No. 288. DUMINICA, 31 DECEMBRE ABONAMENTELE. IN TOATa ROmANU P* AH ........... L n. 48 P* 8 luni...... ....,, 34 Pe 3 luni............ 13 IN STRĂINĂTATE : ( u.................., > 60 INSERŢIONI ŞI RECLAME: Linia de 30 litere petit, pagina IV, 30 bani Pe pagina III, 80 bani, pe pag. II, 3 1«1 noi Reclame 3 lei noi linia. Un numâr In capitală 10 bani. ESE JN TOATE ZILELE DE LUCliU. Biuroul Redacţiei şi Administraţiei: Palatul ‘Dacia,. Cnranl de Bucnrescl, 30 decembre. Oblig. Rurale. . . - . . 100*f8 l003|s . Domeniale .... 102'/, — Credit funciar rural . . 93 91 . urban . . 84 83 tmpr. municipal al Capit 99'jj 90 Oblig. Prusii............182 — , Dacia...................900 — . Honului»............... 8/ 86 Impr. municipal m premii 24 — Renta RoinAni.............. 64 — paris 3 luiil.............. 99 70 — Londra..................... 95 12i|, Vlena > — — Berii».................... 124 123'|, Curau! do Vleun, 10 ianuarie Renta ungarii In aur .... 81 40 Bonuri ie tesaur ung., I emia. 116 90 . , , II > 74 15 împrumutul aultr, Iu h&rtie , 62 10 , . , argint , 63 30 Renta austriaca in aur , , , 72 95 Loae din 1866 ..............11675 Acţiunile b&ncel naţionale . 78 9 . . austr. de credit . 236 — . . ungare , 219 — Argint.......................100 — Ducatul....................... 5 51 Napoleonul ................... 9 33 100 mitrei germane ..... 57 55 Curaul de Berlin, 10 ianuarie Acţiunile CAilor ferate romline. 83 25 Obligaţiunile romlne 6°/* , . 83 — Priorităţile C. fer. rom. 8°/* 85 50 împrumutul Oppeuheim , , . 103 75 Napoleonul..................... 16 16 Viena, termen lung........... Parii , lourt .... 80 96 Calendarul (Jlleî Duminici, 31 Decembre. Patronul silei : Curioasa Mehinia. Răsăritul soarelui : 7 Ore 34 min. Apuiul soarelui; 4 ore 36 min. Pasele lunel: Dltim-quart, PLECA 'R.EA TKBNUBILOR Bnonreiol — Snceara BucureicT , . . . 8.15 n 10.— Ploeicl . Briila . Tececifi . Roman . . 9.60 n 13.00 . 1.53 n 5.46 . 4.38 n 9.06 d Buoeava,sosire . .13.03 ţ Bacnrosc — Verelorora 7.15 j 11. Od 4.45 .j 9.55 n SnoeaTs—uncnrescl Suceava . . . . 6.11 d 8.48 Buoureicl..... . 7.40 d Io,40 i VerciorOT» .... . . . 11.36 Pitejtl ...... 3.-5 Craiora ..... . . . 3.- SUtîoa...... 6.30b Slatina...... . . . 4.45 3.15 d Piteşti...... Vâroiorora, sosire . a. --- d 6. o Buouresol, sosire , . . . 9.20 Roman ., , Tecuci . . . Briila . . , Ploescl. . . . BucureicI toi . 8.45 j 12.30 i . 13.30 n 5.10 q . 3.08 n 8.10 n 8.68 . 7.12 d 2.45 re 8.30 d 4.30 Bicuresel— tllnrgln Bucurescl.............6.16 d 6.05 4 Giurgiu, sosire.......11.35 q 7.06 n Giurgiu—Bnanreed Giurgiu................9. Bucureiol, sosire . 9.05 i 4.55 . 11.05 4 6.65 Verelerorn—Knenrescl Galaţi—Barbeţi Galaţi...........1.30 n 8 36 d 7.30 n Bărboşi, sosire . . 1.65 n 6.— j 8.06 n Bărboşi—Gala|l Bărboşi.........3.55 n 6.35 n 7.Sin Galaţi, sosire , . . 3.30 n 7— n. 8.—n D-nfl abonaţi ii cilror abona- : R‘8°‘a 10 I,i“uriB llieilte espiril lll finele ailUlllI, I Albans-jil afl decl trstcă se vor oponeca sunt rugaţi a reinoi de timpii-!,orţR ,tt iDarea Pod*oriteI de Mont™.*™, rin abonamentele d-Ior spre a nu suferi o întrerupere in trimiterea diarulul. LISTELE ELECTORALE Legea electorali hotâreşte că dela 1—15 ianuarie in fiecare an consiliul (omunal al oraşului de resi-denţâ in înţelegere cu celelalte con-siliurl revizuieşte listele electorale şi le publici negreşit in cea d'ântâl duminica care urmează după 15 ianuarie adică, in anul viitor 1879 acea intif duminici după 15 e9te duminică 21 ianuarie. Dela data aceea curge termenul de trei sâptâinânl pentru reclamaţii la ace9t consiliu; termen care se sfârş-şte in anul viitor 1879 duminicii la 11 februarie snâ cel mult la 12 fe- Londra, 10 ianuarie O telegramă din Călcată anunţă cS ge neralal Roberte a bătut trep le afgane cari aii lăsat 300 morţi pe cEmpnl lapte! După .Morning-Poet. Emiral Şer-AH nr fl sosit in Petersburg ia 5 decemvrie. Viena, 10 ianuarie Negoţierile pentru operaţia finanţiară a ga v molul angar, ec ca creditai mobiliar, h'aO terminat. Trtbaioţele prevăzute pentra 1879 vor fi acoperite printr’o emisie de rentă in nor saQ printr'nn împrumut domenial. ,Constantinopol, 10 ianuarie. Se anunţă in mod definitiv plecarea Ini Saţfet-Paşa la Paris; ar fi însărcinat ea darea marelui cordon al ordinului împărătesc MxgidiA, d-lui Waddigton, rainistral afaceri'or st r ni ne al Frânţii Procesul Saleiman-Paşa se va revizui. (11 ianuirie 9 ore dimin.) Calcula 10 ianuarie. La sgomotul, că Afganii ar fi făcănd mişcări de aţa fel incăt să ameninţe buza bruurie. Trd zile după aceasta adică operaţie a generalului Roberte, acesta ' îşi va concentra toate trnpi-le in direc- Juol 15 februarie, consiliul comu uni trebue bA publice listele definitive care se pot ataca înaintea tribunalului in alt termen al celor trei sftptâmânl următoare adică pănâ juol 8 martie s.ifl după interpretata cea mal favorabilă, vineri 9 martie. Punem aceate termene in vederea tutulor membrilor partidu lui conservator, mal cu seamă de prin districte, SI rugăm să facă la timp atât inaintea consiliilor comunale cât şi înaintea tribunalelor toate contestaţiile necesare şi, mal eu seamă, să ne denunţă pe toate acele conriliurl comunale cari nu vor îndeplini obligaţiile legii, publicând la timp atât lista provizorie cât şi cea definitivă. Să nu uite că falsificarea listelor este una din t me diele guvernului d-lul Brâtianu şi că in 1868 acest guvern a comis cele mal flagrante ilegalităţi in alcătuirea acestor liste. Totdeodată prevestim că un grup de auvocaţf şi jurisconsulţi eminenţi, ‘se ţine la dieposiţia tutulor reclamanţilor spre a sprijini, fără niclo remunerare, drepturile lor la Curtea Ile Casaţie. Toţi dd-nif reclamanţi sunt rugaţi a se adresa pentru aceasta la Inuroul de redacţie al .TimpuUu*. ţin văii Curam. Parii, 10 ianuarie. Iată punctele de că pete □ ie b ooulni program ministeri.il : măsor! larg! de clemenţă, insă nici o lege de aînnestie ; năruire de generull favorabili republice! la comandamentele mari; nici o măsură ge nerală contra magistraturii, in»s. schimbări in personalul jndecătorssc; aplicarea tntnror legilor existente contra amestecărilor eterica ismulnl. Sobcomisianea de anchetă asnpra actelor ministerului de la 16 Mal a conchis darea in judecată a acelnl minister. Infor matlnnî DEPEŞI