Nlr. 3 MERCUR1 4 IANUARIE. ANUL III. — 1878. ABONAMENTELE- IN TOATn ROMiNIA <».............!, n. «8 ............. , 24 :* I""'......... . ii / IN STRĂINĂTATE ........................... , 60 ISŞKfi'flDMI ŞI RECLAME: Koia de 30 Ut*r<* poţit, pa.in» 17, 80 bani. W* pagina J1I, 80 bani, pe pag. II, 2 lei noi. Realame 2 lei noi linia. Un număr In capitală 10 bani. TIMPUL ESE IN TOATE ZILELE DE LUCRU. Uiuroul ltertac^ioi ni Administraliel: l^alatul .Uaoia.* AISTUNCIURI ■ Se priira-ac in trii Atatft: La P-niT ItaaMn-stein it Voglcr In Vienna, Walfi«nh|ţaM« 10 A. Oppdik in Vinnna, Slnbenbiitni 2; Undo-Moşie in T;cnna, SeileritAtte 2: Vtneetu Ardidia in Vinnna, TeinfaltatraiM 17 Philipp TAb in Vinnna, F.icbfnbachgaate 11 : L. 1 o-j ,t Comp. in Peţta ji llatao-Laffde i Comp. in Paria, Scrisori nefranoata na l( primesc. Articolele nepubticete se ror arde. Un număr In Districte 15 bani. t orfil dc Bnearescl, 3 Ianuarie. 93'/* 93 nT---------’■ 90,/, 801/, i jf. Rurale . . * ilomeniale .... 9l v »ţţ f unei ar rural . . 8l urban . . 69 : municipal al Capit. 81 — jfc. Pensii.............137 — Dacia.............. 300 — Rominia............. 40 — p ipr, municipal cu premii — — 1 rea Români ..... — — 3 luni............IOOi/i 1001/, .n Ira . ........... 2530 — lin* *B«tlin 1236B 123>/i Curau! de Vlena, 14 Iannarie. Renta ungari \n aur .... 91 50 Bonuri de twaur utg , I emie. ll8 — . > > II , 106 75 împrumutul auatr, in hârtie . 63 70 * . » argint . 67 — Renta auttriacâ In aur ... 74 90 Lote din l86u..................HS 60 Acţiunii* bincel naţionale . _. 803 — , . auatr. de credit 3l8 . ungare > 305 75 Argint .......................104 10 Ducatul........................ 5 53, Napoleonul..................... J ** 100 mircl germane..............68 80 Cursul de Berlin, 13 Ianuarie Acţiunile CAilor ferate române. 34 25 Obligaţiunile rjin&oe 6o/* , . fl9 90 Priorităţile C. fer. rom, 8% ,0 60 împrumutul Oppenheim ... 94 90 Napoleonul....................16 30 Viena, termen lung.............— — Paria . aeurt .... — — Calendarul ^1 lei Mercurl 4 Ianuarie. Patronul ailfll; Conciliul a 70 Apotaoll. Rosâritul soarelui : 7 ore 33 min. Apusul soarelui: 4 ore 34 min. Fosele tunel: Lunfc Nuoe. PLECAREA TREN-TJRILOR Bucureiei Suceava Bucureaeî . . . . 8.15 n 10.— Ploescl.......9.60 n 13.00 Brâila.......1.59 n 5.45 Tecuci fl . . . . . 4.38 n Roman........9.06 d Suceava, losir® . .12.08^ . 7.15 1 11.40 J 4.45 9.55 n Bucnreac Tercloret* Buc tresei............8.—d 6,05 n Piteacl...............11 21 d 10.15 n Slatina...............2. j Craiova................4.17 4 Vârdorova, sosire . . 9.01 du Suceava—Bucureaeî Suceava..........6.11 d 6.46 d Roman............8.45 q 12 30 d Tecudfl.........12.80 n 6.10 4 Brfcila..........3.08 n 8.10 n Ploescl........7.12 d Bucurescî, soair» 8.80 q Verelorova — B ocăresc t Verdorora..............6.46 d 8.68 2.46 4.30 Crsiovi Slatina........... ite^il........... Bucurescî, sosire . , 11.44 d . l.M q . 4.42 4 7.40 q 7.15 q 11.30 | Bucnresel—Giurgiu Bucurescî...............9 16 d 6.06 n Giurgiu, sosire........11.85 _ 8.37 Glargla—Bosnreeol Giurgiu.................9.36 d 4.45 veni şi el la înmormântare. Mâne ga-ka oficială va publica un dolivi de mal ■ alte săptămâni pentru armată şi pentru p-trină, Borna, 10 Ianuarie. Prinţul Amedeti şi Prinţul de Carignau, oîind erl aici, afl stat 20 minute în sala priveghiil a regelui. In urmă a intrat Ipoi regina Msrgaretha spre a da reposa-^ilnl cea din urmă onoare. Proclamaţiunea regelui Hnmbert a pro-hs pratutin^^rra bună impresiune. Re-Kt pe eneralul |Cialdini şi ?oma, voind «S-T 1 ia ace? . ^^.ajdti.a grele in apropia-« sa. Vineri Sâmbătă şi Duminică remăgiţele n4it<şU ale reposatulul rege vor fi ex-bss în Qairinal. înmormântarea se va face Hi- Versallles. 10 Ianuarie. lin şedinţa de astă-7.I a CimereT, Grevy [hst reales preşedinte cu 33’a din 846 |inrl. Malţî deputaţi dia dreapta s’all ţinut. loenatul a reales ps Ducele d’Andifre hqcfcr cu 172 voturi; 61 bilete erafi |ş. Şi vice-preşedioţil ad rpaleşf. MOkne-Brion, candidatul nnel părţi din z uăzot. Roma, 10 Ianuarie. Regele \ icter Ku:auuel se va înmormânta biserica Santa Maria Msgiore. Camera şi senatul se vor convoca pe |aa de 16 Ianuarie. 8t. Petenbirg, 9 Iannarie. Se vesteşte oficial din Tifiig după ce uşii afi ocupat satul Ilidşa ţl afl f£cat Ic uu oaş teri pe ş**»,»!! tăiat comunicaţia in-r Erzerom şe Trapezunt. Mukbtar PaşB ll aflăcu un mic detaşament lângă BaiburV nai) Paşa a luat comanda trupelor din •rum. Roma, 10 Iaoaurie. ifoţî representanţil din stSinătate al I-Jiei a ti fost însărcinaţi a face âucă astă-zl Irţilor vespective arătare despre suirea | tron a «gelul Hnmbert. SCIRI TELEGRAFICE ALE .TIMPULUI" (Agenţi Havai). — Serviţi ui de la 14 Ianuarie 4 ori seara. ConstautlnOpol, 14 Ianuarie. Răspunsul Rusiei a venit ieri. Consiliul de miniştri s’a îotranit astăzi spre a-1 cerceta. Londra, 14 Ianuarie. «Standard, publică o telegramă din Şira care spune câ prinţal Reuss şi corniţele Corti ar fi înştiinţat pe Poartă că dacă ar da voe flotei engleze ds a veni până la Constantinopol, Germania şi Italia ar avea să ceară nutonsaţia de a trece Dardanelele cn flotele lor. O telegramă din Athena trimisă aiaru-lul «Times, socoteşte ca ceva cu pntinţă ca crisa actuală să se sfarşască prin ve* nirea la putere a unul minister favoar^ii resboiuluî. — Sarvielul dsla 15 Ianuarie — 9 eredlmlssaţa Londra, 14 Ianuarie. Se asigură că lordul Beaconsfield va cert nn credit de 250 milioane. Demisia d-lnl Carnarvon secretar d9 stat la colonii, precum şi b Iul Salisbury secretar de stat pentru Indii sunt considerate ca probabile. Midhat puş* a avut erl o întrevedere cu corniţele Beaconsfield. Ylena, 14 lanuariv. Se telegrafiază din Belgrad ziarului ,Po-litiscbe Correspondenz* că S-rbiî ad ocupat Kurşhcmize, evacuat de turci, şi că aH luat Vranta şi Belimarcovicf. El merg cn 50 batalioane spre Pristina. Ieri sârbii fi românii şi-aB operat joncţiunea lângă Vidin. Comandantul Vidinulul invitat a se preda, cere ca garnisona să aibl voe de a se retrage păatrându’şl armele. Canstantiiiopol, 13 Ianuarie. Renf-paşi şi Server-pnşa pleacă astă-seară la cartierul generalul Marelui Doce Nicolae. Respnnsnl Rusiei nu arată nici o basă de pace. El iarită numai pe Turcia de a trimite delegaţi spre a trata condiţiile prelimiraril de pace. Flllpopol Bl UTiuirin* S< confirmă că Tnrcil afl dat foc Tatar Bazargikalnî când s'afi retras. Mare groază la Filipopol. Contant! o o pol, 14 Ianuarie. Delegaţii otomani pe lângă cartierul general