, Nr. 29.________________ \T t^BOdNTAAIMIEr'TTEX/E-IN TOAIV ROMÂNIA im................ . . Ij n. 48 1 luni................24 ,] lial...............12 MERCURI 8 FEVRUARIE. ANUL III. — 1878- «o . I IN STRĂINĂTATE : Itf.......................... I INŞEKţlDNI Şl REOLAMK: (t ,1» le 30 litere petit, pagina IV, 30 hani. mf'in» Jir, 80 hani, pe pag. II, 2 lei nel. Reclame 2 lei noi linia. In număr In capitală 10 bani. FSE IN TOATE ZILELE DE LUCHU. Biuroul Rpdnc liol si Adminisl r.t^inl: Palatul ,l)neia.' isroncrpii. Se priitneac In itriinatate : La D-nil Ifiuinn ittin 11 VogUr In Vienna, Walfisehganie 10, A. Oppdik in Vienna, 8!nb»nbontei 2; ItuHo-Motue in Vienna. SeilentUtte 2: Vineeni Arriicla în Vienna, Teinfaltetrasee 17 Philipp lAb In Vienna, Eichenbachgasse Îl : L. J.agn rf Comp. In Pejta |\ llatat Ixiffde A Comp. in Paris, C. Âtiam 2, Csrrefur de la Croix-Rouge 2, Paris. Scrisori nefrancate nu se primesc. Articolele nepubticate se vor arde. Un număr In Districte 15 bani. »il d? Racnmrl, 5 Fcvrnari». I Ssr&i?...... 94 v, 94 Swieniale .... 89 Fj 89 foiriar rural . . 83 V, 83 urban . . 72 710, municipal al Capit 82 82K, PfOiil...... 123 --- Dacia...... 200 --- România..... 45 tuoicipal ca premii 21 20>/, RoroAni ..... --- --- $ luni...... 108< a » ...... 2527 - 1281'» Cursul de Viena, 18 Fevruarie. Renta nngarl în aur .... f>2 —■ Bonuri de tesaur ung , I emit. 117 — ■ > ►!!* 111 1 împrumutul austr, In hârtie . 61 70 » „ , argint . 67 — Renta austriaca in aur ... 74 05 Ijoee din 1866 .............. 112 — Acţiunile blncel naţionale . . 797 — s „ austr. de credit 2112 , . ungare , 216 50 Argint....................... 104 35 Ducatul...................... 557 Napoleonul..................... 9 41 100 rnlrcl germane............ 58 20 Cnrsnl de Berlin. 18 Februarie Acţiunile Cililor ferate române. 24 P0 Obligaţiunile rimânc 6’/* . . 72 50 Priorităţile C. fer. rom. 3P/t 73 — Împrumutul Oppenlieim ... 9a 25 Napoleonul......................16 22 Viena, termen lung..............— — Paris , scurt .... — — Calendarul sjI[el Mercurl 8 Fevruarie. Patronul silei: Mart. Teodor Stratilat. BiH&ritul soarelui: C ore 51 min. Apusul soarelui : 5 ore 36 min. Fosele tunel: Primul Quart. Ilnonrenci — Naceava BucureicI . . . ,8.l5n 10.— Ploescl..........9.60 n 12.00 Br&ila...........1.53 n 5.45 Tecucid...........4.88 n Roman.............9.05 d Suceava, sosire . .12.03 1] Bnenresc—Verciorova Buciresd..............8.— d Piteşti...............11 21 Slatina...............2. - d Craiova...............4.17 "j VOrciorova, sosire . . 9.0l nu PLECAREA TREISTUBILOR Uuouresel—Ulnrgla Bueurejcl........9.15 e 6.06 n Giurgiu, sosire.11.35 -j 8 27 n 2.15 11..0 4.45 '.65 6,05 1 1 -.15 1 Snoeava — Ilacnrescl Suceava...........5.11 4 646 Roman.............8.45 j 12 30 Tecucid..........12.30 n 6.10 Briila............3.08 n 8.10 Ploescl........7.12 d Bucurescl, sosire 8.30 ţ Verelorova — Ilacnrescl Verciorova..................6.46 d Craiova .................11.44 ă Slatina..................1.51 a Pitejtl....................4.42 d Bucurescl, sosire .... 7.40 g 7.15 1 11.20 t Glnrgla — Boen rencl Giurgiu.................9.26 Daily News* |i Standard* Mc sitnaţinnen, ca fiind mai pe pace. icrei cS primejdia de rSsboiS e deo-■dată depărtată. taidard* zice că retragerea flotei en-|l: in golful de la Mndania este o ur-[a încredereî, că Roşia foarte bucn-; ra rennnţa la ocnparai Constantino-nî. Londra, 18 Februarie. ltumunicS din Berlin ziarului „Mor-ţPost* că Ţarul s’a pus personal in ’gtre ca împăratol Acstrier. R snl-1 1 acestei înţelegeri sunt satisfăcătoare. Crg Censtantlnopo), 18 Fevruarie confirmă ştirea, că la 16 Fevrnarie englezească a’a retras tn golful de mia dnpă cererea consilinlni de mii tarcejtl. Prin armare trupele gene-B 'kobeleff nn ver ocupa Conatanti- h* » rt-tsştc din Adrianopol, că negociă-ii de pace se vor termina Mercnri ţi că li f ornai decât vor deşerta Rumelia. I Ixmdra. 18 Fevruarie. |¥hl ,Times* primeşte din Berlin şti-ji admiralnl Hornsby a primit oTdi-e a pnne mâna pe Hota turcească, Ar cere necesitatea, pentru ca să nn £ cedată Roţilor. s’a făcut, şi la care nici măcar un ede Incăpăţtnare face din capetele lor, respnns In felul celor menţionate mal sus n’afl dat. Chestiunea are cu toate aceste o mare Însemnătate pentru noi, şi este de natură a primi un respuns categoric. Ea nu coprinde nici apreţiârl gingaşe safi imprudente ; nici afacerr viitoare şi necunoscute. Este vorba de un fapt, şi Încă de un fapt Îndeplinit. Intr'un cuvânt întrebarea este pur şi simplu următoarea : Colonelul Arion fost’a delegat la tratările de la Kazanltk? Delegatul nostru luat’a parte la aceste tratări? Delegatul nostru asist'a cel puţin la dlnsele ? Dacă a luat parte safi a asistat, care a fost resultatnl In ce priveşte România? In caz negativ . in ce formă şi pentru care cuvinte fosta depărtat? Eată. ni se pare, un şir de Intre bârl foarte clare şi a căror răspuns nu se poate refusa. Vom îngriji a le repeta din vreme până cănd un glas automat ne va răspunde lămurit. I I/6n*■»« de reaboifi in Dardanele. ucBREsci 1 te şi grele Întrebări s'afi făcut eriulul, atăt tn Cameră, căt mat şi prin foile zilnice ; care ■ondiţiunile păcel? care sunt iunile armistiţiului ? Cine va Vidinul ? Fi-vom representaţl rt orul Congres ? La toate aceste •ărl, d-nir Cogălniceanu şi Brâ afi respuns că nu au, nu ştifi 11 pot a respunde. m bine! Să nu'l şicanăm pen Uita lncru; şi să nu mal in j pentru moment. A eBte o altă întrebare ce li nu voifi zice un vasal Danaidelor, dar mal de grabăo oală crăpată din care curge şi fuge ori ce-al vărsa intr’lnsa. La grea ispită este supusă răbdarea acelui ce are a îndeplini munca erculeană de a discuta cu dănşil, răbdarea noastă va fi Insă la înălţimea încăpăţftnerel lor. Aşa dar de voe, de nevoe, trebne să le repeţimeâ înfrăţire Intre noi şi dănşil nu este şi nu va fi; în cată vremea va exista eterogenei-tatea unor elemente atăt de contrarie, nicf apropiere, nici înţelegere nici unire nu se va putea întemeia. Cum s’ar putea împreuna vr’o dată anarhia cu ordinea, desfrlul licenţei cu libertatea înţeleaptă, corupţiunea şi terorismul cu moralitatea şi dom-nirea legilor. Nu ! limba voastră nu este limba noastră; căile voastre nu sunt căile noastre. Nici ne vom Înţelege, nici ne vom Întâlni vr’o dată ; şi chiar atunci când aţi mal cânta a vă ascunde sub pielea mielului nu