capela Si\-2 Cardinalii g'aii intrnnit in sala Con-rială, nnde s'a fScnt cea d’âleî pri-a corpului diplomatic. Ia frunte a at Ambasadorul JAustriei, apoi acela Spaniei ţi în urmă aceia din Bavaria, pia, Brasilia, Costa-Rica şi Bolivia. Pesta, 15 Fevruari». 1 'Articolele pacifice ale |ziarelor tnrcofile 1 Viena produc nemulţumire tn toate t< urile partidelor politice ţi sunt com-ftute cn asprime chiar da foile cele mai Sziţionale. In şedinţa de azi a Dietei s’a t insoscenă mişcătoare în desbaterea nsn-8 taxelor vamale. (Csanadi*, an frondenr loscnt, a zis câ Tisza stă in privirea pne-îii cn Anstria pe aceeaşi linie cn Gor-■ Amendol afi trădat Ungaria. Prezi-Vtol il luă cuv&ntnl, dnpă care armă o konstraţie sgomotoasă a stângei. Pre-lentnl aâ protestat contra discutării merilor sale, apoi desbaterea s’a eonii at. Pnnstantlnopol, 15 Februarie. Irurernui ia măsuri de-a transporta in nd in Asia 15,000 de omeni din gar-[ .jscb de aci. Ocuparea imprejurimi'or de 16 Rnşî, caie se va întâmpla incnrSnd strîmtora foarte mnlt raional garni-nel de aici, deci guvernul s’a rî/.nt l de-a hotărt dislocarea trupelor. Tor. urile, confundate tn baia de la Smirna, or scoate peste câte-va zile. Londra, 15 Fevruarie. a întrebarea Ini Servis, Bonrke a res-is, că gavernul a primit raport despre ii, c'ar fi spânzurat pe câţt-va Poloni, rea raporturilor nn se cuvine a se face 'te de-a primi informaţii mai detaliate. 'Ionii din Constautinopol a ti cernt 0-re la d. Lsvard, guvernul i-a cornului Layard, cum c# străinilor nn li ate da ocrotire engleză, dar că s* a face servicii celor în nevoie , «pre a le face cn pntinţă să Jajungă în locuri mai sigure. La o întrebare a lui Gladstone, North-cots declară, că nu este informat despre interesele speciale anstriaee, pe cari An-drassy le-ar ff espns principelui Gorcibkoff". Northcots declnră asupra altor întrebări, c’ar fi auzit de t (00 mateloţl ruşi c'aQ treent presta Dnnare, dar nn ştie, dacă au treent Bulgaria. La protestul Angliei contra ocupării Constantinopolnlni n’aă sosit respnnsnl Roşiei. SCIRl TELEGRAFCE ALE .TIMPDLUI* (Agen|a Havaj). — Serviciul da la 10. februarie, 4 ore seara.— Viena, 18 Fevruarie. Ia Camera reprezentanţilor princip le Auersperg respnnzend la ojnterpelaţielasnpra afacerilor Orientalul, a zis că bazele păcii sânt in esenţă conforme cn comnnicaţia nile ziarelor din St. Petersbnrg. Gnvernnl nn ştie nitnic relativ la existenţa nnor alte Btipnlaţiunl. Gavernul declară pe faţă că nn recunoaşte de valabile aceste sti-pnlaţinni, intrn cât ating interesele şi dreptorile raouarchiei, până ce puterile semnatare ale tratatului de Paris nn vor adera asemenea. In vederea intrnniril apropiate a Congreanlui, gnvernnl poate declara in mod general, că nnele din acele stipnlaţinni nn corespund cn interesele monarchiel. Această reservă nn priveşte îmă punctele, cari ating îmbunătăţirea sorţii creştinilor din Orient, ci nnmal sti pnlaţinnile acelea cari sânt de natură a grăbi deplasarea forţelor statelor din Orient şi aceasta intr’nn mod defavorabil monar-chief. Guvernai speră tot-o-dată într’o soluţiona favorabilă. In ori ce caz va considera ca o ţintă a sa de a face sa prevaleze interesele politice şi materiale slemo-narchiei snb toate raporturile. Bticmci JjEVBum ,A tont seigneur. tont honneur*! Cedăm astăzi primul Ioc In fruntea ziarului iubitului nostru poet V. Alexandri; triniiţ^ndu’i in aceste puţine răndurl tributul aduiiraţiunei noastre ne simţim datori tot-o-dat^ a’i cere iertare daca pe dinsul, care n'a aşteptat şi n’avea nevoe ca rin-dirnarca să'l facă poe(“ îl coborlnv astăzi la prosaica meseria de prim> bucureştar. J Rtdaciiutua. CĂTRE GENERALUL FLORESCU Mirceştl, 1 Ianuarie I«78. Amice, vrei să afli ce fac şi cum trăesc In cuibul singuratic în care mă găsesc Departe de-ale lumel petreceri variate Cu intrigi de tot soiul amar înveninate? Mă întrebi cum nu iad parte la lupte sgomotoase Politice numite. . . . dar nepoliticoase ? Cum ed. odinioară de lume iubitor, Ed. pasăre pribeagă, eu, vecinie călător, Mi-am strîns acum aripa de cale ostenită. Şi stad in nemişcare ca apa ’n loc oprită? Aceasta e-o enigmă ce vref ca s’o esplic? Prea bine !.... Cer cuventut. după-obiceid. şi zic : „Ce fac?*—Pe scena lume! privesc cnm se lipeşte Invidia duşmană de tot ce străluceşte, Şi’l roade ce- un verme ascuns sub un stejar. Stejarul cade!...- iazma rîde c'un rîs amar! .Cum vieţuiesc?*—Ca omul ce fapte mari visează Şi scumpe suvenire de prin trecut vănează. Ca sâ'şl măngăe mintea de proastă comedie Ce-o joacă interesul şi trista mişelie ! Inbiam o dată lupta.... dar lupta cea leală Pentru-o idee mare, frumoasă, triumfală, In care luptătorii, cu inima ’ndrăsneaţă Prin arme fără pată se atAcad in faţă. Numind ori-ce lovire piezişă : felonie Şi oarba clevetire : băţoasă infamie! Acum. In loc de arme curate, lucitoare, Ed văd câ se preferă hulirea mâDjitoare ! Ori cine gtâ 'n arenă, de tină are parte.... Ed, nedeprins cu tina, mă ţin de ea departe, Ş aştept să văd sub trăsnet hidoasa pocitură Care-a sădit în ţară invidia şi ură. Pe când eram noi tineri, Florescule, amice, Pe când ori-ce sperare murea, născănd aice, Avnt-am un vis mare, o nobilă dorinţă J)e-a scoate Romănia din trista’f umilinţă Prin jertfe, prin virtute, prin strlnsă înfrăţire . . . Toţi lntr'un gând, cu toţii uniţi într'o simţire, In batalionul sacru, voioşi ne luam rândul. Şi fie-care n parte! c’un dor îşi hrănea gândul: Ed, să deştept prin cânturi mărirea strămoşească, Tu, să re'nvil pe lume armata'i vitejească. — Dar tainic, vis feeric, sublimă nebunie. Avânt semeţ şi falnic de falnică junie! — Atunci, al nostru suflet, prin noii luându-şi sborn). Cn aripa ! uşoară lovea chiar viitorul, Şi ori-ce stăvili nalte, fantasme ’ngrozitoare, Peread în ochii noştri ca negurile ’n soare. Şi eatâ că prin muncă şi ani de stăruinţă Au dat şi flori şi roadă puternica'ţi credinţă, Din sinul ţărei noastre o mlndrâ oaste-apare Menită ca să ’ntreacă a lnrnei aşteptare Prin fapte glorioase din timpi de altă dată... Ea sboară ’n fo.% şi ese cu fruntea ’ncoronată ! 