275. ----------- •TCNrAMEMTELP,. IN TOATn ROM l NI a .............1, II. 47 .............. ► *•* ............. , li VINERI, 15 DECEMBRE ANUBIII— 1878. IN STRĂINĂTATE : fc 'JS»K flONI Şl REOLAMK : r 30 litere petit, paRinn IV, 30 liui.i lua III, 80 bani, vf PaS- II, 2 lei noi s. jnl de llneorescl, l3 decembre. Reclame 2 lei noi linia. număr In capitală 10 bani. ESE IN TOATE ZILELE DE LUCRU. Riiiroul Kodac^ii'l si Ailministr/»i i/« . . 82 80 Priorităţile C. Ier. rom. 8»/s 85 25 împrumutul Opgenbeim . . . 103 50 Napoleonul.................... 16 17 Viena, termen lung..............— — Pari* > icurt .... 91 — Calendarul ijIlei Vineri, 15 Decembre. Patronul silei: Ma-tirul Elefterie. Briantul soarelui: 7 ore 2l min. Apusul soarelui: 4 ore 17 min. Pasele lunci: Pleni-Iunâ. PLECA ABA r^lBdNrTTfCIILOR. JIucoroHcl—(llur/lu Uucureicl. . . Oiurgiu, sosire . Bnonrescl -Sinet»tu Snoeasa--- i.ncarescl Bucurase! , . . 8.15 n 10.--- i S'iacafa .... 5.11J 6.48 J Ploeici .... . 9.50 n 12.00 | Roman..... 8.15 4 12.30 , Ur&i)a .... . 1.53 n 5.45 | 7.15J Tecuci..... 12.30 n 5.10. Tecuci 6 .... . 4.38 n 11. Od Brăila..... 3.08 n 8.10 8.68 J Roman .... . 9.05 4 4.45 (} Ploencl..... 7.13.1 2.45 l 3jCt'ava.uoaire . 12.03 n-dukuf, care le tot vorbise de independenţă şi c.ire’l iudemna.se s'o cu-jcer ască, safi mat bine zis s'o pft-streze sub inalta şi părinteasca lui prote ţie. A eiaşi bulgari vor putea acum să ia in serios vorbele de a-stăzl ale acestui agitator de mal zilele trecute? Comisia europeană din Fi li poţioli B'a grăbit a mulţumi generalului Dondnkof de sfaturile ce a dat locuitorilor din Rumelia. Daca genetalul schimbându’şi graiul nu ’şi va fi pierdut autoritatea asupra populaţiilor, pe cari le-a tot Îndemnat până acuma la resistenţă faţă cu comisia europeană, atunci se poate spera eă greutăţile vor fi aplon ite, şi lucrarea comisiei se va desăvârşi in linişte; inspectorul finanţiar va reiucep-* ocolul săfi de inspecţie, şi de astâdată va ajunge la resultate mal mulţumitoare ca ăntâia dată. ZDIdNT AFARA «Times* primeşte dela corespondentul săfi din Filipopoli resumatul unei circulari, ce generalul Dondu-kof Kors ikof a publicat-o. Guvernatorul general recomandă tutulor impiegaţilor ruşi din administraţia ţâ rilor ocupate d’a ajuta cu activitate măsurile finanţiare luate de câtră comisia europeană a Rumeliel şi d a impiedica orice manisfestaţie in po-trivâ’l. Aceste recomandaţii — zice «Ies Dâbats*—deşi târzii, sunt foarte bune, şi este cazul aici sâ zicem, câ mal bine mal târziii decât niciodată. Iată populaţiile mal mult safi 1 mal puţin bulgare din Rumelia răsăriteană incunoştiinţate că trebue sâ se inchine in faţa reprezentanţilor comisiei internaţionale. Şi cine le dă această povaţâ ? însuşi generalul Dondnkof, adică omul sub al cărui inalt patronaj se pusese resis-tenţ» lor. N« aducem aminte in a- Englitera şi Rnsia in Asia. După Îndelungate negoţierr urmărite in anii trecuţi intre Englitera şi Rusia winândoă aceste pnt-rf se invois' tă sâ stabilească intre graniţele lor asiatice o zonă neutrât menită a despărţi posesiile lor din partea locului. Amăndoâ aceste puteri se legaseră in ISGfl sâ nu caute a ’şi stabili infiuinţa lor cumva in Afganin, care formă acea zonă neutră, şi in 1875 reimpros; fttascră legământul lor. Cu toate astea, puţin timp după aceea, vice regele Indiei este inştiinţat de un agent in digen pe care ’l întreţinea la Cubul, câ generalul Kaufman trimete mere fi la scrisori câtră emirul afgan prin mijlocirea unor emisari turco-mani, supuşi emirului din Bucliara, sub pretextul de a da explicaţii Iul Şeri- Aii asupra ocupării Kok iudn-Inl, In sfârşit in luna luf septem-bre 1876, lord Lylton ăşi perdu răbdarea şi intr’o depeşe adresaţii dela 18 sept. din Simla cătiă lord Salis-bury, pe atunci Ancă secretar de stat pentru departamentul Indiei, atrăgea atenţia acestuia asupra prea deselor scrisori ale generalului Kauf-man câtrâ emirul afgan. Lord Ly-tton scriea : .Scrisorile generalului Kaufman conţin numai rostirea unor sentimente prieteneşti, ci Ancă tratează despre nişte materii foarte importante rari afectează nn numai in- T I M P U L tpres(*l«* csterioara dar şi af.ic’rile interioare alo Afg.iuiel: ele tind se innmlţi din ee in ce, şi acum in urmă. in mal multe ocn/.il tiă fost transmise Iul Ş- ri Aii priutr’un agent rus special, deşi. după asigurările date Iul sir A. Buclianan la 2 noembre ISG9, prinsul Gorceacov s’a legat faţă eu lord Mayo, pe a tunei vice-rege al ludiei, să nu tri-menţă niciodată vreun agent rus la Calmi.