TELEGRAFICE ALE .TIMPULUI- (Atenţia Havas) Serviciul de la H ianuarie 4 Ore seara. Parii, 10 ianuarie. Beiul Tonisulnl a acordat toate satisfacţiile cernte de gnvernm francez. Asl-fimd, tot conflictol e'a t întinat, Midnd, 10 ianuarie. Mareşalul Espartero a murit. In dtrea de seamă resamată asnpra im-portaţinnilor de grăne in portal Marsilie!, pe care a pnblicst-o Agenţia Harag din Marsilia pe annl 1878, snnt căte-ra condeie interesante pentru Romănia. Importaţinnile de provenienţă gălăţeană s'ail nrcot la 100,023 centenarie (măji) metrice; Grănele, provenienţe din Brăila la 214,583 mâjlm. Grănele, provenienţe din Talce» la 1 7,492 mfijf m. Grănele, provenite din Chins-tenge la 14,744 măji m. Importaţiunile, de provenienţe din deosebitele portari ale Rusiei aO fost de 6,146,630 tnăjl metrice, iar in cifra aceasta portul de Odessa e ooprins cu 1,485,695 măji metrice. Cifra totală a iinportaţinnilor de cereale in portnrile Marsilie! e de 7,529,079 măji metrice in annl 1878.—Ia 1877 (n-nnl resboialul) cifra totală aO foBt nomal de 2,538,088 măji metrice. lată iu fine preţurile curente ale cerealelor la 1 ianuarie 1879 in piaţa Marsi-Jiel. GrăB gbircă de Odessa de !a 22 — 24 franci sota de kilograme Grăn ghircă de . Galaţi de la 22—23 franci enea de kilogr. ^ Grău ghircă de Dunăre de la 22.50 franci t suta de ki'ogr. , Grăn noO de Marea-Nsagră de la 20 — , 21.50 fr. snta de kilogr. Grăn nod de la Dunăre de Ia 20.50 — 22 fr. snta de ki-logr. Ovăs din Rasia 17.25 fr. pentru 100 kilogr. Ovăs de la Donăre 16 fr. pentrn 100 kilogr. Porumb de la Dunăre 13.50 franci snta de kilogr. Purntnb de Ia Galaţi 14 fr. suta de kilogr. ’Pornmb cinqnaotino 15.25 fr. sota de kilogr. Poromb din America 14 fr. anta de kil >gr Orz de la Dunăre, mesnră morărească 13.75 fr. suta de kilogr. Orz din Roşia, măsură morărească 13.25 fr. snta de ki logr. Orz de la Dunăre, măsnră de berării 18. fr. sala de kilogr. Secară de la Donăre 15. fr. eata de kilograme. BUCUREŞTI S&mbătA, ţ30 dec.) 11 Ianuarie. Şase Iun! se împlinesc acum de când s'a iscălit instrumentul păcii la Berlin; de atunci şi până astăzi, in fiecare zi, prin toate organele oficiale şi oficioase, prin viul graift al miniştrilor şi chisr al suveranilor lor s'aO tot spus şi rostit speranţa cutneâ tractatul are să fi adus la îndeplinire până şi la cea mal neînsemnată clauză a sa. Cu 'toate aceste afirmări, vedem insă că până tenegru. De sigur că pricina pentru care nu Be mal poate linişti odată populaţiile impârâţiel turceşti, pricina cea mal însemnată este pre zenţa apăsătoare a vrăjmaşului im-pârâţiel, este piciorul Rusiei, ce stă pe grumazul Turciei. De azi pe mâine locuitorii din miazâzioa Turciei nu ştifl la ce să se aştepte; vfid in ţara lor o putere străină ameninţătoare şi cerăad la porţile capitalei iscâlirea unul tractat asupra căruia pretinde că nu mal poate incâpea tocmeală; munca şi-ad pârâsit-o ca să se ţie fie-care om cu arma in mână pentru apărarea capului; aşa că starea de guerilă a ajuns să fie singură putincioasâ pentru toţi locuitorii de dincolo de Balcani. Pricina cea mal de căpetenie a celor ce se ’ntfimplâ in partea locului este Rusia; insă nu cu puţin şi Turcia, prin neglijenţa el, prin politica el rătăcită, s'a făcut, fără a şti, complicea Rusiei, căreia 61 pare destul de biDe că se întârzie astfel executarea tractatului. Aşa bunioarâ, după cum spun toate foile străine; hotârirea alba-uejilor musulmani şi creştini d’a nu astăzi tractatul dela Berlin nu'l Ancă executat chiar intr’unele diu clau-Ma Munt^negrulul Podgoriţa nu ar zele sale de căpetenie; A cui este ^ ' 111 ua caracDT aşa de aerios, vina, nu se poate iu siguranţă spune aa â Turcia ar fi ştiut să insufle ciel şi Rusia este hotăritâ a nu deşerta aceste ţinuturi până ce Podgoriţa şi Spuzul nu vor fi cedate Mun-tenegrulul.* Din aceste rânduri se poate vedea că la neglijenţa şi greşelile Turciei, Rusia se grăbeşte a aplauda, pentrn că intărziarea executării tractatului de la Berlin, in folosul ni-minul altuia nu poate fi de jcât in al Rusiei. Pentrn a se înlătura tractatul de la San Stefano s’a făcut cel de la Berlin: Rusia vrea cu orl-ce preţ să se înlăture acum cel d'al doilea pentru a se reveni la cel d'ăntâid, şi intru ajungerea acestei ţinte o ajută tocmai Turcia. .ROMANUL* PACAUT li. Publicăm astăzi, după cum am promis, articolul d-lul Vioreanu după .Buciumul* dela 9 iuliQ 1863. şi 86 vede că vina nu poate fi a unei puteri numai, de vreme ce toate celelalte voind şi stăruind a executa acest tractat, una singură, nu li s'ar putea improtivi. Fiecăreia dintre puterile semnatare i se poate imputa că saă din neglijenţă, sad cu rea intenţie n’a făcut din par-te’l totul pentru a rfispunde la da toria iscăliturii ce a depus pe masa areopagului dela Berlin. Dacă insă puterilor celor mari li se poate imputa că afi făcut un tractat numai şi numai pentru plăcerea de a avea ce să infrângâ, populaţiilor de deosebite naţionalităţi din peninsula balcanică li se porte imputa împotrivirea oarbă ce şi ele ae silesc a pune in faţa operil păcii. Bulgarii nomulţumiţl că aQ căpătat in Bulgaria lor proprie autonomia şi o quasi-neatirnare administrativă şi politică, vor cu ori ce preţ şi se ngiteazâ spre a că ă a şi Rumelia, unde populaţia pentru toată lumea afară de prinţul Don-ducof-Korsakof numai bulgară nu Be poate numi. Epirul, Tesnlia şi Macedonia sunt in guerilă, şi alba-nejil, după cum se ştie, afl făcut âncâ de mult o ligă a lor cu scop d’a se împotrivi ori cărei dispoziţii a tractatului, ce ar atinge pământurile Sultanului; iar acum o telegramă ne vesteşte că dânşii ati declarat cum că se vor im potrivi cu armele la executarea clauzei ce Lo-tăreşte alipirea Podgoriţ-I la Mun- acelor populaţii prin organul autorităţilor sale, in loc de sentimente de împotrivire şi luptă contra ho-târirilor Europei, convingerea că tractatul de pace trebue executat până la litera din urmă tocmai pentru a dejuca planurile ruseşti şi a scăpa impârăţia de alte noui nenorociri, pe cari Rusia i le pofteşte. In momentele când puterea rusească cere iscâlirea tractatului de pace la porţile Constantinopolului, când in mare parte prin greşala autorităţilor turceşti in ţinuturile sudve-stice ale impârâţiel domneşte starea de guerile, in capitala Turciei 9e urzesc necontenit intrigi de