1 No. 29S. i A BOIST AISdiEISr'rELE. IN TOATa românia 1 \n ........ 48 |t; luni....... *24 13 luni ...... IS IN STRĂINĂTATE : * u............. eO INStKţ'IONl Şi RECLAME: Un di* 30 litere petit, paginu IV, 30 hani padina III, 80 bani, pe pan. II, 2 lei noi Reclame 3 Iei ool linia. Un numfcr In capital A 10 bani. DUMINICA. 21 DECEMBRE ESE IN TOATE ZOELE DE LUCRU. Riuroul Redaoţiel şi A.d m i listra ţiel: Prvlatul ‘Dapi/i,. ANUL III—1878. AISTTTrTCITTPlI-. 8« priiraeac In itrlinatate : La D-nil flarum «tein <# Vogler in Vienna, Walfiarhgaxv- 100, A Oppetik in Vienna, Stuhenhaatei î; HudolJ Uout in Vienna, SeileratAtte 2: PhiUpp Ldb in Vienna, Etchenbachgaa*e 11 : L. Lang â Comp. In Peşta. Havat-IxiffUt A Comp. in Paria, C. Adam ‘i, Carrefour de la Croia-Rouge 2, Paria; OramA Comp. Rue Dronot 2 ’*a-ri.; Kuţ). Micowi, 139 — 140, Eleet Street London ijcriaori nefrancate nu te primeac. Articolele nepublicate ae ror arde. Un num&r In Districte 15 bani. .Inrstil de Itneurescl, 22 decembre. «tţ. Rurale . lOO'Ja 1001|„ Lomenmle . . . 102*1, --- «lit fuDciar rural . . urban ♦ ■ ««•fa 86 >r. municipal al Cap»*- 99'/., 99 i^. Pensii...... 112 _ Dacia...... lo 1 - România..... 83 82 ir. municipal ru premii 24 - |t:\ KouiAni ..... 833]. - 1. 3 luni ...... 99 70 - d 1 a • ..... 25 17 ■/., 1» • ...... IW'la - Cursul da Vlena, 3 ianuarie Renta ungari In aur .... 83 05 Bonuri o teeaur u«g , I eoii». 118 — ■ » » 11 i 73 împrumutul auetr in hârtie . 81 05 > . » argint . 82 80 Renta auatriacâ in aur ... 78 35 lioeedin 1868................1)4 80 Acţiunile hâncel naţionale . 788 — . . auatr. de credit . 223 75 . „ ungare , 2le 25 Argint..................... 100 — Ducatul....................... 5 55 Napoleonul ................... 9 25 100 m&rcl germane............ 57 60 Carnal de Berlin, 3 ianuarie Acţiunile OAiloi ferate române. 35 80 Obligaţiunile romane O'/* . . 83 90 Priorităţile C. fer. rom. 8®/a 86 — împrumutul Oppenheim . . . 103 — Napoleonul................... 16 17 Viena, termen lung.......... Paria „ eeurt .... 80 95 Culendurnl Şilel Duminici, 24 Decembre. Patronul xilel : Martira Eugenia. Rei&rit'il marelui : 7 or< 24 min. Apusul aour Iul: 4 ore 36 Poiitische Correspoo lonz* primeşte din Sautarî (A bauis) următoarea ştire : .Locuitorii din Podgoriţa a0 vastit prin de-ptş» pe Snltaniil, că suut hotăriţi a nn se Rupuue in nici un c»z decisinniî ace leia diu tractatul dela Uerliu, care pri- , , ----r>- lisul din Podgoriţa a pus să se dSrime toate casele locuitorilor acelora diu Spaz, cari se duseseră la Duailovgrad, pentru a declara că se supun.* Aceleiaşi corespondenţe i se vesteşte diu Conatantiuopol : .Franţa, Eoglitera, G-r-mania şi Austria a3 ad-rat la uuinirea proiectată a Iul Rustein-pHş 1 iu postul de răbd *. Cari i tiitâ batea pe I meu, mumii ăl ştergea de lacrimi; inr căn i mama ăl bătea, purta grijă, ca tata să nu-I prinză de veste. Rea povaţă in tinereţe. Cănd copilul sparge oala, iar mmnâ-sa se pune să adune hârburile, atunci —val şi amar! — nu-ţr mal pierde vorba. Tocmai aşi a fost. lone.i se fâ-cus > cel mal neascultător copil; iar nesupunerea pe cel nesupus ăl pedepseşte. Dacă omul m°fl voia să mal dea învăţături lui lonea şi ăl zi ea : , Ioane, drăguţule, vezi, aşisâ faci, aşa e bine. aşa se prind boii la car, aşa se pune cuiul la roată, aşa se ţine sacul şi altele, tot învăţături folositoare, — lonea purta mintea pe la garduri şi zicea „Ba io!‘ Şi apoi tot din „ba efi“ in „ba e0‘ el ajunse băiat mărişor, fără sâ fi prins măcar atăta invăţâtură, ca să ştie, eă plugul are coarne, moara nu e piuă şi vaca nu e boă Cu atâta nu are s’o ducă departe. Intr'o zi omul med se gătea să plece la tărg. Toate eraă gătite; numai un restăă uu era âncă pus ‘a jn«. — „Tată!* zise lonea, „mă duc şi *0 cu tine*. — „Ba, tu râmă! frumos acasă, ca nu cuin-va sâ te pierzi prin tărg,* — răspunse tată'l săli. Mă duc., nu te inii., mă duc., nu te iafi... Toată lumea ştie, cum sunt copiii dărjl. Tocmai cănd ăl zicr câ e ciuta, el 8' face foc ca s’o prinză de coarne. Z1 "I Iul I mea sâ răinâie, dacă voeştl sâ’l apuce dorul de ducă. N’hvu dar incotro ; omul meft puse pe lonea in car şi plecă cu el la târg. — „Auzi tu,* ăl zise *1 „sâ stat guvernator al Rnmeltf răsitritene. Rnsia nn s’a rostit âncă. N-goţierile, relative la încheierea uunt tnctil definitiv cu Rusia s,i ’ucipnt la 31 daemvrie intre Cara-theodorv-paş 1 şi priucpele Lobinof. BUCU1EST1 SAmbcâtA, dej.) *4- Ianuarie. Duţine zile âncă ne desp irt de ceasul, in care limja de Ia cumpăna vremii va ’ncepe iţ! ge pleca incet sub greutăţile unu alt an, iar câte văzurăm cu ochii in anul acesta vor fi tot mat uşoare, până ce vor deveni simple amintiri de domeniul istoriei. Anul acesta s’a ’nceput cu hubuit de tunuri şi cu vă-sare de sânge. Mari armii curgăml de la miazănoapte aâ umplut ţara noastră, ş’-aQ răsfirat 111 provinciile împărăţiei bizantine, repetând friveliştea oraşelor arzănde, a satelor prădate, a oa- * "* tân I rftsboi'“l-■ in veacul nostru acei»8 un «ic- ter de exterminare, pe curo’! aveaO invaziile tătăreşti din suta a două-sprez cea şi a treisprezecea. Dar nu numii răsăritul Europei a fost mişcat in toate temeliile lui, nu numai aci s'afl răsturnat totul frumos lângă mine!* — „Da! staă. tată!* răspunse lonea, supus acuma ântăia oară, de-cftnd sâ ţinea miute. Şi căt a ţinut drumul până in marginsa satului, Ion*ja sta bot in fundul carului. La margin> a satului, el ăşl intinse nn picior... După cale de vr’o două puşcăturl, intinss şi pe celalalt. . . După aceia ăşl rădică capul., incepu sâ privească impri-jur... Insfărşit se ridică, se rezimă pe lăturea carului şi rămase privind la roi tă. Nu putea nicidecum sâ înţeleagă, cum se învârtea roata aşa fără nici o poruncă. cum o spiţă dă fuga după celelalte., şi tot fug fără sâ se mişce din loc, da!,, fără sâ poată scăpa de sub nasul lui. Intră in pădure, lonea mamei rădică nasul şi rămăne cu gura căscată. Copacii, in dreapta şi in stânga, aă fost incârcal’o la fugă şi fu-giafl.. fugiafl mâncând pâmănt unul după altul. Nu mal era lucru curat!. lonea mamei ni l una, ni 1 alta, sări din car şi se simţi cu picioarele pe pă-mănt. Iarăşi râmase cu gura căscată. Acuma copacii s’afl fost oprit şi carul se mişca, se ducea inainte , tot mal departe... — „Auzi taică! stăf cu carul, sâ văd cum se invărtesc roatele!