* Lord Lytton adâoga că emirul, care pAnA atunci arătase oare-care neincredere faţă cu Rusia, care chiar comunicase guvernului indian scrisorile, ce'I adresase generalul Kauf-luan, şi consultase pe guvernul a ci-la asupra cuprinsului respunsuri-lor ce trebuia să le dea, începea să primească cu rn fel de grabă şi interes comunicările Rusiei. Vice-regele credea deci că sosise in sfărşit timpul de a arăta cabinetului din Pe-tersbnrg, că relaţiile sale prea dese cu emirul crnQ o violare flagrantă .mască. şi aceştia se vor bucura de : Salisbury cătră d. Plunkett. Această toat" puterile consulilor; (depeşe incliide seria documentelor ,2. Rusia va avea drept sA ocupe reiaţi ve la Asia centrală conţinute cu oştiri d'ale sale patru puncte a- I In Cartea Albastră, lese de dCnsa po graniţ-le Afganiel, I După aceastăespunere,ori cine poate şi emirul se leagă a lua aceste oştiri sub protecţia sa: „3. Guvernul rusesc este autorizat a construi un drum de la Sa-markand la Calmi, de la Cabul la Herat şi iu sfărşit de la llerat la Candahar pe calea Garmsirulul; ,1. Cănd trebuinţa va cere, guvernul din Cabul va îngădui trecerea oştirilor ruseşti spre India pe drumurile cc vor li dorit să urmeze .5. Toate locurile unde se va n-şeza agenţii ruşi, vor fi legate intre dănsele cu linii telegrafice ; „6. Oştirile ruseşti vor fi aprovi zionate şi vor căpăta mijloace de transportare cu preţuri convenabile : „7. Guvernul rusesc va permite ca moştenirea Afganiel să fie hărăzită pe vecie reprezentanţilor, urmaşilor şi moştenitorilor emirului, a declarării de multe ori rep-tatâ conform voinţei celui din urmă su de eătră prinţul Gorceacov, după care dânsul considera Afgania. ca pusă cu desăvârşire in afară de sfera intercselo! ruseşti. In una următoare(octombre 1S7G. lordul Loftus, precizând şi mal mult nemulţumirile anunţat’ in precedenta depeşe arăta la Petersburg, ca geueralul Kaufman trimesese iu adevăr la Călini un agent însărcinat a propune emirului un tractat de alianţă ofensivă şi defensivă eu Rusia, şi ceva mal mult un tratat de comtiţ, I’tiţine zile dupe acea, contele Şuvalof, pe atunci ambasador rus la Londra, mergând la lord Derby. ăl afirma că nu e nimic adevărat in eceastă ştire. El tâgăduia categoric că generalul Kaufman ar fi exercitat cumva vre o acţiune oarecare la Cabul, sad prin intermediarul vre unul agent saă vre un alt fel. In luna noembre acebiş an, lord Loftus repetă plângerile sale pe lângă prinţul Gorceacov care se mulţumi d'a răspunde Ancă otată că Rusia, cel puţin după câte le cu noaşte dănsnl, n’nre nici un agent la Cabul, şi că generalul Kaufman trimisese numai o scrisoare emiru-rulul afgan ca să '1 Înştiinţeze că şi-a luat funcţia de guvernator al Turkestanulul. Apoi prinţul Gorcea-cof, pentru a reteza scurt orl-ce discuţie, adăogâ: ,Afară de astea, când avem iu mână o balenă (Conferenţa din Con-stantinopol era atunci gata a se deschide) nu mă pot ocupa de peştii cel mi"!.* Iu tot cursul anului 1877, guvernul Indiei şi al Eugliteril urmară a face Rusiei aceleaşi reprezentaţii, şi aceasta lo tot opus" aceleaşi tăgăduiri. In această perioadă se schimbară mal multe dopeşl intre cele doă puteri; şi la Începutul acestui an, prezenţa unul agent rus la Cabul nu mal putea fi tăinnitâ, cu toate desminţirile oficiale ale cabinetului din l’etersburg ; atunci lord Litton se hotări să propună guvernului săil trimiterea unei misiuni engleze la emirul afgan. In adevăr, de prin luna lui Mal, generalul Abrumov, guvernatorul din Saunirkand, fusese primit de emirul şi se grăbise a negoţ. i eu dânsul un tractat ai cărui termeni fură destăinuiţi vice regelui Indiei de agentul său s *pret din Calmi. Această convenţie termită: I. Emirul va autoriza aş zarea, unor agenţi ruşi la <’ubnl sul u alte locul I ale teritoriului său, ori şi unde va părea trebuincioasă aş z rea unor ast-fel de agenţi de naţionalitate rn a şl da seama despre legitimitatea pretenţiilor ergleze, şi a 'şl explica lămurit pentru ce Englitera a pornit cu resboiO in potriva emirului afgau, care, fiid prea accesibil la indemnările şi manoperele Rusiei, ameninţa a fi o primejdie pentru India. Englitera trebuia neapărat să ia măsuri pentru siguranţa împărăţiei sale indiane şi pentru mănţi-uerea prestijulul sâă asupra populaţiilor diu Asia Centrală. Prezenţa unul agent britanic Iu Cabul şi o rectificare convenabilă a graniţei af-gano-inde sunt pentru Englitera două nevoi cele mal do căpetenie. măncat zece inii de franci din preţul rechiziţiunilor, făcute de ruşi in-tr’o comună din acea plasă, preţ, pe care ruşii l’afl plătit. Primarii ş’afl făcut munca cu locuitorii, muncă care a trecut asemenea drept rechi-ziţie.