rnssunt Namik-paf* şi Server-paşa. Refugiaţi sosesc într’ana la Adrianopol. Cenatantluopol, 14 Ianuarie. In urma unei deralierţ pe linia Cons-tantinopol-Adrianopo), toate trenurile s’aii oprit. Deci Server-paşa şi Namik-paşa nn aă plecat încă. Să speră că drumnl va fi lib-r aetă-rl. Miniştrii vor pleca In dată la Ka7.anltk. BOCUmci ii UNDABI8 In noaptea de 31 Decemvrie spre 1 Ianuarie 1878 am avut un vis ciudat; dee’ml voie cititorii noştri a’l descrie aief şi vor vedea că. visurile noastre sunt cftte-odatfi. adevărate presimţiri. Deci visam ! Visam câ mft aflam pe podul Mogoşoai; vremea era plâ-cutâ şi cerul senin. De odatâ, fârâ de veste, Încep din toate părţile a se rădica nuorl; v&ntul se stlrneşte, şi se face din ce In ce mal tare şi mal aspru. Nuoril se apropia, se aduna şi ia-tâ’I câ acoperă cerul întreg cu un văl negru şi gros. Furtuna vljiâ, nuoril se rump şi începe a cade, cu un vuet înfiorător, o deasă grindină. Trecătorii eraă numeroşi pe uliţă; toţr, înarmaţi cu largi umbrele eâu-taă a se feri de loviturile grindi-nel. Lucru ciudat Insă! In loc de a fl rotundă ea avea chipul unei stele cu colţuri, In loc de a cade In linie verticale, adică din cer spre pământ, piatra venea In linie orizontală, astfel câ până a nu avea vreme a prinde bine de veste, mal toţi bieţii oameni fură loviţi şi greO răniţi In piept. De spaimă, văzând atâte jertfe ale furtunel, m'am deşteptat. — Iată text visul meu ! Şi acum. iubiţr cititori, n’aţf înţeles, daca aţi citit .Monitorul Oficial* din I Ianuarie 1878, câ Îngrozitorul vis de mal sus a fost astă-dată o neagră presimţire. Ce aţi zis văzând acea sută de cruci mari, mijlocii şi micr căzând . cu saă fără veste, tn dreapta şi In stânga. Nu ştiri ce aţi zis ; dar dee-ml voia, onorabilul guvern, sâ-l spun efi ce gândesc. Ar fi un ce banal, un lieu corn-mun de a aminti ca un semn onorific, menit a deosebi In vederea tuturora pe acel bărbaţi cari aă ştiut a se deos-bi Inşii de semenii lor prin virtuţi, prin fapte, or prin scrieri, frumoase sad folositoare, că acel semn, zicem, perde, nu numai însemnătatea dar chiar şi însemnarea sa aruncându-se ast-fel droae, cum cade grindina din nuorl. Daca o ştieaţl aceasta, apoi aţi comis o perfidia. Daca nu o ştieaţl, atunci aţi făcut,. .. cum să zici Haide să zicem o rătăcire foarte de rând. Ca toată rătăcirea Insă, aţi fost foarte dibaci. Pentru acel ce nu se uită In fundul lucrurilor, lista împestriţată cu nume de persoane de toate feţele pare a fi o dovadă câ aţi pus de o parte ver-ce cugetare părtinitoare. Vr’o 3 sad 4 nume de conservatori, vr’o 2 sad 3 persoane din partidut vostru cari se deosi-besc din cele-l’alte , şi iată totul ; mal sunt âncâ pe ici, pe colo c&te-va nume de bărbaţi, cari pot fi foarte onorabili, cari Insă Inşii nici măcar ad visat vr’o dată că vor fi deco-* raţl, şi căţl-va muncitori de pământ cari, decât a primi decoraţiunr, mal bine s'ar fi văzut scutiţi de rechi-ziţiunl. Apoi de acolo aţi cules cu braţul, din fundul panerului radical, tot ce v'a căzut înainte, şi chiorlş. fârâ cercetarea meritelor, fârâ cumpănire, aţi creat sute de comandori de ofiţeri, de nu mal ştiri ce, al ordinului .Steaua României*. Ce aţi vrut să răsplătiţi In persoana conservatorilor cărora le-aţî dat decoraţia 1 laţi deoorat ca bărbaţi politici sad ca bărbaţi eminenţi 1 Dacă ca politici, atunci aţi făcut o nedibâcie, căci nu se decorează adversarii politici pentru ideile lor politice. Dacă Insă ca bărbaţi eminenţi, atunci aţi dovedit numai In capacitatea voastră de a judeca meritele de ver-ce fel. Pentru fie care specie de merit ce aţi voit a deosebi, v'am putea da mulţi alţii cari sunt de zece ori mal vrednici de cât cel aleşi de voi.—Insă toate aceste nu se aplică de cât dacă s'ar putea admite câ cu bună credinţă aţi făcut alegerea. Dar se ştie câ numai de bună credinţă nu poate fi vorba la d-voastră. Dar ce să mal zicem de toate cele-l-lalte amănunte ridicole cu cari aţi presărat lista decoraţilor : pe cutare după Însemnarea numelui, 11 arătaţi câ este/ii?*/, ca cum s’ar zice câ meseria lui este de a face versuri pentru a'şl câştiga susţinerea vieţei, Întocmai ca d. X*** însemnat croitor, bărbier saâ . . . cofetar. Dar ce e mal mult. Intre decoraţii, este un bărbat cunoscut ca fost advocat însemnat, ca fost profesor, şi In loc de a’l decora pentru aceste merite intelectuale, prin urmare de o ordine superioară, 11 decoraţi ca viticultor. Un singur merit are pomelnicul publicat In .Monitor;* acela că, In Împrejurări atât de grele şi de negre In care ne găsim, toţi acel prietini sad protivnicl al vostril, cari l’afl citit aft început vesel anul 1878, căci nimeni nu şi a putut stăpâni rlsul cel mal franc şi cel mal prelungit. .Indâpendence Belge* primeşte din Constantinopol cu data Joi 10 Ianuarie următoarea telegramă Reuf-paşa a propus prin telegraf cabinetului dia Bucureşti un armistiţiu. Comandantul armatei din Axrianopole e indicat ca negociator. Pân'acuma n'a sosit nici un rfcpunsdin Bucureşti. DIN AFARi Germania. — Principele Bis-mark. In o dopeşâ adreaatâ ziaru- lui .Nordd. Allg. Ztng.* arată, câ fiind bolnav, nu poate râspnnde la felicitările ce i-s’a făcut de anul nou. Ast-fel marele Cancelar rămâne tot la Varzin, nu Insă pentru motive politice. ,Koln. Ztng.* comunică din Berlin ştirea, câ nici nu a fost până acum vorba de vre-o schimbare In minister. Primind pe miniştri de anul nou, chiar împăratul ar fi zis, câ sunt nelntemiate ştirile privitoare la schimbările, ce ar avea să se facă In minister. Intre principele Bismark şi Benningsen nu a fost până acum vorba de cât despre reorganisarea cabinetului, cesti-vmile personale fiind lăsate cu totul la o parte, Ast-fel ar fi neîntemeiată şi ştirea pa care am comunicat o In numărul de erl, câ Benningsen e destinat pentru postul de vice-cancelar. Italia. — „Gazebta Officială* de la 9 Ianuarie arată, că suindu-se pe tron, regele Humbet a primit jurămintele miniştrilor şi a adresat poporului Italian următoarea pro-clamaţiune : . Pe neaşteptate am fost isbiţl de cea mal mare nenorocire. Regele Victor Emanoel, întemeietorul regatului Italian şi a unităţel lui a fost răpit din mijlocul nostru. Am stat de mărturie la cea din urmă resuflare a lui, care a fost pentru naţiune. Cele din urmă cuvinte ale Iul, care vor răsuna merefi In inima mea, afl fost dorinţa de a şti pe poporul sâO fericit. îmi este grefi a stăpâni durerea, pe care mi-o impune datoria. In momentul acesta o singură tnângâere ne rămâne : Să ne arătăm vrednici de dânsul: el, umblând pe căile lor, iar voi râ-mâind credincioşi virtuţilor cetâţe-neştr prin care el a putut Împlini marea misiune de a face Italia unită şi puternică. Efi voifi urma marilor Iul esemple de alipire către ţară, iubire de progres şi credinţă către instituţiunile liberale, care sunt mândria familiei mele. Singura mea ambiţiune va fi, de a mă face vrednio de iubirea poporului mefi. Italieni! Cel d’ftntăifi al vostru rege e mort! Urmaşul Iul vă va dovedi, că instituţiunile nu mor. Să ne unim şi să Întărim In această clipă de mare durere buna înţelegere, car' *'L d’a-una a fost bine-cuvăntarea Italiei.