282. SAMBATA. 23 DECEMBRE ANUL III— I 878. 1:------------------------------ L JCBOIST _A.lvIElSrTEIl.E. IN TOATa ROmANIA ......................L n. 47 1....................>, ni..................... » l* IN STRĂINĂTATE : .....................o° INStK’flUNI ŞI RECLAME: *Hjli» 30 petit, pătrimi IV, 30 bani • na III, 80 hani, pe pag. II, 2 Iei noi ^ Reclame 2 lei noi linia. t număr tn capitală 10 bani. ,------------------------------ ESE IN TOATE ZILELE DE LUCRU. Biuroul Hedop^iftl .şi A. d m i n ie tri\ şiel: Palatul ‘Dacia,. AISTTJ^TCITJ Bl. -8* prilm^K în a tril inului*»: La I)-niI Jlatutn-tUin dt Vogler in Virana, WalfitchZR^ l0<», A. Oppeltk in Virana, Stubrah&i'ti *l\ Jittdofj Aloatu in Virana, i^r«tiit2: Vhilijfp lĂi> jn Virana, Eicbriiharhgai'P |î : L. Lang A Comp. In Pujta, Ilara#- La/fiU d‘ Comp. în Pari*, C. Adam 2, C»rr*fourd<* la Croi*-Routfp 2, Par i4; Or tH> 74 -— împrumutul auatr. In h&rtie . 81 85 » , , argint . 82 80 Renta auttriacA in aur ... 73 16 Ixiae din 1868 ..............114 — Acpnmlo bAncel naţionale . 784 — , . auitr. de credit . 219 80 . „ ungare . 213 40 Argint.......................100 — Ducatul....................... 5 58 Napoleonul.................... 9 35 100 raărol germane ..... 57 75 PLECA PRENUBILOR Cnrsnl de Ilerlia, 2 ianuarie Acţiunile CAilor ferate romine. 35 05 Obligaţiunile rom&ne ®°/t . . 83 20 Priorităţile C. fer. rom. S0/« 85 60 împrumutul Oppeubeim . . . 103 50 Napoleonul.................... 16 17 Viena, termen lung............ - Parii . acurt .... 80 96 Calendarnl ajIlei S&mhătă, 23 Decembre. Patronul ailel : îi»ce Martiri din Creta. Bda&rltul aoarelul: 7 ore 34 min. Apuaul aoar»lul : 4 ore 34 mm. Pavele lunel: Dltim-ijuart. Ilucnroacl -Snceara Bucureacl . . . ,8.15n 10.—d Ploeacl...........9.50 n 12.00 d Brăila............1.53 n 5.46 J 7.15 d Tecucifi.........4.38 n 11. 0 d Roman.............9.05 d 4.45 9 Suceava,aoiire . .12.03 ij 9.55 n SnocsTa — bncornscl 8uceava . . , . 5.11 d 6.46 1 Roman...........8.45 j 12 30 îl Tecuci..........12.30 n 5.10 \ Brăila..........3.08 n 8.10 u 8.58 j Ploeacl........7.12.1 2.45 j Bucureaol aoaire 8.30 j 4.30 ■) Verolorov» — llccorescl Verciorova..............11.25 ţ 6.— > Craiova ..................3.— <1 6.30 Slatina..................4.45 •) 9.30 Pitejtl..................7.03 d 1.08 Bucureacl, aoaire .... 9.20 ij 5.20 Ilucurescl—Ulurgln Bucureacl................9.15 j 5.05 4 Giurgiu, aoaire.........11.35 g 7.05 u Ulorgln—Bnenroacl Giurgiu..................9.05 d 4.55 Ş Bucureacl, aoaire , . . I1.05g C 55 n (Jalatl—Bărboşi Galaţi...........1.20 n 8 25 Ş 7.30 n B irbogI, aoaire . . 1.55 n 9.— •; 8.05 n Bărboşi- -Galaţi Bărboşi..........2.55 n 6.25 n 7 26n Galaţi, aoaire . . , 3.80 n 7— u. 8.— n Bacnresc—Terelorovi Bucureacl............7.40 Piteşti..............10.13 Slatina..............12.31 Craiova .... • . . 2.20 Vărciorova, aoaire . . 6.— A-ifif abonaţi a cilror abona-nfte esjiini Ia tinde anului, rugaţi a reiuoi de timpii- * abonamentele d-lor spre a ni'eri o întrerupere in tri-irea (Ilarului. IDEPEŞI TELEGRAFICE ALE .TIMPULUI* le la ia te Iii 4 t. (Agenţia Ilavaa) Trviciul dela 2 Ianuarie 4 ora aeara. Londra, 2 ianuarie. e trei starturi din divizia comandata mental Baddalph, ud ajane dincolo trimtoarea Coja şi inainteazS spre hir care este apărat de o mică gar-li.1 ă. iaeub-Han n’a oferit ăncă a 3e ne. Conatantinopo'e, 1 ianuarie, tărirea pentru rescnmpgrarea lunară iată mii livre hărtie monedă, (caimele) at in nrma incidentelor iscate prin bŞal brutarilor din Coastantinopol d'a această hărtie. tl ln»t mSsnrl pentra a ’mpedicacă-caimolalor mal jos de cursul 438 rcejtl. (3 ianuarie 9 ore dimin.) Berlin, 2 ianuarie, rrespondenţa provincială, vorbind des-olitica da pace, urmată de marele f, se exprimă astfel : In cnrsnl aces-iin ormă săptSmănî toate puterile, de nlSrnă mănţinerea păcii ad ficat ma-lărT, nnele chiar pasnrT ca scopnl de ^răta voinţa lor de.a ajunge la da-< execntare a tractatnlal da la Berlin. Lt ucepotal annlnî nod orizonul s’arată mal limpede da cat ori şi când şi icăt încrederea publică atgrna dc n-pa orile dintre poteri, viitorul potte fi pi it bstăzl ca siguranţă. Parii, 2 ianuarie. »>ral *la France, annnţă, că| nn caile cabinet a plecat sămbătă, purtând »ine nn nltimat, adresat beinlni de T|h. Berlin, 2 ianuarie. rincipele moştenitor a făcnt ieri vizi-sale de anul nofi pe la ambasadori. inbasadornl Franţei, d. de Saint-Val pleacă la Paris. El se va opri la Frie-srnhe pentru a se intălni cn d. de aarck. Berlin, 2 ianuarie. pârâtul primind pe miniştri , le-ad ,ămit pontrn măsurile, ce le-ad luat pi iru a combate primejdiile ds temut irî, cari flră îndoială vor fi armate rreces. Impăratnl a adaos : ‘Va trebni, .iată atenţia gnveruulni »ă remăe con-c Arată asupra obiectului aci etnia,, Conatantinopol, 2 ianuarie, iradea antoriză pe Poartă de a nego-nn tractat definitiv cn Rasia. proclamaţia, pa Cgre Poarta o adreni ă alb vnezilor, ii invită a nu opune ici la cedarna Podgoriţeî şi Spnzulul cl >e Mnntenegru; la di o contra Poarta v fi silită a loa armele pentru 3 asigura •• tutarea tractatnlal de la Berlin. Ateu», 2 ianaarie. omisia greco-turc >aecă *5 V1 intrnni pentru a resolve dificultăţile relative (4*ettinnea graniţelor. RUCUREST1 \rinorI, cleo.) 3 I minrie. Ce este uu liberal, cAnd nuT la putere I Nimic, ba mal puţin decât nimic, căci este un om care trăieşte pe datorie, progresează de la z«ro pe o serie de cantităţi negative. Există oare o mal mare deosebire decăt intre liberalul la putere şi liberalul căzut î Cănd cad boierii de la jjjivern, unii pleacă la moşie şi se ’nfundă acolo spre a se descurca de datoriile, ce le a făcut ca miniştri ort ca deputaţi, căci pentru fiecare din deputaţii conservatori a fi la putere inseamnă a’şl jigni in teresele, a'şi lăsa porumbul să scape ’n buruieni, a vedea grădina pre-fâc6ndu-se in câmp şi câmpul in grădină, de ’nflorit ce e. Dar e tot astfel oare cu d-nir liberali? Cât timp conservatori! sunt căzuţi de la putere, găsesc vreme să’şl plătească datoriile, pe cari le-aă făcut când aft fost mari şi tari, — liberalii vice-versa, când sunt căzuţi, fac datorii, iar când apucă numai douâ săptămâni a fi mari şi tari, toate şi le plătesc. Astfel pentru conservatori bugetul ® 2 sarcină, purtată in 2 3 părţi chiar de ef, pentru liberali bugetul e un is-vor de venituri. Orcine’şf poate inchipui deci grozava deosebire intre patriotul liberal, cănd e sus şi când e jos. Când e sus, nu se incâlzeşte oare la soarele unei absolute libertăţi ? Pentru câte şi câte fantazil nu găseşte teren deschis ? Azi apără drepturile politice ale femeilor bunioară. Ştie prea bine, că nimeni n'are să 9e ia după capul d-9ale, nu crede Snsuşf, ceea ce zice, precum n’o cred nici cel cari ’l ascultă, dar totuşi a discuta asupra unui obiect atât de gingaş, face plăcere, dă ocazie la glume, nu tocmai de salon, apoi dacă respectivul apărător mal e şi pocit de feliul lui, poate spera, că cu toată uriciunea, cel puţin pe această cale estraordinarâ va câştiga zimbetul vr’unpl viitoare cetă-ţene alegătoare. Ba ăncă pentru că ştie să ucidă vremea in asemenea mod plăcut, mal ia şi diurnă. Alt-ceva când se d'scutâ vr'o lege serioasă, ca^e poate avea urmările cele mal grave pentru buna-starea poporului. Acolo nu se mal discută. Paragraf după paragraf sboa-râ votate, ca stâlpii liniei telegrafice, văzuţi din cupeaua de clasa in-tâia, iar daca totuşi se găseşte vre unul, care să ţie camera ’n loc cu lămuriri prea amănunţite, atunci un liberal după altul cască, pe rând se strecură la bufet, până ce prezidentul, c’un sentiment de secretă bu- curie că poate scăpa de pliroforisirl