ne veţi înşela in veci, vă cunoaştem prea bine acum şi părul şi năravul. A se lupta În contra unor pm-tivnicl cu mintea înţeleaptă, este o însărcinare, care în orl-ce împrejurări are meritul şi plăcerile sale Chiar atunci când înţelepciunea vine în ajutorul relei credinţe totuşi lupta nu este lipsită de oare care mărimp. Val. Insă, când al a lupta cu capete tămpite; de trei ori val, când tămpirea este căptuşită cu reaua credinţă. De felul acesta este polemica zilnică ce avem a susţine cu Românul*. In fundul goliciunel cre-erilor lor, redactorii foaei radicale afl un număr foarte mărginit de argumente numerotate cu numere curgătoare şi pe care pe rând le scot la iveală, Incepănd de la No. 1 şi până Ia cel din urmă; ajunşi aici încep iarăşi din cap, şi aşa tot înainte. Câte o dată numai, spre a întrerupe monotonia de a cărei urât Inşii se simt coprinşl, el inter vestesc ordinea. Daca se potriveşte saD nu, puţin le pasă ; daca argumentele lor aU mal fost nimicite, de aceasta n’aO habar, şi daca reaoa lor credinţă de o mie de ori li-s'a dat pe faţă, el nu cunosc nici pudoarea nici respectul de sine şi de public. Acum, zilele acestea a venit rândul tnfrAţirel', conservatorii ati sfâşiat pactul Infrăţirel Încheiat la 26 Ianuarie prin votul iu chestiunea Basarabiei. Iată teza ebdomadară ’ Câte nu li-s’a răspuns la această privinţă? Dar în zadar; o amestecătură de tămpire, de rea credinţă ş Contestarea ategeril d-lut Maiorescu Colegiul I din Iaşi aO ales depu-putat în Cameră pe d. Titlu Maiorescu şi aceasta din cauze bine cu-văntate. Politica oarbă a roşiilor afi adus soarta românimel întregi la marginea prâpâstiel. Prin buna chibzuinţă şi Înţelepciunea generaţiei re-presentate de Negri, Alesandri, Ori-gorie Ghica Vodă şi alţii Moldova a recăpătat acea bucată de pâmănt din teritoriul el strămoşesc, care stăpâneşte gurile Dunării şi o parte a mâri-negre, Basarabia. Poporul roraănesc — de şi destul de numeros pe faţa pâmăntulul — a rămas Insă în urmă economicăşte şi în cultură, deci nu putea să intreprinzâ lupta pentru existenţă decât sub scutul unul rol istoric, recunoscut de Europa şi congruent cu interesele el. Misiunea statului român In afară erA ca să formeze o despărţire între trei civilisaţil deosebite, între Austria şi Rusia pe de o parte, Intre Rusiâ şi Turcia pe da altă. Iar cât despre rolul intern, el e mal cu samă un rol de cultură temeinică, care să se resfrângâ asupra tuturor Românilor, ori unde ar fi trăind el şi să formeze oar -cum stratul de căpetenie al unei culturi naţionale comune. Partidul conservator din Iaşi, ştiind pe deplin, că acel petec de pâmănt de la Dunăre este raţiunea de a fi a statului român din puntul de vedere al Europei şicnnoscăud făţărnicia liberalilor, cari sunt tn stare să joace comedia protestării,pentrua o da totu-şl Ruşilor In schimbul unor foloase personale de tot soiul, afi ales cu majoritate absolută pe d. Maiorescu In aceste momente grele, dând ast-fel un vot de neîncredere purtării îndoielnice a guvernului şi a camerei. Afară de aceia D. Maiorescu mal însemnează şi alt-ceva: tendenţa pentru răspândirea unei culturi naţionale şi uniforme Ia ţăranul românesc. Pedagog şi fift de pedagog, el a văzut cu ochifi limpede beţia de frase şi lipsa de cultură positivâ a clasei de cenuşerl din România şi □ afi găsit un alt antidot mal puternic contra epidemiei spirituale de cât cultura ţăranului. Dar pentru aceasta era de nevoie ca limba ţăranului, fie el In România, fie In Ardeal, să fie pusă iar tn scaunul de onoare, ce i se cuvine, In locul în care o pusese cronicarir şi biserica. In lupta pentru limbă şi adevăr şi contra jargoanelor franţuzite safi nemţite şi a beţiei de cuvinte, d-sa a rămas Învingător; autorii, loviţi de pana sa energică, nu mal cutează a se întoar e la obiceiul lor de a înşira cuvinti nouă în loc de idei adevărate; limba şi împreună cu ea mintea se curăţă şi se lămuresce, căci numai o limbă, la care cuvintele sunt împreunate c’un înţeles hotârît de veacuri, este clară, şi numai o cugetare, care se servesce de o asemenea limbă, e limpede şi cu temeifl. Colegiul I de Iaşi a sciut dar ce face. când a ales pe d. Maiorescu. Organe—în genere fdrte bine informate—din străinătate vorbesc, că guvernul ne trădează. In memorandul colonelului Wellesley către lordul Derby cu data de 17 Iulie 1877 se zice deja, că împăratul Rusiei vrea să ia Basarabia ; .Corespondenţa politică* spune iar, că măsura de a mobiliza pe toţi câţi poartă arme In România (In contra Rusiei, dragă Doamne) e cu totul de prisos, căci după informaţii!-nile ce le are, .guvernul român, cu toate manifestaţiile de formă,* va da consimţirea la Îndeplinirea dorinţelor Rusiei. Simţind deci, că în dosul vorbelor d-lul V. Alexandrescu şi a altora nu e de cât frază şi .comedie, vechea capitală a Moldovei şi a pus încrederea Intr’un om, care nu se lasă amăgit nici prin lacrâ-mile de crocodil ale d-nulul C. A. Rosetti, nici prin declamaţiile d-lor Holban & Comp. La ştirea, că Maiorescu şi Fio-rescu sunt aleşi, camera de astft-zt, în care nu sunt de cât vr’o doi trei conservatori, a răma9 Imărmuritâ de fricâ. Dosarul alegerii venise fârâ um-brftde contestaţie, comisitmea de verificare n’a putut găsi motiv de invalidare nici mâcar câte negru sub unghie, deputatul trebuia proclamat. Ca cel ce se ’neacă, camera d-lut C. A. Rosetti trebuia să s anine de un paifi, de prerogativa de-a contesta fără motiv o alegere. Trebuia să se pue din nofl In joc ori ce calomnie, ori ce neruşinare, doar s’ar găsi un pretext pentru amânarea acestei alegeri, fatale frasel şi minciunii. Cu misiunea de a contesta alegerea safi Însărcinat—cine? Respundem indirect spre caracte-risarea luemlnT. Meargă tn adunare , un om, care nu cunoaşte pe nici un de- putat şi uite-se de jur împrejur, cari sunt oamenii cel mal urâţi fiziceşte— nu mal vorbim de suflet—şi daca va găsi figuri, a căror vedere sâ-I strice disposiţia pentru o săptămână de zile, atunci să pue mâna pe ef. Căci număr chipuri cu totul neisbutite ale naturii se pot Însărcina cu carica-rea unul adevăr, limpede ca lumina zilei. D. Holban a contestat alegerea, sus-ţiind, ca de şi biuroul electoral n’ar fi Îndeplinit toate formalităţile, d-sa ar trece cu .indulgenţă* peste aceasta, dacă n’ar fi alte consideraţii de „moralitate,* care sâ-l dicteze contestarea. Motivele sale sunt : 1) Listele electorale sunt tot cele vechi, făcute de conservatori, deci false. 