0! ce mlndrie mare simţit-al tu, ca mine!... Dar ce amărăciune sad revărsat tn tine Văzând feciorii noştri păşind măreţ ’nainte. Şi tu... uitat de-o parte, tu, bunul lor părinte.' Noi toţi din depărtare, pe al morţii câmp de pradă. Cătam a zări ’n soare lucind bătrlna-ţl spadă . Ş’a noastră ostăşime, în foc iuţindu şi pasul, Doria, cerea prin tunuri, ca sâ'ţi audă glasul, Căci astă vie, jună, eroică armată. Sub Cuza şi sub Carol prin tine ad fost creată. Şi ţie cu dreptate să cuvinea onorul Fruntaş de-a fi In luptă, tu, organizatorul. Şi însă, tu, victimă de-o oarbă prigonire, AI fost ca un netrebnic, lăsat în părăsire! Netrebnic, tu, netrebnic?.. De când, o! Doamne, ’n lume Lumina zilei poartă al nopţei negru nume ? De când netrebnic este acel ce, cu iubire Consacră o viaţă Întreagă l'a patriei mărire? De când netrebnic omul cu inimă măreaţă Ce ’n luptă pentru Ţară oferă braţ, şi viaţă ? De când netrebnic şeful ce, orr cum bate vântul, Îşi apără stindardul, şi 'şi ţine jurâmăntul?— Amice, fii In pace, alină-a ta durere, In tot oşteanul astâ-zf, tu vezi o mingâere. Căci astă-zî, tot Românul cunoasce, simte n siue Câ arma strămoşească s’ad ascuţit prin tine. Şi când privescl stindardul cu o Iii plini de-nimire. Stindardul vid tresare cu-o mln irâ fllfâire! V. Alexandri. Prinţul Dimitrie Ghica a adresat guvernului. In şedinţa Senatului de ieri Marţi următoarea interpalare : 1) . Dacă guvernul are cunoştinţă de condiţiunile păcii intru-cât ele privesc pe România? 2) . Care sunt principiile ce ad să conducă pe guvern faţă cu viitorul Congres ? 3) . Ce dispoiiţiunl a luat guvernul pe calea diplomatică spre apărarea intereselor ţărei? Estragein din .Politische Corres-pondenz* No. 769, cu data de 13 Fevruarie, următoarea Însemnată corespondenţă asupra căreia atragem luarea aminte a cititorilor noştri : Iată acel articol : .Un corespondent al nostru, care esprimâ vederile cercurilor guver- namentale ruseşti, nc crie din St. Petersburg de la 9 Fevruarie : De vreme ce presa s’a ocupat deja de această afacere, nu se mai poate face o taină dintr'âusa. Nu esistâ in adevăr vr'o condiţiune secretă de pace, Insă esistâ o chestiune personală a Basarabipr. împăratul Alexandru, in pioasele sale simţiminte către reposatnl săd părinte, priveşte această concesiunp ca o satisfacere datorită aducerel lui aminte, şi din această cauză pune nn preţ deosebit pe această chestiune. Pe câtă vreme lumea nu avea cunoştinţă de n-ceastă Împrejurare, ea tot se mal putea, de şi cu greCi, retrage de la ordina zilei, nstă-zi insă . după ce trompeta publieitâţel a trimis'o către cele patru colţuri ale lumel, o retragere în aceasta chestiune a devenit cu rjpputinţâ. Pe lângă a-censta, votul unanim al Cernerilor române a produs impresiunca cea TIMPUL mal defavorabila lntr’un lor foarte înalt. Afacerea a şi mal fost reă a-|incata, şi daca una din părţile interesate se va arata încăpăţînată, împrejurarea se poate preface in picătură acea de apa care face a se vărsa vasul. Toţi bărbaţii cu minte, prevăzători şi cumpătaţi cari se silesc a preintimpina o nenorocire aşa de mare cum ar ti acea a unui resboin obştesc, treime dar să se gândească a găsi mijloace pentru a netezi această greutate şi pentru a pregăti calea unul sfârşit paclnic. Fiind că Camera români a pus această întrebare pe terâmul european. pentru Europa, şi In capul el puterile şi domnitorii cel mal prietini al împăratului Alexandru, nu ar lua oare iniţiativa pentru aducerea unul asemenea sfârşit ? Admiţând că Rusia la negocierile definitive ale pâcel se va arăta marinimoasă şi de-sinteresată şi că se va mulţumi de a fi asicurat pacea pe un timp îndelungat şi de a fi hotărât In mod decisiv chestiunea de umanitate care constitue esenţa şi greutatea capitală a chestiune! Orientală, ce ar lmpedica pe puterile cele bine dispuse pentru Rusia şi anume pentru Suveranul el de a hotărî, ea o dovadă de prietenia şi de recunoscinţă pentru abnegaţinnea ce a dat la lumină şi pentru serviciile aduse pă-cel şi omenirel. să restitue împăratului Alexandru atei» ce Europa ia smuls într'un moment de ispite şi de duşmănia către Rusia. Căt pentru România, sunt de sigur mijloace destule pentru a o despăgubi cu prisos. Pe lângă aceasta, independinţa absoluta , libertatea Dunărei, dărâmarea cetăţilor Turceşti şi un port de comercifi pe Marea-Neagră. nu sunt deja despăgubiri Însemnatei Proectul unei solu-ţiunl prietenesc! a acestei chestiuni soluţiune care ar strânge cât mal de aproape şi pentru tot-deauna lega-mintele aşa de intime dintre cel trei monarhi al Nordului, şi cârora Italia şi Franţa nu ar lntftrziea a se alipi, nu are alta valoare de cât aceia pe care imprejurârile i-o pot da. Daca s’ar Intămpla de altmintrelea, nu ni se va putea imputa de a fi pesimişti pe nedrept, daca dintr’o soluţiune a acestei afaceri tare nu ar ţine In seaml dorinţele Rusiei, am prevedea că s’ar rădica nouri puternici. DIN AFARA Austro-Unşaria. — Guvernele celor doâ părţi ale imperiului Habs-burgic amână respunsul la interpe-laţinnile ce li s’aă făcut relativ la cestiunea orientală. Această amânare nu se va mal putea face de cât pe un timp foarte scurt, de oare-ce In cercurile parlamentare din Pesta nedumirirea e atât de vină In cât Tisza a plecat la Viena spre a se Înţelege cu corniţele Andrassy relativ la respunsul ce va trebui să dea cât mal curănd. Deocamdată nu se poate de loc prevedea, c,â va respunde ministrul maghiar. Atitudinea ziarelor oficioase din Ungaria e Insă foarte res-boinică. Ziarele oficioase din Viena sunt Insă mal rezervate. Ast-fel „Frem lenblatt," lu numărul de la Iu Fevruarie, zice următoarele: .Alarma resboinicâ, care ne re-sună de câte-va zile din coloanele ziarelor maghiare, nu e de loc după gustul nostru. Dacă pledăm Insă pentru moderaţiune, e (iind-câ nici o-datâ nu am privit sângele rece mal mult de cât acum ca o datorie politică şi suntem departe de a susţine o politică de slăbiciune.