plicticoase, constată cu prefăcută tristeţă, că onorabila adunare nu mal e in complet. Iată dar existenţa plăcută a patriotului liberal, o pxistenţă, pe care-0 turbură numai visul aievea al a-dunâril de revizuire. Căţl dintre el nu simt in adâncul sfâşiatei inimi, că nu vor mal fi aleşi deputaţi ? Şi cănd un asemenea patriot işl incln-pueşte, că azi încă a tot puternic, măne deja poate ajunge să scrie psalmi pe câte 5 franci bucata pentru cucernica chinovie instalată in otelul Dacia, atunci i se rupe inima. A deveni peste noapte din stâlp al ţării stâlp de cafenea, iată jalnica perspectivă a multor patrioţi liberali. De aceia caută să’şl prelungească existenţa măcar până după sărbători. Nu’l vorba, sunt unii dintre d-lor, cari zavistuesc biata preoţime pentru neinsemnatele foloase, ce i la aduce discul şi sunt in contra sărbătorilor. Sunt dl. deputaţi, cari nu ’nţeleg decăt indreptâţirea talerului purtat printre veseli meseni de cătrâ cântăreţii de cafenele. Că bietul popă românesc e cel mal sărac popă din lume, pentru că lu-ându-i-să tot, nu s’a făcut nimic pentru el, că din cauza asta e redus a trăi din aceste venituri extraordinare ale bisericii, că e silit a răraăne incult din cauza perpetuei sale sărăcii, toate aceste sunt con-sideraţiunl retrograde, ruginite, nedemne d'o inimă — liberală. Cui ce’/ pasă, că el e ministrul Ini Dumnezeii şi crescătorul natural al poporului? Când e vorba, ca adunarea să facă niţel haz, sunt dd. deputaţi, cari sâ’l presure şi pe el ca sarea in bucate, pentru a 1 ridiculiza, pentru a'l răpi şi restul de autoritate spirituală, câtă i'a mal rămas. Din acest punt de vedere dar, din puntul de vedere al reculegerii şi al sfinţirii, dd. deputaţi nu prea sunt amici al sărbătorilor. Dar sărbătorile sunt hiaturi plăcute in mijlocul unei exisitenţe, pline de muncă serioasă, de cugetare adâncă şi de maturitate politică, cari caraeteri-sear.ă pe patrioţii liberali. Dar ţara are nevoe urgentă de cutare ori cutare lege, dar un venit considerabil al statului atărnă de votarea cutăm! proiect....? Aş! ţi al găsit sâ'l ţir la un loc, când sărbătorile zimbesc, când lenea relativă şi plăcutele nimicuri ale adunării pot să facă loc lenei absolute, orientale. Apoi cu căt vor vota mal ingrabâ legile, cu atât li se scurtează existenţa, cu atât mal aproape vine iasma adunării de revizuire, cu atât mal aproape prăpastia, in cari mulţi vor cădea, pentru a nu se mal in-tnarce nici odată. De aceea activitatea adunării urmăreşte astăzi in acelaş timp două scopuri : 1) prelungirea existenţei actuale 2) reclama electorală pentru existenţa viitoare. Astfel de ex. 1 gea pentru nein* strâinarea pâmănturilor foştilor clâ-caşl e o reclamă electorală. Dar când vine momentul hotăritor de-a'I da drumul, adunarea simte, că acest mijloc de reclamă electorală trebuie să fie ţinut in susfienso, economisit, până ce vor mal simţi pulsul, cum vor ieşi oare alegerile in adunarea de revizuire. Deci se pretextează modificările, introduse de senat, şi se pune legea la o parte. Căci daca— ferească Dumnezeu — n'ar avea perspectivă de-a fi aleşi din noii, la ce-ar risipi de geaba acest escelent foc de artificii, când ăl pot intrebuinţa cu succes altă dată. când vor fi in opoziţie, când vor putea arăta naţiei, ceeace dd-Ior aâ avut de gând să facă, dacă — dacă nu I oprea reacţia. Tot o reclamă electorală e istoria cu desfiinţarea monopolului tutunurilor. Luăm pe Dumnezeu de martor, că nu e unul dintre dd-lor, cari in fundul inimel să nu fie convins, cumcâ venitul tutunurilor e unul din cele mal sigure şi nu poate fi inlo-cuit deocamdată cu nici o altă dare şi că un gol brusc de atâtea milioane nu se poate acoperi cu nimic. Cu toate acestea dd-lor se prefac c’ar voi să desfiinţeze monopolul. Nu ’l vor desfiinţa, de asta poate fi sigur ori şi cine, dar promisiunea de-a o face, e o atât de ademenitoare reclamă electorală, incât ar fi chiar păcat, daca nu s’ar pune in scenă. Astfel cu inima împărţită intre dorinţa de-a se ţine grapă de un tre cut moale şi intre frica de îndoielnicul viitor, care zace ascuns in urnele electorale, adunarea şi-aâ votat vacanţe de Crăciun. 3DXTNT A.FATIA. împăratul Wilbelm a adresat rectorului Universitâţel din fireif9\vald o scrisoare, ca răspuns la felicitările adresate cu ocasia intoarcerel sale in Berlin, in care esprimâ ideile emise de el in discursul către primarul din Berlin. Suveranul Germaniei roagă Universitatea a respăndi această convingere: .că cultura ştienţifică a inteligenţei nu e de ajuns pentru a ridica nivelul moral al omului*, şi esprimâ speranţa că dncă această convingere in adevăr se va răspândi, naţiunea germană va afla simţimen-te capabile d’-a răsfrânge cu putere incurcăturile zilei. Iată numărul interdicţ îlor pro nunţnte in toată Germania din 21 Octombre până in 21 Decembre: s’aCi disolvat 144 adunări; s’ad suprimat şi interzis 44 ziare şi 157 publicaţii neperiodice. Aceste cifre se impart astfel: Pentru adunări, GI in Prusia, in Bivaria 1, in Saxonia 50 in Wurteuiburg 5. in Mare ducatul de Hessa 31, in Baden 14, la Weimar 1, in Brunswick 2, la Qotha 2. la Rentz 1, la Lippa 2, la Humburg 2. Pentru publicările neperiodice, in Prusia 104, in Bavaria 0, in Sixo-nia 17, in Brunswik 22, in Baden 1, la Gotha 1, la Reutz şi Ilambirg câte una. Anchetă făcută asupra cifrei per-d-rilor Rusiei pe câmpul de rpsboiu, sunt după globul următoarelor : Tufului oamenilor îngropaţi in peninsula Balcanilor se ridică la 120, 4 71, iar din acel trâmişi in Rusia ca bolnavi sad răniţi a fi perit 4 2. 050. Decifia totală a morţilor căzuţi in acest răsboiCi fără aepi din Asia mică s-* urcă la 172. 400 morţi. Una dintre cele mal importante ceştii, asupra căreia a fost chemată să hotărască in zilele din urmă comisia de orginizare a Itnmeliel Orientale, era crearea unui corp de geart-darmi. Comisarii ad recunoscut unanim că simpli! geandarmi trebuesc luaţi din toate clasele populaţiei n-mestecate ale provinciei. Sad ridicat greutăţi in priviuţa colaţiunel funcţiilor oficereşti, şi mal cu seamă iu privinţa giadulul comandantului. Se prevedea că numirea mabometanilor, chiar intr’un număr strins, la gradul de ofiţer, va produce o ferbere intre bulgari. D’altă—parte încredinţând bulgarilor toate funcţiile de ofiţeri, probabil că va da naştere unei nemulţumiri profunde intre populaţia musulmană. Era pe faţă că in fine vor fi siliţi a recurge la plemente străine corespunzătoare atât condiţiilor mi* litâreştT, căt şi celor politice actuale, şi cari bueurându-se de simpatiile poporului vor chizăşui interesele acestuia şi vor cruţa susceptibilităţile marilor puteri. l)in felurite punte de vpdere se va esclude dinainte candidatura ofleerilor ruşi şi en-gleji. Comisia deci ’şi-a aruncat ochii pentru postul de comandant asupra unui francez, care se află in condiţiile de neutralitate cerută, colonelul Vatulis, de origine Levantin: d. T I M P D L Vitalis cunoaşte foarte bine orientul şi nmf cu seninii liuinelia, in care are proprietăţi. El trece de iun militar consumat; a luat parte Ia r&koiul Crimeei, U compauiele Italici şi ale Mexicului, şi-a luptat împotriva cabvlilor ca oficer in legiunea străină. Intre altele 11 se laudă energia şi înaltul simţmiânt de dreptate. Comandantul corpului de gendar merie din liuinelia orientală a şi presintat comisiei proiectul pentru formarea unui regiment compus de batalioane, fie-care de căte 1000 oameni. Proiectul fu adoptat. Statele majore ale batalioanelor vor avea scaunele lor la Filipopoli, Slivuo şi Bur-gaz. Toţi ofiţeri vor fi francezi. Subofiţeri vor fi de aceaşi naţionalitate; el vor n angajaţi pentru a ani in calitate numai