* — strigă el intr'un târziâ. Acum i se rădicară perii in vârful capului. Din zece pftrţf ss auzi tot pe sine strigând, ear tatăl sâă mergea înainte fftră sâ ia strigătele in seamâ.— „Tată!* strigă el âncă odată şi âncă odată se auzi de zece părţi strigând. — Ionp.i se sperjâ de a ’ndoaselea, şi in ţerile apusene o fierbere mal primejdioasă âncă, discompune toate ideile mari, cari ţin la un loc, ca seculare inchee-turl, statele vechi cu cultura şi civilizaţia lor. 0 atmosferă grea, in-nâspritâ âucă prin resboiul oriental care-a adus stagnaţiune in toate afacerile şi ’n mişcarea muncii omeneşti, apasă asupra celor mal deosebite ţări, şi precum din nourii încărcaţi cu electricitate, se smulg fulgere pentru a ilumina intr'o clipă toatft întunecimea, astfel focurile tra9e asupra împăratului Germaniei şi a regelui Spaniei, cuţitul tras asupra noului rege al ltali* I, scânteind afl arătat ce adânc dis-compusâ e lumea morală in sufletele multor oameni. E drept câ de atunci incoace s’aft făcut mulţi paşi pentru aintimpina băntuitoirele rele. Tractatul de la Berlin * cercat a mântui de dis- râţiel turceşti. De şi ' ‘ implimndu-se iu mod rupturit, tra • tatul promite a se îndeplini, căci toate ştirile ne vin zi cu zi cad in cumpâua păcii. De mal multe zile Caratheodory-pnşa negoţi.azâ cu principele Lobaşi iuţelegând, că nu'l mal bine de căt acasă, incepu sâ fugă. Se vedea numai colbul in urma lui... Se ducea., se ducea spre ea9â până ce nu apucă o cale greşită... Apoi, vezi! nu e bine, de loc nu e bine, cănd cel mai nepâţiţl nu primesc povaţa celor mal înţelepţi Râă a plecat lonea acasă, când nu ştie căile prin pădure. A fugit multă vreme, apoi a scâ-zut’o mal incet, insfărşit a mers şi tot a mers prin codru şi diu codru prin poiană şi iarăşi prin codru, şi prin poiană iarăşi , până ce i s'a urât, i s’a făcut groază şi a început a i se amân viaţa. — „Doamne ! aibl indurare de mine! că d’aicl inainte tot supus am sâ fiă!— strigă el insfărşit., şi tare greO ăl era sufletul, când fa venit sâ grăiască astfel de cuvinte. N’a mal mers apoi mult. Cale c’arn d’o fugă bună, tocmai in marginea pădure!, era un sat. lonea mamei sări de bucurie, când văzu satul, nici nu se opri până ce nu se văzu intr’ăosul. începu apoi sâ colinde dela casft la casă. Şi cu cât mal departe colinda, cu atât mal uimit se simţea. Nu put* a nicidecum in ţelege, cum de in sat gftseşte toate caselp, numai pe a lor nu. 1 s’a fost oprit mintea in loc. începu dar sâ plângă. — „Ce plângi, noaptea?4 ăl întrebă 1111 om, ce venea dela ţarină inaiutea unul car cu patru bol. lonea mamei ăl spuse ce 1 şi cum, iar pe om ăl priuse milă de el. — „Cum te chiamâ pe tine?* in-trebâ omul bun. — „lonea!4 răspunse băiatul. -- „Dar ie tatăl tâă cum ăl nof tractatul definitiv intre Rusia şi Turcia şi se zice, câ Rusia e dispusă a nu cere imediat plata despăgubirii de resboiO, stipulată prin tractatul de la San-Stefano, ci de-a se mu Iţă mi şi cu plăţi făcute in termene mal lungi. Tot astfel se zice, că atăt Poarta cât şi Grecia sunt pătrunse de bunăvoinţă de-a lămuri cestiunea graniţelor intre ele, fără a mal face apel la puterile semnatare ale tractatului de Berlin, in fine se mal aşteaptă in-cheerea coovenţiuuil cu Austria, cestiuna, pe care Chaireddin-paşa o numeşte cea mal lesnicioasă dintre toate şi cedarea Podgoriţel şi Spu-ţulul către Muntenegru. Acest din urmă punct, privitor la Muntenegru, va intimpina greutăţi, nu din partea Porţii ci din aceea a vitpjilor Albanejt. Poarta le-a adresat o proclamaţie, prin care’t invită a nu pune piedici cedării, insă locuitori! din Podgoriţa aă vestit prin-ce o aă, de-a nu se supune in nici un cnz acelei hotârirl a congresului dela Berlin, csre priveşte ţinutul lor. Ln acelaşi timp autoritatea albaneză din Podgoriţa aă pug sâ se dărim-; la Sptiţ cisele tuturor locuitorilor, chiamâ?* — „Tată, el chiamâ ,4 răspunse lonea. — „Dar satului, din care eşti tu, cum ăl zice?* — „Sat, ăl zice !* Adică n’a ştiut lonea răspunde şi pentru aceea omul bun nu ştia. ce să'l facă. L'a prins slughiţă la bol, de oare-ce tocmai nu avea pe nimenea, care să’l mâne boii, cănd el ţinea coarnele plugului. Aşa a ajuns lonea slugă la un om bun dintr’un sat dela marginea codrului. Dar mult folos nu era de el, pentru câ lonea n’a fost bun ascultător, pe când i se daă invă-(âturile. Şi multă ocară trebuia sâ sufere, cănd nu ştia sâ facă nimic precum se cuvine. Intr’o zi stăpânul lui lonea se pregăteşte de târg. — „Auzi tu Ione !* zice el, „si ungi carul, dar 9â’l ungi bine, cum se cade, căci avem să plecăm la tărg!* lonea zice : „da*, ia păcură ş’ in-cepe a se scărpina in cap. E, nu ştia cum se unge carul. Niciodată na ascultat câad i s’a spus, şi nici odată n a privit, când putea să vază. Acu nu ştia unde sâ înceapă. Iu -fârşit, din cele ce a văzut până a-ciuu a fost câştigat învăţătura, câ începutul carului este la jug, adică la proţap. El gândi dară, că aici are sâ înceapă, dacă voieşte sâ facă lucru bun şi cum se cade. Nu s’a gândit bine) Dar, in sfârşit, după gândul săft. a făcut întocmai. A uns jugul ; a uns oiştea ; a uns şi loitrele carului. Aici a sfârşit. Nu i-a mal rămas păcură. Se duse dar să tual ceară. cnrl merseseră la Danilovgrad in Muntenegru pentru a declara ca se supun nonei stăpâniri. Un semn de pace e asemenea aderarea comuna a Frauţel, Angliei, Germanici şi Austriei la numirea lui Rustem paşa ca guvernator al Ru-meliel resâritene, numire asupra căreia Rusia nu s'a rostit Ancă. Cit despre uol, tot mal avem incă neajunsuri in Dobrogea. Nu-I vorba, „Romănut* caută a mulcoiui opinia publică cn reasigurări dp-0 natură generală, insă corespondenţe străine, ba chiar acte autentice, nu suut tot atât de reasiguratoare. Astfel .Nene freie l’resse* bunăoară primeşte din G.ilaţl cu data de 16 decemvrie următoarea corespondenţă : .Multele greutăţi şi piedecl, .pe care ruşii le-ad făcut românilor .ia ocuparea Dobrogcî vă sunt cu-„noscute. A trebuit să intervie can-„celarul (imperiului german?) pen-,tru a îndupleca pe ruşi să cedeze ,şi chiar intervenţiunea aceasta n’a .avut decât un efect parţial, căci .esceptănd Tulcea, in toate oraşele .celelalte ad mal rămas incă garni-.zoane şi autorităţi ruseşti, iar la „Sulina şi la Chiustenge fortificaţiu-,uile sunt incă pe mâna ruşilor, ba .in oraş chiar trupele române n’nii .putut să intre, ci aii trebuit să tâ-.bâreascâ, la aşa vreme rea, pe câmp .liber sub corturi. Aceleaşi dovezi de .viclenie şi de rea-eredinţă ni le-ud .dat inşii cu ocazia regulăm gra-.niţelor intre Rusia şi România. Vă .trimit o copie exactă a procesului .verbal, dresat de comisarii arnăn-.duror părţilor, carp vorbeşte foarte .limpede şi arată, cum gândesc func-.