- Ziarul viem s cere o politică energică şi culminează cu cuvintele: .Noi judecăm despre ruşi şi turci tot cum am judecat In Septemvrie anul trecut. Asiaţl. am zis mai adese-orl pe timpul luptelor sângeroase de la Plevna. asiaţl luptă cu asiaţl. L» 2-r> Septemvrie am zis Ia acest loc «lin cuvânt In cuvânt;* înfrângerile ruseşti pot să lie reparate prin biruinţe ruseşti. Dar prin restabilirea onoare! militare a Rusiei nu se va dovedi, că Rusia, peste graniţele Împărăţiei sale, este capabilă a im-plini vre-o misiune civilisătoare.- In urmă ziarul vienes arată, că ruşii aâ biruit, aă biruit însă pe un imperiă putred şi că ar fi o naivi tate a crede, că Ţarul, care a biruit pe turci, poate să dicteze Europei şi In deosebi Austro-Ungariel. In numărul de la 7 Fevruarie, a-cela-şl ziar constată, că nu ne allăm faţă cu răsboiul, ci faţă cu congresul european, din care va putea să resulte un răsboiă. Italia. — Cestiunea alegerel nou lui Papă a intrat In stadiul el normal. Toate stăruinţele cardinalului Manning şi ale consoţilor săi aâ rămas zadarnice şi maioritatea cardinalii r a hotărât să se ţie conclava In Roma. Dupe cum ne a figură ziarele .Rep. Franc.* şi .Indep. Belg.* chiar guvernul englezesc a declarat prin amhasadornl săă. Sir A. Paget, guvernului italian, că Manning a lucrat contra instrucţiunilor, pe care le primise. Acest resultat se atribue cu deosebire politicei Înţelepte a guvernului Italian, care a ştiut să Îmblânzească pe cardinalii mal moderaţi prin măsurile pe care le-a luat pentru asigurarea libertăţel de de-liberaţiune a colegielor apostolice. .Nici In o ţară din lume, — zice ziarul „Italie*, sfântul colegiă nu a putut găsi posiţiunea favoritoare, pe care a găsit In Italia, Toate contribuesc la aceasta şi populaţiunea din Roma e intru toate unită cu atitudinea guvernului. Corpul diplomatic acreditat pe lângă sfântul Scaun, este cel mal autorisat martor despre ce'e ce constatăm. Intre măsurile pe care le-a luat guvernul italian din consideraţiunl pentru conclavă este şi amănarea întrunirii corpurilor legiuitoare până la 7 Martie, adică după ce se va fi terminat conclava. Despre atitudinea Italiei faţă cu crisa orientală nu circuleazâ nici o ştire mal noă. Până acum ambasadorul Italian de la Constantinopol nu a cerut încă firmanul pentru intrarea vaselor englezeşti in Darda-nele. Ecsasperarea „Romanului* Cine a citit „Românul* de Marţi 6 Februarie, trebue să înţeleagă disperata sa turbare. „Românul* (bine Înţeles ziarul ;) când este redus la ecsasperare prin logica faptelor şi prin strlnsa argumentaţie a polemicei, atunci el are recurs la un stil mistic, appocalyptic, enigmatic. El vorbeşte In parabole. In lo-gogrife In stilul Sybilelor, el are o limbegiu aparte care este In tot-d’a-una la dănsul pronosticul perderil busolei, reducerea sa In extremis, In fine complecta sa rătăcire. Astfel citind primul săă Bucureşti de la 6 Februarie, Revista sa, Haă ar- ticolul săă de fond, cine vaşl remâ-ne uimit de devagaţiunile ce el coprinde, de mistifieiiţiunilo şi Intorto-cliierile ce rees până la evidenţă din substanţa acelor aiurări menite a forma un articol de fond politic dar care In realitate ne eespun produsul unor creerl in delir saâ unul vi-sionar cărui In h ilucinaţiunile sale i se arată fantasmagorii, minuni, efecte supra-naturale. magii, feerii, şalte visinnl. Când c ine-v.i citeşte trasele cabalistice in care se vorbeşte de cutremure. de soboli, de erupţiunl politice cu soboli politici, de nedo-uiirirl, de Încurcături, de desbinârl, de jurăminte, de Intrigi, de desar-mârl. de inobilisârl ş’alte asemenea inrolieivnţe cine-va, trebue să se întrebe uu cum-va „Românul* posedă niscare-va formule solomonice, uu cnm-va acele frase enigmatice sunt ele oare-care exorcîstne, objur-gaţiunl safi conjuraţiunl cabalistice pentru espulsiunea demonului care ne ispiteşte cu Dobrogea pentru a ne smulge Basarabia cu gurile Dunării? Am fi fost intr adevăr Încântaţi şi poate ţara întreagă ar fi admirat pe Alchimistul politic d. C. A. Rosetti şi i-ar fi ertat a se ocupa chiar de magie şi solomonie, daca prin com-binaţiunile frenelogiel, chyromanţiel şi necroraanţiel ar fi lucrat la conservarea şi apărarea căminului strămoşesc care astă zi prin manopere şi momiri perfide tinde a ni se hrăpi. Dar ce departe faptele de realitate ! Sciţi la ce consacră primul săă BueurescI (de la 6 Fevruarie), Ilustrul tribun d. Constantin Alecsan-drovicl Rnssetof? Domnia Sa consacră aproape doâ coloane ca să ne spue că oposiţia este nepatrioticâ, că se respândesce sgomote alarmante că interesele ţârei sunt jâcnite şi ceea ce supără mal mult pe patriotul d-nul C. A. Rosetti este că cronica ziaristică Împrăştie lugubra scire că guvernul se retrage, şi pentru toate aceste sein respândite acusâ direct pe oposiţie pe care o califică de nepatriotică. Se confruntăm un moment aeu-saţiunea cu realitatea faptelor ! Cine nu scie că guvernul căută cu lumânarea succesori spre a eşi din oribilul impas ce se numesce cruda necesitate de a mâsgâli cu naţionala şi liberala samănă fatala teşchierea in virtutea căreia România va renunţa la Basarabia şi gurele Dunărei 1 Cu o vicleniă nespusă care este basa principală a unei politice meschine de bascolâ, , Românui* întreabă că lu al cui folos ar fi acele încurcături. Aci lntr’adevăr trebue să mărturisim că astuţia şi machiavelismul ajung la punctul culminant al perversităţii. Daca este serios vorba de in urcători şi seim acum (până la saţietate :) că încurcătura de Ia mergerea lu Livadia datează, apoi oposiţia s’a dus acolo ca să facă această încurcătură 1 Apoi astăzi când inepţia guvernanţilor este patentă, când In eon-ducerea bărcii statului guvernanţii aâ dovedit o lipsă de tact, o mistificare şi o neprevedere mal mult de cât culpabilă, oare încurcăturile tre-buesc reproşate oposiţiel î In Cameră, iu Senat, In consiliele judeţene ca şi in cele comunele nu poate fi vorbă de opoziţie căci acolo dominează o masă compactă omogenă a căreia slugarnică flexibilitate a Ingenuehint ţara fără nici un control la capriciul şi arbitrariul facţiuni guvernante, şi cu toate acestea d. Rosetti ne vorbeşte de oposiţie, „gura păcătosului adevăr grâeşte*, Are dreptate d Rosetti? Oposiţiunea la care face alusiune d-sa, nu este o ficţiune