de instructori. Grecii Uumelel revenind la liotă-rirl mal inţelepte, ad inceput a cunoaşte că oposiţia lor n’avea sorţi de isbăn lă. şi acum se silesc a desfăşura, in limitele legalităţii, o activitate mal de folos individualităţ lor naţionale. Această activitate se manifestă prin formarea unul organ, ce vi apăra interesele elinilor in Buinelia orientală. Guvernatorul g-neral. d. Stalipiue la care s'aD adr- sat in acest scop un nutuâr oare-care din notabilii greci al oraşului nostru, mai ăntâiu a văzut lucrul cu ochi puţin favorabili şi a intiirziat cu răspunsul. Iu fine, temăndu-se d'a nu fi acusat. de parţialitate, a dat autorisarea cerută. Ziarul din cestie se va numi Filipopoli. el va apărea iu limbele greacă şi franceză. Este de presupus că toţi grecii Traeiel se vor pune sub steagul ce va arbora noul jurnal. taman. Momentul acesta na sosit cestiune de formă, intrucât punem Ancă. căci acuma presenţa a două greutate pe aceea, ca principiul su-camere n’ar da loc de. ăt la desb i- veranităţil sultanului să fie păstrat teri zadarnice şi pătimaşa, c nl ar asupra celor două provincii ocu >ate. turbura ţara, fără a l aduce vr'un Ştiţi, că cu Grecia am inceput a-folos. lutâi trebue să regulăm ce- semen a t.r.ictâri pentru o inţelega-stiunile externe pendente, să mal re il-llnitivâ, şi că primul uostru măturăm inlăuntru, să restabilim o c uni sar e un oiu. care are toată in-orăuduială statornică şi după aceia crederea noastră şi o merită. Gre-abia vom convoca pari iment.nl. cu cil vor găsi, că le oferim puţin: dar a căruia ajutor vom elabora legde interesele noestre vitale ne opresc de reformă şi reorganizare. Mâ bi- de-a merge mal departe. Sperăm, că Grecia nu va refuza măna ce i-o Programa Ini âkairtMldiii-piişa Corespon ienţa politică spune, că marele vizir Chaireddin a invitat la sine pe corespondenţii unor trei mari jurnale europene, pentru a le comunica programa sa. Eie-cine care se interesează de soarta ţârii noastre — zise vizirii — recunoaşte urgenţa unor reforme şi Sultanul a avut bună-voinţă de a mâ chema la a .est post, ca sa ’n-cep opera reformei. Sper. că vom isbuti; ambiţia tu-a este, ca prin dreptate şi echitate să fiu omul a-deveruliu şi al progresului. Ai-eia, cari aU citit modestele, mele scrieri ştiu că sunt amic al regimului constituţional şi parlamentar. Intenţia mea este deci, de a atrage la guvernarea ţării pe reprezentanţii el şi îndată ce mă vor iei ta împrejurările, vom ronvo-t parlamentul n- zuio asemenea pe preţiosul sprijin al Sultauulul, al cărui patriotism e admirabil. Din nenorocire nu vă spun nimic noU cu asta — Sultanul sufere de multă nelinişte din cauza spaimelor vehemente şi a ingrijiri-lor. Alarmat cu drept cuvănt prin atentatele vrednice de pedeapsă asupra tronului săă, a ajuns să vază pretutindenea intrigi ş. comploturi. l)e-colo vin", că nici cănd nu se ncrede pe deplin iu oamenii pe care’I face consiliaril săi şi că miniştrii nu ştiQ nici cănd, de sunt ■ad nu siguri de sprijinul lui. Această împrejurare, pe care vă rog s'o accentuaţi in corespondenţele d-v., face foarte grea poziţia mave-lul-vizir. Mă puteţi crede domuilor, că un Thiers, un Guizot, un Bal-meiston u'.ir şti ce să facă şi cum să guverneze iu asemenea împrejurări, ba ar găsi. că sarcina e prea grea pentru umer i lor. Aceas â in-credere există azi iutr’un grad nesuficient şi cu toate acestea ea e condiţia neapărată a conlucrării armonice a celor trei factori, Mă voiâ grăbi a sprijini toate ideile bune ce mi se vor da. Acel cari le a0, fie ’n afaceri fiuanţisre, fie do admi nistraţie, poliţie sau justiţie, a'aă decăt să vie la mine, sunt gata să' ascult şi aceasta va avea pentru mine o mal mare valoare, decăt dacă incep a da in miniştri şi a ponegri guvernul, precum se ’ntămplă aceasta — o şti Ci — in biurourile Porţii şi in cafenelele din Stambul Vonl fi aspru cu cărtitoril sistematici şi recunoscător pentru oam nil serioşi, cari cu bună intenţie ne vor da sfaturi bun-. Suntem gata a in cepe opera reformei. Colegul meD Said paşa se ocupă cu reorganiza rea departamentului justiţiei, cu instalarea de notari ş. a. m. d. Căt despre cestiunile externe, suntem tocmai in ajunul de-a ne 'nţe lege cu Rusia, care doreşte o inţe-legere tot cu atăta căldură ca şi noi. Rusia ne a făcut propunerile el şi n curănd ’l vom comunica şi noi p'ale noastre, cari nu diferă cu mult de ale el. Cestiunea Podgoriţef presiuta ăneâ unele greutăţi, dar nu din partea noastră, ci din partea populaţiei musulmane din acel ţinut. Această populaţiune nu vrea iucă să emigreze, de şi i-arn oferit pământuri in-tr'alt loc şi nu vrea nici să recunoască schimbarea de stăpânire. E insă intinţiunea noastră serioasă dea executa tractatul şi de-a revoca incurănd autorităţile otomane de acolo. Cu Austria ne vom Înţelege şi mal uşor. Ceea ce ne d -sparte e numai întindem. Vizirul incheiă ast-fel: „Acum d-lor, ştiţi ce ştia şi etl.* După care cel trei corespondenţi se depărtară. Turburările din Rusia Manifesterile universitare ce aă avut loc acum ia urmă la Peterburg, şi caracterul politic ce li s’a atribuit, atrag din noo atenţia asupra stării interioare a Rusiei. Aceste incidente nu sunt singure şi izolate, oi st lă din nenorocire in legătură cu o intreagâ mişcare de acte ostile şi de protestări vehemente îndreptate O temere importantă şi temeinică poate naşte la vederea acestor mişcări, Ideile demagogice in Rusia nu vor triumfa dacă vor fi propagate numai prin violenţă şi de către turburătorii de atrade ; se n işte insă întrebarea: oare la spat-le acestor partide înaintate, cari sunt ca nişte ante-garde. ca nişte copil perduţl al revoluţiei, nu cumva vine o armată compactă compusă din elemente conservatoare şi moderate ale naţiei, şi cari, fără a urma aceleaşi căi rătăcite, iuaintează incet către cucerirea unul noii regim? Cu siguranţă nu se poate spune daca aceste aspiraţiunl sunt comunejiuarel majo rităţl a poporului rusesc ; ceea ce insă se poate afirma, este că ele există iu mare parte la naţ>a rusească. 0 simptomâ supărătoare, şi care i n acelaşi timp este un indice sigur al dorinţil n iţiel ruseşti d’a căpăta o schimbare de regim conform progresului modern, este simpatia ce întâlneşte pretutindeni in Rusia manifestările politice ce aă avut loc la Petersuurg, la Moscva şi in alte oraşe. De unde provine aceastăsim• patie? Cum s’a putut forma această in potriva autorităţilor constituite 1,eBa‘urft “or;lla- or[ clU Je slabă ar n, intre clasele aşa de deosebite ale ”-------------------- Din lucrurile diferitelor secţiuni^ donări?, resultă că toate aQ * iu consideraţiuue a proioctalnî sariQ pentru apărarea §i susţine: reBslor noastre ca stat recunoscut independent; fiind-că prevede o repj traţiune mai directă, mai comple<| mal iu raport cu noua situaţiune s’a creat in mijlocul marii familii % terilor europene. Cn toate acestea, Becţianile, fără q| singura escepţiune, primind proiectul principii ad fost animate de acelaţ s| de prndenţă şi de economie insărci pe delegaţii lor să caute şi să Btubili acel nod sistem de represintare pe o potrivită cu resursele noastre finan fără insa ca acea representare să hei sită de prestigiul necesir demnităţii tre naţionale. In acest sens, mal tonte ţiuuile ad formulat amendamente ep< care ad fost susţinute de delegaţii lor r* pectivî şi deBpre cari se va da stârni cursul acestui raport. Domnilor Deputaţi, FOILETONUL „TIMPULUI PESTE CAP EIvULE GABORIEAU PARI Ei A DOV (îciic ralul 1 Vloi’tjc. (urmare.