seraiă, se restoarnâ ministerul şi vizirul printr’o tragere de sfoară, şi noul minister cu noul vizir, pretinzând a Şi demonsta patriotismul, pentru câte nimica toată se tocmesc cu Rusia şi refuză d'a iscăli odată tractatul şa limpezi situaţia grozav de încâlcită a impârâţiel; Ceea ce face Turcia e tocmai ceea ce Rusia doreşte mar mult. In adevâr, iată ce, foloaindu se de ocazie zice ziarul rusesc .le Nord* cu privire la aceasta. .Prin rechemarea lui Chiamil paşa de la Podgoriţa, Poarta a dat o dovadă pipăită despre reaoa'l voinţă pentru executarea clauzelor tratatului cu privire la Muntegrtl. Din fericire ocuparea unei părţi a Tra-ciel de către oştirea rusească dă un mijloc sigur d’a birui resistenţa Tur- Ziarul m Românul* ţi invasiurua streină. Un pâcat de moarte, o crimă de les-naţionalitate s'a comis de redactorii .Romului*. Purtarea acestui organ de resturnare al streinului, in cestiunea violării teritoriului nostru de către poloni, a revoltat pe tot cetăţeanul, pe tot românul a-devflrat, fie de veri ce partidă. Aci nu mal e vorba de minister, ci de onoarea şi de demnitatea naţională. Un simţimânt profund de indigna-ţiune urcă sângele ruşinel pe fruntea celui ce a citit liniile criminala din acest ziar; un fior sfânt de mânie a pătruns rârunchil naţiunii la vederea unei asemenea profanaţiunl. Ce fel! o bandă de streini violează teritoriul nostru, ne dispre» ţueşte trecând peste noi, ne umileşte in ţara noastră, nevoind a întreba pe nimeni de le este permi9 a sâvârşi o faptă care poate avea triste urmări pentru patria noastră, şi s’a găsit, pentru ruşinea şi nenorocirea acestei sârmane Românii, un fiQ ingat, fără de suflet şi fără de inimă, care să sprijine această înjosire a demnităţii noastre, această dispreţuire a autonomiei şi a independenţii naţionale! s'a găsit un Bingur ziarist ca să îmbrăţişeze cauza streinului care, nesocotind dreptul gintelor, neutralitatea teritoriului nostru intră la noi ca intr’o ţară barbară, ca intr’un pământ fără societate organisatâ şi fără guvern, care aruncă o proclamaţiune unde declară că va merge peste noi cu ori ce preţ, care in fine, la somările făcute, rfispund ca nişte bandiţi vârsând sângele românilor! Ce fel! acest organ al peirel declară că inima românilor <-9te cu Seniori nefrmc»te TIMPUL s o 5 ? 5 îî^îifh | sry—f * M” * I ' ^** UU^e Ur" n:>ţi■■ nil simt ni-rnişte u sa sini, repro-jdijf şlfoînâuU intreapâ ! Acest iipfifliB’nt al distrucţiunil are cu-ţtUiţi a zice cil guvernul este u-âţător, si a'l aplica cuvintele psal-mistulul ca la un trădător ile patrie, pentru cil na suferit sil se ’n-tine pământal părinţilor noştri de piciorul streinului dispreţuitor! Şi ţara tace, şi guvernul n'a tradus Anca inaintea tribunalelor uaţiunel pe acest ziar far4 de lege ca s4'I imprime in frunte pata infamiei! Ce fel! această foaie incendiară şi anarhică, arătăml căţl afl căzut numai dintr'al noştri , âşl face o plăC' re învederată a insulta naţiunea, spuindn’l că romănil afl fost invinşl, că inamicul a triumfat şi merge inainte, şi nu s’a us at mâna neruşinată care a muiat acea pană in ultragiul şi vestejirea României, şi n'a trăsnit locul cerului pe sprijinitorul invasiunel streine, pe calomniatorul celor sfinte! A ! dacă ar exista in Franţa, saO in vre un alt stat din Europa un om atât de sfruntat pentru ca să profere asemenea vorbe spurcate, vocea sa ar fi fost negreşit inâbu-şitâ de reprobarea generală a tu-tnlor partidelor, căci in Franţa, de exemplu, dacă legitimiştil şi orlea-niştil se opun la o declarare de res bel sub cuvânt că nu e dreaptă saă oportună, vin insă cu toţii in urma începerii luptei, să susţină onoarea şi gloria armelor franceze cu cel mii mare patriotism. Apoi, dacă fac aceasta când e vorba de un resbel agresiv, cu mult tnal mare cuvânt ar avea o purtare nobilă, când strei nul ar călca fruntarele Franţei, dis-preţuind naţiuoer. Ce s’ar intâmpla când măne Austria, decarănd resbel Turciei saă Rusiei, ar trimite armia sa prin ţara noastră 1 N'ar trebui oare, dupe Românul să ne plecăm frunţile la pământ, fără a da cel mal mic semn de viaţă ? Şi aceasta n'ar fi oare o infamie? Nu vede ori cine că, prin atitudinea sa de azi, Românul a căutat să justifice şi să legitimeze, ca un neofit al nuoilor credinţe, toate invasiunile ruse, cari aO umilit a-ceastâ ţară, trecând peste capetele noastre? Cine nu se simte pătruns d’un simţimftnt de desgust, vezfind câ foaia, care nu ştim cum mal conservă titlul de Românul, inaugurează, in cestiunile esterioare, faimoasa politică a capetelor pe tipsie? Şi să nu se zică câ compararea este neesactă, de oare ce causa pen-U <*■ «« luptă Polonii este laude»‘o-.â si . se» care a condus .-vasiunu ■ ret -‘e. In adevăr, noi n’avem Jâ ne preocupăm de cât de un lucru, şi polonii, ca şi ruşii, ne afl insultat de o potrivă in tot ce avem mal sacru, intrând pe teritoriul român fără ştirea şi voia guvernului. Apoi, dacă. invasi-unile din urmă rusesştl ne afl adus ) mare vătămare, intrarea de azi a rolonilor era foarte periculoasă şi iuţea da loc la cele mal teribile ■onsecuinte pentru viitorul naţiunii, lupă cum vom vedea indatâ. El bine, vezi cât de mari sunt impatiele noastre pentru causa no-iilâ a polonilor, simţiraentul de con-ervare, binele şi fericirea ţeril, chiar e n’ar fi in joc in-ăşl demnitatea nţională, ne impune obligarea in-piroasâ de a facs să tacă acele sim-atil şi de a lucra in interesul ţoii noastre, chiar cănd s'ar atinge spiraţinnile legitime ale altul potir. Poate oare esista pe pământul ostru ud adevărat român care să voiască a lucra in favoarea unei naţiuni streine, espuind ţara sa la cele mal mari ptricole, la perderea celor mal însemnate interese? Dar ştiţi care este ţinţa ce’şl propune Românul, cănd susţine o politică aşa de antinaţională? Ştiţi unde voeşte să ne ducă organul coaliţiu-nil? Drept la o invusiune ruseasca, safl chiar poate la o revoluţiune in intrul ţârii. Jn adevăr, iată ce ne zice d. Hefter. vorbin 1 despre neutralitate: .trecerea trupelor armate .pe teritoriul neutru nu este un „drept al beligeranţilor, ba âncă con-,cesiunea trecerii este din partea .neutrului o violare a uatorielor „sale, care dă celel-lalte părţi un .motiv puternic de a’l declara res-.bel şi de a’l tracta ca inamic; «şi, dacă neutrul se întâmplă a fi „prea slab ca să resiste