chimerieâ, fără a da semne de viaţă In Senat, In Cameră şi In cele alte corpuri, ea există , ea s’a manifestat, numele el este (ara întreagă, care deşteptată şi înspăimântată de amputarea ce o omeninţă, voeşte a cere compt acelor ce vousc a o da cu mâinile legate In braţele călăilor. Mal vorbeşte „Românul* de şopte şi de calomnii ce se col portă ? Să esaiuinăm puţin şi valoarea acestor afiriunţiunl ale „Românulu* • Câni In toamna anului 1876, din limbuţia fraseologilor afidaţl al demagogiei transpiră mişelescul proiect al hârtiei monede, conceput de guveananţl şi cronica ziaristică Inregistră acel sgomot atunci ca şi acum „Românul* cu un ton plin de superbie, afectând 0 profundă indignaţiune, mustră o | posiţia apostrofând-o cu termenii cel mal violenţi denunţând-o vendetei publice ca una ce a atentat la creditul statului, ca una ce isbeşte In esistenţa ţărel şi alte asemenea ste-reotipe frase care formează pompo sul jargon al „Românului*. Mare fu mirarea ţârei Întregi Insă câad trei safl patru luni după aceea de la banca ministerială se propuse Camerei un proiect de lege cerând tocmai crearea de hărtie monedă. Oare şiopte, calomnie fu denunţarea ziaristicei despre idealul financiar (a d-lul Ioan Brâtianu) numit hârtie monedă ? Cănu oamenii espermentaţl şi prevăzători ziceaâ guvernanţilor nu treceţi Dunărea fără un tractat bine definit asigurând o compensaţie equivalentâ cu sacrificiele făcute de ţară, atunci „ Românul* răspundea cu emfasa şi superbia inerentă fatuităţii şi ignoianţel, răspundea, n’a-vem trebuinţă de zapis, chiezâşie şi amanet. Astăzi acea politică empirică făcută de agenţii cosmopolitismului ş’al demagogiei stoarce lacrâml de sânge din ochii ţărel. Faptele vorbesc mal tare de cât orl-ce argumentaţie fie ea cea mal eloquentâ. Puţină pudoare dar, d-lor de la „Românul!* In momentele de crisâ uriaşă pe care le petrece ţara, staţi agăţaţi la putere ; fie-ne permis a vă ântreba, care vă este scopul ? După o guvernare din cele mal anarchice, din cele mal strâbalate ţara s’a convins (ş’aceste nu sunt nici şopte nici calomnii) : că n'aveţl nici capacitatea nici patriotismul nici meritul nici aptitudinea nici experienţa guvernârel. Sunteţi incapabili a face bine ţărel, cu un cuvânt, nu sunteţi oamenii situaţiei. Cea mal fericită inspiraţie ce ar putea a avea capul statului ar fi acea de a vă zice cu dreptul săă de suveran „până aci şi numai departe* alesul naţiunii este răspunzător moralmente şi ’naintea lui Dumnezeu şi ’naintea ţârei de moştenirea ce 1 s’a confiat şi pe care nobila tra-diţiune atât a familiei sale cât şi a glorioşilor domni trecuţi 11 obligă a o transmite Întreagă şi neatinsă urmaşilor săi. Nu negăm că situaţiune» creată de guvernanţii de astâ-zl este oribilă, este un labirint înfiorător. Dar oare România să nu mal găsească nici cârmaci nici vâslaşi care la ceasul suprem al Îngrozitoarei furtuni să aibă virtutea sufletească a salva barca şi preciosul el conţinut? S’avem confienţâ In Dumnezeul părinţilor noştri, să sperăm că pâ-lâmida îngrozitoare care s’a rădicat astăzi pe holdele României nu va fi Înecat toată odrasla cea bună şi de rod aducătoare. Să sperăm că România mal poate compta pe inimi desinteresate, brave, pline de devotament şi abnegaţie care la Înfricoşatul ceas de primejdie vor şei a’şl împlini datoria, vor sci a fi o pavăză de apărare pentru eroica lor mumă ce poartă numele de .România.* Succesorilor putere! ne permitem a le zice un singur cuvânt, mosce-nirea cârmei fără beneficie de inventar va fi o greşală politică egală cu sinucieerea. K. Nicoleseu. ŞTIRI OFICIALE Ioitruc|iuuI pentru recen«emeritul, clacare* |i tragerea Ia »orţl a cailor, trftiurilor ţi atelagiu-rilor supele rBchitiţiunel. I. L* epoca ce b*a fixat pentru 21 c., prin ordio special al minister aiul de roabei, contisiunea comunalii, prevăzută la art, 31 din regulamentul legel de rechisiţil (»M)nitornl oficial* No. 140, din 187 se va intruni in fie-cnr i comuni» şi va pt cede )a facerea recensământului de o trasuri şi hamuri, ce 9- hHh la «cea ep< \ în comnna şi pe teritoriul dependinţe. Tabloul model 1, r.\ i pentru scriere i răilor. Acest tab oO va copriii toţi mii din ciipriiinnl comunei, fie de i ,-h categorie, de la v&rHta de ş-?ase »’ in 9UH. Tabloul mo lei 2, va coprinde trăsni cu cal cn atelajele lor, fie pentru unul tt mai mulţi cai, dar numai pe acelea ci după lege sunt »npu>e rerhisiţiuniî (t 51 dni regulament). ■} II. Tablourile de recensământul caii şi trăsurilor cn atelngele lor stabilitei sub-serne de oomisiunea comunală se vjş depune în biurourile primăriei. Prin,aii va avia» imediat pe prefectul judeţului I recenseiuâutnl s\t terminat. III- Pr*f ctnl j ideţu’uî, şi în lipsa membrii comitetului permanent, după va primi de Ia toate comunele din jur. ţa 1 sâti Rvisele că recftnstmenteie sunt t minata, va hotărî ci» preşedintele al < misiei mixte, însărcinată cn inspecţ * elnsarea şi tragerea Ia sorţi a căilor ţ trăsurilor cu atelagele lor, itinerariul t zilele in care au sa se fuca asemenea P'raţii in fi e-care comună, începând cele mai depărtate şi terminând cu ( muna de riş dinţa a judeţului. IV. Comisinnea mixtă, îusărciuată j| această operaţiune, se va compune dl* trei membri, de prefectul judeţului, şi l| lipBa, — ori la trebuinţă de înlocuire, A de nn membru al comitetului permane fc ca preşedinte, de primarul fie-cărel como ti şi de comandantul escadronmul de că raşl ca membri. Ia oraşol Bucurase! şi laş?, comişia compune din primar, ca preşedinte, membru al comitetului permanent şi ( mandantui escadrouuluî de călăraşi membri, Aceasta comiaiune, pe măsură ce se îi trnnfsco în he-care comună, procedai fără întârziere la inspecţia cailor şi t surilor, cari se vor aduce in locul prin rid, V. După coudiţlnnile în carî să gas» caii, coraieiuaea trece în tabloul de reci semânt, coîo.a a respectivă, în dreptul 1 cărui cal, arma pentru care Be va pntl rechiziţiona in cas de trebuinţă. Ca condiţiane principală a servi la cî samentul cailor este talia ; se va avea »â vedtre dear a se clasa : Pentru artilerie caii robnştî de la