ţionaril ruşi asupra respectului da-,torit tractatelor, lată textul. PHOCES-VERBAL. ,Supt-seiunaţil; colonel PencovicI iTaican, delegaţi al giivernnhii princiar român, precum şi colonelul Tu-genhold, delegat al guvernului imperial rusesc, in urma însărcinării primite de la guvernele lor respective, s’ad constituit la 23 Noembre st. v, in comisiune, pentru tragerea — .Bădică!*— zise el, după ce a intrat in casă, ,sâ ml mal dai păcură !* — .Unde păcatele ăţl mal trebue păcură?*— grăi stăpânul săa supărat,— „ţl-am dat ca să poţi unge carul in trei răndnrl!* Ionea spuse, că na fost destulă, decât pentru jug, oişte şi loitro. Când stăpânul auzi asemenea vorbe, el apucă pe lonea de urechi şi mi-ţi-1 duse afară şi mi ţi-1 purecă omeneşte, ca orlcăt ar trăi, să nu mal uite, că la car nu se ung decât osiile şi dricul. Ionea mamei, — de! ce să facă!? — suferi şi el, apoi rămase privind, ca să invtţe cum se unge carul. După ce carul fu uns, prinseră boii, stăpânul se aşeză inainte, iar lonea se puse nod in fundul carului inâhuşinduse căte odată, bietul de el, de suspine. — .Acum să taci!* grăi stăpânul săa aspru.--,Să nu-ţl mal aud glasul!* Acesta fu cel din urmă cnvănt. Haiţ—cea!— plecară. Ionea ş-dea in fundul carului tăcut, iuoât, ăl era frică să răsi fie. In urmă i s’a fost urit aşa. începu dar să privească iarăşi la roată. Acum era insă mal inţclept. Nu se mat mira nici de roată, nici de copaci. Găsi insă un alt lucru, pe care nn-1 înţelegea. De cftteorl a văzut roata invărtin lu se. niciodată nn-ş[ aducea aminte să fi văzut şi cuiul deli roată căzând. Acum se hurducă odată carul peste im hilovau şi ţie... toc... cuiul sări din osie şi căzu la pămănt... Era frumos lucru, dar nu-l putea inţe-lege. Ar fi dorit foarte să întrebe pe stăpânii! seu ; dar acesta i-a fost zis să tacă. liniei de hotărnicie intre ambele state la Dunărea-de-dos, conform tractatului din Berlin. .Comisiunea, transportăndu-se la faţa locului şi a vămi iu vedere art. 45 al tractatului din Berlin, statorniceşte graniţa intre cele două state in următorul mod. după cum se vede pe rharta alăturată pe lângă acest proces-verbal : .Incepănd de la gura vechiului braţ .Stamlml*, graniţa urmăreşte talwegul acestui braţ care se întinde printre insulele Kuban şi Popin pănâ in faţa satului Stambul, lăsând la dreapta insula Stambul, la stânga insula Leti. De la puntul acesta, graniţa urmăreşte tot la deal talwegul br.iţnlul de mijloc (direct), lăsând la dreapta insulele Yerma-kow şi Olnojina. la stânga insulele Ciornoi (Nigra), Spirow şi Mezlanow, şi apoi talwegul unicului braţ Chilia, până in faţa oraşului Chilia. De la acest punt graniţa se suie in sus prin talwegul braţelor IvaneştI şi Soredinn, lăsând la dreapta insulele Macenka, Conţinea, Soloneţ şi Kiş-liţa, la stănga insulele IvaneştI (Pa-tariki), ambele .Daller' şi Capul-Drac apoi trece prin talwegul unicului braţ Cbdia-Ciatal dela Ismail, unde se incepe braţul Chilia. In ceia ce priveşte graniţa dintre Ciatal-Ismail şi gura Prutului, comisiunea, neputăndu-se uni, esprimâ părerea fie-cărel părţi după cum urmează: ,Delegaţii români afirmă că graniţa intre România şi Rusia afară de Ciatal Ismail şi gura Prutului trebue să se ţină de malul stâng al Dunării şi nu de .talweg*. Delegaţii români işl intemeiează părerea lor pe textul articolului 45 al tratatului de Berlin, care nu specifică pentru aceasta parte a Dunării altă graniţă, de . U.Md 1 a " VariV ‘mtre România şi Turcia, adică insuşl ţărmul fluviului. Pentru sprijinirea părerii lor, delegaţii români s’a mal referit şi la precedentele create chiar pentru această parte a Dunării prin tratatul de la Bucureşti (1812) şi prin acel de la Paris, care (trata- Peste câtâva vreme incepu ledca să scapete. Ionea acum parcă înţelegea, pentruce scapătă ledca... Îndată... tronc... căzu şi le bea şi rămase in urma carului, Ionea tresări şi voi să grăiască, dar văzu pe stăpânul sâd şi iarăşi ăşl aduse aminte, că i s’a fost poruncit 9ă tacă. El inţflese insă un lucru : că dacă led a a căzut de dragul cuiului, roata are să iasă de dragul ledcel. Şi nici n’a inţeles’o pe deplin pănâ ce... stuf!—căzu şi roata in colb şi rămase şi ea in urma carului. Carul mal inaintă cătăva vreme pe trei roate... apoi hodoronc!... se resturnâ, iurât osia se frlnse in două bucăţi. Acum nu era bine! — .Iatăne!* strigă Ionea speriat! „n’ara zis că o păţim?* El, bine! Să nu mal pierdem vorba! Necazul omului cu osia frlntă in mijlocul drumului,,, nici la Paşti nici la Crăciun! Apoi nu e glumă!. Omul med luă pe I^nea şi-l purei A incă odată, apoi ăl trimise in ştirea domnului, ca să nu-I mal facă necaz... N’a făcut, bine, căii tocmai el ia f st poruncit, să tacă... Dar nici Ionea mamei nu era in lipsă de păcat : dacă s’ar fi deprins a se supune la porunci, acuma ştia pănâ unde merge porunca. Prea supus era, in-dărătnic de supus, Nici aşa nu e bine! Omul făcu, nun făcu şi-şi ajută cu bine eu răii; lonea insă iarăşi re-masa pe jos, aşa, pe drum, nici încoace, nici încolo. Ca val şi amar do el — nu ştiu, ce să facă. Apucă o cale, pe car*, nu o cunoştea, er»zfind că va ajunge o cale, pe oare nu o cunoştea, ere zând că va ajunge cu ea tocmai a ţaţele) n’ad fiut graniţa acestor state prin .talveg*, ci prin ţărmul stâng al fi ii vi uiR. .Delegatul ns afirmă, fără a intra in esaminaea tratatelor, că linia de delimitre a graniţ1! trebue, după dreptul ip:ernaţional general, să treacă prin faijloctil fluviului, des părţind nmbel( state litorale; trebue deci să umeze talwegul Dunării. „Pebasa ac«tora, s’a dresat acest proces-veit>ale in două esem-plare, spre a jutea fi presmtat guvernelor respefive. Dresat in Bucureşti, in 5 I>cembre (s. v.). 