— Vezi .Tiuiml* dela 21 doceumij Pe timpul cât dejunase mişuitourea fi-sionomi-) a bulev.ir.lub.il se schimb ir-1, mulţi meu era iu .1 compacţii, dur gravă şi tăcuţii. Glumeţe şi bitjocurile amuţiseră. Nu urni se auzia strigătul de J < Saluguc, care făcuse pe soldaţii de linie să caste ochii. Situaţi* era incordată. S’ar fi putut zic) că fiecire iuţelegea că moinentol hotărător eru aproape, când cele mal nînrl evenimente atărnă de un fir de aţă, C-ă se iifUB io acest minut suprem de care depinde cele mai bine combinate operaţii. O imenii cn ciiimeg-, d-cembristil, cum «r.aă numiţi atunci, dispăruseră dopa trotuar. Dir bl sosea esc idro m»l« d- lăncerl eriiB mal numeroase. Ei nn incetuB d’a veni şi d’a merge delii MaJe'eiua la Bas-tila, ţinând comunicarea trnpelor din câmpurile Eiysee şi celor ce campafl in cartierul Du Tdmple şi din Hdtel-de-Vîlla.. — Se bat nndeva? întreba ici şi colo d. D'icoudray. — Dl. S’aB ridicat biricade in Btradn Transuouain, Esaubonrg şi Grenetat. De sigur demnul burgez începea să simţă iar ceva din ceace simţise de cn dimineaţa, cănd deodată, pe la patru ore, începu eă circuloze printre uceastâ nenumărată mulţime o rumoare profundă, şi răpede cu fiorul uuel descărcaturi electrice. — Ce e? iutrebă d. Dicoudray pa doi tineri pe cari ăl lovi cn coatele. — AI citit proclamaţia lui Saiut-Ar-Dand ? — Nu. Unde e? — Drace, in toat) colţurile. Domnnl rentier se aII i in capa! fobur-hului Poissonicrp. Coti pe cea d’ăntăiB stradă ce intălni, şi citi iu mijlocul strigătelor de indignare a două sate persoane adniiat - înaintea unui afiş : şi in potriva regimului guvernamen tal ce există in Rusia. Daca poate cine-va să jmlece situaţia reală ; ţârii Jupe faptele de asemenea na tură, poate şi admite că impfirâţia ţarilor este serios ameninţată prin frământarea pasiunilor demagogice şi prin nrzirea societăţilor secrete, ciri urmăresc cu atâta ineâpâţinare şi îndrăzneală sfărâmarea ordinii de lucruri stabilită. Guvernul rusesc se ’nţelege luptă din toate puterile ca să nâbuşeascâ şi să stingă vâlvoa rea ce i-a aprins in sinul ţârii ti-neritul prea neastâmpârat şi turburător din fire. Adevârul este că partidele turburătorilor nu sunt iucă prea numeroase, nici prea puternice, ca să 'şl poată ajunge numai d9 cât scopul lor distrugâtor ; tăria lor stă mal mult in îndrăzneală, şi de ocamdatâ nn pot alta decăt să aţiţe şi se sguiue iinpărăţia la suprafaţă Aşa, bunioarâ, mişcarea acestor partite manifestându-se uneori cu violenţă, prin asasinate, produce un cutremur viii in lumea rusească care, până să se restabilească liniştea şi să dispară cu to-tulte meriL şi nedomiririle poporului, face a se crede, că partidele turburătorilor ar avea destulă putere ca la un moment dat să restoarne toată cheresteaoa impârăţiel. Astfel a fost atentatul Vierel Sasu-licl; ast-fel a fost asasinatul generalul Metzentzoff, capul suprem al poliţiei impârâteştl, rari aCi produs atâta agitare iu Rusia. Deşi aceste fipte, tocmai că sunt izolate şi prea violente, u’ar trebui să serve*de te-meiii pentru o apreţuire exactă saâ chiar aproximativă a puterii acestor partide, produc insă o turburare foarte demoralizâtoare iu lumea rusească, şi des repetate fac convingerea că râul, deşi poate nu l de moarte, insă e foarte primejdios pentru starea politică şi socială a im-pârâţiel. populaţiei, unele supuse, ascultă tcare şi devotate, altele infrângâtoare orl-cârelleglşi compuse in mare parte din demagogii şi din conspişiratori) Pentru ce şi cum? Patru că există in natură nişte finitâţl secrete comune tutulor oameinlor, şitdespre cari un guvern cuminte trebue in tot-dea-una să ţie seama. Popoarele simpatizează, din nefericire penfru ole, fără voie-O, cu aceia carp intr’un scop politic sad de interes general, Atentează la ordine şi protestează cu brutalitate pe calea faptului in potriva unei legi, pe cari, o cred ne dreaptă. Aceste mani testări există in toate ţârile şi mal ales in Rusia, unde presiunea politică fiiinj mal mare, şi efectele râspund fireşte cauzei ce le a produs, Ast-fel seeplică mărturiile de simpatie publică date acum căte-va luni Vierel Zisuliclşi acele, nu mal puţin semnificative, ce le-ati obţinut studenţii facultăţii de medic nă. autorii celei din urmă manifestări. O telegramă adresată din Petersburg către ua ziar german din Berlin asigură, că „studenţii turburători se bucură de simpatiile mas selor poporului." Ştiţi bine câ, conform dreptului i uuţioutd, fie-care din naţiunile de sine' tătoare snnt considerate ca persoane rale, capabile de a lucra şi de a coutr unele cn altele. De acolo reealtS sistemul internaţii de relaţinnl reciproce, nn direct cuiu*g relaţinnile intre indivizii nnnî stat, direct prin persoane care le represintăl ceste relaţinni se fac din parte paterii t secutive, ca puterea activă a nuni sta Iată pentru ce nn stat independent delal gă miniştrii şi consulii bSI, şi primeşto' prin reciprocitate miniştrii şi consulii stw t; Domnilor Deputaţi, Comitetul delegaţilor d-roastră, pentru erostirei proiectului de lege suplimentară, relativă la legaţinnile şi consulatele române iu Btreinătate, precum şi la admi-nistraţiunea centrală a miuisternlni afacerilor străiue, şi compns din: D I. Codrescu . . . I Al. Ştirbei .... * * » II D. Cariagdi . . . • • ) 111 G VdrneBcn . , . IV Dimitrie Ioneacu . . . . » V G. Chiţa..... * * * > VI D. Ghica..... VII intrnninda-se in zilele de IU (i 11 decembre treent, a luat in studiB şi in des batere acest project de lege. „Locuitori al Parisului, .Ministrul de răsbol. „Având iu vedero legea Btăre! de asediu. „Decretă : „Orice individ prins ridicând saB npă-„răni o baricadă, saB cu arma in mănn, va fi împuşcat. .general de divizie, min-stru de resbol. Le ILjr ile Saint-rhnanei. Era scurt, precis şi ssînnificativ. Iu şsspte rânduri toată politica lovi-tnrel din 2 Dec. 1851. — Of! făcn d. Ducondraj consternat i revoltat: oh !... Şi totuşi, departe d’a stinge resistenţa, aceasta ameninţare părea că a aţiţă. — I tată ce voise, găngăvi nn bătrăn cn barba albă; le trebns un pret-xt pentrn angaja trupele!... Mii iu acelaşi moment, ca şi cum şi-ar întări cuvintele, o violentă descărcătură de pnştl rSsană ia Bpre Gravilliers. Şi pnţin depă aceea trecn găfăind nn tânăr : — 1 ii strada Aomaine, strigă el, ee cioc o «sc răB; daceţi-vă, eB mă dnc eă caut o puşcă. Se pare că mal mulţi avură aceeaşi idee, căci doi paşi mal incolo, d. Dncon-dray văzu an prăvăliaş inchizend obloanele şi scriind d'asupra cn cretă; „Armele s'aB impărţit.‘ Curend veni noaptea ; Împuşcăturile de-veneaB tot mai rare, şi nu se ranl auziaB de căt din cănd in cănd... Cu ajutora! coutelor sale domnnl rentier isbuti a ajunge pană la caBtslnt Apelor, cănd de odată un strigăt teribil eşi din o mie de peptnri, armat di o sardă dnrăitnrâ... el se Bimţia ,tras de mişcarea iresistibilă a mulţime!... O feniee a cărei pălărie ăi căzuse, şi care trăgea după ea o copiliţă, se lipia de el on desperare strigănd : — In nnmele cerului I Scapă'm! copilul! El cercă să ’I dea ajutor, dar o ciocnite violentă ăl trinti de nu nrbore, el văzn d'asupra capnlul seB lucirea unei săbii... şi iuchisj ochii Cănd ăi redeschise nnrnal era nimic. Terenul era gol giur imprejurnl Ini ; mulţimea fugea speriată in toata părţile, şi căţlva oameni stringeaB pe răniţi. Lănceril descărnaseră armele. taior cn care se afli ia relaţinne. Strict vorbind, nici nn stat nu este obligat priv dreptul internaţional de a primi saB a trimite repreeentanţi, insă usnl nuiverssl i făcut din acest principii! o cestiune de bonă cnviidţă şi de datorie reciprocă, supo-să fiieSte condiţinni or financiara care m pot fi trecute cn vederea. Noi credem că acest proiect de ieg»S modificările cari i s’a făcot de către ml, iu comitetul delegaţilor, corespunde ca totul cariaţilor actuale ale ţârii, in privifl