* REVISTA ZIARELOR. .Românul* concede, ci soldaţii afi petrecut pe câmpul de râsboifi rnpţl şi desculţi, dar cu toate acestea el n’afi purtat vitejeşte; adică din nofi T I M F O L confundft meritul dorobanţului cu meritele guvernului. C& soldatul a fost rupt, desculţ, râu Îngrijit, adesea r60 coudus e meritul guvernului; cft el s'a purtat bine ;i vitejeşte este meritul soldatului. Dia-tinguendum est. Apoi se scuză liberalii, cft nu eraft pregfttiţl, cft voiafl neutralisarea teritoriului ş. a. ş. a. Şi noi ne aducem aminte de inepţia d-lul Nicolae Ioneacu, ne aducem aminte de ministrul Slftniceanu, care strftngea soldaţii, cftnd era a pace şi le dedea drumul, cftnd era a rf sboift. Ne aducem bine aminte, cft liberalii veniţi la putere In urma fl&mftngiunil lor, n avean nici plan, nici idei, nici credit; c’a f&cut tocmai contrariul de ceea ce promisese; cft din prieteni turcilor s'afi fftrnt duşmani lor; cft din contrari rftslioiulul s’afl fftcut r&sboinicl nevoe mare, tp sfftrşit, cft n'aO urmat cftrare, hotftrlta de mal nainte. Acuzarea, cft conservatorii ’l-ar fl condus pe soldaţi la starea de sclavi al strftinilor, la dispreţul general şi altele de acelaşi cal> bru, le întoarcem d-mlor liberali cu mul-ţumitft Înapoi. Dacft ţeara aceasta existft pftnft astft iji, are s'o mulţft-meascft elementelor conservatoare, care cu mijloacele lor minime, es-puindu'şl numai capetele lor proprii, nu vieţile a mii de oameni, ah ţinut ţara neatftrnatft prin mijlocul tuturor nevoilor, de stft pftnft In ijiua de astft-zi. Slavft Domnului, cu grecoteii din strada Doamnei ne putem mftsura ori şi cftnd. Estragem şi din , Pressa* pasa-gele, privitoare la atitudinea guvernului şi la lnţinerea armatei. Guvernul d-lul Brfttianu, care per-sonifieft In sine şl In al sfii toatft vara şi tot patriotismul, nu lipsi a face politici de partid şi de clici pftnft şi In armatft, pe c&mpul de resbel, In distribuirea comandelor şi a recompenselor ; cu un cuvânt, tn tot ce are mal sacru o armatft. Nu putem tusft a ne opri indignarea contra acelor nesocotiţi, cari dupft ce aft sleit ţara, printr'o administraţie destr&b&latft, prin tot felul de rechisiţil, contribuţii, şi ab dispus de armata Romftniel, cum le-s plftcut ; apoi nici n’aO Ingrijit'o la timp eu Imbrftrft minte şi hrsnft, In cit soldaţii a(k ajuns cft cazft mulţime bolnavi şi degeraţi şi s& sufere mult mal mult de boale, de c&t de gloanţele inimicului. Nu mal vorbim de acel, cari au degerat de astft toamnă , de cftnd soldaţii nu aveau nici cojoace, nici flanele, nici Inc&lţftmiuţe calde, nici cisme. Vorbim de regimentele ce se i UIHAIL STROGOFF sau CURIERUL JARULUI I. (Urmarea 2-a). Emirul, tn momentul cftnd prisonieril afl fost aduşi tn laglr, ert ia eortnl săfl. El nn M arătă. Şi aceasta a fost o mare fericiră firi îndoială. Un gset, o vorbă a Ini nn ar fi putnt fi da căt semn -Ini vra unei tăngerotM «vacoţinnl. Dar al aa ţinn In aceaată retra^ira care corstitee oarecum majaatatea ragilor din răsărit Lnmaa admiră pa acel ca un se arată ţi mal co seamă m tema da dânşii. Căt daepra priaonierl, al aveai să fia închişi in vra o vizuini unde arad Îngrijiţi abia având hrană ţi anpnţl la toata capriciile climei,avea eă aştepta bnnn) plac al Ini Feofar-Khan. Din toţi, cal mal domol dacă nn ţi cal mal răbdltoi re negreşit Mibail Strogoff. El aa lisa a fi dna, tirl ’1 ducea tocmai nnda vrea al meargă el, şi in -işte con- lntorc szl de pe cftmpul de luptA, însoţind pe prisonierl. Cine na vâ-zut tn ce stare de plftns aa sosit e-roil de la Plevna! Cine n'a văzut pe acel viteji... sdrenţuiţl astft-zl şi flftui&nzl, In c&t, pe lftngft admira-ţiunea pentru bravura lor inspiraQ şi rnilft celor ce priviutt esteriorul acestor viteji. Negreşit cft acele mantale rupte, acele cftciull gfturite. de cari ministrul Slftniceanu zl-oflH cA ajung pimA la isliu, ca tiind prea multe şi cari trebuesc veudute cu toba, sunt nisce dovezi pipftite peutru rnart.r -*rea acelor bravi soldaţi, lutr'o campanie de aproape un an. Ţara dft întruna, cortribue necontenit, sub toate formele, şi soldaţi» noşiri, .itejil de la Plevna, se tutore In sdrenţe flftmftnzl, f&rft tn-• ftlţftminte I Ţara se sleieşte prin rechiziţir şi ofrande de tot felul de alimente, ji soldaţii noştril sad hrănit sâptft mitul şi luni întregi numai cu cftte un porumb liert pe zi ?! Oare'ministrul de resbel nu ştia nimic de toate acestea, şi nu-1 era teamft cft soldatul, care a răbdat pentru ţarft şi disciplină, are sft povestească odată concetăţenilor s£l toate cftte a suferit. I 1 ţii, daca soldatul nostru e robust, supus şi disciplinat, trebue oare ca guvernul şi agenţii sfii sft abuseze pftnft Intr'at&ta de pacienţa aa 1 Aşteptat'a guvernul Insă pe a-ceştl viteji soldaţi, cel puţin acum la întoarcerea lor, cu mantale şi Im-brftcftminte curate, cu mftncare preparată, şi alte necesarii) Nici aceasta n a f&cut'o ! Soldaţii urmează a umbla In sdrenţe, avfind mal mult aerul de cerşetori, de cât d“ eroi, aşa In c&t le e ruşine şi lor a mal eşi pe strade ! La sosirea lor, H&mftnzl şi degeraţi, el nu g&sirft nici chiar o mftncare mal hrănitoare, nici o regulă pentru împărţirea pe ia cuartirurl. El şezurA ore întregi In picere, osteniţi şi flftm&nzl, şi-şl potoliră foamea seara prin casele oamenilor şi cftpft-tftnd milă de pe la trecfitorl! Vorbind despre armistiţiu .Rom. Lib. “ întreabă, daca condiţiunile lui vor privi şi pe români. Neexistftnd alianţă scrisă Intre Ilusia şi România, armistiţiul celil d'ftntfiiQ nu ne poate privi şi pe noi. Deci ur-mcazft ca uot sft ne batem mal departe şi singuri... cu turcii. Deci .Rom. Lib.