1878. .Dalegaţil guvtrnnlnî pricinr roniiln : .Colonel Venan*ici. ,Locot -colonel N. Dimitreseu Maican. .Delegatul gnv-ruulul buf: .Colonel Tugtnho hi LEGE SUPLIMENTARA Relativă Ia Icgalhnilc şi consulatele române in streinrttile precum şi la administraţia centrali a ministerului afacerile- streine. Molificut de comitetul delegaţilor formare) TITLUL II. (bnsulate Despre pr finalul Citisuiar Art. 12. Perpomlul consulatelor, prevăzute la art. 41 din legea organică» ministerului nfacerilir streine, este împărţit in 36,00 Dragomanul legaţinnei din Coir nopole va avea peste leafa sa actuală o diurnă de. . m TA Bl,OUL IL CONSULATE Tratamentul mensual al consulnliletţl acel al personalului ataşat după trebi J: r _;i. i. Consulul /enerat . Consulul din capitala Bolgariel , , . Consulul........... Vice-cons1, safl cancelar................. Interpretul. . . . ce a făcut. Ar fi dorit numai săt stăpânul sââ, pentru ca să-1 p zice: .Vezi, că mâ pricep şi ea [ ăstorit! Tocmai aşa a şi fost. Stăplini! sââ şedea acasă la masă şi inio^ nişte pâine cu ceapă, fiind-câ ea tocmai zi de post. Odată priveştofi fără şi vede foc mare i.i sus pe de» Priveşte mal inadinsşi vede că ol in preajma stânei sale. Nu-I mira a bine. Ese afară cu bucata in guri, pleacă., merge., dă mal iute..! cepe să fugă., in sus pe deal..* mal sus.. , in sfeşit soseşte fi» rSsuflare. Hal! hal!, să vezi acum Inc Stâna dată pârjol, ol dinviţăim^ râteascâ fripte şi coapte una ca cea laltâ, [incât parcă sunt pe copţi... Apoi e mult, prea mult Râd a făcut Ionea şi să mulţnme lui Dumnezeu c’a putut scăpa bătaie bună. Aşa e zâd aci!, Omul med âeel b0l| necăjit şi amărât şi mânios prec|l era apucă pe păstorul iscusit şi bătu — bătu, incât poate il şi cidea, deacâ Ionea nu «vea nor să scape din mftnile Iul. Iară după ce a scăpat Ionea. şj luat picioarele in cârcă şi mi ţi tulit-o la sănătoasa, incât nici privit inapol, până ce nu s’a vâ n codru. El! apoi ce să-i faci! ? Aşa o ţeşte omul fără de capât. Dacă rt purtat bine, acum ar sta aci şi mânca colac cu lapte. A mers Ionea şi a umblat ro prin codru — şi in dreapta şi stânga, şi înainte şi inapol, şi crn ciş şi curmeziş .. tot a umblat, M tul de el, ca să dea de vr’o cal*» TABLOUL f. STATUL PERSONALULUI TORTURILOR rctribu- ■liurne total NUMIREA FUNCŢIONARILOR ţiunl pe an pe lună fle-care Portul Brăila Căpitan..................... 300 3,G00 Dragoman.................... 150 1,800 , Copist...................... 120 1,1-10 Gnardiani.................... GO 2,880 Pot tul Gal a fi 1 Căpitan..................... 300 3,000 . 1 Dragoman.................... 150 1,<00 1 Copist..................... 120 1,440 1 4 Guardian!.................... GO 2,880 Portul Seve rin 250 3,000 GO 1,440 . Fortul Giurgiu 1 Căpitan................... 250 3,000 J Guardianl.]................... GO 1,440 Total general . . 28,320 CRONICA Un dorobanţ înaintea tribunalului, t'uresc din Sibliu. Dn caz din lte puncte de vedere foarte in-reaant s’a petrecut la 16 de-mbrie in sala tribunalulnl din ii A înaintea linul colegii! de trei vi. Un soltat din armata unul it străin, care poate ’şf-a impli-t serviciul săfi cu esactitate fu ins pe pământul austro-ungure9C judecat de un tribunal civil. latA pe scurt faptul. Dumitru Radu, sergent de doro-,uţl, primeşte porunca de la co-andautul sâfi a porni cu patru ;ior( la pichetul pe muntele Găină (graniţa Transilvaniei) pentru patrola terenul şi a e&uta dupA jte tAlharl, cari a& jefuit in mal uite ronduri pe cAlStorl şi chiar pe soldaţi romAnl. Sergentul Du-itru Radu ascultA porunca şi pleacft, poziţia, şi’şl împlineşte serviciul, dimineaţa Iul 13 august 1877 i soldat din cel 4 vine la sergen-I şi Al raportează, că a vâzut pe ufu\ muntelui un om, care pare nu fi om de omenie. Sergentul, cotind cA un om cu intenţiunl ane nu cautA cAI neumblate ci erge drumul călătorilor, dA po-incA feciorilor săi 9A’l prindA şi Drneşte şi potera, ca nu cumva I scape hoţul. Poterel şi solda-lor le succede a incunjura din toate pArţile pe acel om, care, văzăndu-se strimtorit, a descArcat un pistol cAtre gonaci. In acest moment trăsnesc mal multe impuşcAturl şi cel gonit, un c:oban, cade la pământ, lovit in pulpa piciorului stâng de o impuşcAturA. Soldaţ'I aii luat pe ciobanul, Constantin Bucur Mitrea cu numele, 1’aCi pus pe două lemne, ah recuirat apoi un cal şi Fad transportat pe vulneratul de pe vârful muntelui jos la vamA. InsA cAnd afi ajuns la vamA, Bucur Mitrea a fost un cadavru. Sergentul Radu şi-a fAcut raportul către cApitanul săil despre acest eveniment şi ch°stia pArea a fi terminatA. Dar gendarmil austri aci n’afi dat uitArit acest fapt, şi fiind comunicaţia intre posturile austriaco şi romAne foarte vie, s r-gentul Dumitru Radu s’a dus in aprilie 1878, poate la invitările gendarmilor austriaci, la cArduma din vama austriacA pentru a'şl pe trece. Aci gendarmil Fad adus la Sibiid. Guvernul romAn a cerut extrădarea sergentului, insA tribunalul diu Sibiiu a hot&rit a nu’l extrada şi ministerul unguresc a intArit sentinţa tribunalului din Sibiid. Şi aşa sergentul Radu Dumitru a şezut din 19 aprilie pAnA astăzi, 9 luni de zile, in prinsoare preventivA. Cum ad decurs pertractarea finalA, vor vedea cetitorii noştri din raportul ce urraeazA. Colsginl jozilor este conipnB din judele ire-1 va duceaca3A.. Flăruănd era ii erasete,i ncAt sorbea roun de pe •unze şi mAnca gogoşii şi ghinda ce Asia pe pământ.. . Apoi era obosit amArAt şi îngrozit... şi val şi mar de omul, care a perdut calea rin codru... Da! incAt iţi vine sA HAngl, cAnd te gAndeştl la el .. . (ar de cale tot n’a putut da. Aşa s'a fAcut noapte şi noaptea :i prins in codrul fioros. I se râdi-nu perii in vârful capului şi se in-Tozia de-I furnica prin vine, cAnd «izia lupii şi urşii şi fel de fel de «re sălbatice urlAnd şi muşiuAnd i apropierea lui. Acum nu mal ra chip sA scape. IndatA văzu un oopac gros şi in ■ipac o gatirA destul de mare pen-ru ca sA incapA prin ea. Merse la ■ ■pac şi văzu cA e scorburos. Acum ra bine. Se ascunse aici, ca nu cum* a sA-l dea fiarele de urmA şi sA-1 - nAnfAce. Şi foarte bine ii pArea, cAnd se t Azu pus bine in A9t chip, incAt nici u mal era mAhnit.. Era insA cam ( Amănd. Dar cAnd scapA omul de la irimejdil mari, nu mal gAndeşte la t isvoile mici. A adormit lonea de obosit ce era î tocmai se visa, cA este acasA şi uAnAncA nişte pAsat cu lapte dulce, ■ And odatA .. pnf!. dur ! tronc !. aude ■ inpuşcAturA şi ge trezeşte speriat. Ce ra?. Câţl-va paşi de la el s’afi est adunat vr’o doul-spre-zece tăl-larl din cel mari, adie A tAlharl de . odru şi groaznici cu cApitanul lor, 0 fost fAcut, foc, frigeau un bod 1 tocmai desfundaseră o bute cu vin oun... erafi adicA sA facA ospeţe. CAnd văzu lonea mamei boul In irigare, începu sA i se fAcA poftA de mAncart. Era, Doamne flAmAnd, incAt ii venia sA se facAjcarid şi sA inceapA a roade in copac. Ludul de p1, ne-pAţit, precum era, nu ştia ce grozav fel do oameni sunt tAlharil; eşi dar din seorburA şi se duse la el. Nu fAcea bine! Cu tftlharil nu e de glumit! lonea spuse cA ar mAnca şi el ceva. TAlharil se inholbarA cu toţii la el, apoi scoaserA cuţitele şi săbiile şi incepurA a le ascuţi, ca pAnA ce zici una.. douA sA'l taie bucAţl şi 9A'l ucigA.. Aşa sunt tAlharil. Mult nu se sfAtuieso. — «Staţi mAl!