2) D. Carp votează alternativ când la laşi când la Vasluifi, după cum ’l convine şi D-sa a influinţat de asta dată alegerea de la Iaşi. 3) D. Dim. Rosetti. care a declarat prin buletinul primârier că n’are de cât un cens de 78 de franci, a votat asemenea în colegiul I, de şi se cerea un cens de o sută de franci. 4) D. Maiorescu aparţine unei şcoale filosofice periculoase, căci Scho-penhauer şi Max Stirner spun că .forţa primează dreptul* etc. Aicea d-sa citează o frază în franţuzeşte, ceaven acest cuprins. Întrebat de un deputat cine susţine această ; d-sa respunse: .Scliapenliauer,* 5) Primăria de Iaşi n’afi făcut prin foaea oficială şi guvernul n’afi făcut prin .Monitor* convocarea a-legâtorilor cu 21 de zile Înainte de terminul alegere!. La toate acestea vom respunde rând cu rând, reproducănd In parte reflectările d-lut G. Verneseu. 1) Dacă listele electorale sunt false, toţr deputaţii trebue să plece a casă, căci toţi afi fost aleşi după ele. 2) D. Carp Tşl poate declara domiciliul politic atât la Iaşi cât şi la Vasluifi, de vreme ce are avere imobiliară atât Intr’un loc cât şi lntr’altul. N’afi votat Insă nici o dată In două locuri pentru una şi aceiaşi alegere. In faptă d sa a făcut tot deanua parte diu colegiul I din laşi şi dacă i-a convenit o data să voteze la Vasluifi, a renunţat la colegiul de laşi. .Inse deja de la August 1877, adică şase luni Înaintea alegerii*, afi optat din nofi prin buletinul primăriei pentru colegiul ieşan. In fine Carp e un oui cu avere ş’am înţelege ca d. Holbau — care are atât pe cât ştie, adică nimic — să intre vătaf de moşie la Carp şi să ’( asculte ordinile; dar nu ’n-ţelegem, ca un om cu neatârnare economică ca d. Carp, care n’are nevoe să ia In arendă cu preţuri scăzute după hatâr moşiile statului, să asculte de poruncile d-lul Holban şi să-şl Axeze domiciliul politic acolo, unde voieşte a i-l’nsemua acest curiosum a] naturii. 3) D. Dim. Rosetti după cât ştim, n’a votat de loc. Dar de ar fi votat, era In dreptul săfi şi acest drept Încetează abia la formarea TIMPUL nouel liste electorale. Un om poate lntr un an s& scazft sau sil se urce de zece ori In avere — până ce se constată aceasta prin nouă listă electorală, râmftne alegător In colegiul, In care e Înscris. Dacă mişcarea averilor omeneşti ar putea fl in orl-ce moment un motiv de contestare a dreptului de alegător, s’ar !ntămpla ca ţara să râmâe ln-tr’un moment dat, fără putinţă de-a fi representată. Listele electorale constată şi stabilesc dreptul de alegători. Cu afişarea lor înceată drepturi vechi, prin Împuţinare de avere, şi Încep altele nouă, produse prin înmulţire de avere. D. Holbau a Încercat să suspicioneze caracterul prob al d-lul Dim. Rosetti, deci ah calomniat. 4) E absolut neadevârat, că Scho-penhauer ar fi zis vr’odată In vr'un pasagiu a numeroaselor sale scrieri, că .forţa primează dreptul*. D. Hol-ban a citat In franţuzeşte un pasaj din Max Stirner şi cu neruşinare l’a atribuit lui Sehopenhauer, spre a amăgi o adunare incultă, ce nu-I putea controla nici ignoranţa sa nici reaua sa credinţă. Max Stirner, pseudonimul’sub care a scris un oare-care Caspar Schraidt, (născ. la 25 Oct. 1806) este hegelian, fost teolog, cunoscut prin traducerea .Economiei politice* a lui Say şi a cărţii despre bogăţia naţiunilor a lui Adam Smith. După credinţe politice acest filosof al egoismului, al dreptului, ca creaţiunea forţei, este .liberal radical.* Ca filosof aU scris o caricatură ironică a filosofiel Iul Fr. Feuerbaeh, In care neagă morala In favoarea egoismului. (Vezi Der Einzige und sein Ei-genthum, Lipsea 1845). Sehopenhauer, care numeşte pe Hegel şarlatan şi şcoala sa o adunătură de sterpiturl, susţine tocmai .contrariul* de la cele zise de acest Caspar Schmidt. Sehopenhauer zice : Dreptul poate fi suprimat prin forţă, nici odată nimicit, (blos un-terdrilckt nieaufgehoben)(Vez( .Lumea ca voinţa şi idee Voi. II pag. 680) şi .fie-cine are dreptul a face tot ce nu atinge pe altul* (Parerga Voi. II pag. 257). .Aplicarea dreptului pur 9e face adesea cu privire la împrejurările deosebite ale poporului. Dar numai atunci, cănd legile pozitive s’aU făcut In esenţă şi preste tot după con-ducerea’dreptulul pur, şi numai cănd pentru fie-ce disposiţie a lor se poate găsi o raţiune In dreptul pur, numai atuncea legile sunt un .drept* positiv, iar statul o societate juridică. La din contra legile positive nu sunt de căt ,o nedreptate* po-sitivâ, o nedreptate proclamată In public şi susţinută cu d’a sila. Astfel este orl-ce .despotie*, constituţia celor mal multe state inahome-tane, ba chiar multe părţi din alte constituţii precum sclavia, claca ş. a. a. (v. Sehopenhauer Lumea ca voinţa şi idee voi. I pag. 409). Rolul, pe care cugetătorul 11 dă forţei brute este următorul : Intr’o lume, plină de fiinţe rele şi mincinoase, precum este a noastră, dreptatea e9te slabă şi trebue susţinută cu puterea, iar tot geniul politic, toată munca seculară a statelor consistă numai şi numai tntr’o singură ţintă: a face ca dreptatea să stăpânească preste putere, iar nu puterea preste dreptate. D. Ilolban atribue deci lui Scho-penhauer ’del, pe care acesta le numea sârlâtâneştl şi idei de stârpi-turl, insultă memoria uuul geniu, al cărui nume nu e vrednic sâT pronunţe, dă o idee mincinoasă despre scrierile filosofului, pentru... pentru a contesta alegerea colegiului I de Iaşi. A atribui lui Sehopenhauer ideile lui Schmidt, Înseamnă tot atât ca şi când Praxiteles, sculptând statua lui Apollo, ar fi luat drept model umerii d-lul PantazI Qhica şi flso-nomia d-lul Ilolban. 5) Art, 46. al legel electorale zice : Colegiile electorale se convoacă prin decret Domnesc. Ministrul de interne comunică aceasta primarilor oraşelor dc reşedinţă, cari prin înţelegere cu primarii din cele-l’alte comune ale districtului, convoacă pe alegători cu 21 de zile Înainte de termenul fixat pentru alegeri.