* stftrue din nuob, ca guvernul sft tngrijeaseft serios de trebuinţele armatei. Calul Turcului şi prezidentul republicai din Ploeştl. Citim in ,Nene freia Prese* namărnl de la 9 Iannirie a. c. următoarele : | O întâmplare scandaloaeă afi ajnns la anini maralnl Dnee Nicolae, iar eroul e-celei iutâmplirl eete nn ofiţer romăn eo-periur, care oeepă na rang inaemnat in societate. întâmplarea afiarot drept efect eă vinovatul, ataşat la statal major al tul Scobelef, atl fost eltit merulioeşte eă părăeeaică cartierul general al aceetnia. Pazele du căpătenie ale istorii!, întâmplate înaintea Plevuel , uite relatează .Peather I.lovd1 in modal următor : Marele Daee Nicolae trecu iu revistă pe prieonieril de la Plevna ţi-ţl opri luarea aminte asupra anul ofiţer turc, călare pe nn minonat cal arăbesc de eolu Decor Cil Comandantul enpre.u desieee ordin de-a lăsa toirror „Kţaniuf caii lor proprii: di-tl Marele Dace, doiind sft aibă calul, trimise iu acaaşi aeart nn adiutaai ca sft afle pe ofiţtrul torc şi să-l întrebe, de nnde sate c.lul şi dacft nu ’l-e cumva de vănzare. Dupft mnltft clntare adiutan-tnl Pali gi.-it pe ofiţer, dar aceasta i-a epos adiutantulul spre marea lui mirere, c ar fi foet provocat da-nn ofiţer romăn să deacalice şi si-I predee calul. Opuindu-se la inceput şi insistând asupra ordinnlul MareluIDuce (ofiţerul torc vorbia bine franţuzeşte) românul noetru i-afl pas revolve-ral iu piept şi'l ameninţă, că va da foc , de sa va inpotrivl Turcul la luarea calului. Se aduseră rual mulţi ofiţeri, dar nici anul na ştia nimic despre toată afacerea. Turcul nn putea să dea Ia incepnt alte detalii, de cât cft ofiţerul romăn porta o uniformă co şinoari. dar apoi se resgândi, şi zise că acela se uita încrucişat. Acnm toţi aa ştiut cine-!. Deci el apăra iueu-rftnd înaintea Murului Duce, care ’l dojeni destnl de asprn de faţă fiind şi Vodă Carol şi-I ordonă eă înapoieze numai de căt calul Turcului. Ofiţerul turc se învoise de mal nainte să vfinză MareloI Duoe calol, dar preţ n’aâ epns, zicând că eete din propria Ini ergbelie, deci Marele Dcce i-l plăti cu en 2000 de rnble. Ofiţerul român de etat major afi primit intr'nn rând pentr-o afacere ordinul Sf Qheorghe, deşi domneşte oare-care intnnerec asnpra meritelor Ini şi deşi sânt alţii, cari pretind c'efl avnt nn dr.pt mal întemeiat la acea decoraţie ş'att fost trecuţi co vederea numai din canza, că aparţin nuni alt partid politic. In nrma acestor împrejurări, întâmplarea aceasta afi bncnrat pe mnlţl şi ei făcnt mare sferă prin toate cercările. Fină aei Peeter-Llojd. Ştiu co toţii că acest ofiţer român e locotenentul colonel Cendiano Popeecn. DECORAŢII DE ASUL NOU Prin înaltul decret, sub No. l,de la 1 Ianurie, M&na Sa Domnitorul a bine-voit, in virtutea art. 10 din legea pentru instituirea ordinului .Steaua Romftniel*, a coafari acest ordin persoanelor al cftior nume ur-rneazft : Marea Cruee D-lul C. Boaianu, vice-preşedinte al Senatului, fost preşedinte al consiliului da miniştri. D-lul loan Ghics, senator, fost preşe-şedinte al consiliului de min'ştri. J diţinnl da siguranţă pa care, liber, el nn le-ar fi pntut găsi pe drnmnl de la Koli-van la Tomsk. t căuta să scaps ioainte de a ajunge la acest oraş, era a se pune in primejdie de a cădea iar in mâinile iscoadelor ce bântniaO stepa. Linia cea mal din spre răsărit, ocnpatX atunci de coloanele tartare, nn se afla aşezată dincolo de el nnoă-secl fi doilea meridian ee trece prin Tomsk. Deci, odată acest meridian trecut, Mihail Strogoff ee bizuia a fi dincolo de zonele inimiee, cari pitea trece leni^el fără pericol, şi ejnnge la Kraknoiarsk mal nainte de ce Feofar-Khan se năvălească in provincie.—Odată la Tomsk, 'şl zicea el intr'una ca lă'şl mal astâmpăra nerăbdarea pe caro no putea tot-d'anna fi stăpăn, in câte-va minute voia fi dincolo de avant-postarl şi apnclnd’o cn duoâ-epre-uece or înaintea Ini Feofar-Khan, cu dnoi-spre-zeca ore inaintea Iul Ogsreff, ‘ml va fl destul ea •fi ajung inaintea lor la Irkuţsk. Lncrul de care Mibail StrogofTee temea in adevăr mei mnlt de căt orl-ce, era ş, tri baia eă fle preeenţa lui Iveo-Ogareff in iagărol tartar. Pe lăngă pericolul de a fi cunoacut, el simţea, ca dintr'nnfel de instinct cft tocmai inaintea acesta! trădător avea interes să o apuce cât mal de grabă. El înţelegea asemenea eă întrunirea trupelor lui Feofar-Khan ar complecta efectivul armatei năvălitoare, şi că joncţiunea săvărşinda-se, această armată aven să meargă in grămadă asnpra capitalei Sibe riel de răsărit. Deci toată neliniştea ]ul venea din partea aceasta, şii la fie-rnre moment asculta dacă vre-o fanf -ă mo vestea Sosirea loc-ţiitoralul Emirului. La această gândire se adătga şi euve-nirve mamei ule, a Nadiei, una poprită la Omsk, cea l'alti dusă pe bărcile tartara şi fără îndoială captivă şi eacaşiMarpha Strogoff. Nu putea timic pentru ele. Le va mal vedea vra odată? La această întrebare la care nn indrftenea sl’şl răspundă inima Iul se etrîng a grozav. D odată cn Mibail Strogoff şi co cel-l’fclţl prisonierl fuseserfi adnşl in lagărul tartar Harry B oont şi Alcide Jolivet. Vechiul lor tovarăş de ctlătorie prins ra ş, •I la aticinl telegrafic, ştia bine ol «I erafi Închişi ca şi dânsul In acea vizuini pe care o pizeaO numeroase sentinele, dar nn efte-t-vse nici odată a da ochi cn el. Pnţin 'I păsa, pt litru U’ mint cel puţin, de ceea ce poteafl el •• gândească despre dânanl de când cn isteria de la lshim. Şi apoi Crucea de inari oft feri Prea Sfinţiei Sala Păriuteinl Melhieodek, episcopal Danărei-de-joe. D-loI V. Alexandri, fost ministru. D-lnl D. Brltiann, vice-preşedinte al SenatnloI, fost ministru. Prin înaltul decret sub No. 2, cu data de 1 Isnuaria, Mftria Sa Domnul a bine-voit, In virtutea art. V, diu li-gea pentru instituirea ordinului .Steaua Romftm-1", a conferi a-eest ordin persoanelor al căror nume urmează : Marea Cruee D-lul Mmolarhi Koetaki, deputat, foit preşedinta al consiliului de miniştri şi al CoDititoaot”I. Crucea de mario/iferl D. Eog Stătescn, minietro al justiţiei. D-lul A. G. Golaecu, foit prim-ministru. D-lul Nicolae Creţ vou, foet prim-mi-nistru. D-lul general Chr. Tel), fost minietro. D-'uI Nicolae Ioneacu, deputat, foet ministru. D-lut Qeorge Virneacu, deputat, foet ministru. D-lul D. Bturdza, senator, fost ministru. D-lnl Alexandra Plegiano, foet comisar generat pe l&ngă comandantul-cap al armatelor rose şi foet preşedinte al Senatului. D-lul George Cântacnzin, senator, fost ministru. .Crucea de comandor Prea Sânţiel Sele Atanasie ep.seopnl RâmnicnloI şi Nonlnl Severin. Prea Sânţiel Sale Inocentin, episcop a) Buzânlnl. Prea Sânţiei Sale Gbinadie, episcopal Argeşnlaî. Prea Sânţiel Sale leaia, episcopul Romanului. Prea Sânţiel Sale losef, episcopal Huşilor. Prea Sânţiel Sale archierenlol Neofit Scriban. D-lul Auralian, minietro al lucrărilor pnblice. D-lul A. V isescu, vice-preşedinte li Adn nărel deputaţilor