* grAi unul dintre dânşii. — «D'apol dacA bAiatul Asta ne poate fi de folos!* — „Oe folos? — intrebA altul. — „Poate este al şeaptelea la pA-rinţl şi atunci ne găseşte iarba Aerelor,^—zise tot cel de mal nainte. -- .Aşa-I! aşa I !*—9trigarA toţi. IntrebarA dar pe lonea şi lonea le spuse, iarA el afarA din seamAn se bucurarA, cAnd inţeleserA, cA Io-nea intr'adevâr e al şeaptelea iutre şeapte. Era anume, cA tAlliarir ad fost prins de veste, cA impâratul a cA-pfitat o grozAvie de bani tot in aur dela un neguţAtor, care l-a fost dator de multA vreme, şi ar fi dorit foarte oamenii răi sA fure aceastA comoara. împăratul a fost pus’o insA intr'o visterie cu şeapte uşi ferecate, fiind pe fie care uşe cAte şeapte 1A-cate impârăteştl fAcute cu multA iscusinţA, pentru ca nimeni sA nu poatA intra. Era adicA treabA împărătească şi chibzuitA cu multA socotealA! S’ad dus tAlharil dar la o vrAjitoare, ca sA le dea invAţAtnrA şi farmec puternic, pentru a putea T I M P U L Tamussy ca prssident şi jazil lănosy şi Pfleps ca votanţi. Secretar : Apathy, procuror : Dtizsi, defensor: coneilierni de guvern in pene. llie MScelarn. Sergentnl roman intră in sală, condus de nn păzitor, cn baiomtul pe pnşcă. Sergentul eete îmbrăcat in uniformă, o manta sură cn bnmbl galbeni şi cn doă vărgl de anr pe ambala mâneci, cn pantaloni largi in cisme BCnrte şi cu o căciulă albă in măDă. Dnpă ce a intrat fice un compliment către juzî şi ia apoi o poziţia mili-tărească drept in feţii preşedintelui. Preşedintele, cum te chinmă ? Acnzatnl, Radn Dnmitrn. Preşedintele, de nnde eşti. Acuzatul, din România din comuna Ku-căr, districtul Piteşti. Preşedintele, Eşti insurat ? Acuzatul, Ba ! Preşedintele, de câţi ani eşti ? Acuzaţii, de 23 ani. Preşedintele, ce meeerie ? Acuzitnl, ennt sergent iu armata română. Preşedintele, al avere? Acuzatul, N'am de nnde avere; sunt copil sărac. Preşedintele, al mal fost pedepsit vr’o dată? Acuzatul, nici odată. Preşedintele ştii scrie şi ceti? Acnzatnl, ştiQ Preşedintele, eşti acuzat de procaror, a fi cnlpabil de crime cuprinsă in § 113 codicele criminal spre danna lui Constantin Bucur Mitrea din Rrşinar. lală ce coprinde actul de acuz ţiune (preşedintele citeşte acest act in limba maghiară). Spnne d-ta cnm s’a petreent lucru! Acuzitul, «narează intr'o limbă fluentă şi cu o linişte admirabilă, ţinăiul in tot dicnrsul incniziţionel sale, poziţia mi:i-tărească, afacerea aşa cum am schiţat-o noi mai sub. Preşedintele, (intrernpăndul) cine a iai-pnşeat asnpra lui Bucur Mitrea ? Acnzatnl, aceasta eQ nu o pot şti. In raportul ni eQ către căpitan eQ am nnmit pe acel ao’daţi, cari şi-uO descărcat pnş-tile, care dintre ei aQ nemerit eQ nn pot şti. Preşedintele, mai multe mărtnril spnn, că sergentnl a dat porunca, să bo pnşte. AQ fost mai mulţi sergenţi acolo? Acnzatnl, N i, nmnnl eQ am fost. A da porunca ,foc* a foit on neputinţă, fiindcă noi eram in’prăştinţf ş: soldaţii mei chiar să fi dat porunca, nn mă pnteaQ înţelege, de oare ce eraQ prea indepârtaţi. Dar dacă nn om, care caută căi pe monte neumblate, se împotriveşte la 30 de oameni şi pnşcă asnpra soldaţilor, in acest cuz soldatnl no mal are nici o lipsă de poruncă, pentrn a’şl descărca arma. Preşedintele, d-ta ni ştiut, că acel om nn este hoţ, ci un cioban din apropiero şi totuşi ai impnşcat asupra lui ? Acuzatul, eQ n’am cunoscut pe ncel om, dar atâta am ştiut, că nu om, care nn umblă pe drum, ci caută căi pc vărfnl muntelui, nu ponte fi om de omenie. EQ n’am impnşcat asupra Ini. Nu m’aş sfii, să o spun dacă a’ş fi făcut’o, ^cncl ernni in drept eă puşc şi dacă n'şi fi împuşcat, trece peste 1 Acutele impârAteştl şi prin uşile ferecate. Şi vrAjitoarea le-a fost spus, cA acele lAcate numai cu iarba Serelor se pot deschide, o iarbA, pe care numai al şeaptelea intre şeapte, fiin 1 incA copil nevinovat, o poate gAsi strAlu-cind pe cArapul intins in zorile d*-zi printre cele-lalte ierburi. Cine are iarba asta, işl taie degetul şi o pune in tAietnrA lAsAnd-o pAnA la tArnA duire, ra sA rămăie in deget. Apoi ori pe ce fier ar pune acest deget, fierul, fie lacAt, fie zăvor. lanţ şi orl-ce tArie, se supune şi se desface. Pentru tAlharl asemenea iarbA nu e numai iac'-aşa .. ceva ca sA fie. E lucru tomal mare şi de mare preţ. El ospătară dar pe lonea şi 'I fă-curA pat moale, ca sA poatA dorini bine. Ii spuserA insA, cA ’l vor ucide, dacă nu le va gAsi iarba fie-relor. Bietul de lonea tontA noaptea se visa cAutAnd firul de iarbA. In crepetul zorilor tAlharil treziră pe lonea şi il trAmiserA la căutat ds fir de inrbâ. lonea se puse in patru picioare şi cum privi in delungul poienii peste firele de ierburi, indutA vAzn pe una strălucind. Asta era, care era. Tocmai iarba fiarelor. Era intre tAlharl unul orb de un ochii). Acesta a fost inehis in tetn-niţile impârAteştl şi a fugit cu fiare cu tot. Lanţul Fa fost pilit in urmă, dar cAtuşile eraţi de un fier anume împărătesc, pe care foc nu 1 toppşte şi pilă nu ’i sgArie. lonea puse firul pe cătuşă şi ..ţine!. cAtuşicAzu deşchisA la pământ. — „Aha! noroc să al nepoata, că mă scăpaşt de o greutate!