beligeran-.telul, dacă concesiuuea trecerii s’a „făcut prin presiunea puterilor su-„perioare, neutrul trebuie cel puţin „să proteste, ca să nu se pară că „aprobă violaţiunile ulterioare. Eatâ dar că, nu numai demnitatea naţională, ci chiar interesul nostru vital reclamă să resistâm la o călcare a neutralităţii teritoriului nostru. Ce am putea respunde Rusiei care ne ar umili mal amar, cănd ne ar zice : sunteţi complici invasi-uDel făcută contra mea. Vâ trămit oştirea mea ca să vâ pedepsească câ aţi violat îndatorirea ce vâ impunea situaţiunea voastră politică de stat neutru? Ce i-arn respunde, când ne ar iusulta, declarându-ne câ nu suntem capabili a observa neutralitatea, chiar in facia a o mănă de oameni ce vin in ţară, şi câ ea se vede nevoită a ne trâmite o oştire de ocupaţiune ca să opereze contra celor ce viu pe la noi s’o atace? Deci, pleacâ-ţl fruntea in ţerlnă, foaie a streinului, care mal cutezi a profana numele de român! organ de pustiire şi de invasiune, acopere ţl capul cu cenuşe, şi cere in ge-nuche ertare naţiunii pe caie al batjocorit! Sufletele măreţe ale eroilor noştii, cari aO căzut glorioşi pe câmpul de onoare, aCt văzut cu spaimă cugetele tale culpabile, hula ce al aruncat pe mormintele lor sacre, sacrilegiul ce al comis, nu-mindu’l ucigători al polonilor! In genuche dar inaintea acestor nobili fii al României, şi cere ertare pen-tra crima ce al săvârşit, ca să nu cază blestemul naţiunii peste capul tââ, ca urgia Iul Dumnezeii peste capul lui Cain! Vioreanu. Emanciparea Femeilor. In şedinţa Camerei de la 2 Decemvrie a fost la ordinea zilei continuarea discuţiei pe articole a legii rurale. Ca să vază cititorii ce fel de oameni a trimis naţia in dealul mitropoliei, vom face o mică dare de seamă despre discuţia asupra unul amendament propus de D. Fleva care zice ; Femeia majoră uemâritatâ sad văduvă va avea dreptul de a-legfitor. D. Protopopescu-Pache, raportorul comitetului delegaţilor, arată câ de şi comitetul in principia nu e contra acestei idei, insă considerând câ s ar face prea o repede transiţiune, comitetul n’a admis acest amendament. D. Paniazi Ghica. D-lnr, trebue să vâ spun, că D. raportor n'a arătat şi opiniunea acelora, cari aft rămas in minoritate asupra amendamentului D-luf Fleva. Li inceput când s'a presintat această idee, co- mitetul delegaţilor, dacă nu in unn. niuiitate, cel puţin intr’o mare majoritate, a admis-o in principiu. In urmă majoritatea a văzut, că nr fi cine ştie ce perturbaţiune a se aduce orgauizaţiunil noastre sociale prin emanciparea femeel, cel puţin pentru alegerile comunale, şi l-a respins; noi insă, cari am rămas in minoritate — D, Constantinescu şi i 0, am crezut câ o sociatat.ate ca a noastră, care a făcut progrese atât de insemnate, o soc etate, care a adoptat cea de ’ntăl principiile cele mal liberale şi care cea de ’n tâiâ a desfiinţat pedeapsa cu moarte. (Şi ’n Rusia e desfiinţată N. R.), care a admis toate garanţiile, caii trebue să ’ngrădeascâ libertatea, acea societâte n’ar fi nici logic, nici raţional (ca şi cănd ar putea să e xiste ceva logic neraţional s’aO raţional nelogic) să menţină femeea in o stare perpetuă de interdicţiune, de minoritate şi să o ţină necontenit sub tutela băi băţului. Am cre-crezut câ e momentul ca cel puţin prin legea comunală, să reince-pem a pune jaloanele emancipării femeel. Pentru aceste cuvinte minoritatea a fost de opiniune să înlăture toate acele argumente, cari se aduc in contra emancipării femeel in statele mal mult saă mal puţin autoritare, a voit aeste prejudiţil să desparâ la noi. Pentru aceste motive, ca un sentiment de progres, ca o dorinţă de a dobândi toate acelein-stituţiunl, pe care civilizaţiunea trebue să le dea uunul stat, noi am făcut să se acorde tuturor femeilor fără escepţiune drepturile de alegătoare. D. N. Furculescu. Aş fi inţ“les pe D. Fleva, dacă D-sa fiind convis de bunătatea principiului ce a sus ţinut, ar fi cerut deplina sa aplicare, nr fi cerut să se introducă in legis-Inţiunea noastră ţdeon in mod complect, ast fel cum să asigure intr'a-devăr progresul ce D-sa voeşte a realiza, iar nu să ne presinte ceva incomplect şi voiă zice chiar immo-ral. Pentru ce doamnele netuâritate, cari ajung vrâsta de 21 de ani şi cari au o proprietate o mobilierâ să aibă alt drept de alegătoare şi cele măritate să nu T aibă) (sgo-mot iutreruperl). Iar ipoteza unei Doamne măritate sub regimul separaţiunil de bunuri şi vâ intreb ce face? Votează după amendamentul D lui Fleva! Nu. Pentru ce n’a intins dreptul şi la femeile măritate, cari intrunesc condiţiunile, ce arătaid ? Şi dacă nu l’a intins, dacă nu a mers pâDâ in capătul idee! D-sale de progres, bine a fâut) Nu. Căci ştiţi, care va fi resul-tatul restrăngerel, puse de D-sa, Doamnele măritate in dorinţă de a se bucura de accşt mare drept de alăgâtoare — vor căuta să se divorţeze, ca să poată să se bucure de un drept, pe care nu ’l pot avea ca măritate. D. Lascar Costin. Nu mă aşteptam ca in secolul al 19; secol de lumină, progres- pe când se lucrează peste tot locul pentru emanciparea femeel, să văd autorităţi in Camera aceasta ca aceea a d-lul Furculescu, râdicănduse in contra acestui nobil sex şi condamnându'l pentru eternitate la sclavie. D-sa zice: nu daO femeilor dreptul ce se amestece in alegerile comunale? El D-nilor in timpul Romanilor feeneea era consi-dere.ta ca res, lucru ; astăzi insă suntem intraţi in o eră nouă, femeea nu mal este considerată ca lucrul ci ca parte integrantă a omului. Mal mult de cât atăt: sentimentele cele mal generoase şi cele aiul intime ale iniinel noastre le impâr-ţim cu dânsa; prin urmare, in societatea modernă femeea joacă un rol mult ni.ii mare de căt acel ce 1 juca iu anticitate, şi dacă ia lumea luminată modernă se lucrează pen-lru emanciparea femeel, este că a inceput a se recunoaşte in principiu legitimitatea acestui drept. D lor, să nu fim egoişti, să nu luăm toată viaţa politică numai pentru noi, să deschidem şi fem»el a-ceastâ cale cel puţin la aleger le comunale... (Întreruperi) Onor întrerupător, D. Ion lonescu, la vârsta de 60 am ne zice câ nu este timpul de a vorbi de asemenea lucruri (vlare ilaritate). Are dreptul, eO unul, D-lor, susţin 'că trebue să facem nu inceput, şi asemenea începuturi care sunt conforme cu principiile cele mari humanitare