pumn! în bqs. Pentru cavalerie de la 14 pumnlîn sus, Pentru pompieri şi trenul militar pl‘ la 13 fî jum. pumni. In ceea ce privesce clasarea trăsuri de cal, comisinnea va nota in coloana rt pectivă în scurt în dreptul fie-caruia f< trăsurei (de este de un cal sad de m ^mulţi) şi calitatea el, precum şi dacă p seda atelagiol după clasament VI. Pentru caii, trăsarile şi atelagiul lipsesc din comună in momentul inspeoţl unei, clasarea se va face dnpă declarai* P a trei proprietari de cal şi trăsuri dino mună. VII. Inspecţiunea şi clasarea terminaţi comisiunea va procede la tragerea la sorlfâ Tragerea la sorţi se esecotâ de comisB nne în presenţa tutulor asistenţilor, cn bri lete pătrate pe care comisia scrie numii de la unu până le cel din urmă număr < cal saQ trăsuri, înscrise în recensement, Biletele strânBe şi puse în o urnă se sot de către preşedintele comisiei, se strigă c voce tare şi comandantul călăraşilor ser în dreptul numărului curent a) tabloul» L numerotat în alb, model 3 şi 1, semnai* mantele, numele proprietarului şi cele-&M4 însoţit de nn tabloil estras din tabloul d recensement, de clasarea cailor pe urne pe rend după numeral sorţului. p. ministru, L'olouel Barolzi. SENATUL j 'ir/jţs d» Ip 7 Fevruarie, 1373. ranţia d-lnl vice-preşedinte 0 Bră- tr deschidă In 3 ore p. ni. fi-ipţţ 39 din Senatori. le D. Ohikn nnnnţil următoarea liiosre » anunţa d-lnî preşedinte jlui de miniştrii şi în specinl i strn de esterne următoarea in' vi s'a comunicat guvernului con d« pnce, tntrn ceea-ce priveice Iii. H simt principiile ce aii sil con-JguTern faţă cn viitorii congres, şi dispoeiţinni s'aB Inat spre a aI calea diplomatieS interesele ţă- .1 iote aminţli asemeuen guvernului ,,’r*a interpelase; b pe onor. guvern să 'nit epne .:ij idiţinnl şi in puterea ăror dia-■ li, s’sfl numit amploiaţi civili şi i în diferitele cetăţi şi oraşe de J In nare. | ii proceda iu nrmă la votarea mai ndusiunl de indigenate şi scor-llrântenirae d-nilor Petre Gustavv. i, Ilie Zogrnphoa (Dr) şi Lupan, jdinescn citeece raportnl d-snle se invită gnvernul a veni în a-li cnitorilor din Ginrgin şl Calafaş li oferit mari pagnbe din cansares- I 1 nsinnile raportnlnl sunt pentrn a I mnda gnvernnlaî petiţinnen pentrn nnmească o comisinne de esperţi I constate cantnmnl pagnbelor. iv-rn, propune nn amendament ca Iwminarea constatărilor pagubele să iiirhidate de cât când se vor lichida ţleltnslile de resbel când atenei cu> ifra despăgubirilor ce ni se va rom sci cn ce se despăgubim noi : combate acest aumendament P?e trămite propunerea d-luî Grăj-1a calendele grece. Apoi noi am iu moţiunea de la 25 Ianuarie, că despăgubiri de resbel, şi pentrn nn trebue ca locuitori! căror li ţasat pagube să nu fie desdaunaţl. suini tru de justiţie, nu am să zic «ic in contra propunere!. Am Inat Iii numai pentrn ca să constat că Iii şi ţara întreagă nn înţelege prin k de la 25 Ianuarie, că România l la orl-ce fel de despăgubiri de ei somai nu voesce a schimba nici pis din teritoriul săi pentru aserveai ubiri. Gnvernul insă va cere «în dreptul săfl, ca ţara să fie des-P de cheltnelele şi sacrificiele făcute. {Gpureann. Este adevărat că prio aa te renunţă la despăgubiri, . ministru are dreptate. Nu are 'Bşeptate când zice că gnvernul va |itot felul* de despăgubiri. Nouă uu ine de cât despăgubire în bani, nn rire teritorială, chiar când nu ni Basarabia ; pentru că nu avem ce , l|m cn teritorii peste Dunăre şi a-ar fi în contra tradiţinnilor ţărai . i — In privinţa propunerei d-lui | leecu se rostesce in acelaşi mod ca Con test aţi unea sa iu in considerare cn ■19 voturi contra 43 D-nnl Eleva Nicnlne propnne ca biuronl in numele Camerei să represente aegretale sale familiei l’ăcleann pentrn încetarea diu viaţă Ini N. Păcleanu fost • reşedint a' a-dunărei. Se pune la vot prin apel nu ..le- garea comisiei judiciare In privinţa alegere! col. I de laşi. Se abţin mai ninlţî d-nl deputaţi, intre oari d-nii D. Ghica, Coza-dini, P. Grădiştsanu, N. Grădişteann, N. Eleva şi alţii. In comisinne ae aleg d-uii Dimuncea, Eraclide, Pătârlăgeann, P. Ghica şi Lăcu-stean u, D. P. Grădiştnaun care ce Adnnarea să invite coruisinnea a’şi termina lucrarea in timpul cel mai senrt. D. P. Ghica îşi dă deramnneu din co-misiune dar i se respinge. Se proceda la alegerea romisiunei privitoare la col. al 2-lea de BnzăB se aleg d-uii P. Ghica, Lăcnsteami, Pătarlăgennn, Dimancea }i Vergati. Şedinţa se ridică la orale I. CRONICA :a propune a »e face un proiect L I in această privinţă. I inchiderea disenţinnei se pune la icndsmentul şl se respinge, rotează in unanimitate propunerea xrăjdănescn. -preşedinte face cunoscut Senatn-irtea regrstatnlni senator N. Păşi declară vacant col. 1 de B'izăd. rta este ridicată la orele 5 seara, mdu-se cea viitoare pentru a dona-■'evmarie cnrent. CAMERA idinţa de la 7 Ferrnarie 1878. ndinţa se deschide la 2 şi jumătate îb preşedinţa d-lui Al. Văsescn , resenţl 99 d-ni deputaţi, arul şedinţei precedentă se aprobă, cordă concedin d-lor Nsnu, Becbes-Colibăeiann. i ine din noB la vot contestaţinnea K de d. Constandinescn contra ale-■ legiulul al 2-lea făcnti in persoana li. Marghiloman. De ln (llirte. — In urma ince, tărel din viaţii a M. S. Regelui Victor Emnnuel ,il Italiei, M. S. Domnitorul a trămis pe d. I. Bâlâeenu agent diplomatic pe lângă curtea din Viena, spre a espriiua M. S. Regelui Humbert I adâncele condoleanţe din partea Inălţimel sale şi a Ţârei pentru această dureroasă perdere precum şi pentru a complimenta pe noul Rege cu ocasiunea suirel Sale pe tron. M. S. Regele Itiliel a Însărcinat pe d. cavaler Dominic Farini, deputat al parlamentului Italian a veni In misiune extraordinară, In Bucu-rescl, spre a arăta M. S. Domnito rul Augustele Sale mulţumiri pentru simpatiele mârturite de înălţimea Sa şi de Ţara lntr. agă pentru marele dolid ce a isbit Italia, pre cum şi a Inmftna Suveranului Ro-măuiel o scrisoare a M. S. Regelui Italiei. D. cavaler Farini a sosit pentru acest scop Duminică In capitală. Trâmisul extraordinar al Majes-tăţel Sale Regelui Humbert l, Însoţit de d. marchis L. Durând de la