—Cănd guvernul vrea să doarmă şi să doboare pe un Domn, relele cari apără pe ţară le acopere cu fl >rl. Primiţi etc. veran şi lăgilor statornicite; ,8. In nici un chip guvernul rusesc uu se va amcste’a in tr^bile din lăuutrn ale Afganiel nici in administraţia ţârii; 9. Guvernul rusesc va sprijini din toate put-rile sale măuţinerea păcii in Afgania şi va ajuta acest principat in potriva vrăjmaşilor lui din lăuutrn şi din afară ; ,10. Autorităţile ruşeştl vor considera pe vrăjmaşii emirulu, ca proprii lor vrăjmaşi.* Acest insemnat document, împărtăşit la 18 iunie de către ag- ntul engl z din Cabul, era confirmat la aceeaşi epocă de către agenţii indigeni, pe cari ’l întreţinea la Ge-lalabaa guvernul Indiei. L a reprezentanţele ce guvernul englez, mişcat cu drept cuvânt de un aşa tractat, crezu de cuviinţă să ’l facă. cabinetul de la Petersbug răspunse ăueă odată, că era greşită bănuiala in privinţa misiei generalului Abraraof, şi că acea misie era numai un simplu pas de curtenie şl o măsura cu totul transitorie. Guvernul rusesc cu toate astea nu tăgăduia că luase iu adevăr inTurkastan oare carLpracau-ţiuul cerute de situaţia respectivă a Engliteriî şi Rusiei, aşa cum ajunseră lucrurile in Orient. Insă asupra îndoitei întrebări despre mersul coloanelor ruseşti dincolo de Tashkeud ţi de Krasnovodsck şi despre aflarea ageutulul rus la Cabul, explicaţiile date de d. Giers, iu numele cancelarului rus, şi transmise de că-tră d. Plunkett lordului Salisbury, cu depeşa de la 13 Aug. 1878, e-rafl din ce in ce mal puţiu limpezi, numelor şi diu negligenţa comite 1). de Gier.s zicea că in adevăr s’a dat ordin coloanelor să se oprească dar că, aflăndu-se la o depărtare prea mare de la locul acelor mişcări militare, ăl era peste putinţă să fie bine şi cu dainânuntnl informat despre cele ce se petrec acolo; el nu putea face alt de căt să afirme principiele ce cărmuesc politica rusească. Intru căt privea trimitere,\ unul ageut la Cabul, i u-sărr.iuat, după emu se pretiusese, cu ducerea unei scrisul a ţarului către emirul, el afirmă că ştirea nu este de loc exactă; poate insă să ti fost vre o scrisoare a gem ralului Kaufm#n. D. de Giers sfarş -a zicând că toate măsurile ce Rusia crezuse şa era aş-! de datorie a le lua pentru vremea resboiulul din Orient atât din punctul de vedere politie căt şi din ve-d ue militară, fus-serâpârasite. Cabinetul diu Londra păru că s’ar H mulţumit eu această declaraţie. A-teiiHtâ resultâ din rt spunsul lordului' SCRISORI ADRESATE XldVEIP CJXaTTI Primim din Caracăl următoarea scrisore : Astăzi ar trebui să se ceară dela guvern mal mult decât ori cănd ina movibilitatea judecătorilor capabili, oneşti şi morali, fiindcă acuma procesele civile sunt peutru guvern un mijloc de politică, iar ede corec-ţionale unul de răzbunare in contra adversarilor lui. Sentinţele se dnO din ordinul guvernului in iuţeleg re cu guvernatorii judeţelor, cărora li se dă speranţa că vor fi protejaţi şi inaintaţl. Tot astfel dispune gu vernul şi de procesele criminale şi de vânzările pentru datorii ale par-tisanilor lui. Guvernul opreşte vânzările pronunţate asupra averilor partizanilor Iul şi ordonă a se vinde cele ale adversarilor. Iar căt des-rre judecătorii de instrucţie şi procurorii tribunalelor, aceştia nu sunt decât nişte instrumente oarbe ale guvernului şi ale guvernatorilor din judeţe. Despre portărel nu mal vorbim. România nu va avea justiţie, până când aceasta va fi proprietatea guvernului şi pe căt timp tribunalele vor fi subordonate capriciului puterii administrative, ce se serveşte şi de justiţie pentru a regula alegerile, cari la noi sunt o unealtă pentru tnănţiuerea unei sistematice corupţiunf. lată acum eăte-va amănunte despre modul cum suntem administraţi noi. Suut mal mulţi ani de zile, de cănd ţara plăteşte necontenit po duri şi şosele şi cu toate acestea nici in comuna urbană Caracăl, p e-cuui nici in comuna rurală Daşova nu sunt poduri — iar şoselele sunt in starea cea mal proastă. Se uil-năncă sume de bani cu trântorii şi lipitorile de postulanţf, cari sug budgetul judeţului şi cari nu sunt iu stare nici să