este bine să porneâscâ de l.i un popor ca al nostru. Este o legitimă mândrie de a devansa in bine pe cele alte popoare, căci şi popoarele cele mici sunt dotate cu sentimente, cu inimă şi cu judecată. Dicea onor. D. Furculescu cum că această ar incoraja divorţul făcând pe femeiă să se lepede de bărbatul sââ numai pentru singurul cuvânt ca să poată nsa de dreptul săă de alegătoare. Eâ, D-lor, vâ mărturisesc că nu ml fac aşa de tristă idee drfemeile române, din contra am foarte bune i-del de dănsele, căci este peste putinţă a crede căo femeie penrtru ambiţiu-ueâ de a fi alegătoare să ceară a se divouţa de bărbatul sâO. afară numai dacă va fi prea slut. (Ilaritate). D. N. Furculescu. Acest amendament se aplică la un număr foarte restrâns do doamne, căci in toate societăţile civilisate numărul doamnelor fără angajiament conjugal e minim cu desăvârşire; şi am zis, dacă d-v. sunteţi convinşi de bunătatea acestui principia, de ce voiţi sâ’l aplicaţi pentru un caz atâta de minim in căt putem sâ’l cons'derâm, cum se zice in matematice, ca ne existinte, pe când majoritatea caşurilor, pot sâ zic aproape do un milion de doamne române, sunt in legături conjugale şi pot să nibâ pro prietâţl imobiliare. Pentru ce acestea sâ fie private de dreptul electoral ? Pentru ce nu ziceţi nimic despre dănsele in acest amendament? De aceea ’ml am permis, bazându-mâ pe natura omenească a ambelor sexe, nu numai a sexului frumos căci prin natura noastră suntem făcuţi ast fel ca sâ tindem sâ vedem ce este dreptul acela care T eserci-teazâ alţii, ca să vedem ce este acolo, ce resultat poate avea. şi a-tund am zis câ, dacă aţi lăsa amendamentul aşa cum este făcut, ar avea un resultat răă, pentru câ majoritatea aceea văzând câ este lipsită de dreptul de alegtâor va căuta inijiocul cura sâ'l poată obţine şi aceasta va avea de resultat a mări şi mal mult numărul divorţurilor. Şi apoi, d-lor, este oare numai pământul care dă dreptul omului de a lua parte la afacerile Statului) Dreptul acesta este mal presus de căt posesiunea unul petec de pământ, este dreptul do a fi om in societatea aceste sunt adevăratele principie ale omului luminat, şi efl văd in amendamentul d-v. lipsă de prlncipiele cele adevărate ; căci, o repet, nu este un colţ de pământ care dă drepturi, ci calitatea de a fi om in societate . Voci, Faceţi amendamentul in sensul acesta. D. N. Furculescu. Nu fac amendament, nu voi să am numele meu trecut in istorie; las aceasta pe seama acelora cari aă pretenţiunl de felul acesta. D-v. nu ţineţi compt de natura omenească, câ omul este curios, cupidus rerum novarum, cum se zice; şi ast-fel când privaţi pe marea majoritate a femeilor de un drept pe care Racordaţi unei infime minorităţi, perdeţl cu totul din vedere efectele pernicioase ale tnâsu-rel ce propuneţi; căci multe din acele persoane cărora le refuzaţi eser-ciţiul dreptului electoral, având o proprietate vor zice: .Ia sâ vedem ce mângâiere, ce bucurie are acest drept, care vedem câ se acordă unor persoane de acelaşi secs cu noi, dar pe care noi nu putem să’l esercitâm, fiind-râ nu ne găsim in cutare con-diţiunl, acele cerute de lege. De a. ceea aide sâ mergem la tribunal* ca sâ obţinem un divorţ, şi apoi1 sâ mergem la primărie sâ De esercitâm drepturile electorale!* Şi d-voastrâ ştiţi câ dacă are dreptul de alegătoare, implicit poate se aibă şi pe acela de eligibile, poate se vo-ias'â se fie primâreasâ. O voce. Primară, nu primâreasâ. D. N. Furculescu. Cum zicem principe şi principeasâ, aşa putem sâ zicem şi primar şi primâreisâ; ânsâ aceasta est9 treaba academicilor, nu formăm noi limba aci. Eă voi sâ vă arăt câ, cu amendamentul d-voastrâ, nu puteţi sâ ajungeţi la un resultat bun. Dacă aţi zice câ toate doamnele, fără escepţiune de acelea care trâesc in viaţa conjugală, fiind in etate de 21 de ani, afi drepturile electorale ca şi bărbaţii, toate doamnele măritate saă văduve, in condiţiunile art. 168, se aibă drepturile* municipale, şi aţi formula ast-fel am ndamentul d-voastă, atunci cel puţin aţi fi logici, şi am putea discuta cestiunea din punctul de vedere al principiului pe care voiţi al proclama. D. P. Proloţopes. u. Comitetul de-i legaţiloi in majoritate a respins acest amendament. Iar d-nil P. Ghika şi Constantinescu Ta admis. D. G. Sefendache. d-lor s'aă propus mai mult amendamente, nu ştim care are sâ fie soartea lor, dar in orl-ce caz, vâ rog, d-lor deputaţi, se nu se voteze aliniatul din acest articol, aşa după cum este redactat de câtră comisiunea d-voastră. Ce zice, d-lor acest aliniat) „Femeia văduvă, pentru imobilele ce are, saă pentru patenta ce plăteşte, poate delega dreptul de alegător unuia din fii săi, 9aă in lipsă de fiă, unuia din ginerii săi. făcând declaraţiuna formală comitetului comunal, la epoca confecţionării listelor electorale comunale.* Ei bine, d-lor, in aplicaţiune cum are sâ se facă) Oare fiul care are delegaţiune dela rnumâsa, ca sâ votez»*, dacă va avei şi el bunuri, proprii ale sale, are oare dreptul a& voteze de doâ ori; odată pentru sine şi odată pentru mumâsa) (întreruperi). Pentrucâ eă sunt delegat al mamei mele, nu ar trebui sâ am dreptul să votez pentru mine in-su'ml) Vedeţi dar, câ s’ar produce o in-curcâturâ foarte mare. Asemenea, in privinţa ginerilor. Ginerele se poate foarte bine sâ aibă avere propie a sa ; prin urmare să aibă dreptul de vot, şi totdeodată să aibă şi delega-ţiunea dela soacra sa ca să voteze, şi atunci ar trebui sâ voteze odată pentru el şi odată pentru soacră, de aceea amendamentele cari s'aă propus, şi mal ales amendamentul d-lul Fleva mi se pare că este foarte bine pus, şi apoi ce s’ar intâmpla când femeia n’ar avea nici fiă nici ginere? Iată un caz in care aliniatul articolului in disciiţine nu’şl ar găsi a-plicaţiune. D-lor, trebue sâ avem in vedere, că cu cât toate clasele cari constituiesc o societate, vin ca sâ ia parte la toate lucrările cari interesează această societate, cu atât mal mult binele public câştigă, (întreruperi). Cestiunea de a da drepturi femeilor este inscrisă de cestiunea d’a raţiona dacă simţul femeiel este dr-stul de desvoltat incât sâ poată vede» care e9te persoana aceea care ar putea mal bine să îngrijească de comună, de interesele sale, care este persoana care poate mal bine îngriji de înfrumuseţarea oraşului, pentru iluminare, curăţenie, pavag>fl