relaţianilor sale ca stat independent, cele-alte state a te Europei, fără a •! acest sistem de representare pe o potrevită cu mij oacele noastre. Toate secţiunile Adunării, fiind inspirai de acelaş principifi de economie, s'aB de osebit nnrnal in modal de aplicare al ceetai principia. Toate aceste secţianl, j-fară din secţianea Vil aB fost de păr a se face scăderi in lefurile personalului şi in cheltnelile de representare, menţioM cn mici modificaţinnî posturile create pm proiectai de lege al gnvernnlni. SecţennN Yll-a insă, având in vedere că retribaţi-anile şi cheltuielile de representaţinne dupii proiectai de lege al gnverdnnlni, nn salt esagerate, şi corespund exiginţelor lorst- , şi cu cerinţele unei reprsseataţianl iii> I deşte, dară la inălţimea sitnaţiunil salo, j a pref rat o reducere in posturile prevî-zute prin art. I şi XII, adică de a institui legaţinni mai puţine, dară suficient] retribuite, de căt de a crea Iegaţiuni n sa numeroase, dară râB retribuite. Această i piniune a prevalat io comitetnl delegaţilor, dnpă cuui voiB avea onoare a vă a-râta prin modificările cari b\< introdus, şi pe care vă rog a le admite pe toate n represiutâud reducţinnile posibile ce sepofl •o — Ah 1 asta nn va trece ncmai aşa. j murmura demnul rentier stringând pumnii, mune... măne 1... Iutr'adevâr pentru el, care cnnoştvsf I’arisnl atăt de bine, totul prevestea pe trn măne ziua resbnnării. Nici odată nn i ee păru vr’o inişuanl revoluţionară mal accentuată şi mai pu-f ternicA ca cea din seara de 2 decembre] 1851. La toate colţurile etradilor prin cărei trecea se formaB grape sonibre, amerin- j ţătoare, din care se anzia cănd vocea unul! orator, cănd protestări puternice, şi nu se revolta numai burgezia, bluzele se atne-1 stecaB cn paltoanele, şi manile înăsprite Btringeafi mănile înmănuşate. Apoi ici şi colo se ridicaB bazele baricadelor... Dar graba sa era mare d'a se intălni l cn d-na Dalorge, şi trecând o birje goală, I el o opri. vin Noaptea venise de mnlt, cănd d. Dn-condray sosi la villa din strada Saint-Claire, şi pentrn prima oară trăgând clopotul se gândea la modul cum va da so- TIMPU L jf5' in acest serviciu, aţa cnm ni se pre- ( de către guvern. fcOupa ce comisinnea d-voastră a lnatin < aideraţione acest proiect de lege» s'a tt in deebatere articolele din care se npone, şi voifl avea onoare a vă da sea-| de modificările cari s'aB introdus in fleac dintr'gnsele. • la art. 1, eonformăndn-se cn principiul ia in discnţinnea generală, adică că r preferabil a rednce nnnărul postnri-legaţinnilor, de căt a rednce din per-Balul saB din rennmeraţinnile alocate otro fie-care post in parte, de aceea fără jicnţinne, s'a eliminat postai de la Berna, i re represintă o economie de 53,722 lei. i.t pentru postările cele nnoî de la Brue-I les-Baga ţi Athena, admiţăndn-se prin-| iîq] oontopiril a donă legaţionl, cea d’ăn-;a s’a contopit cu legaţiunea din Paris, icea d'a dona cn aceia din Constau tino-I. Sânt dator a vg spune insă, că t-i„tă unificare, admisă de msjoritats co-siuniî d-voastră, fi reprsssntănd incă o i iDomie de 112,71-i 1. n. nu a fost ad-reă de d. ministru care a susţinut in-oţsrea acestor dong posturi, precum şi minoritatea comisiunii, compusă de d. oescu fi d. Cariagdi. Art. III precum s'a redactat de gavern i crezut că impune tntulor legaţinuilor un t>; rsonal complect fără a le lăsa latitudi-i de a reduce acest personal, coufonu 'inţele Iacale cari sunt supuse la varia-V |ni continue. Pentru a lăsa dar această etudine, s’a inlocuit cuvintele: de ănte-şi a doua clasă saB secretarii interpreţi u cuvintile fie de clasa inteiB, fie de sa a doua, fie de interpreţi. I entrn a evite asemenea orl-ce abns care putea avea Ioc printr'o interpretare rea I articolului 5, rechiemănd in administra-nea centrală pe vr un titular de lega-ne cu personalul sgQ, fi cerănd o Bine-:ă ilimitată s’aB modificat cuvintele: pot intrebuinţite prin cuvintele: pot fi tim-■al chemate şi intrebuinţate. M l a art. VI cnvgntul de ,dragomanI* înlocuit prin cuvgctul >translatori.< Art. VII a dat loc la mnltă discnţiune, t in sănul secţiunilor d-v, căt fe in co-: latul delegaţilor.—Pretutindeni s’a maI -«tat ideia că acest articol acordă prea I ti privilegiuri unul simpla regulament ti o lege BpecialS, in privinţa admisi-‘I ităţii şi înaintării, ar presenta mal multe l anţil. cecţiunea VII admisese acest regulament l ai ca provisoriB pănă la facerea unei I i speciale, inBă, comitetul delegaţilor a i nis regulamentul permanent pentru drep-i ile fi obligaţiunile personalului legaţii i, snpuind cestiunile de admisibilitate I de inaintarea unor oondiţinni fixate ] i tr’o lege specială. De aceea, acest arI ol, in acord cu guvernul, a fost inlo-* precum urmează: .Art. VII. O lege specială va determina •ndiţinnile de admisibilitate fi de inain-re al intregului personal al legaţiunii. septurile fi obligaţiunile acestui perso i nai, se vor determina printr’un regu-i lent de administraţiune publică.* Venind acum la titlul 2 relativ la per-4 aiul consular ; in art. 12 proiectul gn-1 mulul prevede : 1) Consulii trimişi fi i tihniţi; 2) Consuli locali fi neretribuiţi. I e nu fapt constatat că toate puterile I ropei posedă consuli neretribuiţi, streini ■ înnlteori cănd nu se găsesc naţionali, i localităţile unde snut numiţi fi cănd i Breşele (grei o reclamă. Iasă. fiindcă B'ar i c eală de misia Iul văduvei amicului sgB No'j voiB ascnnde nimic, cugeta el. r nimic... decăt sentimentul de prudenţă c ru’a făcut să nn ’ml spun numele, fi t icare poate că nn ’l va pricepe orlcăt c maturai este. HI se aftepta d’alt-mintrelea d’a o afla c licită de desperare, sfăfiată de nelinifte i [privinţa sa, fi abia in stare d’a gl as- t ia 7 îl o găsi in salon, ca şi altă-dată, pe c >d trăia generalul , ţiind pe fiicăsa pe . nchî, pe cănd Raymond gfl făcea te-■ le pentru a doa zi. Ca era tot palidă, fi obrajii feţei tră-lacrime proaspete; dar tăria privire! f ncreţiturile banelor arătafi hotărirea el a tornică d'a rămânea napăsătoare, orice s putea iDtămpla. ’ănd intră d. Dncoodraj, sa Se sculă , et fi ăl salută, zicănd cu tonnl cel mal I ftit. . . Hei bine I domnule I... ;i rămăsese mut fi oare-cum încurcat a nape de ufă. Sicîodată nn i e’a părut să vadă o fe--w atăt de impunătoare, ca această vg- putea da o prea mare latitudine prin acest articol răB interpretat, comisiuuea d-voastră a crezut că cuvăntul «locali, s’ar putea fterge cu avantaj; fi a modificat cuvintele ; .consulii trimiţi ţi retribuiţi, prin ‘coneuliUretribuiţî,, fi .consuli locali fi neretribuiţî, prin cuvintele «consulii neretribuiţi., Guvernul insă, pe aliniatul 4 din art. 10 diu Constituţiuue, care permite iu ca suri eecepţiouale străinilor de a ocupa funcţiuni pub’ice, fi pe marea utilitate a consulatelor neretribuite, a căror creaţiuue gi facilita prin caracterul onorific al postului s’a opus la această modificare. La art. 15 e’aB eliminat, in acord cu guvernul, posturile următoare de consulate retribuite : 1) lleuil care rdpresintă o economie de 6,060 lei; 2) Salonicul care reprezintă o economie de 12,726 fi Vidinnl de 6,060 lei, adică peste tot o reducţiune de 24,846 lei. Subscrisul in minoritate am propus suprimarea unui consulat retribuit la Alexandria in Egipt, opiuănd că un consulat nere-tribnit ar fi indestul iu acel loc, unde avem interese mal mici, comparate cn alte locuri. Majoritatea comitetului delegaţilor a adaos incă un consulat la Timifoara, representăud uu spor de 6,060 lei, adică rsducănd economiile făcute in acest articol, la ţifra de 18,786. Minoritatea comieiune! insă, nu a aprobat acest adios. Trebuie să vă atrag incă atenţiunea asupra