reguleze socotelele co Domnule redactor, In interesul învăţământului public vă rog a da publicităţii următoarele rânduri : Cursul tU limba română la gimnaziul , Cantemir* Intr'o broşnrB ,limba naţională şi Ulubele streine in şcoalele Romănini* (Bacn-reştl lucratori asociaţi români 8i pag. 30). datorită penei distinsului profesor, d. Frollo. iată cr citesc la pagina 9. ,0 limbă aveaB românii la începutul socololul, şi era o limbă mai antică de oiigine de căt cea franceză, şi înzestrată eu nuele forme şi tipuri de nn caracter mai curat şi mai latinesc. Limba aceea era ăncă imperfectă şi uecioplită diu cauza împrejurărilor istorice iu care se aflase naţiunea; insa ccouţinea in sine geroienile cele mai preţioase şi aptitndinea cea mai pronunţată la nn grad iualt de caltură: ăntăia impulsiona era şi dată de câţiva bărbaţi mări-uimoşî, şi evenimentele politice depărtaseră orl-ce piedică la £o desvoltare ulterioară. Ei bine ce s'a fâcnt din limba aceasta?* Eri asistând vr’o câteva minute la cursul de limba română predat de d. V. D. Păun, la gimnaziul Cautsmir, mi-am bdus aminte de intrtbirea d-lni Frollo şi deşi cam tărziS, totuşi ori mi-am propus a ’i răspunde. Era in clasi III, profesorul obligaşi pe elevi a aşeza pnntnaţia la traducerea română a versurilor 10, 14 din Carmen XXIII cartea III din HoraţiB. Trec peste lungirile impetuosului Aufid! peste uscatele plaiuri nude D.inu domni şi peste transporturile in poezia latinăa armoniei lirei eolice ! Ce e drept, elevii deschiseră nişte ochi , _ , ,v . . , , , ...... Art. i. Această concesiune nu mari In aceste esclamaţium neiDţeleee pen- , - , - tru dăoşii, de oarece profssornl care făcea °*** 8 e" tarea şi votarea mai joi însemnatul iedului delege, modificator legii din 1875 pentru infiinţarea unei fab hârtie in România. Art. 1. Termenul prevăzut prin din 0 (18) martiă 1875, pentru onarea fnrnitorei de hârtie necesară lor autorităţilor din ţară, se prelunj pe 12 ani, începători din zioa căn lirica va fi instalată şi in stare de a ţiona regalat. Art. 2. Guvernul este antorizat a de veci şi gratuit concesionarului pi instalarea fabricei, nn loc in intinderj cinci până la şcase ectare pe nna din prietăţile statului, chiar dacă aceBt 1(flţ coprinde o clădire de apă saB ar fi perit cu pădnre. Art. 3. Guvernul garantează fabr in ori ce caz, un minimnm de fnrni anuală de două sate mii kilograme trn hârtie. Art. 4. Fabrica cn toate dependic < ei va fi sentită pe tot timpul conced de orice impozita directe către stat şi de zecimale judeţene şi comunale. , Art. 5. La caz cănd, in cnrsnl co IA' Binneî, s'ar adnee regimului vamal ac veri-o modificaţinne defavorabilă inter lor concesionarnlni, fie aceasta in privin scutirilor prevăzute prin legea generali vămilor, art. 8 aliniattle 8, 10 şi 11, in privinţa drepturilor de import asi hârtiei fabricate de orice proveninţă, in privinţa exportului sdrenţelor şi materii brute, servind la fabricaţii hârtiei, după cura aceasta este azi re priu convenţiunea comercială cu A» Ungaria, guvernul se obligă a corn prin alte foloage pagubele udase comasa narnlnl. Aceste corapensaţionl vor fi fixate pri comună înţelegere intra guvern şi conta sionar, safl, la trebuinţă, prin arbitrari Art. 6. Concesiunea furniturei de hă» cn obligaţicnea de n se înfiinţa o f»H in ţară, se va da prin licitaţinne pu Dacă L donă lic taţinnî snccee ve s'ar prezenta de căt nn singur concn gnvernnl este antorizat la o a treia taţinne să adjndice concesinnea şi singur amator dacă oferta sa va fi si făcătoare. tulul permanent s'a zădărnicit o mulţime de contracte, privitoare la veniturile comunelor, iar zădărnicirea aceasta s’a făcut cu pagube e-uortue. Din cauza n gligenţel guvernului, care n’a luat mc! o măsură de-a întâmpina neajunsurile agriculturii, comerţului şi industriei — efttă este — toate uiizloaccle cad p - mâna străinilor. Legile in fine aii ajuns a nu se mas putea executa, de elastice şi obscure ce sunt, ba sunt in contrazicere una cu alta. de se bat paragrafil iu capete : un fel de incurcătură in formă şi sărăcie iu fapt. Iar cel co abuzează nn se pot da judecăţii, fiind partizani al guvernului — Im ăncă acestui soiu de part.iz nl li se mal dail şi recompense. Astfel e Taclie l’âijolescu, subguvernator la plasa Oltului de jos din Romanaţl care a scăpat de judecată, de şi un voit a constata nici furtişagul lăzii cn bani din comuna Islazul, nici executarea actelor false agricole din