—Convocarea prin placate, iscălite de d. Scarlat Pastia, primar de Iaşi şi deputat s’a făcut tntr’ndevâr cu 21 de zile înainte pe termen. Dar de s’ar fi făcut In urmă, ce-ar dovedi alt de cât reaua credinţă a guvernului şi a primarului de laşi, pentru a pune piedici unei alegerr. al cărei rezultat 11 ştiaU ma dinainte ? Cu chipul acesta pot scăpa de ori ce opoziţie. N'aredecât să convoace tot-d'a-una cu câte-va ceasuri mal târziu, colegiile, cari i-ar da deputaţi oposiţiouali, ş’atuncl toate alegerile neplăcute ar fi nule. Vi ritmăm, creaţi asemenea prcec-denie! După ce motivele d-lul Ilolban aU fost combătute de d-nil Vernescu, P. Grădişteanu ş. a., D. Pantazi Ghiea le-aO mal rumegat încă o dată şi In urmă d. Holban a depus la biu-roU următoarea propunere : Contest alegerea d lui Maoirescu, nefiind espresia adevărată a colegiului I de Iaşi şi nefiind conform art. 46 a legii electorale; şi conclud la invalidarea ei. Iscălit Ilolban şi alţii de aceeaşi teapă. Această propunere s'a votat cu majoritate Insă nu cu 2/s. Ce urma ? Validarea alegerii, căci ori când se votează o propunere motivată , concluzia el se votează. Dar alt-fel sună logica parlamentului roman. Nu s’a invalidut alegerea, ci s’a contestat numai. Şi fiind că d-nia lor nu ştiuserâ ce votase, s’aU suspendat şedinţa pe 10 minute pentru a reveni asupra votului. D. Holban şl-a schimbat propunerea In mod radical, apoi s’aU pus din noU la vot şi s’a votat, Dumnezeu mal ştie cum — căci mulţi deputaţi susţineau In gura mare, că numai vr’o trei patru liberali ridicaseră câte amândouă mânile, pentru a părea mulţi. Dar ar fi o naivitate a crede, că prima propunere a d-lul Holban ar fi fost făcută astfel numBl din prostie. Daca ea Întrunea voturile a 2/j dintre deputaţi, alegerea se invalida ; neintrunind atâtea, ea s’a contestat cel puţin. Va să zică n’a fost numai prostie, ci şi vicleşug la mijloc, Proştii sunt tot deauna vicleni. Apoi s’a trecut la ordinea zilei adică la verificare alegerii d-lul Marghiloman (Buzău.) Aici eraU 21 de alegători contestaţi. Termenul era tocmai cel pus la alegerea d-lul Maiorescu, dar fiind că era alt creştin, adunarea n'a recunoscut absoluta identitate a cazului ci puindu-se la vot contestarea aceasta, a rămas nehotărâtă, din cauza parităţii de voturi. Nu putem mântui fără a mustra cum se cuvine âncă o necuviinţa a d-lul Holban. Citând cazurile Carp şi Dim. Ro-setti, d-sa s’a rugat de miniştri să aibă indulgenţă, să nu dea In judecată pe aceşti doul domni. Bunătatea d-sale! Mal bine vorbia Insă de scârba, pe care trebue s’o producă In orl-ce om Întreg indulgenţa d-sale. Căci a suferi indulgenţa cuiva, înseamnă a fi ,inferior* celui indulgent. Ce u-rlt, ce mărginit, ce scârbos ar trebui să fie omul, care ar avea nevoe de indulgenţa d-lul Holban! Nouă ne pare răU, că d. Vernescu îşi sacrifică talentul săU oratoric, voind să ridice nivelul acelei adunări. D-sa îşi Inobilează contrarii, Injo-sindu-se de a disputa cu el, căci e vrednic de contrari mal buni şi de... amici mal buni. De ce nu-I lasă In ştirea Domnului să se svărcolească după plac In mlaştina lor? 0 sută de oameni, cari nu ştiu ce votează şi după vot se Întreabă un sfert de ceas, că oare ce-or fi votat In absenţă... de spirit, cari apoi res-votează o altă propunere contrarie celei d’ântăiu..? E o superfluenţă de bunătate de a-I lua In serios. Şi toate acestea.... de .frica* unul singur om. ACTE DIPLOMATICE In zilele trecute Lordul Derby a comunicat parlamentului englezesc, Intre altele, următoarea depeşă, care aruncă o deosebita lumină asupra relaţiunilor cabinetului englezesc cu cel ruses: Lordul Derby către Lordul Loftus [7 Fevruarie 187S. „Am primit din Coustantiuopol următoarea depeşă de la 0 Fevruarie a d-lul Layard: Ruşii aU ocupat cu cu puteri Însemnate Tşatalaja. Generalul rusesc a cerut, ca o condi-ţiune a armistiţiului, de la Turci, ca să părăsească liniile de la Tşek-medjic şi Turail aU fost siliţi, a se retrage de pe aceste linii şi ast-fel, a lipsi Constantinopolul de toată apărarea.* — Este Învederat că ruşii işl consolidează Înaintarea cu scopul de a şl ameliora posiţiunea In cursul armistiţiului. Comunicaţi coprinsul depeşei de mal sus principelui Qorcinkoff şi ’I declaraţi, că guvernul MajestăţiI Sale nu poate privi acest pas de cât ca pe o măsură luată cu intenţiunea de a ocupa Constantinopolul, o ocupare, care In împrejurările actuale nu mal este de loc motivată; de oare-ce după depeşa de la 4 c. a Excelenţei Voastre s’a dat ordin pentru curmarea ostilităţilor şi resistenţa Turciei a Încetat. Bine-voiţI a aduce guvernului rusesc aminte Încredinţările, pe care le-a dat împăratul colonelului Wellesley şi care sunt coprinse In memoriul redactat de către acel oficer şi aprobat de către Majestatea Sa. încredinţarea consistă In următoarele: împăratul nu va ocupa Constantinopolul pentru a satisface onoarea militară, ci numai atunci, da"â cursul evenimentelor va fi necesitat un asemenea pas.* La această depeşă Lordul Loftus a răspuns următoarele: St. Petersbnrg, 9 Fevrnarie, 1878. .După ce am primit depeşa D-v. de la 7. c. In care mă Însărcinaţi a face Principelui Qorciakoff împărtăşire despre depeşa de la 6 c. a d-lul Layard, am adresat Alteţei Sale o notă, la care am alăturat Însărcinările D-v. Am primit următorul răspuns : .llespunzănd la nota de la 8 Fevruarie a Excelenţei Voastre, relativă la ocuparea câtor-va puncte strategice din împrejmuirea Constan-tinopolulul de către trupele ruseşti. In urma armistiţiului Încheiat, mă simt dator a vă Incunoştiinţa, că nu avem încă ştiri positive despre amănuntele armistitiţiulul şi aplică-rel lui. Aş dori să mal adaog, că linia de demarcare statornicită în Invoelile de armistiţiu a fost aprobată de către autorităţile atât ruseşti, cât şi otomane şi că aceasta e o cestiune, care II priveşte esclu-siv pe beligeranţi.* REVISTA ZIARELOR .Românul* de la 6 şi 7 Fevrua-ri° iarăşi Începe cu apucăturile sale urlcioaseşi începe primul său prin cuvintele : ,La cutremur s'aU văzut sobolii ieşind de sub pământ, fără frică de om şi de lumină*,—Întocmai precum, In momentul isbucnirel crisel orientale d. G. A. Rosetti s'a Întors diu bârloagele Parisului la Bucureşti,— adăugăm noi. Se scornesc o mulţime de şoapte şi neadevăruri, — zice .Românul* .După unele din aceste sgomote, guvernul ar fi primit invitaţiunea de a desarma. .Neadevăr*, şi .neadevăr* ce are de scop umilirea ţărel.*—zice .Românul. .După altele, tocmai din contra, România ar mobilisa âncă o parte din puterea sa armată. „Eară şl neadevăr, şi neadevăr menit a face să nască neîncrederea unor puteri în România.