* grăi tAlharul şi era foarte iinhucurat. cAnd '□ raportul meQ cutre căpitan m'a-şi fi pns in frnnten listei acelor soldaţi, cari şi-afi descărcat armele l’rfsidentnl: Faptul s'.iă intăn plat pe pământul unguresc, d-ta n’ai avut pornn-că, a urmări hoţii şi pa pământ unguresc! Acusstul: Pe vârful mniitelui hotarul nu este aşa ţ-rmnrit, ca să ştii apriat, unde se gat S hotarul romanesc şi nnde se iucepe cel ardeleni sc. Desemn şi g'ndir-mii d-voastră trec adese hotarele noastre. IVesideutnl: Este dovedit prin mărtnril, că d-voastră aţi cnnoscnt pe ciobanul Mitrea, căci aţi fost adese la stâna lui, nnde aţi jncat dimprennu. Acnsatnl: EQ n’am pntnt şti, cine este ciobnnnl Mitrea, om bun saQ i?Q, şi până ara avut t Q comanda, la mine im s’aQ jucat. Presidentnl: Mărturia Comun Munloin mărturiseşte, că soldaţii d-tule hQ furat mai din tonoă, şi s’aQ aflat la d-voastră 5 ptd proaspete de mei. Mărturia aflând peila a luat puşca zălog, insă soldatul a cerut pnş a indărăt, fiind :ă puşca nn este a sa, ci a stăpănirel şi şi-a dat pantalonii. Acnsatnl: EQ despre aceste nn pot şti nimica, tiind-că s’a petreent inainte de 13 Angust, căud am primit eQ comanda. Presidentnl: Gendarmil Văcariu şi Po-perţa mărturisesc, că d-ta t -ai fălit in faţa lor, a fi impnşcat pe Bucur Mitr-a. Acnsatul: Pe căprarii Văcarii il cunosc, cel-lalt nu ştiQ cine este; vorbă ca asta diu gura mea n’a eşit. Presidentnl: Mărturiile aceste ţi-afi spus d-tale in fiţă aicea inaintea diregătoriei. că t -al fălit cn cnvintee: ,F.Q aiu im-puşcit pe Bucur M trea.1 Acnsatnl : Ei pot spnne cât de mnlte dar uu eete adevărat. Cum să fi împuşcat eQ pe cieban dacă nic I nu mi-um d -s ăr-cat pnşea ? Presidentnl; Şi doctorul E senmayer a spus, că d-ta i-.il fi mărturisit, că aî impnşcat pe Bucur Mitre’, Acnsatul: Ce f 1 de doctor? De la noi de la Piteşti? Prisidentul : doctorul Eisenmayar. Defensorul : directorul contnmaţiei. Acuratul : nn cunosc pe acest doctor, Presidentnl : Tot d. Eisenmaver a spns, că d-ta i-ai fi ameninţat ca dacă vei scăpa din priuBoire iţi vei rtsbuna asupra lui. Acnsatul : Nu ştiQ nimic d-le president! Presidentnl: ceteşte mărtnrisirea d-lnl Eis nmayer, directorul contnmaţiei, in limba maghiară. Apoi continuă cn cetirea mărturisirii lnî Stan Marin, stăpânul ciobanului impnşcat. Defensorul : renunţă la cetirea mal departe a fasinnilor date de mărturii, şi pre-tiude a se da cetirea părerii medicilor d spre moartea lui Bucur Mitre. , Procurorul cere, a ge coti fisiunea lui Şerb Nau. Aceasta mărturie, fiind nscnltată la nn tribnnni românesc, face mult necaz tribunalului fiind că nici un jude, care n judecat in aceasta cauză, nn cnnoaşte intr'atăt limba română, ca sâ cetească fasinnea mărturiei. Colegiul judilor a t.reboit să reenire pe judele Roşea, pentrn a putea ceti fisiunea. Şerb Nan lămureşte luai de nproipe chestia cn cele 5 pui proaspete de mei şi CU zălogul pnştel, suplinit prin pantalonii i( veni sA grAiascA asemene cuvinte. CAnd insA cApitanul luA firul de iarbA dela lonea, pentru ca sA des-chizA şi ceealaltA eatuşA, in zadar se trudi, cAel firul nu i se mal supunea. VrAjitoarea nu le-a spus, cA firul numai a eluia se supune, ■ Aruia ursitele i aO făcut parte sA-l găsească. Şi ah vâznt. tAlharil. că nu e folos de iarba fierelor. şi dupA ce aQ vâzut, grozav s’a mâniat, earA după ce s’a uiăniat, a rădicat cuţitele şi săbiile ascuţite, ca să ucigA pe lonea. — „Staţi!4 strigă chiorul.—„Aţlj zis, că nu-1 ucidem, dacă ne va găsi iarba. A găsit-o! Ca oameni de vorbă, să nu il ucidem!* Nici nu Fa ti ucis, de oare-ce tAlharil sunt oameni de vorbă: bine, râd, precum ah zis. el fac- Fiind insA, că se temeafl că lonea il va spune oamenilor, aii găsit altă cile, pentru a scăpa de el. Ce şi cum ah făcut? — Ah luat pe lonea ş; Fah pus in butoiul desfundat, apoi ah înfundat butoiul, nil bătut cercurile de fier pe el şi s'a dus.—Râh, foarte râh a fost să facă ■ asfc-fel! Aşa a ajuns lonea de la bine la râh şi de la râd la tot mal râh, pAnA ce’l vedem înfundat intr'un butoi fi de vin.. Ce sA mat fie de el!?. El, bine!. înfundat inti'un luitoih... aici se sfArşeşt.e.. lonea incepu sA plângă. “A se viite şi tot să strige pAnA ce il auziră lupii IlâmAnzf şi grăbiră crezănd că il vor putea mânca.. Hei! Dar sA se lingă p-> bot! lonea era ascuns in butoiii. In lată ce emiţi '’A lupii sunt. aproape, el puse soldatului. Aciuatul neagă şi acnm a şti ceva despre aseasta afacere So dă cetire in limbi romăueas ă f.isin-ncl ne dicilor, din care se ved", că in rană s'a nfl.it alici şi tr»i dărabe de plumb tăiat. că rana u'a fost mortală şi vnlnera-tel a murit in nrma mgrijei la transport. Judele laicsy (cătră acusatlll): De când eşti aici ? Acnsatnl ; Din 16 Aprilie, (dnpă o pan-să) călindarinl no-tru. l’re-id ntul in hois incuisiţinnea şi dă cnvănt procnrornlij. Procurorul; işi susţine acn'a şi ş’o motivează prin momentele, că acusitul a fost la faţa loouloi şi cn arma a mână când i’a iDtemplat f-tş tul. Propună o pedeapsă de favorul acn-satnlnl. Dacă sergentul a fost la faţa lo-cnlui şi cn armă a mână ş'a împlinit numai datoria. Este convins, că tribnnalnl nn va putea, decât a achita pe clientnl s?Q. După o scurtă duplică şi replică pertractarea se incheie şi tribnnalnl se retrage. După o jumătate oară tribnnalnl intră în Sală şi presidentnl pnblică sentinţa, in nrma cărei strge.tal Damitru Rada este vinovat a fi rănit grtQ pe Bncur Mitrea şi se pedepseşte Inăiul in considerare, că n’a fost iacă pedepsit nici odată şi că a fietr cnt fără vina sa 9 Inni in prinsoare preventivă, nnmai cn iL'ue luni temniţă inăspritâ cn o zi de post pe tie-care sep-tămănâ. Spesele se declară de neincasibile, fiiod că condamnatol e-te tară avere. Acnsatul cere 21 ore timp de cugetare puntrn a se pntea decKra, că este mnl-ţămit saQ ba cu sentinţa. ,T legrafnl român*. BiliLlOGkeAFlE ABONAMENT la „ALBINA ( .UITAŢILOR1', foae bel tristică, ştiinţifică şi literară cn ilnstruţinnl. Annl III, 1879. Redactor foii/ I'opncu editor Visarion Roman. Apare in SibiiQ la 15 şi ultima fie-căni inni in fascicule de âte 2 coaie. Preţul abonamentului pe an 1(3 iei noi « , >6 Inni 8 , , * > » ■! > 1 , » O fasciculă 70 bani.— Abonament-le se fac la editornl \r. Roman in Siiiiu, la birourile poştale şi prin toate librăriile, a-nnme in Bucnr. ş'Ila dd. librari: I Szfll-Ift-y, piaţa Toatrnlni: fraţii Ionniţiu A C nie, strada L'pscanî. Sumele de abonament se pot trămite in bilete hypotecsre şi in mărci poştali. — Noilor abonaţi li se vor trămite minierii.' npărnta dala oc-toiuvrie 1S78, luna cn care începe anul III. ochiul la gura butoiului şi privi s-farâ. apoi reiuase tAcut. Lupii ah fost ciut s rAiuAşiţile boului şi se bAteafi hAlAoşI asupra ciolanrlor. Unul diutre el, care era mal mare şi inU rnAnios, apucA un ciolan şi so puse cu el tocmai lAngâ butoiul, iu cave era lonea.. lonea uicl nn cuteză sA resufle. IndatA vede, cA coada flocoasâ a lupului intrA pe gaurA in hutoifi. lonea se sperie. Coada intrâ mal a lAnc.. lonea se îngrozeşte. In sfArşit lupul se hârgoşto odatA. dA indArAt. coada intrA d* tot. incAt atinge nasul lui lonea.. Acum nu e bine! lonea trâsare inspAimAntat, in spaima sa apucA < u ainAndouA inA-lile coada lupului şi ţine de ea cu toutA puterea., lupul se sperie şi el şi o incAerA la fugA trAgând butoiul dupA sine.. Şi apoi sA vezi lucru minunat!, Hodoronc.. tronc.. dA de copaci.. dA pe deal. GA la vale., lupul fuge., butoiul dupA 11.. lonea ţine de coadă Şi merg incAt e minune câT vezt... OdatA liodo-ronc.. tronc., butoiul se isbpşte de un pArete şi se sfArAmă doagA .. . doagA.. lupii fuge mal departe, iarA lom a ?e trezeşte acasă ţiind cu a-măndouâ măuile de coi,la lupului, care s'a fo9t rupt din rădăcină. Aşa a păţit-o lonea mamei. Cine-o ştie mal departe* mal departe s'o spmo. {Altina Carpafilot) L Sk\:!. 