comuna Ci-lienil. In timpul răsboiulul in fine s’aâ parada in clasa III de oJele Ini Horaţiă sau nn găsise in jnxta explicarea aceBtor cuvinte, saB crezuse a conserva ca un brahma secretul lor. lată insă ce enormităţi am fost con damnat să and , iată ce sânt obligaţi copii să înveţe ! ! Dnpă o gratificaţie de gngnman dată elevului dala tablă, că nn ştie ce este pnn tnaţinnea, profesorul,cn oarecari c'nn şi in treruperi aer dogmatic, expune următoarele in anznl tutulor: Sânt donă felnri de intre-pnotuaţiunî, interpnntnaţinnî/rzşW/z/sz şi iuterpuntuaţiunî grafice, (fără ca emiţând aceasta euormitat eapocalptică! să oesplice! Apoziţiunea in româneşte nu este tot nna ca in latineşte (dar cam ? tăcere profundă), Apoxiţinnea este o prepoziţiune latentă !! ? Sunt prepoziţiunT generatriee, căt despre propoziţioni e ineidenft ele aii eşit diu gramatice. Genetivul este o consccnenţă a relaţinnei. Un eler; D. profesor, ce |fel de prepo-ziţiuni sunt: ce |e in mână nu e minciună. Profesorul. Sunt propoziţiuni adverbiale ; EB, ne mai pntendu’roi reţine pacienţa, i’am rugat respectuos, ca auditor , să explice cum sunt, de ce snnt prepoziţiunl adierbiaie I ? Insă d-sa a păstrat cea mai adâncă tăcere.—Sub dureroasa impre-dune a castor aozite am eşit din clasă. Iată, d-le Frollo, ce a devenit limb» română, iată pe măinele cui snnt lăsaţi vlă-starii ţărei cari veghează oare întregi, spre a invăţa să rec teze: Pe ţărmurile impetuosului Aufid! Propoziţiuni latent, gene-atricei Genetivul, consezuenţa tclafi’iru'. C9 e iu niăuâ nu e minciună, prepoziţiunl ad-verbile', etc, ctc Lanrian, Mssim, CipariB , Maiorescn , Circă, băgaţi iu foc operile voastre şi alergaţi de vă adăpaţi Ia isvornl nesecat de cunoştinţe, la cursd poetului Păun! 'Ml iudeplineso trista datorie să declar că suut la dispoziţia oricui spre a dovedi crudul adevăr a celor ca preced. N. Kirtitv. AIURAREA DEPUTAŢILOR Şeduiţa de la 11 dacembrie a Cimtrvl a fost aproape intreagi ocupată cu discu- căt unui romăn care nu o vaj tea trece către altă persoană fără aq zaţiunea putereî legiuitoare. In şedinţa de la J2 no.mbrie d. Fl cu lese u a interpelat pe d-nul ministru culte şi de instrucţiune publică pentru ţine in postai de directore al eeminaraj] central diu capitală pe archimandr Silvestra Bălănescn, care a comis multe abuzări şi falsuri denunţate de multe luni de elevii acestui seminar; nisternl n'a făcut nici o anchetă sprtl constata adevărul ? Crede d-nn ministru că nn directa) care ia bani de la elevi şi ţine 16 ele sublimau tari in seminar, liberăndn-leJ| certificate falşe, este omul care trebue" insufle morală viitorilor preoţi români ?l La ordinea zilei a fost apoi >1egea p4 tru* judecătoriile comunale şi de ocoa I s'a (lat citire proiectului şi s’a inceţ discuţia generală pentrn a căreia car ternare, reproducem numai următoarei D. A. Sihleanu. Ştiri că prin ceea voifi zice, u'hB să adne convicţiuni inima d-voastră, dar cer lumină şi de d-voastrâ, şi de la minister... O voce..., şi de la DumnezcB,.. D. Sihleanu. Şi daca mă voiB lumini voiB ca d-voastră. D-lor, se zice: justiţia poporulai... sunt bătrân ; in etatea mea până act am citit multe şi am văzut multe, io nn ştiB ce v.t să zică justiţia poporul Mai ăntăiB, sub nu regim eonstituţion şi care ee zice democratic, toţi sunt popoi care are trebuinţă de justiţie, de jnstiţ tntor cetăţenilor. Mi se pare că de la regn’l meatul organic încoace, de cănd nui snnt aftenzii, privilegieri de oparte români de alta: atunci se numea astf uumal partea de jos a poporuiui peutrt că era o clază deosebită a cetăţenilol unii numai daB şi alţii numai InaB; era Români şi Boeri. Dar astăzi, d-lor, to j ut poporul, peutru că toţi avem ac leaşi drepturi inaiutea legilor şi inaiuu contribuţiunilor, toţi de la sătean păo la Domnitor. Să vedem acum ce ne pr< sintă d. ministru de justiţie. D-sa... şi al rămân in uimire... un vine cu nn proi c de lege priu care să zică: vă aduc reorg* nizarea jndecStorielor de pace... D. B. I.ăţeecn. Dar ce ne adnee? ihlonnu. Va să zică d-v. 8ucS na > ue aduce ; cu tont' acestea, pQ am t de I» Început cit aştept de la d-v., Jlţescu, eit mă laminaţi, şi atunci uce şi eil tccc hcmt! E»tă ce ue !• au proset cu două feţe dintre care i faţa e intitulata: judecătoriile comute nu jud. cătoriale de pace ; acensta rl v.