Ş' altele. Este evident câ atribuţiunea aceasta care ’l-o daţi 3® repoartâ a-snpra unul obiect, care cade cu totul 'sub 9imţul sexului frumos I Aşa dar cred că in acest mod amendamentul d-lul Fleva Întruneşte * aceste condiţiunl. j Cred, d-lor, câ in preparaţiunea politică şi sociala in care suntem 1 nu putem decât sâ ne conformăm acelui ameudnment. T I M P D L a: ti l t ii tu Ui PI îs a u la a je iide-n tunat. de i-a adunat? :6 cu ce se octtpA camera Ko-,4*1 piurz&nd ceasuri şi zile şi i,|i lu-se de a parlamentul. Noi tiJţdin iatorie in g>^cre, cA drep-;iţuou£ uu se acordA de eAt ce-9ii cari L< cer sud le inii priu pu-lucrurilor. bine, aceeaşi camorA, care nu ofce a da drepturi evreilor, cari rr, discutA de a le da la femei, nu le cer. r’o societate ca a uoastrA, care-sut progrese atAt de insemnate, li uiei logic nici naţional, de-a olAtura argumentele contra e-ipAril din statele mal mult oii puţn autoritare. SA dispar A aceste prejudicii ; uu seuti-t de progres, o dorinul de-a undi toate acele iustituţiunl, pe civiJizuţiunea, trebue sA le dea 8tot, ne face sA acordAiu tu* femeilor fArA escepţiune drep-de aiegfetoare şi tuturor m -lor fArA exepţiune cAte un lo la balamuc. secolul al 19-lea. secol de lude progres, pe cAnd se lu-r.A peste tot locul pentru ernan-I rea femeel. ca parte integrantA nulul, a far A num ii daca nu va va slut, se poate oare sA re-*n celor sAracI cu duhul drep-:le-a locui unele li se cu ine ? tul acesta e mal presus de cAt •siunea unul petec de pOrnănt. dreptul de-a fi om in societate; «t-tea sunt adevăratele principii omului luminat, incAt in amen-ivntul d-voasr,rA e lipsA de prin-3e adevărate. L)-voastrA nu ţi-conpt de natura omeneascA, mul e curios (foarte curios), seki’us rerurn novarum cum am vstinnea aceasta e inscrisA de ie iunea de-a raţiona, dacA simţul stul de desvoltat incAt sA poatA a, care este persoana aceea, ar putea mal bine sA ingri-afcl de înfrumuseţarea oraşului ii .ru curAţenie, pavaj şi altele, n ales in preparaţiunea politică şcialA. in care suntem, uit ales cA reforma ce-o propui .Timpul* nici n’ar fi gred valizat. Pare cA cine ştie ce petnrbaţiune ar fi a se aduce orga y.aţiunil noastre sociale. Numai Iii nul sA se schimbe; in locul d-lul C. A. Rosetti sA preziilese d-rul Mii sau d-rul Tausig de la laşi şi atici, de nu unanimitatea, cel puţi! marea majoritate ar putea să ze şi penteu sine şi pentru sofa A. rinţul Dimitrie Uhica, un prinţ de generos, ar trebui sA se ^ileascA la amendamentul ce pro ptsm. Vr'o două trei lefuri de Joorl speciali intru moloşagul ere •' ar completa biuroul camerei cu st cuvine. EFECTURA POLIŢIEI CAPITALEI (urmare ţi fine) itmenea din aceaflt* caoaS se zadărni-i urmăriri ţi instrucţiuni criminale de IruDatâ urgenţa, precum ţi ralaţionl ce rr lîtnr» intreţ'ne cq diferitele legaţiunl etl t-*. ouată lacună pune prefectura in sitna-ţ i ia neplăcută, de a recurgă la particulei pentru a tranşa 'cestinnl nrgente. —-care atinge şi prestigiul acestei ante ((I, şi adesea Csnipromite urmăriri in mate, utez aci că acest post a asistat dija ia iiliţie şi a fost suprimat trin redacţin-ni din menţionatul an. »'area nnn! intendent general, insăr-ti . cn supravegherea şi conservarea nio-t eru.'I tntulor autorităţilor dependinţl d poliţie preeniu şi supravegherea repa- raţiunilos localurilor. — îngrijirea şi ins-intarea vitelor de pripas primite de ladi-f-rito autorităţi. — Îngrijirea întrebuinţării lemnelor de la toate autorităţile, şi Control asupra tutu'or îngrijirilor de la cele alte autorităţi. Dacă autorităţile poliţiei aQ nvnt veri o-dntă uu mobilier, şi daci acesta nnmui există, dacă se prodigă de multe ori Întrebuinţarea lemnelor, aceasta provine din faptul, că nn a esistat nici o-dată supraveghere; ast-fel rieipa şi degradarea sil s-vnt câmp lib r. Este dar de iu interes e-conomiioic ca să adtniteţî această crea-ţiune. d) Sporirea retribaţiunii directorului poliţiei, care, de la redneţionea făcută in-depliueşte şi fuacţiunea secret irului şi care adesea, repieseutăndu-mă pe mine, are cheltueli înseninate, a comisarilor de colori şi a sub-comisaiilor de clasa I, cn neînsemnatele adăogiri ce se arată iu budgetul alăturat. Nu cred de trebuinţă, D-le ministru, a vă face desvoltări B'aă argumentaţiani in această priviuţă. Impeitaţia şi greutatea ce presinlă aCest serv ici ă intr'nu mediă unde cultura incepe să ia o adevărată inteusitat-; chel-tnelile neprevăzute şi simţitoare, cerate la fie-care oră a zilei, di bxigenţile manţi-nerel ordine! şi siguranţei publice ; sjmu-petea nemăsurată a tutnlor objectelor, care sunt stricte vi ţii omului, in raport cu retribnţinnea şi importanţa misiunel u-cestor funcţionari, sunt atâtea argnmen-taţinni puternice, atătea titnle bine cuTen-tate care b& cn mal lase loc la discnţinne sad indoial S in această cestinne. Să nu se pearză de asemenea din vedere, că aceşti funcţionari intrnnesc, in persoana lor, doă sarcina de o inaltă gravitate, aceea de impiegaţi ai ordinei ad-minietraţinoel şi de ofiţeri ai poliţiei judiciare. Poliţia preventivă şi poliţia represivă, se găsesc dar concentrate in activitatea şi energia acestor funcţionari. Sarcini a-tăt de grele şi delicate. D-le ministru, aă drept corelativ cualităţel distinse, in persoanele ce trebueso să fie alese, cualităţi care presupnu capacitate, inteligenţă şi probitate, şi pentrn ca eă ating m acest resaltat, trebne ca sarcina să fie ecuitabil rennmerată. Logica şi dreptatea trebne să priside in totd'suna, Ia schimbai sad reciprocitate, s-rvicielor. Numai astfel, vom putea avea o administraţinne dreaptă, activă şi înţeleaptă care, de comnn acord cn celelalte poteri, vor asignra prpgăşirea şi binele ţărei. Termiiiăud, d-le ministru, cn modificările ce cred absolut necesarii! personalului poliţiei centrale, void trece acum la o nonă creaţinne, caria 'ml perm teţî să declar că ataşez o importanţă capitala. II. O sitnaţinne neînduplecată mă obligă să cer infiinţarea nnui al 6-len arondis-ment (comisie) pe lăngă cele existente. Am avnt onoarea, d-le ministru, să ve arăt in treacăt, că împărţirea, capitalei in cinci arondismente (comisii) datează din timpul repnlamentulul organic. Onvernnl de acum 46 ani, avănd io vedere suprafaţa oraşnlul, numeral popola-ţiunel, timpul, circumstanţele, obiceiurile, gradai