1. T)i llltllltf. Porescl a soi care este apreciaţi nea mea asupra etica cit fi ţel (\ipsulel r hi\ (hn/t cu fftniri n. l’n proverb ma) leit ren de cât mine r ijis: Vox popnli, Fox Pei. Ori, de ore ce tot A lumea aji, tşl cautâ hronoliitele siHe, guturaiurile siRe, catarrhele sele cu capsulele (îuyot: de 6re-ce toţi sunt mulţumiţi de acest tratament şi revin la dânsul la cas de trebuinţă, Iml pare că respunsul este făcut. Cât despre phtbisiă, m? cred dator a face reserve. mal ales din causa diversităţel formei r sub cari ea se presintă. Cu tote re-sultatele favorabile obţinute de doul anllncoa Întrebuinţarea, prin capsulelor Guvot, questi unea Iml pare prea delicată pentru a nu fi fermis să ne pronunciăm chiar de acum. Neapărat, gudronul nu p«5te face de cât bine phthisicilor: el va calma tuşea care 11 obosesc atâta; In multe caşuri el le va prelungi existenţa, ddră cât despre vindecare..? să lăsăm viitorului grija dea se pronuncia (lupe experienţa mal concluente. Şi cu tote acestea, ddcA aşi fi plithisic aşi lua capsule Guvot. Priimesce, Domnule, asigurarea concide-raţiunel mele cea mal distinsă. Or. Miguet Capsulele Guvot se găsesc în România la mal tote farmaciele. NOUA INVENŢJPNE PAPFIlrRlE BBOIENi £d. PINAUD Săpun....................de IXOKA Enerţi peDtru batista . . de IXOKA Apa de toiletta ......de IXOKA Pomadft..................de IXOKA Oliu.....................de IXOKA Praf de orei.............de LXOKA Cosmetic . . . .......da IXOKA 37, Botdetard de Strasbourg. 37. Singurul Depoiit allă Aipaii l V gnot. I ! asm ta-'rh , s riiK'f'ri* «Î0 fţ p:0pr. «e v:n it'ffl prio rUHKS levvassmjk. D^ponitc U t(5ţp farmacii!*' inalbun*. MARE SUCCES. VE LO UTIN E este o FĂINĂ DE OREZ de o drostbilă specia,itute, for.- hnă, ue-siroţibilă, preparată cu Bismut, şi posedă calitatea cea fericită , a da feţei ou.ului. Fll L SCI TATU A > A TU KAL.i n tinereţel. Cil. FA V, Parfumeur la Paris, 9. rue de Paix. Deposit în Bucureşti la farmacia d-lu) I F. \V. Zumer. şi la d-ail Appel A C ie. HYGIENA PELFI --•QX>*- SIVII. AU SUC DE LAITUE ED. PINAUD. PARIS ri-nX/nX. n\/ j i Ac'.t «Apun *e d. oaebejte prin unctioiitatea I pastel iele ,i prin Gneţa mirosului săd. El re-1 coreţte pelea ,i i comunici o frăgezime ne-| preciuiti. Pe timpurile de ger pe lingi acest săpun, trebuesce Întrebuinţată şi pasta eatlidermiea. I Singurul Depnsit alll Aspasinel Mignot. CERNEALA NOUA MATH1EU PLESSY * Crucea Legiunei da Onoare la Exposi[iune« Universala din 18G7 CERNEALA NOUA DUBLU-VIOLETA pkntui- copiat Adopiaia dt mate ad;aiulstratiiiiille telle mart Dkposit la ron Pseananj si Oaoeuisn ,p pere. Ii i case cu locol lor, situate in Strada ffft rennmită esenţă japoneză, care Romană No. Ii;i bis, Suburbii Precnpeţî- Jf v nu vindică iudată ori-ce durere de Noi. Doritorii d ale iun;>ăr.i se pot adresa ■ cap găsesc» la farmacia d-lnî F. Bros la proprietirul lor ce loca s.-e iutrânsdle. vis-R-vis de biserica Sărindar. fatarrliu u. nA.lu ulii. sufoaiiuuea m io* orsanvls.ru rfH{»inti6r >* suiiU vindecai Tuburile l.r»nssmr. Jfr.. in Franci:» I »t Vis. 1 * «■.»!- a momentd hiarij < u LapuriJ* nuli.im »iiilfjlrr. alt* il-rulul Cronlcr. Praiuf J 3 tr. ruiia. in Francin Lciu»t«rur farma* isiu-t luiim-tu Oorl«rr si Zumer, ni la uli priacijalele Piiai iuaciaui. Sji u li si 1/ Ianuarie va avea luC tragerea luteriai a £6- ea bine ins atratk cu câştiguri, acordată şi r rantatâ de ducatul fîrunavic. AQ su vie la hotârire in ti»pul cel acurt de iual puţind 6 luni 45,000 câştiguri şi o premiâ in suma totali de li inilidne 150,000* franci intre carete află \urma tor ele eaţtigurx precum fu carul cei mai fericit 450,000 mărci ti 1 â 300.000 1 a J$0,000 1 â 100.000 1 a 60.000 3 a 40.000 3 â 30.000 1 o *$,000 6 i 20.000 72 d 16.000 22 a 10.000 2 a 8,000 4 â 6.000 61 d 5.000 6 â 4.000 107 a 3.000 513 d 2.000 523 d 1.000 ttc. ttc. SIROPU »> PASTA LASASSE \ de Seve de Pin (Bradu) Maritimi . « Persanele slabe de peptu, acele atinse de Tusse, Ragu- ZfciŞu şita, Grippa, Cafarr/ie, Hronchite, Stingerea uocet şi ^. i Asthmti, suntu sigure (la găssi nft potolire rapidă şi cu- ^jlL^ ^i .ţPranssire iu intrebuintarea principuriloru balsamici a-le-s^jj^ bradului maritimu concentrate iu Slropulu şi in Pasta def iiyy seve de Pin (bradu) (le Lagasse - :-c Depositu i)l principalei-- /*harmacil. 6 6 6 . \a . JT T u^r s V: *•»/ PILULES DIGESTIVES OE PANCRtATINE de DEFRESNE PH an M ACI AN OK CLaSSA t«* KX-IN’TKH.N AL SPITALELOR DIN PARIS Pancreatina m spii.ne;*» «Im Paris rsi«f :el mai puternic dtpeshf cunos* 1 cui Ei prepriel-uca <1? i liberi si i a^sirmlabilc nu numai carnea. jT lirj id.m .'orpurile f-au^i amidcnu1 • -‘alele poale d:ird 0ire ca i! i*irnlflc ort rar a: fi pf>t ii I pcralc if pane* • ja fara apunoru! ritomachului j ^ W uler t •ili .n riD'U '- Jin ^!ierjt:unea seu r sa ie »uc gastric, dm mflain £l| y i . - 1 eni. nc.. «i MîK-hj u «eu a mtastiQelci Pilulele de Pancreatma ale lui Defresne v^rdamîoi i aur..» ■•suitaieu cîIj ma. lertcut «!ie euni p.-CRcriae . '• :r.f în . iî: -:c r.trj ir.rieu arîlcr ilTecimn ^|r| Desgust de alimeate Anemia Gastralgti. | Felo digestium Piarrhea L’lceratiuni cancerâs© li (JA Verseturi. Dvsentena. Bole de ficat. A ■ Imilatura st machului Găsirile Slăbire. Q Somnolencta dupe mâncare n verseiurlie car* msociesc însărcinarea ^ ^ paris cassa GRiMAl'LT s' C 9 sirala vivienne »is principale PiiaraiăCil ş ? Pr«cu> j’* hotlrh dt 1» fartroil ducii , cotii ptut'B ciuta I 1 lot original intrig 20 franci 1 jumltalt lot original JO , 1 pătrimi , , 5 .. ţi voi fi triaitu mturtu loi« WrU aiăCi In coutra trimitaru! euatolol lor in aor. solo, tisibro poo-tulo — Pio-caro coauadi, fie cui de nici. ee vu «fectau prompt ţi bleu, ţi ullluret f rude Iu fiu-earo ooBUudt ţi plusul oficiu! edilul de direcţia dueala u loteriilor ; uMtaeoou trimit frubaic dapă troferea efeclDulâ aiul hunii ciţtlfaţi cil ţi rotollutol tru-feiei. Caaa muu ealallsd dpjâ de ‘26 ual »e baeurfi de qd noroc Mtruordinar, ciol pe liaţi mul molie ciţtifqrl diu cela mei muri, de lu 1871 ufi cKŞat Id roheta m«d principală, da pi dovezile oflciule. de trei ori premia de mdrrf 254.000, 188.000. 