* — zice tot .Românul* Nu ara dat nici o-dată crezăment acestor sgomote : acum însă, după ce .Românul* desminte. începem a ne teme, că iară-şl ne aflăm Iu faţa unei laşităţi,cum a fost îucheiarea conven-venţiel cu Rusia ori a unei nebunii, cum a fost cooperarea cu dânsa. Căci nu uităm cuvântul „calomnie*, pe care 11 rostise „Românul*, când noi vorbeam de hârtia-mouedă şi Încă ne este viiU in memorie limbagiul, pe care ll ţinea „Românul* când era vorba de retrocedarea Basarabiei. Dar „Românul* mal zice Încă următoarele: „Cât despre sgomotul că ministerul cade, ba chiar că a căzut, acesta circulă cu stăruinţă de mal mult timp şi e9te sistematic scornit şi întreţinut tic acciil cari în-tr’o zi jură a lăsa la o parte orl-ce ure,orl-ce discordie,ca săluptăm toţi în unire pentru apărarea celor mal scumpe interese ale României, ear adouazl calcă jurămlntul şi încep discordiile şi intrigele, pe faţă şi pe ascuns.* Cine sunt acest) .aceia.* Sunt aceia, care într'un moment critic aU avut infamia de a retrage acusata fără să fi dat satisfacţie celor insultaţi, sunt aceia, care tot-d'a-una şi-aU renegat piincipiile. Publicăm următoarea odresâ către preşedintele Senatului şi acela al Camerei : Bârlad, 25 Ianuarie 1878. Domnule Preşedinte, Naţiunea română este greU Încercată de nenorocita ştire că o parte din strâmoşeştile el hotare se reclamă astăzi iarăşi, fără drept, de către una din marile puteri vecine. Vestea, că împăratul tutulor Rusie-lor doreşte anexarea către Rusia a Basarabiei , retrocedată României prin tractatul de Paris, a trebuit neapărat să lovească ca un trăsnet neaşteptat pe toţi fiii României. Deprinşi a fi tot-d’a-una credincioşi angajamentelor luate, şi a respecta cu nesmintire drepturile tutulor, Românii nu aU căutat şi nu caută de cât a li se aplica şi lor aceleaşi principii eterne de justiţie şi de echitate, care trebuesc să devină norma nestrămutată a relaţiunilor dintre popoarele civilisate. Astăzi când popoarele aU Încetat de a mal fi considerate ca nişte turme de sclavi, destinaţi a nu trăi de cât pentru binele cârmuitorilar, nu se mal poate admite Împărţirea neamurilor omeneşti între puternicii pământului, fără ca o asemenea insultă neiertată, adusă întregel omeniri, să nu provoace indignarea generală şi cel puţin o protestare vie din partea acelora ce se văd ast-fel spoliaţi, nedreptăţiţi şi atacaţi. O asemenea pretestare devine cu atât mal imperioasă pentru noi iu Împrejurările de astăzi, cu cât purtarea României faţă cu puternicii noştri vecini nu a dat loc la cea mal mică bănuială. Din contra Românii prin alianţele de fapt, impuse lor ca o necesitate Într’un res-bel, pe care el nu’l-aUdoritşi pe care nu ’l-aU provocat; prin înlesnirile de tot felii ce le aU dat armatelor aliate, care veneau să libereze pe creştinii din Turcia de sub jugul musulman, şi Insfârşit prin ajutorul puternic şi necontestat ce ’1 aU dat chiar pe câmpul de luptă, scăpând cu sacrificii de sânge armatele Ro- e> se ci r, a e cta i I Ril şieneştl, când acaste se aflaU I mentele cele mal critice şi ei proape de a fi Innecate în Di Românii zicem aU dobândit tit! peritoare pentru recunoştinţa şi: jinul naţiunel ruseşti al atol terniculul el Iinperat. Când In primăvara anului îl armatei? roşieno intrau pe torii nostru spre a merge în Turcii | vernul rus fu întrebat de câţi I terele Europei despre ţelul s’ nai ; atunci împăratul Alexam dedu asigurare că nu vopşte ‘H rirl. Şi in convenţinnea încli în 4 (16) Aprilie 1S77, cu ţ ; nul României împăratul se cil prin art. 2 al convenţiuner. ţinea şi a face a se respecta turile politice ale statului ast-fel cum rezultă din leg i tractatele esistente, precum i menţinea şi apâra integritate tuală a României. lată speranţele, iată asigui formale şi solemne ce ni s’a de către puternicul Imperiu, pe încă nu se credea că va ave cesitate de braţul României. Aceste angagiamente de o: dintre două naţiuni, ne place cu atât mal mult a le rearnin' cât noi românii le-am confirn sigilat cu însuşi sângele şi fiilor şi fraţilor noştri pe efti de bătae. Nu noi românii am fost acel j tra cărora s’aU făcut resbelul! noi am fost acel invinşl! şi Ha se poate Închipui de mintea neascâ că tocmai acel care aU tribuit mal mult In succesul a telor creştine se plătească acu •£ o parte din însuşi teritoriul! din esistenţa lor păcatele inat i lui comun, Acea ce între nişte simpli i torl am fi neonest şi neleal, 1 putea fi mal onest şi mal lei relaţiunile dintre popoare cf contra ai deveni criminale. Când lupta s’au început, s> propus şi mărturisit nu aU foi cât simplu emanciparea creşti din Orient de sub barbaria şi tit seculară. Ne întrebăm dar. cum fără şi voinţa noastră s ar întoarce i efectele resbelulul in contra noa aliaţi şi apărătorii fideli al ci nismulul? Nu! aceasta nu poate fi nici oi orl-ce conştiinţă omenească s’a volta de o asemenea oribilă in titudine. Lealitatea şi onestitatea Ac tulul suveran al tutulor Rusieio va permite a ni se impune 1 forţă trunchiarea şi alienarea 1 părţi din corpul naţiunel noast Românii nu doresc şi nu aU i nici odată cuceriri; dar tocmaL tru aceia el aU şi dreptate do lăsa să fie cuceriţi. Şi aceasti atât mal puţin atunci când el I fost biruitori. Schimbul au orl-ce altă de gubire ce ni s’ar propune pent sacrifica o parte din pământul t moşesc, nu este cerut şi nu priimit de noi. Tarr pe drepturile noastre at thjuo inviolabile şi neprescripti protestăm şi vom protesta în energic contra ori cărora Incei le a se deslipi de noi Basarabia mâuâ şi de a ne răpi gurele nării şi ţermurile mării. Cerem ca corpurile Legiuitoa» guvernul se caute cu orl-ce peU' menţine neştirbite drepturile Rol niel, şi se facă a se obţinu T marele puteri europene garant» integrităţii teritoriului şi al Ir pendenţil statului Român. C. Istrate , I. I. Paladi, K. Kostti Jorgn Radu, M. A. Sturdza, A. G. Costi C. G. Iamandi, C. Pana p G. G. Iam avocat, C. Pago, Grigore G. Suţu, CI Iamandi, Alexandru G. Silţu, D. Sta» avocat, Gri. Micleaco, G. G. Haao, V. B A. S. Rosetti, Ar. Papadopulo Calin l. C. Sturdza, Q. Cerkes, Scarlat Lambi lurga, S. Negri, D. Stati, S. S. DobroS Antonescn, I, Tadnri, loanoricl, N. Ha* Costnche, A. ProphiriQ, T. V. Ioan Apostolii , A Seorţescu , S. G. Gano^p ltasa , Rom al o , N. Coroi , A. IIoTf I. Coroic, I. Bndacevicî Pogonat, 1*. TIMPUL ff ___________________________________ [îţi, lancn Neculaidf, 0. Boteanu, D ţlOwtaki, Aleea Orecianu, Preotul 1 ' ie Preotul I. Cuce, Th. Puscanu, Th tinlinsco, Mina Caracal. ipează încă 170 snbsemnfitarî). iRISOARE ADRESATA TXTS/CPXJILiXTX. Botoşani, 1 Fevriiarît. domnule redactory rog să bine-voiţl a publica In ibilul d-voastră ziar, anexata Ijare deschisa c&tr& d. Etigeniu l'scu, ministru justiţiei, liimiţl, d-le redactor, odata cu lAmirele mele, Încredinţarea o-[tel mele consideraţiunl. C. Iilrali. Scrisoare deschisă d-lul «onlu Stilfcseu, ministru de justiţie. 