aliniatului adaos de noi la finele acsBtul articol prin care se stipulează că aceste an-torităţl consulare nn ae vor infiinţi toate deodată, ci treptat cn resursele bugetare, astfel incăt acest aliniat lasă loc şi la alte economii cari se pot face cn ocaziunea votărel bogatului minUt .rulai afacerilor străine. Proiectai guvernului, in ceeace priveşte art. 16 pănă la 29 inclusiv, s'a primit întocmai afară de ştergerea cnvăntnlui‘viceconsulii, la art. 16 şi inlocuirea cuvăutu-lul «erecţiuue, prin cuvăntul «infiiuţare, la art. 18. Art. 20. Pentru cuvintele esprimate la art. 7 s'a pus in armonie cu sol artiolc. La art. XXI cuvăntul de naţionalii s'a inlocuit cu conaţionali şi cu mici diferenţe de redacţie s'a primit întocmai de fi s'a emis o opinie de a se fixa termenlle de apel oonform codului civil. Ie vedere insă că distanţele sunt cn mult mai mari de ceea ce snnt in interiorul ţării noastre această opiniune nn a prevalat. Ari. XXIII se redactează, ch'ria consulatelor retribuite eete înscrisă, in loc de chiria locului consulatelor generale pentru a evita cheltuiala plăţii de chitii ia consulatele neretribuite. Din art. XXIV b’b şters cuvăntul ro-măn ca inţslegănda-se de eine, fi in loc de 3 funcţionari prevăzuţi ca compuiud comisia de anchetă s’a pus 2 funcţionari că prcsentăod mal mare înlesnire fi mal puţine cheltneli pentru localităţi departe. La art. XXIV tabloul presentat de guvern fixând personalul fi tratamentul ad-miuistraţiuniî centrale fi care represintă nn spor de cheltuelî de 25,920 lei noi, se inlocueţte prin tabloul actual din bugetul anului acestuia cu un singur adaos de nu caligraf a 200 lei pe lună; ceea ce reprezintă o economie asupra proiectului guvernului de lei 23,520. Art. XXVII se fterge ca creând prea multe destiucţiuul inutile. S’aB făcut afară de modificările in ta- duvă, in care escesnl durerii părea că a nimicit orice simţire, fi care trăind avea răceala unei marmure de etatue. Repetând intrebarea sa, el se apropie de ba privind pe Raymood cn o mifeare din gene, care părea a zice : — Pot vorbi inaintea acestui copil 7 — Fiul meB trebue să cunoască orice imprejurare a morţel tatălui esfi, d-!e Du-coudray, zise d-ua Delorge... Poate că in-tr’o zi va fi chemat să ăl răsbune. Vorbeşte deci fără temere... Domnul rentier se puse jos ţi istorisi cu o estraordinară volubilitate, mască a ză-păcelel sale, evenimentele zilei, arătănd faţa Parisului, atitudinea mulţime), ţi pericolele ce infruntaee. — Dar Cornevin 7 intrernpss d-na Delorge, al văzut pe acel răndaţ al grajdurilor dela Elysâa 7 — N’am văzut decăt pe femea ea, răspunse bunul om. Şi espuse in grabă acea ce DUrnia el înfiorătorul adevăr, intreru-păudu-ee din cănd in cănd, de temere d'a nu speria pe d-na D'lorge. Ea nici că clipi, fi cn accentul săB de ghiaţă adăugă : belele b, b fi c de care s'a vorbit mal sus, in tabela A o economie de 4,000 lei, reducănd cheltuelile de represintare la Pe-tersburg, la ţifra de 36,000 lei, in loc de 40.000 fi puindu-le pe aceleţ picior cu cheltuelile de represintare a tntulor celor alte oraşs principale diu Europa. La tabela litera B s’a şters ţifra de 1.000 de lei noi, chieltuill de represen-tare a consulatelor generale afiră de acela diu capitala Bulgariei. Aceste consulate generale sunt 4 după statul ministerului afacerilor străine, astfel incăt această reducere represintă o ţifră de 3,000 lei. Minoritatea, represintată prin subsemnatul, a ţfost pentru menţinerea acestor cheltuelî de represintare la portul Boda-Pesta diu cauza importanţei oraşului. Iată d-lor deputaţi modificările care s'aB făcut acestui proiect de lege de către comisia-nea d-voastre, aceste roodificaţiuni repre-siută in total o economie netă de 241,152 lei, nducănd budgetul ministeriului afacerilor streine, precum s’ar presinta după proiectul guvernului in ţifra de 1,523,131 lei, bani 76, la ţifra de 1,281,979, bani 06; făcănd abstracţiune totală de economiile posibile prin modificările introduse de uol la art. III fi XV. Şi vă rog, d-lor deputaţi, să bine-voiţl a aproba aceste modificări ca repreBintănd economiile cele mal posible de făcut fără a prejudicia prestigiul represiutaţiuuei noastre in etreiuă-t te căria i se impune multe adaose prin posiţiunea nouă ce ni s'a creat dela tractatul diu Birlin. Raportor, Dimitrie loan Ghica. LEGE SUPLIMENTARA Relativă la lecaţiunile şl consulat» le ro-înăne in străinătate precum şi la administraţia centrală a ministerului afacerilor streine. Modificat de comitetul delegaţilor TITLUL I T e g u ţ i u ii I Despre personalul diplomatic. Art. I. Sunt instituite legaţinnl in posturile următoare : 1. Berlin. 2. Belgrad. 3. Coastautinopol-Atena. 4. Londra. 5. Paris-Bruxelles-Haga. 6. Roma. 7. Petereburg. 8. fi Viena. Art. 2. Titlul fi clasa agenţilor dip’o-matici sunt determinate prin decret domnesc in urma avisulul consiliului de mi-niftri. Art. 3. Secretari de legaţione, fie de clasa I, fie de clasa II, fie interpreţi snnt aşezaţi la diferitele posturi diplomatice ; el pot primi titlul şi face funcţiunile de cancelarii. Art. 4. Diferitele lagaţiunl pot avea a-taşaţl neretribuiţi. Art. 5. Şefii miaianilor diplomatice precum şi personalul legaţinuilor, fără excep-ţiune de grad, pot fi timporal chemaţi fi intrebuinţaţl in edmiuistraţiunea generalS a ministerului afacerilor streine cănd interesele serviciului vor cere precenţa lor. In acest caz ei ăfi conservă gradul fi se bucură de alocaţiuuile afectate postului lor. Art. 6. Dragomani pot fi ataşaţi la le-gaţincile diu Orient. Art. 7. O lege specială va determina condiţiunile de admisibilitate şi de iuaiu- — Nefericire mare! Dar mă aşteptam la afa ceva... Şi domnul rentier grăbindn-ss a adăuga că de sigur Lornavin va reveni, că nu pot pune la opreală un cetăţean... — De ce, ăl întrerupse ea, cauţi eă ne faci să sper acea ce nici d-ta nn poţi spera. AceBt biet băiat era nn martor prea puternic ca aă nn ’l depărteze in nn mod saB in altul... Cu căt se părea mal cin-atitit... cu atăt era mal de temut... Desigur era spionat şi venind la iniue s'a denunţat singur... Circumstanţele eraB prea favorabile pentru a nu Be folosi de ele... Ce e nn om, te intreb, in aceşti timpi de tulburări politice? Mal puţin decăt uu paiB bătut de văut. D. Ducoudray se eimţia tremarundu-l inima... — Mal puţin decăt un paiB ! Cugeta el fi cn ce ton o zice! brrr... — Ceea ce ne poate inspira speranţă fi curaj, e că lovitnra de stat nn va iubiţi — Ei va isbuti, domnule. — Oh! mă iartă ; acum am cutreierat Parisul fi mă pricep la revoluţii atăt, ca eă pot fi sigur. (Va urma). tare al intregului personal al legiţiunil. Drepturile şi obligaţiunile acestui personal se vor determina printr’un regulament de administraţiune pub’icu. Art. VIII. Tratamentul fix al fie-aărul şef de legiţiune este de 1,500 Iei pe lună, Şeful misiunii mal primefte, pa lângă acest tratament fix, o snmă sub titlul de cheltuelî de repres'ntare, de cancelarie, de nţierl şi alt ile. Această samă, care este det rminată după cundiţiunile particulare al fie-cărol post fi acumpetea relativă a vieţii iu fie-care reşedinţă, formează nn capitol special in budgetul anual a ministerului aficerilor streine, conform tabloului aci anexat Bub litera A. Art. 0, Secretarii de ăutăia clasă se vor bucura de un tratament fix de 1,000 lei pe lună. Secretarii de a dona clasă fi secretarii interpreţi de nn tratament fix de 600 lei pe lună. Art, 10. însărcinaţii de afaceri prin-in-terim, cănd titularul legaţinnel eete in congediu care trece peste 15 zile, saB cănd postul este vacant, au dreptul Ia o indemnitate ce se va fii» prin reg îlaraento! prevăzut la art. 7 fi care se va lua din