fi foet ministrr D-lul Stolojan, vice-preşedinte al Ado-nftrel deputaţilor. D-lul Fleva, vice-preşedinte al Camerei deputaţilor. D-lul Enet. Caligari, preşedinte de eee-ţinne la înalta curto de casaţinne. D-lul Cost. Schina, preşedinte de secţiune la înalta eurte do casaţiune. D-lul Manolache Grădiştea nu, preşedinte al cnrţil de eomptorl. D-lul loan Creţeann, membra al cnrţil de comptnrl. D-loI Adclf Cantacuzin, prim-preşedieta al cnrţil da ape’ ' Bncnrmcl. D-lul loan Bălăooana, agent dip.omatic al României la Viena. D-lni N. Callimachi Catargi, agent diplomatic la Perie. D-lnl Qeorge Ghica, comisar general pa lângă comandantul-cap al armatelor imperiale roee. D-lnl M. Mitilineo, secretai-general al mmieternlol afacerilor străine. el voia ea să fie singur ca aă lucreze singur in cas da nevoe. Deci se ţinuse de o parte. Alcide Jolivet, diu momentul când confratele săS căzuse lângft dânanl, ’I dedv e toate îngrijirile. Cât ţinn drnmnl de la Kolivan pânl in lagirol tartar, adică vreme de mai multe ceasuri, Harrj Blonnt rt.iernat da bmţal rivalului săfi, putuse sa se ţie de convoiul prisonierilor. Calitatea lui de enpos engler, a voit mal ân-tâia să o farft se preţuiesc! ceva dar no I alegi In nici cn chip, fuţft cn barbarii caii nn reependeafi de iăt cu lovituri de sabie şi cn ghiontnrl de suliţe. Corespondentul .Daily-Tehgraphulul* a tribuit deci sft îndure soarte tutnlor, având a reclama mal târzia şi a cftpftl m-tiefecţie pentru est-fel de tretere. Dar •* tul drum n'a foet mal puţin anevoios pe* tru el, cft el rana ’l fftesa si sufere grozav şi ffiri mâna de ajutor al lui Aleid» Jolivet, poate ci nici n'ar fi apucat sft a-jongl la lagftr Alcide Jolivet pe car- filoeofia lui practici nn'l pirlaea nici odati, ajutase pe confratele tăa prin toate mij'oaeele ee i-a stat prin putinţft. Cea d'ântâil gri.ia a Ini, când •• văzu cn deeivârşire iocbie in vizuini, D-lnl Alexandro Orfc u, aanato minietrn. D Ini M. Ferrehide, depntst, nistru. D-loI D. Hosstti, fost miniştri membre1 la cartea de oaeaţione. D-lnl Alexandru Tiriaehia, depol miniltra, şi fusş vice-preşwliute al rel depntaţiioi D-lnl Ceriagdi, foet ministru l preşedinte al vaiere! d ipataţilor. D-lul Eng. 1 redeacu, foit luem comisii nea centrau, deputat D-lul Nicolae Pâcleauu, fost pra al Cameral deputaţilor. D-lul Constantin Grftiişteana, tat, fost ministru. D-lul eolonel Eug Aleazo, 'ovă tru, proprietar al fabricai de pot ârgft Naamţu. D-lui George Creţeanu, consilier la turti ie cesaţiune, foet ministru. D-lul loan Ca'enderu, fost admiaf al domemalor Statului, membra la de casaţiune. Bi Crucea de ofxiărl Archimandritulul Timoteid, stariţ oue naAirel Neam ţa. D-la\ Neia, prim-preşedinte al ci âpel din laşi. D-lnl loan Antonia, preşedinte < ţinue la curtea de apel din Ieşi D-lul V. Potisu Mieşuneecn, pra de secţiune la sortea de apel di enrescl. D-lul Nicolae Predeeeu, preşedi secţiune la curtea de apel dia Bn-D-loI G. Filitie, proenror de a Ia înalta curte de easaţione. D-lnl Brlilolo, prim-preşedinte de apel din Craiova. D-lul Alexandru Aman, p secţiune id. din Focşani. D-loI Alee*. Filitie, membro al^t. de apel din Bneureecl. D-lnl Remne Opran, procuri pe lângi cartea de apel dia Bueam D-lnl Simion Mihileeen, direoti neneral al miuieteralol de interne, D-lul A. Făta, u die, fost pr cam vrei deputaţilor. D-lul A. Treb. Lanrian* profesor* D-lnl Ştefan Bvlu, secretar al biv Senatu'ul. D-lul G. Leca, secreear al biuron natului. D-lul colonel Cftlinescu, inspeet- neral al guardel eiviee. D-lul Gheorghian, prefect al jud Iaşi, foet agent diplomaţie la Rom* D-lnl Bobescu, director general iegraftlor şi poştelor, D-lnl G. Kăşcaan, prefect Covnrluia. D-lul Tituheea, prefect Doljitt, D-lnl Chiriţesco, prefect al joi Teleorman. D-inl C. Kacoviţi, prefect al jur Argeş. D-lol Procopie Dimitreecu, locoţi primar al comunei Bncoreacl. D-loI Itadu Mihaifl, prefect el capitalei. D-lnl Obedeuaru, medie prolbeor cui ta te şi proviaoriO secretar gir agenţiei la Roma. ■li St Iu •4 al j al jad Ir- IM im \ 'f a fost de a visita rana Iul Harry Reuşi al scoate en mnltft indemâi haina şi •• asiguri ci nmăral Ini nornai şters de o aşchie Je bombă. — Nu • nimic, zise el, o *• riitnră. După dnoi safi trsf pansat acum pe confrate, nici ■'>** <• noaseft. — Dar aceste pans«*D«nb f Intrvbft Blonnt — Am a le «hi»r e&. __ Cm, orI •• rr>e»pl şi ia mediei foţi francezii anat intr do*tort ‘ Şip, eâad spnnea aceetea, Aluida M IOV» ° *• •J > vat rupâudn'şl batista făea teamft i :■ heeată, legături din rea 1‘sJtft, lai i dintr'o fântâni ee se afla tn mijlu* a . eunzătorii, splll rana, car* din preţ fericire nn era gravi, fi aşezi eu i il indemânitici cârpele ndat* pr uml I Herry Blonnt — Te tratez cn api, zise *1. A» quid eete aedatival eel mal eficae* d :4 se conose nentru tratarea raselor, m»I întrebuinţat acuma Doctorii t p şeaca mii de ani ca ^ descopere *» ■ Da, şeaee mii de en! cifră rotundă— Iţi melţarneec, domn al* Julie» r. 1 1 Dl F U U D-lul Qrigora Serurie, depntat, şef de legiune in gardă'. D-’nl N. Manolescn, castor al Senatu-lul şi loeotenent-cdonel In garda. D-luI I. Codrescn, director al cancelariei AdunSre! deputaţilor. D-lnl Pană Pencoviol, direotore al casei de depuneri. D-lnl George Varnav, fost membru in comisionea tarifului ramale in misiune la Viena. D-|dI Nieolae Steriade, director al vămilor, fost membrn in comisinnea tarifului in misinne la Viena. D-lnl Guşti, fost mini9trn. membru al •nitropiel spitalelor St. Spiridon din Iaşi. I). Gr. Cantaeuzin, deputat, membrn al lloriel spitalelor din Bnonreşti D-luI Ioan N"gnrî, membrn al epitro-piei spitalelor 8t. Spiridon din Iaşi. D-lnl I. Zalomit, rectorele nniverităţil din Bucureşti. D-lnl P. Sueiu, rectorele universităţii din Iaşi. D-’.ui Vasile Gngin, bancher, fost sena-tore. D-lnl D. Frank, director general al băn-cel RomftnieT. D-lni G. Polizn, profesor de facultate, deputat. D-lnl Florian Arion, vechii! profesor. D-lnl Fm. Bacologln, profesor de facultate. D-lnî C. Esarco, fost agent diplomatic la Borna şi profesor. D-lul Gr. Ştefănescn, profesor, director al ministerului instrucţiune! publice şi al cultelor. D-lnl B. HâjdăU, istoric, director general al archivelor statului. D-lnl Alexandru Odobescu, profesor, membru al societăţii academice, fost mi-nistro. D-Iul V. Alexandrescu Ureche, profesor, membru al societăţii academice, depntat. D-luI Alexandro Papadopnlo Cslimachi, istoric, membrn al societăţii academice, fost ministru. D-luI Gr. Alexandrescu, pact D-loI Alexandro Marin, profesor de