de cnltoră etr. a stabilit aceasta impărţire care corespundea atonei neapărat, anei impărţirl proporţionale, a suprafeţei oraşnln! şi făcea poate posibilă şi viguroasă administraţiunea poliţiei. Mal esistă oare in annl 1 b78 aceste doă condiţintii esedţiale pentrn cn administra-ţinnea poliţiei să fie reală, şi să corespundă nestrămutat scopului important p-n-tra care a fost creată ? Iad libertatea, d-le minietrn, să afirm contrariul. Proporţinnea circamscripţiuoo-lor atonei stabilite, a degenera intr'o die-proporţinne exorbitantă, şi populaţiunea a crescut pe fiecare an, pot zice, in raportai nnel prpgresiani geometrice. Nn frase alese sad metafore void întrebuinţa, pentru ca să vă fac o deplină con-viucţinne asupra veracităţel celor ce am avnt onoare a vă snpnne la cunoştinţă, dar 'mi void permite respectuos eă vă rog, a binevoi să daţi o repede arnncătnră de ochi planalol topografic al capitalei, ridicat de primărie, ile nnd» vă veţi pntea convinge, nn nnmal de disproporţionea ce esistă, dar veţi fi condnşi a sjnnge repede la conclnsiuoea, că n'a esiBtat nici calcul, nici raţinne nici concepţinne la stabilirea acelor circnmscripţinnl, căci astfel timpnl şi creşterea popnlsţiel a deformat Împărţirea primitivă a suprafeţei oraşolnl. 'Ml void permite asemenea a vă ruga să împrumutaţi bine-voitoares d-v. aten- ţiune statisticei populnţinnei capitalei, ese-cutută de primărie in acest an. nnde veţi constata că numărul total al pupnLţiunel Oraşului s’a rădicat la 177,040 sufiete (cu tonte că acest totul ar trebui luat sub be-ueficid de îuventurid, de oarece proporţia nea tr.ee neapărat numărul de 200,1)00 suflet.). Progresai şi civilizaţiunea relativă, cu a atinB ţara şi iu special capitala, in toate ramurile activităţel onnşeşti, desvoltarea şi multiplicarea relaţinuelor comerciale, toate aceste elemente, cari nd contribuit la dosvoltnrea morală a societăţii, dar care a făcut o parte însemnată viciului şi co-rupţiunil, sânt argumente, sânt raţiuni peremtoril, care dovedesc că nici din punctul de vedere al teritorialul, nici din punctul de v dere al populaţiunil, oraşul numai poatejremănei împărţit cn in trecut, fără ca poliţia eă uu devină o ilnzinue. Ş’apol, d-le ministru, ca să întăresc aceste consideraţiuni, permiteţi'n I să inserez aci, atăt numărat populaţiunel fiecărei culori, precum şi suprafaţa in metri pătraţi. Aronâiiment. '■-tăţenl al capitalei. Corpul sergenţilor ile oraş reprezintă efectivnl de f>50; din aceştia 32 sunt afectaţi sirviciulni telegrafului, 22 reprezintă s rvicin 1 agenţilor civili, 5 ataşaţi percepţiei şi 16 primăriei, total 75, adăo-gaţl la nesaţ număr 70 sergenţi reprcSen-tănd pjrmunent, boalr, conceliuri şi vacanţe şi aveţi 115 sergenţi cari lipseac aerviciului pazei oraşului. Aceat număr da 115 acăznt din efectivul de 650 ne dă an număr totat de 505 care aingnrl pot fi intrrbninţuţi intr’un mol normal, pentru ecopal care aă fost creeiţi, pentrn paza pnb'ică, din 505 scă-deţl 285 pentrn nerviciul dc noapte, avem reanltat 285 sergenţi pentru noapte şi 220 pentrn zi. Acnm, d-!e minietrn, pn-nănd iu raport impart*, atăt numărul aer-genţilor de noapte, căt şi cei de zi, cu noniărnl popnlnţiunii, al suprafeţei oraşului şi al atradelor, vom avea acest ru-aultat deplorabil şi intolerabil pentru siguranţa publică. Oraşul represeDtăud 178,006 locuitori, 29,253,741 metri pătraţi şi 700 etrade, făcănd raj ortnl şi calculul intre aceste date şi numărul de 285 s rgenţi de noapte, avem resaltat că, nn Bergen păzeşte noaptea, 623 locuitori pe o suprafaţă de 102,640 metri pătraţi caii rep-esintă normal două atrade şi jnmătate. F(> de G. MArzeacu. Fost deputat in Constituanta din 1866; 1 broşurA 8° de 37 pagine, Preţul 1 leu. A eşit do sub tipar ; Documentele schitului românesc din Sântul Munte de la intemeiarea Iul şi pănA astăzi. Bucureşti, 1878. 1 voi. 4o 100 pag. I). Comşa şi Eugen IJrotc. — Calendarul bunului econom pe anul 1879, cu mal multe ilustraşiun! intercalate in text. Enrico Cruce. — /« Romauui davanli alP Europa, F rânze 1878. BroşurA 8o mire 50 pagine. TIMPUL « i\ « < Un consiliu de urmat, i Tria'r ii...I»Ji«. u __ii aduc coutnigentnl If or bnletiiminl de decese, ce» mal comnoă, I 4 ce» Diai d.scnrii'iatoriâ pentrn familii, i «cea cure in fie-care iji 0'«*ione<}5 Cea luni 1 n «re mott .ijtute, este de ggur phthieiu pu1-moimrif*. I'feug acum nciiiiţe n’.i glîs'V inofi i'ici nu 11 ij oc sigur de vind'eare; rol'il .sfu a a ii â rar in i t in a ojnru pe phtnigici ?' a Io prelungi, prin coui nue itigr jiri, ►! i-ti nţ» cn câţi-va ani. Toţi sad că ofticoşilor li ge rrcomundu a p.trere eama in c'i-inele calde şi pe cât 8-* p6t* în reci uniat cu | âdnrilor , aţin il ia d | lilb'git e-te d ji deci: rulă. iCe! mai buu nuj oc de a { tiebuiuţa gudron' I, -ste s ib forn a de Capsule. D. G Vot pr-paril as menea negre mici e. psule rit nda de mărimea unei pilule, can, .ub orpjă suliţir- de gelatină, conţin gi d'onul de Nurv gm cur t. D mă fcil trei Cap ul" ale Iu lîuvot cn gudron, ina i te >"• g I inliC.eac lesne tS'L'ln: apei de gu dron. Fie care fiacun conţine 10 capsol» ; dm uedsta »e pote vrd"a rât d- l uciu cosi» t ret ■ nici tul cn ca| s ilele Ini G vot ; ijeap Fââ cm i-spre-ij ce b.nî p« ij . A'e,t tr.» ti.m lit teanntcsce de intrebulnţ r< a rrain-nl >r, pliatelor şi niropnri or, şi mal iiArge» cb:ar dnpa rele d’m'd â dose g biinbarea Su bine r»te «imtită de bolnavi. Capsulele Ooyot ee găsesc în România la innI to'g f rmai ii e. — Niininl pentru scurt tini]) 42, CALEA VICTORIEI 42, Lângă I'iuta Teatrului Numai pentru scurt timp MAGASINi i DE LA PAIX vi e rv a Furnisoril Curţii Mulcstilţel Sale ^90^ ImpCratuluI L1NGERJE CONFECŢIUftE MARE DESFACERE Austro - Ungariei. TRO URSEA U EFTINĂTATE SOLIDITATE A mal fost de rcptţite ori aci, dar nici nna care să se p6tă agemăna cn desfacerea nostrâ, care este recnnoacntă de toţi ca singur» în Bucur.bcI ande ge vend mărfori adevărate cn cel puţin £>0 % enb preţul adevărat. 42, CALEA VICTORIEI Troiisscaiix complete de la 400-.