1 Fevmarii 1878. ![j Domnul meii, |unt acum douâ sad trei septâ-am avut onoare de a diiui-din postul de jude instructor upam la Botoşani. Departe de Încuviinţa demisiunea, minis-afl găsit de cuviinţă atuncea ţol trimită o adresă, pe care o rez, adresă foarte măgulitoare iru mine, şi prin care sunt ,ru-I să rămăn la postul med. fem se face dar că după cftte-va Irnâvâd destituit din acel posti Tlijenţâ In servicid, ziceţi d-voa-■ ' vă desfid să o probaţi. |and am fost permutat la Boto-I, cabinetul de instrucţie era de ;i Innl fără judecător, ast-fel că irăsit un nămol de dosare pe care ni trebuit timp pentru a le pune 'Urent, şi crez că am ajuns la it resultat, după cum se poate ta din numărul acţiunilor ce am t pendinte la venirea mea, şi a ra ce am lăsat, nde este dar negligenţa ce-mi utaţl, d-v. d-nule Stătescu 1 E rte comod de a avea ast-fel de benf la disposiţia d-v.cănd nu ve kişor să arătaţi adevăratul mo-ntru care nu ve convine un trat. foiţi Insă se vă spun ed motivul J Krat a destituirel mele? Este fia întoarcerea mea din Franţa P şezusem zece ani, credeam că foile se petrec şi la noi ca şi io. Credeam că un magistrat, •ta ce ’şl Indeplinesce cu inte-i fcte datoriele sale, este liber de . hea convingeri opuse regimului Iee află la putere. [otivul distituirel mele? Este că o dată nu tn’am făcut instruitul orb a comitetelor d-v. de judeţe ; că nici o dată nu am jocutat pe nime, dar nici crnţat nime. Este In fine că In loc de jichina sateliţilor ce regimul acare prin districte , şi după a ra recomandaţii se fac şi se c funcţionarii, nu m’am sfiiit odată de a spune opiniunile | asupra şefilor lor. f entru ce nu aţi motivat ast-fel ituirea mea, şi atunci vă mulţumi de onoarea ce ml făceaţi de-lindu-me ? Safl cel puţin pentru iu mi-aţl primit demisiunea? In lă vă puneţi d-v. domnule Stă-ministru de Justiţie , primul jfistrat din Romănia , in neplă-posiţiune de a face se vi se desminţirl, avansând lucruri ce foarte bine că nu le-aţi putea ti I •er că de acuma înainte veţi fi cu chibzuinţă In caşuri analoge rog să primiţi salutările mele. C. Islrat». senatut. «dinţa de le. 0 Fevruarie, 1878. ţedenţia d-lol v. preşedinte d. Brâ- K'ă îndeplinirea formalitlţilor obici-dl Clmărijeacn, ia cuvântul pentru »ra că aderă la votnl Senatului dat ticnea BaaarabieL I D-aa anunţ* In ormS o interpelare d-lul ministru du finance in privinţa regulamentului casei oblignţinnilor domeniale şi rural». D. Vioreann, amintit» că relativ la interpelarea d-aale adresat . trn de finance a cerat pane la dispoziţinne dosarele re'ative la transac-ţinnea ce s’a încheiat intre administraţia domenielor statnlnî şi d. Cog&lniceanu, şi fiind-că din eroare i a'au trimis altele, dealnşasce că dosarele cernte de d-sa Hnut cele relative In transacţinnea încheiată pentrn moşia Vatra-VScSrescI şi pentro vânzarea moşiei Copăceii!. D. Zi9tt citeşte raportai relativ la indigenatul d-lnl Petre Gnstav. (Urmează raportai). D. Leca in cestinne de regntament zice că nn se poate lua în discnţînne acest raport, de oare-ce n'a fost pns la ordinea zilei. D. Zisn şi d. ministrn jnstiţieî snnt de părere că se poate lnn in disenţiune un raport chiar când un a fost înscris la ordinea zilei, dacă gnvernul şi majoritatea SenatnloI primesc aceasta. Principele D. Ghica. Apoi regulamentul nn se discută, d-le ministrn, şi tocmai pentrn asta este făcnt el, ca să apere pe minorităţi de capriciele majorităţel. D. V.-preşedinte citeşte art. 20 din regulament din care resnltă. zice d-sa, că se pot lua In desbatere şi chestiunile neîn-scrise la ordinea zilei. Se face apelai nominal pentru a se constata dacă d-niî senarori snnt în număr, şi fiind că ma! mulţi dintre d-nealor afi plecat, d. v.-preşedinte ridică şedinţa a-nnnţând pe cea viitoare pentru ndoua-zi 7 Februarie curent. CAMERA Şedinţa de la 13 Fevrnarie 1373. Şedinţa b» deschide la ora 1 d. a. snb preşedenţia d-luî Văsescu fiind presanţi 97 d-nl deputaţi. Snmarinl şedinţei precedente se aprobă. D. Vizanti zice că are o petiţinne iscălitură de 100 ds cetăţeni Vaslneux prin care se plâng contra impositelor pnse de proprietarii. Cere dosarele privitoare In această cestinne pentrn a pat ea anunţa o interpelare. D. Holbau cere urgeuţia pentrn această petiţinne. Camera incnnviinţează D. Locnsteann zice că gnvernnl a de-puB nn proect de 7,000,000 pentrn plăţile celor lnate In reqoiaiţiî şi d’acea roagă Camera ca mâine până la orele 2, să bine voiaecă a intra in secţinnl pentrn a stadia acel proect de lege. Camera admite. D. Climescn întreabă gnvernnl daca Romănia va Ina parte in anul acesta la exposiţinnea din Paria. D. ministrn de cntte. In anal trecat s’a discutat aceasta în consilinl de miniştri şi s'a decis ca să nn luăm parte la această exposiţie. Daca Camera voeşte ast-fel n’are de cât să decidă. D. Bnesca zice că Gnvernnl a atacat prerogativa camerei dncând proectnl, pentru legitimarea nnni credit de 150,000 lei pentrn facerea de întăriri pe linia Pre-deal-PloescI, in Senat. D. ministrn de finance respunde că nn s’a călcat prerogativa camerei ci prin acel proect se făcea nn imprnmnt şi pentru impramntnri nn e îndestul camera. Se validează alegerea făcută in persâna d-lul Dumitru Cerchez in colegial 1 de Tntova. D. raportor al comisiunel de verificare dă citire raportului comisiunel asnpra u-legerei d. Maiorescn Titu in colegial de Iaşi. D. Holban combate această alegere ba-s&ndnse pe donă punctări: 1- itt. Că comisinnea alegerel nn B’a făcnt cn 21 zile înainte de alegeri ci numai cn 18, 2- lea. Că d. Carp nuni care a votat pentrn d. Maiorescn e înscris şi in Va-sluifi şi vre’o doi din alegători acelnî co-legifl nu a putut merge aă voteze, fiind ţinuţi Sn capitală in şedinţe secrete şi de şi d. Maiorescn a lntrnnît mnlt mal multe voturi ca opozant, d-lnl cn toate astea cere ca Camara să annleze această alegere. D. Vernescn, am fost in comisiunea de verificare şi nu am găsit nici o protestare, pentrn fie-care alegere era câte nn proceH verbal asnpra alegerel d. Maiorescn nn era Însemnate formalităţile ca a’â făcnt dnpă cnm e obicei şi nn am pntnt şti dacă for-malităţele