-ţl acorda-o. Io privinţa acestei un am nimic de zis, af.iă nnmal că rere oare cart modificări. Insa e o faţa care se intitulează : judecătoriile ii le. Acestea sunt poate jndecătoriele ■ e pe cari ni lo-a anunţat d. ministru. , ce sunt judecătoriei® de pace? O tu toţii; şi acel cari nu o ştiQ,sSci- e*punerea de motive a d-lul mi-d-lor, nn se poate gâsi penel care igrăveAscă nu tubloil despre judect-de pace aşa cum a fâeut’o d. miile de justiţie prin expunerea d-sale de ve. In infern chiar dică s’ar cob ri vi nu poate găsi colori mal negre de le Întrebuinţate de d. ministru când ut acest tablou. ,e acolo merge d. ministru — lucru ţ e spâin âutâ—câ dnpă ce spune câ jrdecatori de pace sunt nS urgie, o s pentru aceea ce d-sa noraesce poţi care nu are justiţie, până acolo in cât zice dişpre această jastiţie licton românesc :,M»l bine cn răii de ră râd.* Va sS zică : Md bine cu ţie rea de ăât fără jastiţie; ca cum ice: ,M >1 bine cu hoţi de cât fără .* (ilaritate). Vedeţ, d-lor, că nu am 1 i nţă să insist mai mnlt asnpra aces-anct. Nn ş tiă dacă d. 1. Ionescn ca bâtrât cunoaşte origina acestui dicton U mese; d. Chiţ a care e nn etimologist 1" nt şi care ne f.tce tot d'anna etimo-««! cuvintelor (ilaritate), dacă ar 6 aci ts*v spnne poate. Ca toate acestea să vă 1 şi fă: Acest dicton l'a zis in adevăr .nn', dară cn ce ocasinne? L’a zis nn ara nn era mulţămitor de soţia Ini ş a cine-va ’I făcuse observaţinnea că 1 nu’l leagă peatră de gât şi să o dea tlul, in baltă; eară el a respuns: ,Mal * cu răQ de cât fsră rău, pentru că 1 sta ţ’i f .ce f rtură, te 15, ’ţl f.ice co-şi’i cresce.* Aşa şi cu justiţie. EI bi-u contra secundei fecie a proiectului le justiţia de pace degaisată in jnsti ocoale, mă voiă ridica din toate pn-t m.Je. D-lor, judecătorii dc ocoale 0 dată un vor njnnge idealul ce 'şi ut d. ministru, de şi le pune salarii ML ajutorii şi chiar cumerietil. d-lor, «Ei ne găseam pănă acum cn trei triba-a’e şi chiar nnmal cn donă. căci curtea isaţiune nu judecă nici odată in fond, ne găsim cn tribunal de prima ins-in comune, tribunale de apel sau do , apoi alt apel la tribunalul judeţului 1 fine la curtea de apel. Dară, dacă e 1 de justiţia poporului, şi dacă tresă fie complectă, atunci să dăm şi o -■ de casaţinne bco’o la reşedinţa dis-ulnl pentru ca să fie mai apr ou pe de ir şi ca să nu mai facă cheltuieli pănă ocureşti. D-lor, mi se pare că civili-.nea trebuie să fie cât se va putea.... mi se pare, d-lor. că ar trebui să im-iăm cât se poate mal mnlt aceste ius-ani. Dară, zice d. ministra in eşpn-. sa de motive că, fără aceste două li de tribunale n’am putea trăi şi pro-1 le nn s’ar mai put»a reiolva. Apoi tata d. ministru al justiţiei ca să va-entrn ce tribunalele de jedeţe sunt .ţjhvărate cn atâtea procese? cansa este Arscesele se amână ani îndelungaţi: eară mai mure impovărare a tribunalelor ine din acea că judecătorii noştri, aii \t»a sărbători, vacanţe şi congedil in SiU lucrează de cât o jumătate de an, remea când toţi ce;-lalţl funcţionari atulnl lucrează şi iu ziua de Paşti, .io ce d. ministru al juBtiiiel nu a •’o pentrn inetituţiunea p .trinrcnlâ, ju-toriole de ocoale pe c:*n o îndatorează 1 .dace dumineca şi sărbătoarea (aci are Supere, părintele Mitropolii, fem.i-că la caşuri in parte fi preotnl. Şi o Să se SU-câud e vor lua poporanii de la disc...... T. H. Lăţescn. Aceasta nn este o -uţiune «ciiaţifică. . Sihleann. ltfmene s’o faceţi d-v. -lor, eQ, pentru ca să complac d-lul •seu, care nn ascultă, căii citesce jurai . in acest moment, voiQ termina şi voiă la cestinnea car.- n.ă preocupă mai t cât privesc» judecătoriile comunale ; pentrn ele, dară in cât pris®|t.- j0-toriele de ocoale, le resping din toate p -rile. EU nn am anzit şi nu cred că ute» d. ministru să’ml zică că popo-eere’ şi cere numai de cât judecători , de pace. Iu tot d’audn am anzit pe acel popor zicând că hccB justiţie este justiţia de vrajbă, justiţia de gâîceavă... Aşa esto d-lor? (Aşa, aşi). D-’or, budgetul pentru mine este nn zapis pe care daca ’l iscălesc trebus să ştiQ şi daca U scadenţă voiă bvsa mijloace ca să plătesc. Ei bine, ne aflăm in-tr’nu deficit de peste 10 milioane şi nn pntem să zicem că avem de unda să alocăm :n budget suma da 710,000 lei pentrn jndecătorii de ocoale. Am Bpns aceasta in comisinnea bndgetarn, nnde se afla presinte şi d. ministru al justiţii!, şi intre altele am spus că avem chieltuie 11 de făent cn Dobroge, ,care este Algeria noastră*, şi nn ştiă dacă d. ministru va vedea Ia vara viitoare popnşoiă semănat de ţSrannl nostrn, pentrn că ţăranul