Penne, colonel de geniti, oficiăr de ordonanţă onorar al M. S. Regelui Italiei şi de D. C. Caueva, căpitan de stat-mnjor italian, a fost Int6m-pinat. la gara Tărgoviştel de către d. director secretar general la de, partamentul afacerilor străine şi de | d. prefect al poliţiei capitalei, şi condus In o trăsură a cnrţei la casele d-lul Eni. Luhoviiry care a binevoit a pune un apartament la dis-posiţiunea a*. Astă-zl, la ora 1 şi jumătate după arnează trâmisul M. S. Regelui Humbert I a avut onoare de a fi primit In audienţă oficială de către M. S. Domnitorul. D. colonel I. flreceanu, ânteiul adjutant al Măriei Sale, cu două trăsuri de gală ale curţel, a mers de a luat pe d. cavaler Farini cn d-nil oficiăr! cari ’l Însoţesc spre a’t conduce la Palat. In trăsură ftntăifi a luat loc d. cava'er Ferini, având la stănga pe d. colonel Greceanu, şi In a doua trăsură d. locotenent-colonel marchis Durând da la Penne şi d. căpitan Caneva. Două plutoane de gendarml călări formali escorta, al cărei comandant se ţinea la dreapta trâsurel ânt&iă. La sosirea cortegiului, guarda de onoare a Palatului a presentat armele şi musica a căutat. D. trăims extraordinar a fost primit In josul scărei de onoare de un adjutant Domnesc şi Je un oficiăr de ordonanţă, ear in susul scărei de d. Th. Văcârescu, mareşalul curţel şi de către casa militară a M. S. Domnitorului, după care a fost introdus cu d-nil oficiârl italian! In apartamentele unde era aşteptat de d. M. Kogâlniceanu ministrul secre- tar de Stat la departamentul afacerilor strfiine. 1). mareşal a anunţat apoi Măriri Sale pe d. cavaler Farini, care a fost, presentat Inâlţimel Sale de către d. ministru secretar de Stat la departamentul afacerilor străine şi a remis M. S. ^Domnitorului scrisoarea M. S. Regelui, rostind un cuvânt, la care M. Sa a bine voit a rfis unde In termenii cei mal gracioşl In urmă d-sa a avut onoarea n presanta Măriei Sale pe d-nil ofieiârl ltalianl cari ’l Însoţesc. După primirea de către M. S. Domnitorul. d. trâiuis extraordinar al Italiei cu d. locot.-colonel marrhisul de j'a Penne şi d. căpitan Caneva. membri at comisinnel. a fost condus in apartamentele M. Sale Doamnei, unde a fost anunţat de către d. mareşal al curţel şi preseutat lnâlţl-mel Sale de către d. ministru al afacerilor străine. M. Sa Doamna, înconjurată Je doamnele curţel Sale, a bine-voit a primi misiunea italiană In modul cel mal gracios. După sSvfirşirea acestei audienţe, d. cavaler Farini a fost recondus la ospelul sSO cu acelaşi ceremonial care a presidat la sosire. După recepţiunea la palat. d. M. lvogalniceanu, ministrul secretar de Stat la departamentul afacerilorll străine, a mers de a făcut, In numele M. S. Domnitorului, o visită d-lul trăims extraordinar al Italiei. Tclesramîl—Lealitatea şi bunăvoinţă cu care d. Gladstone a susţinut drepturile ţfirel ncastre, a împins pe tuni mulţi români din Galaţi, a'I adresa o telegramă, pe care o reproducem mal la vale : Telegramă adresată lordului (*) (Jladstoile Justele şi demnele sentimente, ce Excelenţa voastă aţi manifestat pentrn România in măreţul discurs ce aţi ţinut in Camera Comunelor la 8 Fevrnarie, ne inspiră sacra datorie a vS mulţumi ca Români, roanifestându-vă conviucţianea ; ci ori-ce Roman, fără escepţie, trebne să vă conserve perpetuB cea mai distinsă stimă şi recunoştinţă. Vă felicităm , declarândn-vă că este fericită Marea-Britaoie de a avea iut.e bărbaţii săi politici, pe nn Gladstune. Facă cerul ca toată diplomaţia europeană, să accepte oa justeţâ înaltele şi lealele consideraţinui politice şi sociale, cu care aţi apreciat complicata sitnaţiune a Orientului, faţă cn un noă echilibru european. (Semnaţi) : Prctoerenl Economu I. Seve-rin , prim-preşedintele trib. M. Grigoriu. preşedintele A. Vlădescu, membrul Nicu-lescu, judf-instructorî : Poenaru idem Tu-duriu, procurorul Manoilescu, prini-grefie-rul Petrescn, preşedintele comitetului permanent M. Z. Ionescu, directorul prefectura! G. Baronzi, casier general I. Ale-sandresen, perceptor fiscal A. Panaitescn, primul comptabil al casieriei generale N. Popeecn, doctorul primar Tobeauu-Po-pesca. Advocaţi: Pagoni, Docan, Gr. Ven-tnra, Mihail Ioan, Coslin Variau, Aurelia Mureşean, Benisache, BuhociB, Costache Variau, Pani Macry, Moisin. Profesorul scoalei comerciale, G. Mihăilesco, profesorul gimnazialul Burghelea , profesorii primari : I. Galescu, I. Plăvănescn, I. Ga-bură. Inginerul circouscripţieî Al. Căli-nesen, inginer, Anton Cnramnn. Proprietari şi comercianţi: I. Autache. I. Nica, Manta Rufu, Ianuche Mitnche, I. Decio, Caranfil, M. RusovicI, Cilciurescu, M. Ba-benco, G. Popovicî, Th. l’antazi, G. Se-rian, A. Ioanide, lacovache, Ion Lncanescn. Ne primind nici o Înştiinţare, reproducem după .Vocea Covurluiulul* anunţul privitor la moartea prinţului A. Moruzi. asociindu ne cu totul siinţimintelor rostite printr’lnsul : (•) Nolara aci, că onor. cetăţeni din Galeţi ad făcut in aceaată telegramă douu erori d« titulatură. D. William Bwart Gladetone nu e lord, ci fiul Iul Sir John GUdetone, l>ogat comerciant din Liverpool. Groţit w* menea e titlul de Esce-leoţă, care nu ne dă nim&rui In Anglia. Lonil «e tntitnleaiă cu •Your lordsiph,, cel-l'alţl cu You Sii». Ircă nnnl din luptătorii dela 1848 s’a dus ; Principele Al. .Moruzi s’a săvârşit din vieaţă astă-zf Luni, la orele 9 şi j-iinatate de dimineaţă. — Spirit liberal, moderat şi luminat, el a luptat pentru libertăţile uoustra alăturea cu Negri, Alexandri, Cogăloieeann, încă din nuinte de 1813. Cu membra a Divanului ad boc a luat part6 In tonte lucrările ce ne aă condus In starea de lucruri actuală ; ca primar n oraşului uostrn, ii datorim singurele inbnnătăţirl de cari urbea noastră se bncură. Asociandn-ne la durerea ne măngăiată a familiei sale, depunem lacrima noastră şi zicem ; Fie'I ţerina uşoară ! ULTIME SCIRI (Agenţja hsvsi). —Serviciul de la 19 Fevrnarie, 9 ore seara — Oonstautlnopol, 17 Fevrnarie. D. Layard a avnt astăzi audienţă la Sultanul. O corabie engleză cnirasată, eşind din Besica, a mers la Boulair, in golfnl de Snros. — Serviciul de la 20 Fevruarie, 9 ere dimineaţa.