afl fost or nn îndeplinite şi daca am fost pentrn validarea alegerel d. Maiorescn, d. Holban. a incepnt cu argamen. tele cele tari. 4, Listele nu fost viciate şi d'acea d. Holban, cere invalidarea alegerel din causă că s’a alea nn opozant al partidei liberale, ea- daca se alegea nnnl de al nostru alegerea era bnuă. De ce al uoşari „ă se aleagă dnp liste viciate ear alţi nn ? Daci J. Carp a fost iuscria ca a'ogător în doă locuri, de ce alegători nn ’l-ad contestat? d. Carp in Vosluiil e ins-ris in contrnlegel.earnn in laşi?d. Carp bine a votat fiind-că a fost înscris in aceFcolegiă ?i nu ’l-a contestat nimeni. Apoi d. Maiorescn însuşeşte cn mnlt mai multe voturi ca oposantul d-lui. In colegial I de Iaşi snnt o mnlţirae de proprietari mari ţi na pot infinita acel colegii zicând că se iasS a fi condus de d. Carp (aplause). Trebae să facem dreptate; alegerea 9’a făcut în termenii lege! nefiind nici o protestare; şi Camera nu trebae a fi lăsată sa se conducă de pasiuni politice faţă cn nn adversar din partidul opoaant (aplause). D. Panta/.i Ghica vorbeşte asemenea pentru invalidarea alegerii. Se închide discuţia şi se citeşte conteg-taroa contra alegerii făcută de d. Holban. Pusă la vot contestarea se primeşte cn 47 bile contra 3(î. D. Grădişteann zice ca după regulament, art. 8 combinat cu art. 7, nn poate a se primi contestarea şi biuroul trebae aă declare de deputat pe d. Maiorescn. D. Di mau cea zice că pentru respectarea regulamentului, pentru respectarea legii, trebae ca Camera să respecte votai dat pentrn contestare şi sS numească o corni siuue care Bă cerceteze faptal. D. Veruescu zice că Camera a ?otat propunerea depnsă de d. Holban în care cou-testează alegerea şi conchide la invalidarea alegeiil. Dacă Camera primea contestarea cu donă treimi alogerea era invalidată. Insă cnm s’a primit această contestare, nu cu do? treimi, Camera trebue să decidă a se invalida saiî valida alegerea Nn trebnea d-lnl să pne în contestare a-tata rea credinţă făcând o propunere contra regulamentului ca se surprindă votai Camerei. Conchide că alesul trebue a fi proclamat de depntat neintrunind contestaţi unea do^ treimi. D. Holban protestează contra celor zise de d. Vernescn declarând că nn a vrut«e surprinză votnl Camerei. Se cere alegerea unei comision! de anchetă. D. preşedinte dupe ce a suspendat şe-diuţa pentru 10 minute pentru a se consulta biroul ce e de făcnt propnne a se pene la vot din nou contestaţiunea mal bine precisă. D. L. Costin declară că Camera nn poate a mal reveni la un vot pe care l’a dat căci atunci arată că lucrează cu uşurinţă nescind ce votează. D. Preşedinte propune ca Camera să decidă a se trimite cestiunea înaintea u-nneî anchete or nn. Se pune la vet propunerea prin scalare şi şedere şi se primeşte. Voci. Prin bile (sgomote). Urmează o discuţiune egomotoasă in care uni susţin că Camera a primit propunerea, ear alţi că nu trebae si considere acel vot pr’in şedere şi sculare. D. Preşedinte declari că conform regn-lamentnlnl incidentul e închiB şi comisin-nea se va alege in şedinţa viitoare. D. raportor, citesce raportai la alegerea colegiulnî Il-lea de Buzâfi făcută în persoana d-1aî Marghiloman şi cere validarea alegerel. D. Con9tantine9CU, vorbeşte contra a-ceBtel alegeri pentru că: 1-iil nn e’a respectat timpnl de 21 zile de la zioa con-vocăreî până la zioa alegerel şi 2-lea că aii fost Înscrişi 21 de alegători pe nedrept.— Depnne o propunere a se umili o corai-sinne de anchetă care să cerceteze faptul. D. raportor, arată că timpul de 21 de zile de Ia convocare până la zioa alegereî B’a respectat şi din cel 21 de alegători cari aii fost protestaţi tribunalul numai 1) a respinB iar pe cel alţi i-a admis de buni a-alegătorl însuşind condiţiuuile cerute de lege. D. P. Grădişteanu, vorbeşte pentru validarea alegere!. Se pune la vot propunerea d-luî Con-stantiuesen şi votul se anulează. Şedinţa se ridică la orele 5. CRONICA Cel mnT răspândit ziar român, e ,Res boiul1, care chiar inainte ds a fi Împlinit nn an din viaţa sa, a ajnna a fi mai res1 pândit de cât toite ziarele româneşti, ce afi existat până acnm. Ast-fd, No. I9f> în care se înfăţoşa DomnitorulJCarol I, in couginrnt ilearmatii, a fost tipSritîu 10,000 exemplnre, care insa nn a fost destnle ş a trebuit aă ae mal tipărească încă 15,000 exemplare.—.Rssboiul- aajnns la această răspândire ne mai pomenită atât prin re dacţia populară, cât ţi prin ilustraţiile sale tot-d'uiina eseentate. Notiţă bl biografică. .Convorbiri Lite rare* No. 11 de la I Fevruarie coprind următoarele marterii: Despre partidele politice studin de Gr G. Păncescn (armare). Soare de iarnă, Că pitanul Romano. FraţiljVderi, Hora de la Plevna, Hora dale Gri viţa poesii de V Alexandri. Scrisori ; Scrisoarea V de lucob Negruzzi (sfărţit). Pasiunile trad. din Re toricn Ini Aristotel, cartea a dona de I Caragiani (urmare). Amicilor mei; Rngăcinne poesii de A Naum. Sfârşitul Toamnei, Când ceaţa . . . Viorica poesii de I. S. Neniţescn. Orfana, Mormântul, poesii N. Băboeann In noapte, dedicaţie domnişoarei ,.M. P. poesie de I. Mincn. — Erata : corespondenţa ; Prelecţinnl populare. Schimbare de nnine. — Gimnasinl Ma-teiQ-Basarab din Bucnresci, va pnrtn de aci înainte naicele de gimnasinl Cantemir Vodă. Referatul d-Ioi ministrn al cultelor şi instrucţiune! pnblice către consilinl de miniştri, motivează această, schimbare de nume in modal următor : Nomele In Cantemir, pas pe frontispiciul nnni gimaasiă, va redeştepta ş! va ţine de-a-purnrea vină memoria acestui erudit Domn iubitor de seain/e, care s'a ocupat şi a contribuit mnlt la răspândirea instrucţiune! in ţară, scriind şi mai mnlte opere de o valoare sciinţifică recunoscută, ce 1'aS făcnt eă se prenumere cn drept cnvânt priutre runa/;//)'timpului «80. Iscălit: G. Chiţu. Comitetul coloniei franceze aflătoare In Bucureşti, instituit pentru ajutorarea răniţilor romănl In res-belul din Bulgaria, a dat la lumină o dare de seamă asupra stării casei şi asupra mişcării veniturilor şi chel-tuelilor sale pe timpul de la Septemvrie 1977 pană la Fevruarie i87s. ; Acestui comitet de la înfiinţarea lui chiar, i s’a acordat inaltul patronaj al M. Sale Doamna Românilor. Darea de seamă a comitetului francez espune lista intrărilor In modul următor : O serbare a comitetului 13.600fr. O altă derbare........... 2.211 „ Subscripţii la Comitet. 10.712 . Ofrande din Franţa . . 