uostro, nn mal nre boi (aşa este). El bine dar, noi ca contribuabili trebne să ne găndim la sarcinele budgetului, mul ales cănd s-vem nn deficit atăt de mare, (intrernperi din partea d-lnl Pautazi Ghicii). EA, de multe ori, ascnltăndu-vă, am văzut că aţi luat’o alătnrea cn drnmul, dar nu v’am iutrernpt. Pentru ce dar d-v. mă iutre-rupeţi pe mine? Se poate ca şi eăs’o iad alăturea cu drnmal, dar cu toate acestea, nu aveţi dreptul de .1 mă intrernpe. Eă ca contribuabil onest trebue să spnn ministrului că n’.im de nnde să daă bani; nu pot sătuli leg mănele şi pe armă să umblu fugar, că n’am de nnde să’i plătesc... D-lor fiindcă văz că discnţinne.a aceasta nn place d-lni P. Ghika şi d-lni Lăţescn, eÎS termen aci şi conchid că sunt cn totul pentrn judecătorii comunali, precum veţi amenda d-voastră acest proiect, insă snnt cn totnl contra judecătorielor de ocoale, nu numai că nn este un bine pentrn ţara , dar văd că este nn răă ; şi pe urmă vine cestinnea finanţiară, că nn avem cn ce plăti şi nn pot să’ml leg capnl. Am terminat. D. P. Ghica. D-lor, deputaţi, mi se pare că c**l mai bun sistem de a discuta nn proiect de lege care se aduce înaintea Camerei, nn este acela pe care l’a intreba-inţ.it nwritosul preopinent care a luat cu-văntul in această desbatere. D. A. Sihleanu. Prot stez in contra cuvântului ,meritosl, căci nu rste in nici o limbă, şi nn’l primesc la adresa ni»a... ş. a. iu. d. CRONICA Numiri in ramura judecătorească. Prin decretai A. S. R. Domnului snnt numiţi şi permutaţi : D. M. I. Simiooesen, doctor in drept dela facultatea din Tulusa, nctnal membru la tribanalnl Putna, întrunind condiţin-nile ait. 1, 3, 7 şi 11 din legea de admisibilitate, prtş dinte de secţie ’a tribunalul Covnrlnifl, in locnl vacant. D. D. P. Pârvnlescu, licenţiat in drept dela fdcnltat. a din Bucureşti, actnal judecător de instrucţiune I» tribnnalul Vălcea, intrnnind^ condiţiunile cititelor articole, preşedinte la acelaşi tribnnal in locnl vacant. D. G. A bolesc», licenţiat in drept deln facultatea din Bucureşti, aetual supleant la tribunalul Vălcea, proenror la acelaşi tribunal, in locnl d-lai C. Altxiann, care se permntă in aceeaşi calitate la tribnnalul Muscel, spre indeplinirca vacanţei ce există. D. N. r. Lăzărescu, licenţiat ia drept dela facultatea din BucureştR intrnnind condiţiunile art. I, 3 şi 7 din legea de admisibilitate, supleant la tribanalnl Vâlcea, in locnl d-'ni G. Albulescn. D. I. G. Dobrescu, licenţiat in drept dela facultate» din Bucureşti, ■ ctnal membra la tribnnalul Doljifl, judecător de instrucţiune la acelaşi tribnnal, in locnl vacant. D. C. N. Toneano, licenţiat in drept dela facultatea din Bucnreşti, actual mem-b-c la tribunalul Romanaţî, in aceeaşi calitate la tribunalul DoJjifl, in locnl d Ini G. I. Dobrescu. D. Al. Varlam, care a absolvit cnrsnl de drept del» ficultutea din Geneva, actnal supleant la tribnnalul DoIjiO, membra la tribunalul Romanaţî, in locnl d-lnl Toneanu. D. Ioan Brabeţeaun, licenţiat iu drept dela facultatea din Bucureşti, actual substitut la tribunalul Romanaţî, intrunind condiţiunile art. 1, 3 şi 7 din legea de admisibilitate, procuror la acelaşi tribunal, in locnl vanei nt. D. N. Strelicescn, licenţiat in drept de la facultatea din Bucnreşti, actual sub- stitut la tribnnalul Dăinboviţu, in acouaşi calitate la tribnr.alal Romanaţî iu local d-lul I. Itrabeţenuu. D. G. D. Ni oleacă, licenţiat in drept dela facultatea din Bucureşti, intrnnind condiţianile art. 1, 3 şi 7, eubstitnt la tribunalul Dăinboviţu, in locnl d-lni N. Str.licescu. D, St rie Sterinde, licnţiat iu du drept dela facultatea din Paris, actnal supleant la tribanalnl M li 'dinţi procuror la ace-laş tribunal, in locul vocnnt. D G. Viădoiami, lieenţiut in drept dela facultatea din Paris, putranind coudiţin-uiie nrt. art' 1 3 şi 7 din legea de admisibilitate, supleant la tribunalul Mehedinţi in local d-lai Sterili Steriade. D. C. Numian, actnal preşedinte 1» tribunalul Mehedinţi preşedinte la triboua-lul Gotjid, in locnl d-lui Dimitrie Budi-şteann, înaintat. D| C, Cociaş, licenţiat in drept dela facultatea din Parie, actul proenror la tribunalul Brăila, membru la tribunalul Bus zăă, in locnl vacan. D. G. I Berceouu. licenţiat in drept de la facultatea din Bucureşti, actual supleant la tribunalul Brăila, procuror la acelaşi tribunal, in locnl d-lni Cociaş. D. Ştefan I. Vâleanu, licenţi.t in drep dela facultatea din Pasis, intrunind con-diţiunile