182,000 ţi dupk lrt|«-ru loteriei u 85 u ican de CBidnd termmull em plătii tnul mnlte oiţlifurl prinolpule (a România. Pooie dur opoie ca drupi cuveni cl ooleta eu eete era mal /rtnH ţi ro( dur »* bine. roiţi e‘m1 Ir Imite ovBh^il* eai mal ^raime, clei depoeilul 1o«olar auto mic. 81 os perdoţl oaueiuneu do u pnluu participa loWia ceu mure ţi plină do ţUDfO. X. DAMMANN Colectorul prinoipel uoforieat do gnrernBl docul Hamburg, 43 Zenf huoemurkl. CHARTIA LAHUf cu Extract de Ardei Puternic revultif cu mull nupermr Thupmei, uleiului de Crolon, ele., si nepresmtaiid inionvtinentele lor. Iniermsdiir inirc SmapiMn, a caiuia acliun»- e>lc rapide, ilrra trecat6r«, si Vesic*(6re a caruia energic nu convine decât unelor cave. Acţiune IMMEDIATA si CftMI.NL A, ne uciaviunainl neci Dl llEUl neci MANCAHIME, dera numai căldură, ua uslurinu- u-ora si ro ela vmâ, cari, dieinand sângele la pcle, schimba reul. SUVEHANA in r.HHHAIUHII K noui seu cliromce, HHONCHITa, CIUPPA, CATAHHHU, ANGI.NE, ASTHHE, si in general lob- irntiiiunile galului seu ocolului, precum si in DLIHEHI E M.\ H.AlgîlCK seu MHL'HATISMALE, Sciatica, l.iimbago, ele. < IHHHf pliarmacian strada ( larrrlir-VIIalI. |>tR!X ■ .S> nnsesce In i.luinii’i- ■< •,< , . , APA TONICA DICQUEMARE, Chimist ROUEN (Franci») Ea fac« sa croaara şi fortifica perul. inipedicand ul de a albi. >U.l.il\n.\ KPIDKH.MALA IN CONTHA MAT UF. (.; 1.1 Impcdica prrul »lc acadea, face sadispara matrA^ea yi mancoriniea. Deposit io principalele uiag.isioo di parfumeria. t ***s **««*««v*«*e«j»»****iji_»jsj5jţ_ee higo ui. â, inf >i ibiln ( TrS- rvulivR. S llgl -ră vmdecăt6r« fură a-i iidangH nimic. Să găs st*- iu lot- i: rma iile din Uimi rs şi in Paris lt» .lULU-i FKRRK, fnrmacist No. 12<• Str.-ilu Ri h im, Micccssor a Iul ilron ; la Bucurtsel la d-nu I. W. ZuRNKR, f rmiicisi. su.m.mmunmmm* ***'«fc***««**«******»t»*w**»#ei«» GUTUfiii-, Tuşea Ivlagaresca, TUŞEA, ihlTA lirsi „u- i M.KJăMMil, DE l.lMiEltIE lilfi VUM V nlrn Victnrict C.l'nţjnşâi), 7’oinful .nada’ (a doua prăvălit de la coiful Liptcanid DESFACEUK TOTALĂ* cu mare scădere de preciu iliii causa iraiMilirii calei mari ale mărfurilor. (Vie mal iiuol şi cele mal moderne âimcrai m 3mm PRECUM Fnsfe, Cil plite şi Cosliiinurl do flanelă, Cunilsone, Ciorapi, Gllefce, ltrobi.de, de lănă şl de bumbac. I'lapăiul de Ilunelă, CainKorie, Pun tainul şl fnsle de l’iquet de (trnă, Hăinuţe de eopll, mantale de pb ie de Hani i . LI' GER IE PESTRU BĂRBAŢI\ RAME Şl COBII Alegerea oe.t m ii hog.itâ |i un e pentru t6t« clase'e Soc tây-1. 0L4JSDA, UI1FF0N şi MAI»AF0lA*1I iu Tdte in burâţl întregi ţi jumAtâţî, proventnd din f-ihrir<»|A cele mal renu- mile de lioeinit* Rumb îrg), Belgia, Olanda, Krancia 31 Engliter.l. FEŢE DE .MESE, ŞERVETE, PROSOPE Şl BATISTE d( ori-ce calitate ţi m&rim , but ato francese de Imd, batiste brodate ţi de d>ic-te’e, bitiite culorite etc. etc. GBLIiBE SI MâNCHSTE PENTBH BiBBATl SI DfBS <1 O11 -ce faiion modern, de ori-ce mârime, garnituri brodate, cravate, fichua de dent»*!e COKSETTE DE FrANCIA ŞI GeRMMANIA, RoBES DE ClIAMItUES, i IK.MIE-CaI’OTS I.ong-Siiawls, Şaluri de Cachemir NEGRU. Zestre complete de 800 fr. pfmă iu 5000 fr. Orl-ce comandă în ramurile UngeriiI ş broderiei se primeşte .v se tu esecuta prompt ia attLernl din Vie»a. NOUL PmiU-CURINT F.CSAT Fuşte de flanelă frapeeaâ dif. col. a f;. 8. 9, li, 15 şi 18. Ciorapi de 16d&__, , , , K50, 2~2^50, 3.50 şi 4 50. Flan le de bumbac 1.50, 3.75, 5, 7. Flanele de iGuă . . . . 5, G, 8, 12. Brobdde de lenft fină franci 3.50. 5, 7.50, 9.50. Plapumă de Ibuft curata 18 pftuă la 45 fr. Hăinuţe de flanelă fiua 6, 8.50, J0 şi 14 fr. Capdte petnru dame, de flanela a fr. 8 50. 14, 28, 38. Oamindne de piqnet de 6rnă a fr. 4.50, 6.50, 8.50. Panlalonl de piquet de drna a fr. 4. 6. 8.25. Fu9te de piqnet 6ruă a fr. 5, 7.50, 10.50. Costume pentru dame, de flanelă francesă a fr. 32, 41, 5S şi 72. M.iutale de pl6ie de lănâ fină a fr. 30, 38, 48, 65 Caiuăşt bărbătesc!, de Chiffon simple a fr. 5, 6^ şi 7. Cămăşi bărbătesc!, cn pept, gulere şi manchete de Olandă (şi lira gulere) a fr. 7, 8, 9.50. Cămăşi de Olandă fină a fr. 8, 10 şi 15. I Câştigul principal .le £0,000 MĂRCI loteriei terminate acuma a eâ.jut la No. 32,215 ”fg din colecta raea farorisată de norocul. Constatat ofieialmente. La 16 şi 17 Ianuarie 1879 st. n. va încep© tragerea loteriei de hani, autori-saţă fi garantată d© înaltul guvern; acosta lo teri© coi siâ din 87,000 loa© originale ţi 45,000 câştiguri. T6l© câţll^uril© a-* v»*r ti njţi* detiniliv fn decurtul cAtor-va luni fi ,ti 6* fra^ari sunt împreună io val6f0 de S iiiilione ÎM) ,000 tnârcl german de aur. Căftigul otl tnml mare este evaluat 450,000 «Se Aiaî tunt încă căftigurî de n.ărci germane: JOO OOU i 3 ii 40,000 l42 k 15,000 150,000 3 k 30,000 1 a 12,000 100,000 25 000 22 k 10,00 60 000 I 5 k 20,000 etc. ele. In contra trimiterM t'oatulul de 20 lei pentru un lot original (ntreg 10 , 9 o jumetate los original casa de bancă HtRM. LIMBă H In BPAUNSCHWEIO va » fectuu trimiter» a loaelnr * r>ffinale după fie-carf tragere Jic-cărui partieipâtor listele oficiate d- rftjti^url. PI ;i' a rfi ţti gurilor se | • f-ctuară prin lejfăt'rile acestei cas de Olandă albe d« 18 ţersăne a fr. 16,28,36 48. *>0. Feţe de mese de Olandă damest 24 persone a fr. 33, 54, 69, 7 > 'lîî 6 Şervete de masft alb-* de aţa a fr 5. 6, 7 şi 8.50.______________ 6 Şervete de Olandă damast a fr. 7.50, 9. 11 şi 15. __________ *j fi Şnrv*te de ceaifl a fr. 2 50, 4 şi 5.50. \ i ■| J X /s 6 Prosdpe de aţă curată a fr. 5.50, 7, 8.50 şi 10 '0. Şervete coloiate de aţă a fr. 2, 5 50, 7.50 şi 12___________________ 1 Buc»tă de pAnză de casă 36 coţi a fr. iG, 18, 24 90 ' - J i< V 1 Bucata de Olai.dă Rnmburg 62 coţi a fr. 48, 56, 68, LJ /-N. LJ y'V l I ✓«N. L_l l-l'N C-4 c s Tipografia »Inel & Palatul, wDacia*. pl- ai