facultate. D-lnl Zaharia Columbo, vechia redactorul Stelei Dunării, profesor de colegii!. D-lnl Th. Aman, director al şcoalel de bele arte din BucnrescI, pictor. D-lnl D. BerendeiO, fost ministru, mare agricultor. D-luI Spiridon Iorceanu, inginer, director general al ministrului lucrărilor publice. D-luI C. Olănescu, inginer, inspector şef al serviciului de convoi al oăilor ferate. D-luI Th. Brătianu, vechiul colonel, mare proprietar şi imbunitiptor al râul cai aline. D-luI St. Ferichide, viticultor. D-lnl D. Tăcu, fost procuror general -pe lângă curtea de compturl. D-lnl G. Focjea, membru la aceeaşi curte. D-luI Lazăr Calenderolu, proprietar mare D-luI Nic. Simonide, vechia profesor. D-luî Aristia, vechia profesor, poet! D-luI Dimitrie Gianu, vechia rofesor. D-Iul Fontanin, director de licea din Craiova. D-luI G. N. Bibeseu, fondatorul induB-I triel zaharine in România. D-luI I. Marghiloman, mare cultivator. D-lnl Panait Filitie, mare cultivator şi productor de spirtosc! Crucea de cavalerie. Sfinţiei Sale Părintelui Veuiamin Că tnlescn. Sfinţiei Sale iconomnlnl Matcaşu, reo torele seminarului romăn. D-lnl Cămărăşescu, secretar al biurou-lnl Senatului. D-luI Menelas Ghermani, secretar al binronlui Senatului. D-luI Sefendache, advocat, depatat. D-luI Climescu, deputat şi profesor. D-lnl N. Dimancea, advocat şi deputat. D-Iui N. Cişman, advooat şi deputat. D-lnl Brăescn, prefect de Roman. D-luI Bogdan, casierul judeţului Iaşi. D-lnl Stanca Bechiami, comerciant, D-luI Borgheti, proprietar de fabrică de farinoase- D-luI St. Cirişanu, referendar clasa L la curtea de compturl. D-luI Mih. Capaţineanu, arhitect, in-spector-general el lucrărilor publice. D-lni Ştefan Protopopescn, direotor la mlnisternl financelor. D-luI Ioan Negalici, casierul judeţulni Muscel. D-luI Ioan Mîrzea, prefect de FălciS- D-lnl Scarlat Pastia, primar al comunei Iaşi. D-luI Mihail Elefterescu, primar al comunei Măgurele. D-lnl M. Schina, deputat, advocat al Statnlnl. D-luI D. Petrino Armis, bibliotecarul nniversităţel din Iaşi. D-luI Floru, inspector-general al telegrafelor. D-lnl Tomescu, şef de staţiune telegrafică. D-luI Const. D. Atanasin, preşedintele camerei de comerciă din Bucureşti. D-lul Manta Rufa, preşedintele camerei de oomerciS, din Galaţi. D-lnl V. Constantin, comerciant mare. D-lnl Veron, cultivator mare. D-lul J. Ionescu, deputat, vechii agronom. D-lni Pişcă, cultivator mare, senator. D-lnl Dinn Mihail, cultivator mare. D-lnl Al. Andronic, redactor al proceselor verbale, al adunărel deputaţilor. D-lul Al. Slătineanu, viticultor. D-Iul V. George, cultivator mare. D-lul G. Hermezin, cnltivator, senator. D-lui Petre Ene, inginer, adjutor al inspectorului de oontrol. D-lnl N. Moaca, fost senator, inbuniti-ţitor rasei cesvaline 1 D-lnl P. DancovicI, comerciant. D-lnl D, Donică Simionovici, mare agricultor. D-lul Dimitrie Angel, depntat, agricultor. D-Inî Nio. V. Pilat, mare cultivator. D-lnl Gr. Ghica Deleunu, cultivator mari proprietar de fabrica de spirtoase! D-lul Dim. Slmulescu, mare cultivator de vil. Mul D. Morait, proprietar de fabrică de spirtoase 1 D-lul I. C. Petrescn, fost secretar al consiliului de miniştri, ataşat la cancelaria Domnească. D-lni G. Sion, membru societăţel academice. D-lnl Mateifi Mills, artişti D-lul Th. Codrescn, vechiă ziarist. pense Harry Blount fntinzăndu-se pre nn culcuş de frnnze uscate pre care i le aşe-luse tovarăşul săli. [( — Bal N'al pentru ce. D-ta al fi făcut 11 tot atăta in locul med. — Nu ştifi ied,.... respnnse cn o I oare-care naivitate Harry Blount. | — Glumeţele, un mal spune, toţi en- glezii sunt bani la inimă. , — Negreşit. Dar francezii ? — El bine francezii sunt buni sunt chiar şi nătărăi dacă iţi place. Dar ceea-ce ii compensează este eă sunt franeexl. Să numai vorbim de aceasta şi dacă mă crezi să numai vorbim de Ioc. Odihna Iţi este neapărat necesară. | Dar Ilarry Blount n'avea nici de cum I. poftă să tacă. Dacă rănitul trebnia pentru binele săd să se găndească la odihuă. orespondentnl ,Daily-Telpgraphulul* nn 'm un om ca să se lase mal pre jos. I — D-le Jolivet, întrebă el, creai d-ta că Bete din armă ale noastre depeşl ad putut rece graniţa rusească ? 1 — Şi pentru ce nu ? respnnse Alcide Volivet. In ora In care vorbim te asigur îl fericita mea verişuară ştie ce Bă spne sspre istoria de la Kolivan. — In căte esemplare işl trage depeşile verişoar , d-tale ? întrebă Harry Blount care pentru întâia dată puBe d'a dreptul această întrebare confratelui săd. — Bun, respnnse rîzend Alcide Jolivet. Verişoara mea e o persoană foarte discretă căreia nu-I place m se vorbiască de dânsa, şi care ar fi foarte supărată daca ar turbura somnul de care ai trebuinţă d-ta. —Nn void să dorm, respnnse englezul.— Cam ce crezi că trebne să gândească verişoara d-tale despre afacerile Rusiei ? —CI pare a fi apucat un drum răd pentru moment. Da aşi, guvernul moscovit eBte puternic, el nu poate in adevăr să se ingrijusoă de o invazie de barbari şi Siberia nn o să-I Bcape aşa lesne din măinl. —Prea multă ambiţie a perdut cele mal mari imperii, respnnse Harry Blount care nn era lipsit de o oave-care gelozie engleză faţă cu pretenţinnile rusesc! in Asia Centrală. — Oh I să numai vorbim politică., E oprit de facultate. Nimic mal răd pentru ranele de umăr. . . afară nnmal dacă nu o fi ca să te adoarmă. — Să vorbim atunci de oeea-ce ne reni Ine tă facem, respnnse atnncl Harry Blo- 1 D-lul G. Monteoru, deputat, expluat» tor de petroleum. D-lul Socek librar şi tipograf. D-lnl Panaiteanu, director al şcoalei de bele-arte din I işi, pictor. D-lul Grigorescu, pictor. D-ln! C. Stănoescu, pictor. D-lui C. Porumbaru, proprietar de fabrice de producte chimice. D-lul Ed. Vachmnn, artist, profesor la conservatorul de musică. D-lul IV test, artist. D-lul Antoniu Roques, profesor. D-loi Sgarduli, fondatorul fabricai de zahăr de la Sascut. D-lnl Gandella, director conservatorului de muşii & din Iaşi. D-lnl Stock, sculptor in peatră. D-lnl Martin StOebr, sculptor in lemn. D-lul I. Popescu, Învăţător , la Bârlad. D-lni I. Darzeă, , > Inşi. D-lul I. PopovicI, > >BucurescI D-lnl Şerban Alexandrescu, idem. D-lul Hilel, bancher. D-lul Mjhai Daniel, idem. D-Iul Cozoni, şeful bironlui vamal de Ia IţcanI. D-lul Gr. Capjts, cofetar. D-Iul W. Opler, propictar ,ie fabrici de berc. D-lui U tgi Stoica, comerciant. D-lnl Ioan a. Babei, depntatnl clasei sătenilor din judeţul Bacăă, in adunarea ad-hoc, din 1875. D-lui Simeon Stâncii!, idem Botoşani. D-lnl Stroe Ionescu, idem Brăila. D-lui Ion Roşea, idem Cahnl. D-lui Rădncann Sava, idem Covurluiti. D-lul Nicolae Mazilu, idem Doljid. D-lnl Pante'ache croitoru, idem Fălcii!