chel-tuelile de represintare afectate şefalul mi-siuuel, Art. 11. Chiri» localului legaţiuuelor este iuscrisă anual in budgetul ministerului aficerilor streine. (Va urma). CRONICA Cuvin! nupţial. — Iată discursul ţinut de cătră Părintele I. I’app, paroch catholic in K8'o-patak, cu ocazia cununiei D-şoirel Maria Florescu cu d. Birou Bea Szent-kereszty. Prea onoraţi Domni. Pătrunşi cu toţii, am stat mărturie la măreţul şi seriosul act prin care tinerii măngăiaţl de speranţe frumoase ce se află înaintea noastră, dănd ascultare celor mal sfinte poveţe ale inimelor lor, fi aS jaiat in faţa lui DumnezeB credinţă nestrămutată şi aB primit pentru împreunarea lor iu taina căsătoriei bine-cuvăntarea sfintei biserici. la clipa aceasta ni se infăţifeazâ ţinta strălucită şi măreaţă a tainei căsătoriei ; da, taina căsătoriei este ace! azezămănt, pe care providenţa, ăucă pe timpul, cănd neamul omenesc se afli in leagăn, o pusese drept temelia a conservării şi respăn-diril Ini; acesta e asezămăntnl, pe care ee întemeiază bnnă-starea fi fericirea statelor, a familiilor şi a fie-cărai om in deosebi: căci căsătoria dă ţării pe cetăţenii, cari, ineufleţiţi de tot ce e bun şi frumos, tot deauna sunt gata de Bacrificil. Căsătoria împreunează pe bărbat cu femees, dă fiinţă familiei şi sfinţeşte rodul trupesc, ca ps un mugur al nădăjduirilor vieţii casnice ; căsătoria ii dă bărbatului incărcat de greutăţile vieţii drept tovarăş iubitoarea soţie, care prin toate nevoile vieţii il urmează ca un ănger păzitor, il incnragiazâ dacă Blăb»şte, il măngăie dacă se întristează, il înveseleşte dacă e măhuit, şi il şterge cu niăua ei moale de pe frunte stropii de sudoare a gândurilor grele, intr'un cnvănt căsătoria dă bărbatului femeea credincioasă, cere imparte cu dăusol dureri şi amaruri. Şi iar' căsătoria dă femeei slabe drept tovarăş pe bărbatul, pe care il iubeşte ca pe al el ocrotitor şi povăţnitor fi de care se alipeşte ca slaba ederă de stejarul ce stă îndărătnic in mijlocul viforelor; căsătoria dă nevristnicului copil un tată iubit fi o mumă iubită care ’l cresc la căldura întăritoare a vieţii casnice fi cu abuegaţinne părintească poartă grijă de trebuinţele lui trnpe-ftl fi sufleteşti. Atăt de măreţ fiind scoanl căsătoriei, cel intraţi in căsătorie, spre a-l putea ajunge, trebue eă păstreze cu o sfinţenie iubirea ce o aB unul pentru altul in inimele lor, să fie nestrămutaţi in credinţă, indelnng răbdători şi neabătuţi dela increderea, ce trebue eă aibă unul intr'al-tul; eă păstreze această iubire, căci ea e temelia şi soarele pliu de căldură al vieţii casnice: asemenea pietril de marmură să le fie neclintită credinţa, de care să se frângă orl-ce săgeata de bănuială ori căr-tire, iară încrederea intre dânşii să fia atăt de nealterabilă, incăt nici o nevoie a vieţii să nn o poată sgudui. Şi pentru-ca să-şi poată împlini această legătură, $1 rog pe DnmnezsB să le trimiţă ajutorul sSB, să-T sprijin cn mila sa, să-i întărească prin harul său, să-I povăţuiască prin înţelepciunea sa, ca ast-f»l, implinind chemarea lor, căsătoria să le fis fericiţi, plină de mulţumiri, de bucurii şi bine-cuvăntută de Tatăl ceresc, — cesa ce le dortB! din toată inima. mBUOGUAFlE____________________ A eşit de sub tipar, in editura librăriei E. Oraeve şi Comp., calea Victoriei No. 40, şi se nfU de vfin-zare la toate librăriile interesanta scriere a Iul Paul Orira; Misterele din palatul Ţarilor (sub impăratul Nicolau I. tatăl ţarului de astăzi Alesandru II). — Traducere de Iu li ii /. Roşea. A pşit de sub tipar : Arta. Timpul Itesbclnliil in S hiţe Pentru Schiţe de I-redirlc Dame\ I broşură 8° de 36 pagino. Preţul 1 l>-0. A eşit de suh tipar şi se afli de vânzare la toate librăriile din Bucureşti : Coiisidcruljiiiil asupra paiiciiiiiiiticel copil de ii. Mea, dr. in uieJ. fi chirurg. Broşură iu 55 pagiue. Bucureşti. 1878 tipogr. Thiel k WsisB. Preţul un leu noii Numărul de la 1 decemvrie al CONVORBIRILOR LITEAARE, cuprinde urătoarele materii; Scrisori ale Iul E iade Râdulescu către Cjstacbi Negrnzzi; LăpufDeann-Volă, tragedie in cinci acte de S, Bidnărescu, urmare; Epoca Fanarioţilor, documente is-ori-ce adunate de Eadoxis Hurmuzichi, 1 Slavici; Don Padd, poem de A. Nmm; 30 august 1877, possie de G. B-tngeseu; Po t şi Epicuriani; Despărţire, poesii de Tb. ŞerbănPBcn ; Bibliegrafiie; Corespondenţă. Numărul de la 4 Decemvrie al Albinei Ciirpilţilor coprinde, următoarele materii: Text: Maria, şcene din viaţa conjug,ilâ, de Io3if Popescu. — Esilatul, reverie, de D. Bolintineanu. — Afganistanul ţi Emirul. — Mitologii Daco-rornanţi: Solomonarii, de S. El. Marian.— Suferin(a, poesiă, de N. Baboeanu. — La te sunt bune plantele in easit, de *,* — In biserică.... Mit de visuri.... poesii de A. Băr-seanu.— Crucea comemorativi ,Eli-sabeti“, — Memoriile unui slomack. — Varietăţi: Statistică, M >dă. Notiţe economice, Cugetări, Bibliografi-*. IluslraţiuHl: Sir Aii Clian. - Beg. bosniac cu fie-sa. — Jvitete, şeful Mpungu. A eţit de sub tipar : Igien.i singurul manual elaborat conform programei oficiale pentru şcoalele s*-cundare. De vfiuzire la librăriele din Bucureşti şi Craiova. NB. Această carte este de reco-mandăt şi familielor. Irimitl Circii. — Gramatica hm-bel Române. C. S. Stoiceseu şi I). SI. Cilli- nescu profesori licenţiaţi in litere şi filosofie, Mutual de sintaxa ,ro mână, pentru şcoalele secundare e-diţiunea a doua. Dr. Rarbu Constnntincscn.— Limba şt literatura ţiganilor din România. A ieşit de sub tipar şi se găseşte la librării pe preţ de leă 1. 50 b. .Soli* şi „Hnbcn* sad Ccstin-iioo. Ovreilor in Konnlniii, Studia politic şi social de Ion Slavici. Pentru completarea volumului 1 a acestei Anatomii, mal mijlocind in-tărziere cu publicaţiunea intrege-Miologil, s'a crezut avantagios, mal cu seamă pentru studenţii iu medicină, a se pune la dispoziţiunea publicului partea din acest volum publicată pănă acum, şi care couţiue Osteologia, Arthrologia şi parte din Miologie. Va fi lesne in urmă acelor cari işl vor fi procurat această mare parte din volumul I a şi-ld completa priu restul Miologiel, inda-tâ-ce va lua sfârşit publicaţiunea el. Preţul volumului intreg va fi de 5 lei, iar a părţel pănă astăzi publicate 3 lei. TIMPUL Am uliii fiilr'nn mol >,;iir m nmltp ppr-n» lvilmvp do "utut liiirl. Iironi'liifp crederii <11 ton a a luce aminte hol -nav;li>r ca Iote specii le de gudron sunt lenarte de a avea acad cniniHisiţiune şi ■ A crin urmare, efortul lor mi pute ti acelaşi. Nevriiii'l asemenea n responsabilitate e.arr nn ne incnmU'i dorii răni cA nn putem parării .piuliţatea si. prin urmare, eficacitatea dec.it adev 'ratelor capsule (7ei/ 4 eu ivilrot». cari pârtii pe eti.pieta flaconului semn ilura nostrA imprimată in trei culori: 17> ii t plinriiiarian. ta J’ar s. < apsiilele fiuvot se pAsesc in România la m.ai Iote farinaciele. Sul' forma ite granult liine dosnl» Farrul combinat cu Dinstase (foriilb naţiunea seminţelor «le Presson. este cel inai aelif si mai uşor itiulrc Fer-ruginoue pentru femeile si copii delicaţi. loara pust ncci constijiatiune.. In contra aur miri. sărăciţi sângelui, ckloroset, etr. Parii, strada Drouot, 22 Si Pl> | Depoait in Bucurearl la uvms», RiaaAdrfer Bruaa. SclimeUau, DimliovicI, Zurner. i,Yrj>................... INJECilUNE GHIMAULT (k C CU M ATI CO GRIMAULT et C.<-, pharmaciştl 8, fllE VIVIKNNR, TAHIS F'xclusivmcnto preparată eu foiilc Matlcoului din I’cruvi», acesta injeetiime. şi au căşticratfi in putinii arini uA rcpiitatiiine universali;.. Ka cura-riseşec in pupilii timpii seulamentelc eello mai rcbelle. Plicii /‘A.irm.iril Or,». 