‘>000 IV. 42, CALEA VICTORIEI Capote pentru dame de Mani le franeese â I',’—ÎS Ir. CALEA VICTORIEI Costume elegante de Manele franeese pentru dame k'22 -J8 fr. Preţurile de fabrică reduse pe jumătate Cămăşi broda*e prntru damf 1 'ţ-j fr. 2'J2 fr. 3'/2 fr. 12 fr. Camiedne şi pantaloni pentru dame 1 ’fo. 3'k. 10 fr. Rocliil pentru dame, lungi şi «curt’, 21/* 10—20 fr. CAniişT şi iamene pentru birbaţl, de pânzlt veritabila 3'Ja, 41 t—8 fr. Bitute cu şi firi nume brodate i|, - 3 fr. Pinii de Rumburg 62 coţi 60 fr. 80 fr. 100 fr. Pinii de Belgia 65 coţi 40 fr. 60 fr 90 fr. 6 Pâruiturl late de câte 3 coţi 35 fr. 45 fr. Pichete albe de idrni 12 — 18 fr. Şervete, pâniiturl de maefi, de dAm&st, pentru 6, 12, 18 şi 24 per»6ne de Iad —10 fr. 30 — 40 fr. CALEA VICTORIEI Colo mal noi ţji mal elegante gulere şi manşete franeese pentru domnii. 42, CALEA VICTORIEI Legături de bărbaţi cele mal noi şi elegante. 42, CALEA VICTORIEI Negligăe, Matinăe, Batiste, costume pentru copil. NOUA INVENŢ1UNE PABMERIS raită RBOm feD. PINAUD Săpun . . le Hob> I Eaienţ& pentru batiste . . . de lâni.. Apa de toiletta ........le IXiiţ, Pomadi..................de Ol‘u....................de IXOjş Praf de orex...........de ItOtlâ Coimetic................de IXottj I 37, Boul nard dt Strasbourg, 37 Singurul Depoeit allu A«pa«ikt Migni I R^VTIS Cumpărătorii îi valora de 200 fr. priimesc rabat o garnitură de masă de darunst fraucea pentrn 12 per86ne. >.>©«0'>©«ooe»»ooc»«®o^«<»o©«»ooc»»o;>©-o,> PICATURI REGENERATOARE ale d-lul SAMUEL THOMPSON Aearte picături aii o putere «constitutivă care le pune in primul rond al descoperirilor folosit#' Ele restabilesc puterile pierdute, sau din pricina unul exces de tinereţe, sau din i rlo na bâlelor înd lungate. Nici o doftorie nu li ge pdte compara intru cât priveşte bblela tomeeşti, pitrdtrila, cloroza, pola albi, neputinţele premature, spermaforea, etc. Fflu-conul 8 franci, Farmacia Gelin, No. 38 rue Rochechouart, Paris, in Bucuresel deposit la farmaciile d-lor Risilorfer, Zflrner şi la d. Ovessa droghiatul. A eşit de gDb tipap şi se afli de vânzare la tots librerile cn preţul de 2 lei. FLORILE FRIMAVERE1 PoesiT de (îeorge Garbiulâ Deposit general 1a Noua Librărie Ig, Haimann Bncnrescî, 71, Cilea Victoriei, (Cisa L .hovarv). CUSOTĂRESE se caută. A se adresa la administraţia acestui jurcHl. Câştigul principa de 80.000 MARQ loteriei terminate acuma a oljut Îs | 32,216 t|s din colecta mea fevorisată ( norocul. Constatai ofieialtnente. La 16 şi 17 Ianuarie 1879 st. va începe tragerea Loteritt de bani, oulot1 jată fi garantată de înaltul guvern; acâlll' loterie comt& din 87,000 lo«e originali * 46,000 câştiguri. Tdte câştigurile «e i trage definitiv Cn decurtuJ eâtor-va in 6 trageri şi «unt împreună in ra!6rf 8 iniliOne 920,000 mărci german de aur. Cdfligul t»l nu. i mure etic tvaiuai » 450.000 gehhansŞ Jffli tuni fncd edfliguri de murei yersiosf,* ' 300.000 8 â 40,000 12 â 15.000 ' 150.000 3 a 30,000 1 a l2.'W0 i 100.000 25 000 22 â 10,KO 60,000 5 ă 20,000 etc. etc. J In contra trimiterel costului de i 20 le! pentru un los original btfrey j-10 , , o jumitaU los original I casa de bancă HERM. LIMBACH i> , B BAUNSCHWEIG va efectua trimiterea Iovelor originale dup Jie-eari tragere fie-edrui partieipător listei oficiale de câştiguri. Plata câştigurilor efectuaiâ prin legăturile acestei case fl . bancă in Iote locurile ale României. La efectuarea fie-căreT c.mân^l •© f alătura grătiM planul tuturor 6 tragerih |iAAAAAAAAAAââAAiă>AâAAAAâAăâăă.AaâAsas4Aa^ COMPTOIR DE COMMERCE ET DE COMMIEEIQN «:. A.» A. M i Paris, 2 Carrefour de la Croix Eouge- 2- II se eh irge du toot s Ies ojmraissiong conimercialeg et d’achftt des mnreha; p.ses anx prix de fabriqneg, de la vente di-s produite «.tratigerg eu France aeeompagne leg voy-igeiirg ă vigiter l’exposition et leg cnriosites de Paris. On dirle franţnis, allemand, russe et polouais. 1 !....J 1 1 I VW VW Ki'IIITE iie FEll SOLIILE DQ * LEUAS • Pliarmacisn,Doctor mScuvtc.Inspector de Academie, Cavaler al Legiunei de OnOre. Phosphatele formează una din basele squeletului uman, combinate cu ferrul. oile constiluesc unul din principiele essentiale ale sângelui nostru Este pnn urmare evident ca associand aceste doua elemente intr'un medicament cu totul assimilabil st lesne de mistuit deorganisatiumle cele mai delicate, am agiunge a crea reconstituantul prin escellentia Atare este rcsullalul lucrărilor d 1.eiias, result.it consacrat prinlr'un succes care nu face decât a cresce si prin unanima approbaliune a Corpului Medical. Medicamentele cu basa de fer cunoscute pena astadi, hapuri, prafuri, cofeturi, an murele inconvenient de a conţine (errul in stare nesulubila si, prin urmare a da unui stomachu deja bolnav, Ier de mistuit Tote au drept resultat de a adduce constipatiunea seu de a irrtla intestinele. Phosphatul de fer Leras nu produce neci unul din aceste accidente El nu constipa, nu negresce neci ua data dinţi. Este un iiqutd clar, limpede, fara savoare. Vindeca repede: Lţmpbatismul, Saracia sângelui, Cârcei si durerile des tomachu Anemii, Leucorrhea, Chlorose, Slăbiciunea, Slabirra, Culorile palide, I-nvila pofta de mancare, favonseasa digestiunea, produce celle mai bune resullate la fetele tinere cari se desvolta, si reguleasa mens-truatiunea. • Phoiphatnl d« fer Lsrji cale după frinp, cr* mji huna dinlre preparatiunilo ferruginosf. <*cea care da reBiiluie’c rele mai repedi • ARAN Medic I* »piUIul • Siini-Arieiui • Pani -La ua bolrnva tare greu a(T«ciata pentru care trrliutvr aa rmuncm tuccet-siv la ferrul redus, la lariaiul ie fer. li pilulele Im VallH. la apa de Spj ai de nu mim.li Phoiphalul de fer Lerai a fob( bine suppnrrai. drri mea a produ* ua amelioraiiune immediaia - BERNDTZ ilrdirul Spitalului • Pdie ■ Parii * • Forma «ea Inşuida I da un imment nvanl.i^iu asupra pilulelor , el eate pentru nune superior preparatiunilor io laie ■ ARNAL Medicul M S Imperatorul Napoleon III «* Phoiphatul de fer Lerai nu eaierciia nrn ua acţiune asupra ■tomachului . nu provoca constipatiunea . nu da nascere la ii'vi unul din acele phenomene de eaciti -Imn# cari le forfiam cale ua data a paraşi mediraiiunea frrnipinona, In fine eneclele acestei preparaduni îmi par a fl forte ii* cure §» forte repedi.» D DEBOUT Redactor en aefai HulleUnulm f/ierapeufic » Phosphatul de fer Lerai esle digerat • ' asainriiljt cu cea mai mare larihiatealai d# copii rai e» 1e adulli, ast Itl lEionrj P • ener» rcpilade noiu jmm.vinc de la N'a-p-.li la Fin*, m Juliu irecul miru i stare d- l■ nfT'xar# si l- atomi, care agmnsesc j t'* xL