51.440 , Prinţesa Bibescu. . . . 2.300 , Contesa Montesquieu . 500 . Crucea roşie din Franţa 27.000 . Societatea protestantă pentru ajutorul răniţilor pe uscat şi pe mare (din Franţa). 15.000 , in obiecte.............. 23.800 , Colonia fran. din laşi . 201 , . , Craiova . 375 , . Galaţi jBrâila 2.067 , Adică In total peste 100.000 „ In bani şi ori obiecte. Afară de asta ofertele In mărfuri şi obiecte de astă făcute de francezii de aci şi din alte părţi comitetului, expunOndu-se spre vânzare cu loterie, aă dat o sumă de 16.000 franci. Eşirile din casa comitetululul s’aă îndreptat la spitalurile şi aşezâmin-tele In cari s’aă aliat răniţi români. Suma rămasă In casă , comitetul a pus de gând să o Înainteze d-lul prezident al Crucel Roşie române. Comitetul a Înaintat un raport despre starea casei sale şi către augusta sa patroană. Din parte-ne ne simţim datori a mulţumi In deobşte tutulor acelor ce afl ajutat acestui comitet Intru nobilul sâft scop, şi mal deosebi tutulor doamnelor patroane, cari afl luat iniţiativa sâ-1 Înfiinţeze şi n’afl cruţat nici o osteneală spre a aduce însemnate ajutoare răniţilor noştri. ULTIME SCIRI CAganţia «■*»*)• — Serviciu! de la 19 Fevruarie *mi«ză-zi — Lon«Ira. 19 Fevruarie. Northcote declara în Camera Comunelor, iaru fiordul Derby în acea a Lorzilor, că flota englezească s’a retras la Mndania pentru-că locul de ancorare e mai bon, cit insă această retragere nn e de loc urmarea unor negoţierî întie Kusia şi Euglitera. Londra, 19 Fevruarie. In Camera comunelor, Beroford întreabă dacă guvernul e hotărît a stărui ca polonezii, pupaşi Rusiei, să obţie acelea-şî garanţi! de libertate de conştinţă, pe care couferenţa a hotărît a le da creştinilor din provinciile turceşti. Northcote reBponde, că el un crede că cestiunea polonă va fi sapnpă conferenţeî,. Bilnl privitor la creditai de şease milioane a fost adoptat în n treia lectură. Londra, 19 Fevruarie. Iu Camera comunelor. Lordul Derby zice ca cestiunea conferenţel nu a făcnt nici un paB inainte. El adaugă , ca nu nu mal este nici o ştire nouă privitoare la marşul ruşilor spre Pera, îusă că a primit o depeşă importantă privitoare la mer-bu) ruşilor asupra Galipolî, pe care o va comunica îndată ce-1 va fi *i****^ LINGEEIELE 1 EFTINH, PRACTICE SL DURABILE 1 se jifite compara cn ocRBÎanen liquidărel a jjî PÂNZA SI LINGERIE DIN VIENA IN DEPOSITDL GENERAL IN BUCORESCl & Calea Mogoşoiel, Palatul Dacia, vis-lt-vis de magasia D-nel A. Carissi unde se pot găsi tacă urmâtorele mărfuri in alegerea cea mai strălucită şi bogată, pentru a cărora cualitate şi provenienţa se ia garanţia cea mai severă j Câmaşe de damă de ţliua , de Olandă şi de Chiffoa, brodate, simplă şi girnisite de fr. 4, 5, 8, 11 până la 18 fr. ' Câmaşe de damă de nopte, da parcai franţnsesc şi de olandă, eample şi brodate de fr. 6.50, 9, 12, 10 până la 1!) fr. Câmaşe barbatescâ albâ semplă, de Chiffon şi de Olandă, cn golure s6ă fără galere dc 4.50, 0, 0, 11 pănă la 10 fr. Câmaşe bărbătescâ colorată şi de Cretton de Oxford veritabile de 1.50, 6 pună la 0 fr. Camison de damă, de Percal frances, di Baţistă şedePiquetde eruă, seiupln şi brodat in 100 de desennrî, cele mai elegante de fri 3, 5. 7.50, 9 până la 1G fr. I Pereche pantaloni de damă, de Ghiftuit, de Percal de Olandă şi de Piqnet de ernă, garnisite şi brodate de fr. 2.50, 7, 8, până la 1 1 fr. I Fustă de dama, de Percal şi de Pichet de ernă, semplă, garnisite şi brodate, de fr. 4.50, G.50, 0.75, 12, 18 până la 2 I fr. I Pereche pantaloni bărbătesc!, de Croise alb, de Pichet de ernă, şi de Olandă, de fr. 3.50, 5, G.50, până la 0.50. I Corset de damă diferite fasonnrl de fr, 3, 4,50, 7 până la 10 fr. I Hăinuţă de fetiţe de flanel colorate de fr. 8, 10, până la 14 fr. I Fustă de damă de flanelă colorate de fr. io, 12, până la 15 fr. I Cămaşe de l'anelă albâ seu colorată de fr. 7, 9, 11, până la 14 fr. 12 Gulere bărbătesci de Percal şi de Olandă cele mai moderne fason?, de fr. 5, 7, 9 până la 1 1 fr. 6 Perechi Manchete fason dnpă alegere de Percal şi de CLandă de fr. 5.50, 7.50, până la 0 fr. 6 Perechi Ciorapi bărbătesci şi de dame, de bnmbac, de lină, de fild’ecosse şi mătase, de fr. 5, 8, II, 11, până la 2G fr. I Plapumă de lină seu de mătasă, de fi. 12, 16, 19, 21 până la 35 fr. I Tart.n englesec de fr. 18 21 până la 29 fr. I Batistă de lino cu Monograme brodate de fr. 3, 5, până Ia 7 fr. 6 Baitste albe cu bordure colorate tivit**, de fr. 2, 3, 4 până la 8 fr. 6 Batiste de Olandă curată de fr. 3, 4, 0, 7, până la 11 fr. 6 Prosope de aţă adevărată de fr. 5, 7, 8, 10 până la 13 fr. 6 Şervete de masă de Olandă curată, de fr. 4, G, 8, 11, până la 14 fr. I Fa|ă de masă albă sae colorată da inu curat pentru 6 persone, de fr. 6, 8, 10 până la 12 fr. I Faţă de masă albâ de inu curată pentru 12 persone 10, 13, 1G până la 21 fr. I Bucată de Olandă de Rumburg 36 de coţi, de fr. 17, 19. până la 28 fr. I Bucată Olandă de Belgia 45 de coţi, de fr. 32, 38, 4G până la 52 fr. I Bucată de Olandă de Irlanda 58 de coţ’, do fr. 14, 58, 64 până la 8G fr. I Bucată de Olandă de Rumburg 62 de coţi, do fr. 00, 65, 7G pâuă la 92 fr. I Bucată Olandă de Bielefeld 62 de coţi, de fr. 71, 85 până la 115 fr. I Toile de Batiste 60 de coţi, de fr. 120 până la 199 fr. I Bucată de Olandă de Rumburg de cercef intr'o foiă 2'/., coţi de lăţime pentru 6 cercefurl de fr. 42, 48 pâuă la 56 fr. 1 Bucată de Pichet de ernă 36 de coţi de fr. 2G 31 până la 49 fr ZESTRE COMPLECTE, LINGERIE PENTRU OTELURI cu preţuri mal ales reduse. Singurul Deposit general pentru România IlucurcsicI, Calea MoşoşoicI, Palatul Dacia, vis-â-vis sfD A 1. HI' r. A. I. O*"***. Jnliw- K.i^r n.-F« riapt!; l«.rr.a AM-.rio.Dim.lr,- Md.iw^u. C^o-t *«r»«,. fuitT X D 'Ut.;-'* %, K*. u IlAHnkiKii A I. l -o-rra, c* - % -ti i' lUc*- i»A. un.vic. *• Ij ’ D lirm*»!* »mI n,rc.:niit« m ■ ►» • JOSEP QEUNBA0M X. A EELLE JARDINIERE 20, Colţul Bulevardulnl şi Stradel Mogoşoiel, Casele Grecdnn, 20 $ « Aduc la cunoscinţa onor. Tublic câ mî'am asortat Magasinul cu MENCICOAFFE, PALTOANE â la DEBY şi COSTUME COMPLECTE Pantal6ne de fantasie din diverse Stoffe. Tot de o-dată înştiinte^ că am prii mit CAMAŞl, FLANELE, CIORAPI, CRAVATE şi tot ce ecsistâ mai modera. Preţurile sunt cunoscute de cele mai moderate. JOSIîF «rCivbaum Furnisorul Curţii, .A LA BELLE JARDINIERE*, 20 Colţul Bulevardului, 20. V Tipogratla 'l'diel A W-tids Palatul .Dacia*