— Londra. 19 Fevruaria. Lordul Argyl cere guvernului de-a face cunoscut, cc ştie despre situaţia împrejurul Galipolel. Lordul Derby zice, cS nn poate respuude, căci negociaţiunile sunt âncă pendents întro cele douS guverne interesate. Speră a putea răspunde Joi. Constantlnopol, 18 Fevruarie Flota englezească e actual la Tazla in golfal de la Isurid. Ruşii aB evacuat redutele zonei neutre, pe cari le ocupaseră. Ei ramau pe linia de demarcaţie, dar concentrează puteri mari la Ciatalgia. Ruşii cer, ca toţi musulmanii să părăsească Bulgaria. Mol mulţi ofiţeri rnşi aB trecut prin Constantinopole, mergând la Erze-rnm ca să asiste la tragerea liniei de demarcaţie. Conitantinepol, 19 Februarie. Banda de voluntari greci aB pătruns în Epir. Doî-spre-z ce depntaţi a primit ordin să părăsească Constantinopole. Un consiltB e traordinar s’a ţinut ieri Ia palat. D. Corti, ambasador al Italiei şi a presentat scrisorile sale de acreditare. Berlin, 19 Fevrnarie. Iu Reichstag, respnn/.ând la interpelaţia asnpra afacerilor din Orient, principele Biimarck a dieentat stipnlaţinnele, cari formează bazele păcii, dovedind că aceste Btipnlaţinni nn ating interesele Germaniei şi că Germania nn trebne si părăsească atitudinea sa observătoare. Ştirile privitoare la Dardanele, nn sunt justificate prin situaţia efectivă. D. de Bismarck nn poate face declaraţii oficiale asupra posiţiel ce-o va lua Germania în urmă, căci de puţin timp abia posedă documentele, relatsve la această cee-tinne. Nu crede însă că va fi răsboiB european, pentrn ci poterile, cari ar merge contra Rusiei, ar trebui să ia asnpra lor responsabilitatea moştenirii Tnrciel. Germania voi-şte să grăbească intrnnirea con-ferenţel, care so va sdnna poate in cea d'ăntăiB jumătate a lnnei Martie. U de Bismarck respinge hotărâtor toate exigenţele relative la intervenirea Germanie^ Germania e geta a oferi o mijlocire loială, insă nu poate esercita arbitragiu asupra Europei. ' itliena, 1Q Fevruarie. Insurgenţii tesalieni aB reepins pe Turci. ErI aB ocupat Platauos. El s'at întărit in posiţiile de la sud de Arm’n>. E* P®r * merge spre Volo. Donă batalioane turceşti afi plecat din Domoco pentrn a combate pe insurgenţi. Provinţia intresgă Armyro s'a rescnlat, O luptă crâncenă a fjst la Macrinitza aproape de Volo. Insurgenţii, cari s’afi fost fortificat, eraB in număr de 1,550. turci eraB 6,000, Insurgenţii aB respins pe tnrcl in mal nmlte rânduri. Insurgenţi aB avut 50 de morţi, turcii 600. Lnpta nriuăză, DIRECŢIUNEA (JEXER4LĂ A ÂRCHIIELOK STATULUI. A eşit de sub ţi se th j une peste puţin in venz;ir« prim» serie it publicaţiu-rulot istorice-filobziee aU Dirtfftunel gentralt a Arehirelor Statuluit sub LitlaI d ’ Cuvente den Bdtrdni limbn roruiinS vorbită între anii 1550 — 1 600, studiu paleojfraflic şi limfiiistio de B_ P. I-I A. S 2D E XJ cu o introducere asupri importanţei şi dir«cţiuuil sciinţifice a filologi»! roinaDn, de celebrul liugnist german HUGO SCHUCHASDT- Acest volum, aproape 400 pagine in —8 luare, coprinde, afiră de introdneeren generală: I. Trei-zeci şi trei texturi, cu cercetări introductive şi vaste nduotiţiuni istorice paleografie», "conomice, juriilice, inguis-ticrt etc. II. IJn glosar documentai dintre anii 1535 —1592. UT. Un specimen di dicţionar etimologic al liiubei române pe bisa nuni vocabular manuscris de la 1600. IV. Şeass indici analitice. V. Vr’o cincî-zecl de fac-simile de pe portrete, manuscrise, iscălituri, pece-ţl, amine de hârtie etc. etc. SALA ATHENEDLUi Duminecă 12 Fevrnarie 1878, în profitul răniţilor romani. Serată muzicală şi teatrală, dată de elevele institutul d-nel M ria Gackstattor sub direcţiunea d-lor L. Veiueter şi L Milde cu graţiosul concurs al d-lor L. Wiest şi P. Niţescu. Alteţa Sa Sereuisimi, Miiria Sa Doamna, va bine-voi a onora aeeasti serată cu augusta sa presiufâ. PROGRAMA PARTEA I. 1 II duo de Foscari de Cramer cu 4 mâini cu ncompagnament de orchestră de d-rale L. Scctti, şi Rosescu. 2 Norma de Jael eBecutată de d-ra C. Metz. 3 Don! ochi de d. Ventura cântat de d-ra E. LittmnD. 4. A Serenadă de Sihnbert, B. Adio la Vorsovia, nocturnă pentru vioară şi piano esecutate de d. Nitescu şi d-ra A. Fnsea. 5. Păstorii din Piemoute cor cântat de eleve. 6. Muta de la Porţiei de Anber pentru piano, vioară şi violouaelă, eseentată de d-ra C. Metz, d. Viest şi Kruger. PARTEA II 1. Uvertura din Stradella de Flotow cu patru mâini esecntatâ_de d-rele L. Scolti şi Z. Dnmitreecn. Sora lui JocriNse Comedie într’nn act. PERSOANELE D. Dnval.......... . . D-ra Louisa Scolti t Jocrisee servitorn d-lnl Dnval. Măria ZavarofT D-na Dnchanelle . . . . > Zoe Dnmitrescn • Charlota, sora d-lni Jocrisse............... Elena Vlădesco D-ra Ermina, fi ca d-nei Dnchanelle. . . , . > Caterina Metz 3 Souetă patetică de Bethoven, eseentată de d-ra M. Rosescu. 4 Primăvara, de Gouuod cântată de d-ra F. Littmau. 5 Capriciu pe motive române pentru piano şi vioară compuB şi eseentat de d. P. Niţescu, şi L. Weineter. 6 StudiB Galop de Quidant eseentată de d-ra A. Fussea. 7 Concert de Weber cu acompagnament de orchestră eseentat de d-ra C. Metz. 8 Gingaşa floare cor eseentat de eleve, urmat d’un danţ naţional in costum naţional. — începutul la 8 ore precis. Doctorul Gup Isioran public ci dă consultaţiuni medico-chirur-gicale la domiciliul săQ din strada Fântânei 84, în tote filele de la ora 5 — 8 după urneaţi. Pentru cel fără mijlăce consultaţiile vor figratuite. A eşit de sub tipar .InveţămCn tul intuitiv", CONDUCTOR pentru INSTITUTORI SI INVETATORI tl® DIMITRIE DOMNIŞOR Institutor Preţul 60 Imul. TIMPUL CE SE POATE CAPATA PKMTR1U « FBAIVGI LA DESFACEREA SPECIALITĂŢILOR IN PANZARIA LINGEEIA DIN VIE NA Pentru Pentru Pentru Pentru Pentru 3 Pentru > Pentru 5 Pentru 5 franci: franci ; franci: franci: Pentru 5 franci: Pentru 5 franci: Pentru S franci: Pentru & franci: Pentru I Pentru & Pentru 5 franci: Pentru 5 franci: Culpa Moeroşdiel Palaifl ♦.Dacia" & franci: I Pantalon s6u I Camison de Pichet de £rnă. 5 franci : 0 câmajă de Oxlord engles. 4 franci 50 bani: I părech Ismena bărbăteşti. 