1111 n i il 111 ulUlu i mi i .... (> r»,r Luitnnu ASTHME CIGARETTE INDIENNE CU CANJIABIS — INDICI De GT MA.ULT & C'\ pharmacişti la Paris d AjjiinnîJ d n aspir* fu mul m <‘u*ni Cnnn Ui* indica. peni™ a fn-r ?c ;! pnre aslfnnulu tvlft mai riolmiiu nan-tatil. r&tjuţral*, s/iiir/fv > < ' I. nrrr<jiile f.irinU». insomnia ţi pentru i-ivnh.itt^rca phth l.-iriw'i+a, şi l • i-mi « AiIoni tf>' ; trf. — Fie care ciy.iiWM pnrM *> ipih.Î'hi.i URIMiULT & C ' mitn iii principalele Phannacil. A osit de sub tipar: MERSUL TRENURILOR PE LINIA BUCURESCl - GIURGIU (Smârda) Valabil de la ’îSTERm»* IBIS rana la noi dispositii Bl (TKKSd-GIl RGIl Tr No. I DiminSţa Uueuresel . . riecare 51 15 Jilavii................îl 27 Sinlestl (Ha;ta) . . . 9 33 Vidra...................9 43 Grădişte (H»lte) . . . 9 52 . Sosire 10 f*l GIl HGlf -lH CUIESC’I Comuna Itilnesa . Fnâteşt! Ginrpiil SniArdu PI care 10 11 . ... 10 "9 . . 10 58 Sosire II 15 Plec-ire 11 25 , Sosim 11 75 A m ia (1 ă-(!■ Tr. No. 3 Srra .*> 05 .» 17 > 23 :> 33 5 12 •> 51 ti 01 0 29 (> 10 7 05 Stra SniJlnlu Giurgirt Tr. No 2 Tr. No. 4 Dup-amfţlt Frilteşll Băneşti C'oniana LEG7 A CU UNIA DE NORD. I. Trenul No. 4: Cn trenul accelerai No. 1. Ia ora 8 fi 15 roinnle, săra la HrăilB-Galalz, Roman, lassy-Suctîvn, Viena, B' rlin, Paris, Pttrsburg. II. Trenul No. 1: Ca Irennl accelerat No. 2. mre sosesce din Vi»na, Lem-berg, S jc-vh, Roman, G «I» ţî, Brăila, la ora 8 fi :>'• triin ,t*- dimineţi». III. Trenul No. 11: Cu trennl N". 6 de cSl.it rl cnrj sos s e din Galaţi fi Brăila la ora 1 şi 30 minnte, după FRANCESE CHTJTORIIdeJUBNALB •r»T niNTB AC^.RTA 7H8CIINTIAT1 CA GA8E8C TOT MOMKNTI'L LA K OSCUL DIN BULEVARD, DE UNGĂ FOTOGRAFIA price palele jurnale frarce«e |i g^rminr cu aprdpe rcpIt^I cu care «e v6nd la locul lor Jurnil^le accstPa sunt : I I I. JURNALE FRANCESE 1. La France..................20 b*nl 2. Le Nord....................25 bani 3. Le Gauloie................ 25 bani 4. ...........................2' bln' 6. Le F/j ...................2* “,nl 6. Le Republique IranţaGe . . . o*"l JURNALE GERMANE I. Deulehe Zeilung.25 bani 2. Dib Preeao 3. Tribune din Berlin 4. Neue Freie Presie 5. K O Ini a c h ei Zeilung 6. Der Oiten .... . 25 bani . 20 bani , 30 bani . 25 bani 20 bani j A e.şit de sub preş A : CURS DE S.TENOGRAPHIE elaborat ile nnimiiE it. p.Un Nlenoyru//. al Camerei De vcDi,Iare U Lbrâriu Alcalny, calea Victoriei fi la autor, Strada Bateriilor No. 21. Preţul 2 lei 50 lnn'. 16,600 RECOMPENSA NATIONAf.A ELIXIR VINOS 16,600 Er- Ill librJria Soccc *V Uoinp. spre vârijare; HuzeNcu sad HAN TĂTARUL l’ii volum îii 8°, preţul 2 lei noi. Quiha laiochr mt« an fili.rir einOA oonpnend principiei* celor 3 specii de qulnqulne. De ua amărăciune plăcu Ui cl cu muft «vuperior ▼Inurilcr seu siropurilor de qulnqulna 5I lucreara ca Mperilif, Ionic, sau febrifug. in contra afecţiunilor atomachului, a lU^iciumtor, a anemiei gl a (rtgu* nlor invachita. etc. FERRUGINOS ■ mllablla, Quina La roche dertne unul din tuanti cei mai efTîcaci in contra aaraciri aaiujrlui ji I a it/’Coloratiunfi lui. a chloroaai, a lymphafi nn ului, ilruuri, a cunralrJ ntslor prea tunyi, el e»rii a jţ favoriseazB dîyesliunea, ele- FAHIS, *'t, .Strada Uroaol, ei la pharmaelatl. Deposite 1» Bocaresila D niî Oveias, Rissdorfur, Ziirner, Bras», Schmetan, Dimbovii Ilibliothcca poporului rom tiu GOLECTIUNI de POESII VECHI Volumul I, Conţine 216 feţe. BANI 50 E X E M P L A R I U L De venjarc la tute Librlriele din ţtâri. HOTELUL OTETELEC Calmi Victoriei No. 27. MAI MULTE MII DE sunt de vt'rhjare. A sp adrpsa la Tip. Tliiel «fc Weiss, Palatul „Dacia.4 CUSOTÂRESE se cnutA. A se, adresa la administraţia acestui jurnal. Adun la cunoscinţa onor. public cft acest Hotel care este situat !n: centrul Capitalei, alături cn Teatrul Naţional şi In apropriere de Tribunal şi Minister, fiind Aranjat din dod ce cea nai mare elentia si ce preciarl cai si pole de reiese 11 pun la disposiţiunea onorabililor voynjoTl cu Începerea de la 20 Da cembrie n. c. In acest Hotel se găsesc odăi de la fr. 1.50 bani tt sus precum şi apartamente cn ia, in conformitate cu ocupaţi nnile sale. Ostenela pnrgaţicnel fiind pe deplin anulată prin ef-ctol unei hrane bune, ea se p6te repeţi pe cât va fi de trebuinţă. Cntil de 5 şi 2 fr. 50 b. la Paris ta doc- Administraţia (farului T Resboiul* va da de anul noii un frumos tablou lotograftc: „CU STEGUL ÎNAINTE!! episod din asalturile Românilor de la Plevna, un ad» v^rat cap-d’operâ al talentosuluî artist Dembinzcbi. Ts (bloul este lucrat în atelierul ţliaruluî Resboinl. Mărimea Iul este de 22 centimetrii lărgime şi 3G cent. înălţime. Institution Frangaise et Italienne Dirigte par MESBAMES MAZZANTINI 9, Place d’Azeglio, FLORENCE. Ces Dames , ayant quitt^ la France Jeur patrie apres la guerre dei 70 71, ont fond6 ă Florence en 1873 une Institution Franţiaise et Ita torni Dehaut şî la tote furmaropeele. Să se lienne qui jouit de l’estime g<$n£rale, et ou Ies jeunes filles reţoivent ceră ca fie-care entie cărticica de 72 pagine, une jngtruction aussi solide que brllant0. Les directrices ^tant munie care conţine instrneţiile în 16te limbele. Să . , ae ceră şi manualul în limba francesă doc- du diplolUC SlipOrlCUr et secondees par des professeurs distmgu^s. tornlul Dehaut, volumnl de 400 pagine. Dans cette Institution l’enseignement est divisă en 2 cours: cours Deposit in Bucnrcscl la Domnii I. AV, Zurrner, Ovessn, Schroettan, Brnss, Rissdor-fer şi Dimbovicl. almYnah AMERICAN aiatem nod spre a putea face notiţe pe fie-care filă, a cţit in editura LibnTriii Soecc & Comp. Lecţiuni de Dans Sub-semi.atnl ar» on6re a ae recomanda Oonr. Pnblio ca da lecţiuni in case particulare, preenm şi la Domiciliul raeO Hotel Fieschi, camera No. 39, cn o metodă f6rte lesuiciăsii. Se primesc deosebit p»rs6ne. M. (’. Si'linînngyy Profesor de dans. o pereche case cn locul lor, situate in Strada Romană No. f>3 bis, Suburbia Precupeţi-NoI. Doritorii de ale cumpăra se pot adreRft la proprietarul lor ce locuesce întrâusele. PO-HO renumită esenţă japoneză, care cap se găsesce la farmacia d-lnî F. Brna via-â-vis de biserica Sărindar. 41eineutaire et cours sup£rieur. Chacun de ces cours comprend 2 classea et chaque classe est divis4e en plusieurs sections. Selon son aptitude l’41hve peut changer de section 2 fois par an. Le prix de la pension pour les internes est de 1200 frs, par an, y compris la ruusique, le dessin et la danse, ţf*" Des renseignements on peut avoir îi Eimprimerie Tliiel & Weiss, qui ont visit4 flnstitution perBonellement et ou on peut voi le pros pectus d4taill4. ....MAI COMPTOIR DE COMMERCE ET DE COMMISSiON AV» A. HM â Paris, 2 Carrefour de la Croix Rouge, 2- II se charge de tont-s les commissions commerciales et d’achat des marclia ; _ pases »m prix de fabriqnsi, de la vente dog produits etrangers en France k accoinpagne les voyageurs â vieiter Pexposition et les curioBites de Paris. On fc dirle franţais, allemand, russe et polonais. wwaw iu- ■^s racxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxx^ X .. A XFE.AKT2 G-UlTTHEKx X «1, VILLE DE BKDXELES w Podul Mogoşăiel No. 16 vi*-A-vis de Consulatul Kussesc X Recomanda magaiinui şed aaortal tn tot-d'a-un» ftirte bine oa rufiriA de b&rba(T fi de Xdame, galere, manchefce, batiste de lino, olandft fi mâtftai, cior&pl pentru bftrba(I (i dame, ^ flanele fine (cr^pe de «aotd) oamiidne, grofette, broderie dantele, cravate de b&rba(l fi fe cele mal noi forme fi oulorl, umbrele de tdre fi de pldie eto. etc. Atr&gdnd tot ie-o-datâ atenţiunea onor. Clientele oft din oauaa oriiel am redus fdrte maU preţurile.^ cxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxx> Tipografia Thiel & Weiss, Palatul, .Dacia*.