- D-lnl Dumitra Mirzea Mălăerul, idem, Ilfov. D-lnl Ioan RoateşI, idem Mehedinţi. D-lui Tica Ioan, idem Muscel. D-lul Costache sin Vasile Ostache, idem Nenmţu. D-lnl Ion Niculescu, idem Olt. D-lni Ioan Roată, idem Putna. D-lnl Gherghiţă Lupescu, depntat al clasei sătenilor din judeţul Râmnicu-Să-rat in Adanarea ad-hoc din 1857. D-lnl Ioan Zeavarda, idem Roman. D-lni Toader al Ioanei, idem Suceava. D-lnl Stamate Bnduraşcu, idem Vâloea. VABIETATI Turcul e om cinstii. — Mal de ună-zl, vre-o trei prizonieri turci ce cerşetoriail pe uliţl,— par-că n’am avea destul cerşetori,—intrară tntr'o curte mare, Ia d-na Ph.... Aci se vede că profitul le Îndreptase paşii, căci cum II zări mărinimoBsa doamnă, trimise pe fecior să le dea câte 50 bani, şi demâncare, daca le-ar fi foame. Bieţii oameni işl arătară mulţnmirea ridicând mâuile spre cer, şi pentru că prin diferite semne da să se înţeleagă că nn erai! tocmai sătul, se aşezară la o masă ce li se pregătise dupe ordinul stăpânei. Abia Be puseră la masă, când iacă şi un cazac, ce umbla poate dupe acelaşi chilipir. Fa şi dânsul poftit la masă. Dupe ce se săturară, turcii 'şi strânseră tacâmurile, şi se pregăteai! ca niţte oameni cinstiţi să le ducă de unde le lnase. Cazacul insă, ca să'şi facă obiceinl, crezu unt. D-le Jolivet, eă n'am câtuşi de puţin de gând să remân in veci vecilor prisonier al acestor tartari. — Nici efl zău. — Vom căuta a ne scăpa la cea d’ân-tâiă ocazie? — Da, dacă n’o mal alt mijloode a ne căpăta libertatea. — Şi mai cunoşti d-ta vre un altul ? întreabă Harry Blouut privind la tovarăşul lui. — Negreşit. Noi nu suntem beligeranţi noi suntem neutri, şi vom reclama. — La busceanul ăsta de Feofar-Khan ? — Nu, el nu o să înţeleagă, respnnse Alcide Jolivet, dar la locoţiitornl şeii Ivan-OgarefT. — Asta e un mişel. — Nici vorbă, dar acest mişel e rus. El ştie că nu e de glumit cu dreptul ginţilor şi n'are nici un interes să ne ţie la popria'ă, din contră. Numai, a cere ceva acestui domn, mie nu prea’mi vine la socoteală. — Dar acest domn nu e in lagăr, sad cel puţin nu l’am văzut, observă Harry Blount. — O să vie. Nu se poate alt-feL Tre- ă n'ar putea să 11 g!s lase! uu loc mal sigur, de cât sub manta. Indignarea fiilor profetului fu aşa de mare, in cât unul din e! sări asupra cazacului şi ’l incăieră de pâr. şi neputâudu'1 birui singur, chemă in ajutoru'I şi pe coreligionarii sui. Se incinse o bătae straşnică, şi numai după ce sărirâ toate slugile din curte, nenorocitul cazac putu să scape teafăr din mâi-nele lor. Farfuriile şi tacâmurile găsite in urmă subt mantaoa cazacului, justificai! îndestul purtareB turcilor, cari tot nu se puteau dorneri de atâta neomenie şi nere-cunoştinţă din partea cazacului, in cât Jupe ce m&ncă, bău, i se dădură şi parale, să mai şi fure. Bre I asta numai un oazuc putea s’o facă 1 Iacă o frumoasă lecţiune de morală, pe care cazacul nostru n’are s'o cam uite aşa lesne. Făcut că vine de la un turo. ' ' (Z. A.) ULTIME SCIRI TELEGRAFICE (Agenţia Ha vas). — Serviciul tfa la 15 Ianuarie amiază. — Telegrame aie marelui! Dace Nieolae. Selvl, 30 Decemvrie. La 27 Decemvrie, cavaleria detaşamentului lui CzarevicI a făcut o incursiune spre Omorkioi, aproape de Solenik. S’afl făcut 5 prisonieri şi s’ati luat vre-o 1,000 de vite. Din nenorocire, am avut, cn această ocasiune, pe colonelul regimentului nl 30*lea de Don greii rănit de un glonţ, care 'l-a traversat regiunea basinuluL Selvi, 30 Decemvrie. Resultă din raportul generalului Gurko, datat din Sofia, din 28 Decemvrie, că trupele nnte-gardel sale afi ocupat, după lup-tS, Metehka, pe drumul de la Otpukioi Peikeren în strimtoarea de la Popolnitza şi Inkiman. Perderile nu sunt mari. Uabrova, 22 Deoemvrie. Generalul Knrttew, corăţind de turci tot drumul de la Ghiota, a trimis nn detaşament volant spre Kftlofer şi, ocupând Ki-leer, s’a pus în contact cu fracţiunile di-visiuaei eale, cari ’I eofoafi de la Slaiitza şi Teteven. Am sosit la GaiJrova. primirea a fost entueiastS: spiritul gopulaţiunel precum şi acela al trupelor este escelinte. Am visi-tat pe răniţi, el aii locuinţe bune şi aii un aer ast-fel de viteaz în cât trebue a’I admira. S’aîl transportat deja aci mal mult de 10,000 prisonieri turci şi se evacuează imediat mal departe. Amănunto de la Radetski nu sunt încă. Mâine trec Balcanii. Gabrova, 31 Decembre. Nu cunosc pentru moment de cât perderile colâaneî Skobelev, ele sunt de 0 ofi-ciărî ucişi yi 191 grade subalterne; In numărul răniţilor; 38 oficiărl şi 1,190 grade subalterne. Printre răniţi se află generalul Grenivast, care a avut oasele piciorului sdrobite. ColoaDa Skobelev a luat, la baionetă, 12 tunuri de campanie yi mal multe drapele. Două tunuri afl fost luate de legiunile bulgare, car! s’aii bătut In- tr’un mod strălucit. Ia general toţi al mers Ia atac îu aanetal rausicel, ca drapelul desfăşurat, mergând cu acelaş picior, şi alinî&ndu-se ca la paradă. Lupta desperată la baionetă, de la Scheiuov, a ţinut vre-o 10 minute, impuşcătura chiar a încetat cât-va timp. Regimentele 1-itt şi al 9-lea de Don ad sabrat o masă de tnrcl şi ad făcut prisonieri mal multe mii de fagarl. Şlpka, 1 Ianuarie. La 31 Decemvrie am viaitat posiţiunea de la Şipka şi nnmal acum 'ml am dat seama intr'an mod complect de suferinţele neimaginabile ce a suportat, in timp de 5 luni, eroicul detaşament de la Sipkn , în zadar s‘ar încerea cine-va să le descrie, trebne să le fi văzut. Trecând în persoană Balcani, am încercat insu-ml acele osteneli pe oarl le ad învins trupele noastre, la trecerea yi la atacul clinei maridionale a Balcanilor. Am visitat pe bravii resboinicl şi le am mulţumit, precum şi pe viteazul lor conducător, general Ridesky. Iu ace-enşl zi 31 Decemvrie, am sosit la Kazanlik. A eşit de sub tipar „Inveţâmfin-tul intuitiv*, CONDUCTOR pentru INSTITUTORI SI INVETATORI de DIMITRIE DOMNIŞOR Institutor Preţul 60 buni. DIRECŢIUNEA GENERALĂ 1 ARCBimOR STATULOL A eşit de sub presă şi se va pune peste puţin în vânzare prima serie a publicaţiu-mlor istonee-filologiee alt Direcţiune* generali a Archkelor Stalului, sub titlul de : Cuvente den Bătrâni limba română vorbită intre anii 1550—1600. atadia paleografi ic şi lingnistic de F. HASDEU cn o introducere asupra importanţei şi direcţiunii sciinţifice a filologiei române, de celebrai lingaist german HUGO SCHUCHARDT Acest volum, aproape 400 pagine Iu —8 mare, coprinde, afară de introducerea generală: I. Treî-zecI şi trei