6 franol: 6 perechi manchete ori ce fason. 6 gulere pentru bărbaţi tic olandă fină. 11 gulere engl., in orl-care fason |i mărime, rt părechl ciorapi patentate, fi gulere moderne pentru dame, după alegere 12 batiste albe de p&nză adevărată 13 hatiste bine colorate tivit'' ş *• .» tto. 6 proadpe de pănză curată. 6 şervete da m.uă de pânză adevărată. franci: 12 şervete albe de ceaii. franci: 1 cămaşă modernă, simplă săd brodată. 2 batiste ou monograme fin brodate. 1 batistă franceiă fin brodată cu dantele Pentru 3 -8 franci: I oorset de damă Pentru 5tyz franci: 0 cămaşă de n6pte de dame Pentru 5 franci: 3 pepturl fin brodate pentru cămăşi de bărbaţi. 1 fustă de piebet de iarnă. I camison modern brodat, l faţă de ninsă colorată cu ciucuri, pentru cafd 1 cămaşă aeti o pereche de ismene de damă, bogat brodate. 1 fustă costum plissd. 1 bucată Tulpan. Pentru 25 franci: 42 de coţi — I bucată Chifon franţuzesc. Pentru 10 Irancf: I bucată Robe d'enfants en laine couleur. Pentru 18—24 franci: I buoată Tartan engles de 5 coţi. Pentru 20 franci: 24 oeţl Pichet. Pentru 5—12 franci: 0 flanală seu o pereche de ismene de lină Pentru 18— 25 franci : 1 bucată pămă de Kumbarg, de 38—45 coţi. Pentru 55— 68 franci: 1 bucată pămă de Belgia de 60 coţf. Pentru 75—108 franci : 1 bucată p&nxă Corona de 58 coţi. Pentru 115-210 franci: 1 bucată Toile Batiste frances. Ppntru 12—3.» frânei. Plapilmil de lfnil forte tine. Alară d» articolile mgn|ionate so găseşte tot-d’a-una trucouri complecte. Calea Mogoşoiel Palatul „l)acia“. 'eminjiledin districte Insolite cu pre|ul respecţi» ee vor electui toarte grabnic consciincioe Pentru 8 franci: Pentru 5 franci: Pentru 5 franci: Pentru 5 franci: Pentru 5 franci: Pentru 5 franci: - .wetW :! >a ; - . . ta-,* _• • - • ..... <3-. PREDOYITS PRIMUL DEPOSIT DE ZIARE X KT I A. S S Y Xo. 18, Strada Mare Xo. 18. In Hanui. Turcesc lînga Palatul Curtiei Administrative Ca onâre recomand respectaoe onor. Public primnl deposit de (jiare ce am deschis iu acest oraş, fiind aprovisionat tot-d’a-nna cn jurnalele ce’e mai noi. Tot-d’o-dată primesc abonamente, annnciurî şi reclame la (jiarele aic a mai jos notate: Timpul, Resboiul, Pressa, Telegraphul, Românul, L'Orient, România Liberă, Globul, Gh. I- GEORGIAN Oe iicîiirai lint doă odăi mobilate şi o od.ae de slugă. în centrul oraşului. A se adresa la administraţia nostră. cimiimiii hm hk liiiun adeverate injectiuni si capsule ICO FAVROT JR Acu*. III lll’.'i ll.HVV M HI t:i Lf im I.ir le Ca n mile posoda jiroprii’t/iţili* tonicv .1 fiit'/rnMiifoi adnotat'- pe lftncrâ a | antiblriînragiiM do ('»|».'i/ik, l‘Jr nn obososcu atoinahul nu pruvor.» nk ^ mei j'riţa , musti luosrii mhiIic.hiumUuI prin rscidt-nţa iii tratarea Imlet ifiNe a ambelor secsr, sriirtren vechi seu recenle. ratare a hcşicoj euri v<>ie aurimihii. IV Ia linele tratamentului, şi c/mcl nri-rr tlurriv a dispărut, usul I \ .f Kf’TI INI' IMrniM) , t?i aMlriiureiite, osie mnjiluci’l infailibil do a consolida vindurarea şi de nuiiee vita inleuceTea ADEVERAT sirop depurativ I C o R F A V R o T Arest «iroj> este noapart pentru a vin deea eu d(*st»verşirc malarliele pelei 51 p0‘ EI feresce de to medicamente tru a nfirsi ura ( uraţi nangelo după un tnitainentu anti-sitililit arcidrntele rr pot rexulta din hiIîIih cnnstitu(inrtalâ. Publicul, treime a lepăda. <«n contra facere p'*ricul6«â tt.U UICOlMb rare nu voru purta aiirliulti V KAVHOT. l)l\IlOSITO — /•1 Farrnt, JOQ, Ilirholipu, i» * : J /a»wi/. lincnvitu, /voma; Uurureaci, lUn&finrffr. /nrnrr. Thvil . fialatz, 7Vi/ti fieschi. Marino Kurtovich : Urnita, /Visa/îs, Knufmes', Crnjnru, i' Folii. M I'lojestl, SchuUcr; liarhut. Ilrcttneri şi in tote farmaciile LA TYPOGRAFIA THIEL & WEISI PALATUL .DACIA.* şi la t6te librăriile din ţerâ se afiă de v&njare : METODA DE CDRA HATDRALA drept contrast la VĂTĂMĂRILE PRACTICEI MEDICALE SingurA fi sigura pază contra morţ3l premature fi lăngezirel cronice de Aug. Wilh. Konig. PREŢUL 2 LEI N U O ]. REGULILE CE TREBUEPÂyiTl! pentra a ÂJOHGE LA 0 BATRiHETA ISAIH PREŢUL 50 CENTIM. A1TUNCIU IMPORTANT. f ca CEL HAI VECHIO SI BENDMITD MARAS1K LA STEUA ALBA SUB FIRMA «umssmi! Strada Carol I No. •>. (Curlea Vechie) vis-â-vis de Sig. Prager. Strada Carol I No 5. (Curtea Vechie) vis-A-vis de Sig. Prager. Am onore a insciinţa pe onor. PT. Public că mi-a sosit pentru sesonnl de iarnă nn bogat asortiment de Încălţăminte pentru Bărbaţi, Dame şi Copii, dnpă fasonole cele din armă, — precum şi nn mare , transport de Cisme lungi de Lak msesc, de Iucht şi de Vacs, ca şi Mantale de Cauciuc pentru pios, prima calitate; asemenea şi Galoşi 1 de Gumi. Snb-8emnatul adne mnlţnmirile mele onor. PT. Pnblio pentrn îq-credere ce a dat menţio atei mele firme de nn interval de 12 ani care pană acuma a depus probe suficiente de fina calitate a mărfei ca şi de eftinătatsa preţurilor, sperând că şi de acnm înainte, va bine-voî ai da concursul şefi găsind tot-d'a-una atât mirfnri fine 1 şi fasonate cât şi preţuri forte moderate. Cu totă stima rillLlPP GOLD8TE1X. r:xxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxx: x C3-t7 3STTH:EBi X X X V • % X â la VILLE DE BRDXELES Podul MogOşoiM No. 16 vis-â-vis de Consulatul Russesc Recomandă magazinul »eiî asortat in tot-d'a-una f6rt« bine co rufftriă de bărbaţi fi dame, gulere, manchete, batiste de lino, olandă fi mătwi. ci.- ’ F'-** tri băr >s41 fi iaiTj • flanele fine (crdpe de sânte) camisdne, groţette, broderie dantele, cravate >1* bărbaţi1 ■ • cele mal noi forme fi culori, ambrele de tdre şi de plH> Mă fie» Atflf* ae-o-datfi atenţiunea onor. Clientele că din causa criaeî am redus f6rte mult preţuri v:xxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxx JOSEF GRUNBAUM Hj BBXjXjE ct ardiuibre 20, Colţnl Hnlevardalni şi Strudoi Mogoşiiiei, Caselo (jirccdno, 21) Aduc la cunoscinta onor. Public cit ml’am asortat Magasinul cu | MENCIC0AFFE, PALTOANE â la DERBY şi COSTUME COMPLECTE.: Pimtalone de fantasie din diverse Stoffe. Tot de o-datfl înştiinte^ că, am priimit CAMAŞl, FLANELE, CIORAPI, CRAVATE şi tot ce ecsistâ mai modern. Preţurile sunt cunoscute de cele mai moderate. \