texturi, cu cercetări introductive şi vaste aduotaţiunî istorice, aleografice, economice, juridice, linguis-tice etc. II. Un glosar documentai dintre anii 1535-1592. III. Un specimen de dicţionar etimologic al limbeî române pe baga unul vocabular manuscris de la 1(500. IV. Şease indici analitice. V. Vr'o cincî-zecl de fac-simile de pe portrete, manuscrise, iscălituri, pece-ţl, semne de hârtie etc. etc. bue să se întâlnească cu Emirul. Siberia e tăiată in două acum şi foarte sigur armata iui Feofar-Khan nu II aşteaptă de cât pre el ca sa porniască la Irkuţk. Prin urmare dar, lucrul de eare se temea mal presus de toate Mihail Strogoff era tocmai obiectul celor mal vil dorinţe a celor douî jurnalişti — Şi odată liberi ce 0 să facem? — Odată liberi, ne vom urma campania înainte, ne vom ţine după tartari, până în momentul îu care evenimentele ne vor da pas ca să trecem îu lagărul opus. Nn trebue să ue lăsam partida, ce dracu. Noi d’abia începem. D-ta confrate, al avut dejv norocul să te afli rănit in serviciul >Daily-TelfgraphuluI<, pre când ett n'am primit încă nimic în serviciul vtrişoarel mele.—Buu, murmură Alcide Jolivet iată-1 cR adoarme. Câte-va oare de somn şi câteva comprese de apă rece, Bunt destule ca să pue pe un englez pe picioare. Aceşti oameni sunt făcuţi de pământ. Şi pre când Harry Blount *e odihnin, Alcide Jolivet veghia lângă dânsul, după ce şi-a scos din bazar carnetul pre care îl nmpln de note, cn hotarîrea amin teri, de a Ie împărţi cn confratele seQ, spre cea mal mare mulţumire a cititorilor «Daily-Telegraphnlnl.* Evenimentele-I legase unul de altoi. N’aveatt de ce să mal fie geloşi Sosirea Im Ivan Ogareff putea sS fie de folos acestora, căci calitatea lor de corespondenţi englezi şi francezi, o dată recunoscută , nimic mal vădit că eraă eă fie puşi în libertate. Locoţiitornl Emirului era să facă pre Feofar-Khan să înţeleagă de cuvânt, pre Feofar-Khan care nu ar fi lipsit de a trat* pre jnrnalişţl ca pre simpli Bpionî. Interesul lui Alcide Jolivet şi al lui Uarry Blount era cu totnl Tu potrivă cn interesul lu» Michail StrogofF. Acesta însS înţelesese foarte bine această situaţie, f aceasta a fost un motiv mal rnnlt pre lângă cele-lalte, care II conduse a se fer: de ori-ce apropiere ou vechil s8I tovarăş' de călătorie. Luă măsuri deci ea să nu dee de loc ochii cn dânşii, (Va urma) T I M PITT L MU Anîl I)K PKPfTj. — UmpfclnwtaMit fc fa» Cfficiaut«M aceiidl pr®perap*ni eau* oontUUlâ de lă !83“, dp cBtr* medic» r*i mai celebnî. De Manei, Wrte multe iminţnint i au pradusd. insă mcl ana nu pata ţine romparaţie ru produsa 10 preaeoiiiA de etire caaae ade- ___________ trft. De aceia afaiuimu mu aLerainli he pahliculâ ae oâarl In iotă ii auuj ea ece»iii s.repâ se tie de o rolflre rwl, met o dai* tibâ 9» semnătura odalră Jmprejurulfl flaconului Sub! ii.fbienln ara, lu-va ograda, Mtdorra de nrtjue 'nrrieaiac1 : ] bucată Toii# Batiste francea. Pfntra lîî—franrl Plaplml de lină forte fine. Afară dl articalila maa|ienata ia gltaţta tot d’a una truaauri aamplaata Cilen Moăfi din atnda Kdută- nm) «f, ;.i (f)«« dn la oră % 8 dbţâ uie> IVitru cel firi ojijiAoe Cviii 1 t ţiil® vor fi gratuiţi* 11. 11 Ani r 11 TAPISIIB SI DECORATOR Strada Stirtci-Vcia, 3 In dosul Teatrului National, w> recomanda pentru tdte Acrurle alin gitore de meseria sa. A şt 1 h ai h ti|K.r fi en afl-t de vţn- (^*r*- Im n Mjjatnile de nniaicB GeQauor fi landă & Sandrovitz: DEŞTEPTATE ROMANE d« Andrei Humana MYlVTlSr EROIC pentru palm veol cu aaampunraaiMt 4« piane de LEOPLD STERN Preţul 1 LeQ noQ. BTTCm^ES 01 Tipograf!-editor! Thiel 1 Waisa, palatul »Dacia.a A eşit şi sa află de tdntjare !a t6te librfiriie INDICATORI I, ALFARETIC al lege! TimCLIH SIDiREQISTIiREI de IO. I- GEORGIAN Preţul 1 Leu nod ^XXXyXXX¥XXXXXXXXX>TfXXVV OC^XU] ;< FRANZ Ci TT JST T 1JL iLi yţ a la V1LLK Dt UHCXKL» yţ Podal MotcoH^lel No. Di »m de f*«t ticnii tal 3HlWlf JK K<"c..inandi matraxinul a^fl aa.rt*' in M-d' »- ima lArU* ' .nm a« ruflnl d» • 1 »ţ |i b danie, vaiere, manrV^te, b.vti«4^ 4«- mb<», indl fi mă’ *-* n-r .p* -.-ntr , 1 *rf 1 | î 1 ,J*-d.tn*ip Bar ţcrdp^ de sauta) e.ni«unr, .• , ţi», -r»!’ J e* !.»<•' s» I r r^le nj.il noi firme ai eul'»rl, nmb'eie le *4' • si ptoie *-i Itriur-oi 1 * nr-o-datl atenţi m*a oaor. Cnent*|n> el ,ba e.-* ;«» e»ia®l ea* red*j fArte mult pr°ţu e, v: nb deuuaiirea de GALERIE DE TABLOURI to.itX aroma fi oţecjatl in Strada Belve-dert, M jotul fotografie! d-ltri Meter. MtiUiile cele mul noue şi in-tAmplArile liimel. Batâlia lân^a Plevna. Luarea Griviţel. Luarea stogului turcescu prin v6natsrul Ion Grigorie. Rescdla lucratorilor căilor ferate în America etc. etc. lulrureu este mimul 50 huni CTJ CADOU I,Sn I Polo *'• “«*»» 1 îl l.» A fclcx provisorifl in crrcIb repauRataluî RAdocanu DiUiitnu, Strada Radn-Vodă No. 17. (701-0) Am on6re a inaciinţa pa onor. PT. PobDc cM mi-a uorit p^iitrn aeaonal de iamft un bogat tiortimont de fno&lţâminto pentru Bărbaţi, Dame Şi Copil, dnpl fa»6nele c«Ie din urmă, — precum şi nu ai*r* i transport du Cisme lungi de L*k rnaasc, da lucht şi de Vac*, ca şi Mantale de Caao uo pentru ploe, prima călit t« ; ademenea şi Galoşi de Gumi. I Sub-uemnatal aduc mulţumirile mele onor. PT. Pablr peutro încredere ce a dat rainţio atef meta firme de un interv^f de 12 ani care pSnă acuma a depun proDe auficiante de fina calitaU a B ilrW ca şi da eftinfitatea preţurilor, aperAnd aă şi de acum înainte, va i bînMHaol al da couCareui eefi |{At«iud tot-d’a-naa atăt mărfuri fine | şi fasonate cât fi preţuri forte moderate. | Cu t6tS stima PIIIL1PP OOLnSTKLN. Gr. PREDOVITS PRIMUL DEP0SIT DE ZIARE I IST I A. S S ~Y No. 18, Mruda Mure No. |N. In Hanul Turcesc lInga Palatul Cuktiki ADmsiiiTiaTivB Co on6r* recomand 'wpectaoa onor. Pnblic primul depowit de 2—1>). ? PHARMACIA LA „SPERAUTIA” 26, CALEI MOG iŞOAKl, S6 DEl’OI L HKIIK A VKMTELOR FUAXCKSK Obide de Cauciuc fi Artico’e de Toalete. A—menea ne ang»jerA a »f« ori-ce oomanae diu r-eortui medicei. ■ BRUS. lai JOSEF GrRUNBAUM LJL bexjXjE jardiniere *>, Colţul HuloTarduluI ,1 Stradel Mogo;6lel, Caeele Grec^nu, 20 I - . J Aduc la cunoştinţa onor. Public cft ftil’am asortat Magasinul cu J MENCIC0AFFE, PA.TOAp E â la DERBY şi COSTUME COMPLECTE i Pantalone de fantasie din diverse Stoffe. Tot de o-datA înştiinţe^ cA am prii mit CAMAŞl, FLANELE, CIORAPI, CRAVATE şi tot ee ecsistă mal modern. Preţurile sunt cunoscute de cele mal moderate. JONICIi (iRpriIBăLBI Furuiiurul Cirţil. .A LA BKLLB JARU1NIBRK-, 20 Celţol Bole»ardnlnl, V> Tipdgr tflit Tbinl A Weine Palatul , Dacia*