art 1, 3 şi 7 din citat» leg», sn-pleant la tribanalnl Brăila, in locnl d-lnl Berceann. D. Elefterie C. Viişoreanu, licenţiat in drept dela facultatea din Bucnreşti, intrnnind condiţianile citatelor articole, substitut la tribunalul Vlaşca, in locul vacant. D. C. Brătiann, care a absolvit cnrsul de drept dela facultate» din Gând, intrnnind condiţiunile art. 1 şi 7 din citata lege, substitut la tribnnalul Teleorman, in local vacant. D. Dimitrie Crapelian, care a absolvit cnrsnl ds drept dela facultatea din Bocu-reşti, intrnnind condiţiunile citatelor articole, substitut la tribunalul Buzău , iu locul vacant. * Dobrogea. — Prin iualtul decret domnesc s’a hotărlt ca teritorial Dobrogiel să facă parte din comandamentul diviziei III teritorială militară, nvănd reşedinţa la Galaţi. * Virtutea militară. — Prin innlt decret domnesc s'a acordat dreptul da a pnrta med 'Iia, Virtute militară, gradelor inferioare ce nrniează p-utrn curajul ce »H arătat in luptele la cari afl luat parte şi unde aă fost răniţi ; Sergentului Cociaclan George. Caporalilor Vlad Marin. Stancn Marin. Soldaţilor Minica Fiorea, Mizăln Marin, Pascn Ioan, St f*n Ghiţă, Păunea n Ioan. Penciu Ioan, Vasile Iosif, Şerbi» Stan, Sâftoiu Ioan, Despre Radu, Segăteunu, George, Ioan Radu, Ion Oprea, Xica Lam-bru, Ispas Tndor, Bratn Velicu, Brăncea-nn, Stan, Stoian Marin, Turchea Toader, Sandu Ioan, Ţuca Costacbe, Radu Stan, Cioacă Ene, Cbirian Ilie, Chirică Vasilu şi Calotă Neagu, diu regimentul 5 de dorobanţi. Caporalilor Petra Drăghicî, George George, Avram Costacbe. Soldaţilor Pârvnlescn Mihaid. Popescn Nae, Părvu George, George Stan, Drăghicî Ioan, Dumitra G orge, Dragomir George, Drăghicescu Luca, Radu George, Radu Ioan Radn Vasile, Radalescn Mihai, Ruda St n Fiorea Ioan, Ion Ion, Isncu Ghiţă, Ionică Avram, Munole Ioan, Agapie Ioan, Ancnţ3 Ioau, Cârste» Dumitrn, Călugăr» Ion. Cro-itorn Petrache, Vasile Siva, Văcaru George, V.’iailarhe Niţă, Nicolae Dumitru, Torni Paroschiv», Stănescu Radu, Stoica Constantin, Stătescn Ioruacbe, Ţicn Ioan, Bete.gn Constantin şi Şerban Ioan, din batalionul 2 de vănători. Ciporulilor Popescn Ioniţă şi soldatii'nî Gnarnă Nicolae, din batal. 1 de vânători. Soldatului Vieru Alecn, din regimentnl 1 de roşiori. Soldaţilor Dănescu Nicolie, Dimitriu Nicolae, Simion Iouiţă, Stoica Anton, Călin Vasile, Cojocarn George, Constantin Geor-Costantin George, A lesa» drescu Elefterie şi Pari sehiv George, din regimentul 7 de dorobanţi. Sergentul ni Notaru Mineu, soldaţilor Servitoru Dumitru ţi Bucăturn George diu regimentul 1 de artilerie. Caporalnlni Rădoţă Nedelcn, sold.iţilor Orzaru Costantiu, Oasile Dumitru, Dus» Eumitru, Panteleimon G orge, George Ion, Ion Domitra, Stan lozn, Bortea Constantin şi n agn Necnlau, din regimentul 7 de linie. Soldaţilor Mateid Mihalache şi Boşi ă Constantin, din regimentul 8 de dorobanţi. Cuooralnlui Moise Nico'ae, soldaţilor Costaatiu Gr.gorie, Cioară Vasile, Drago-□1 ir Ene, Dimitrescn Costach ■, Mircea George, Băiaşn Constantin, Sandu George, Porcaru Nicolae, Rnsu Vasile şi Zamfiro-pol Nicola», diu regimentul 5 da linie. Soldaţi'or Oţ“tn Toan, Tănase Oprea şi Ioniţă Ioan, din regimentul 1 de linie. Caporalilor Mitrea lom, soldaţilor Mi-hă. sen Nicolae şi Cost 'S Ştefan, din regimentul 8 de linie. * f>I noii Scandal. — In privinţa scandalului comis dc d. Robescn directorul poştelor şitelegrafelor, prin ingerarea sa in atribuţiile pater I judecătoreşti, iacă ce amărunte ue dă ,Vocea Covurluiului* : Sunt căteva săptămâni de cănd nn conductor postai, a nume M irin Măntscn, este acuzat că ar fi sustras dela oficiul poştei uoastre nn' grop dr 5â napoleoni, inlocn-indu’l cn piese de nn fran. Instrucţia a-cistni fapt să făcea de integrei noitrn magistrat d. D. Stnrz», jude instructor Iu cabinetul No. 2. d. Stnrza a chemat ca martor pe d. inspector St. Chiriţescn , care , neinfăţişăndn-se la zioa citaţiei a decernat in contră’! un mandat de aducere. Ce se inmplă insă? d. Chiriţescn, in loc să meargă la instrucţie, ni as spuse că se duse la ap-aratnl telegrafic, de unde tele-graliază de imprejnrări d-lui director Ro-b.sen, care dă ordin înscris d-lni Cbiri-ţescu să so opună cu forţa la executarea raand'itulai de aducere. De aci ia naştere chemarea in judecată a d-lor Robescn 'şi Chiriţescn. Faptul era grav, se oprea din care nn mandat judecătoresc, se suspenda puterea legii. Lucrurile merg d’aci sporind in complicarea lor. Cad, in adevăr, ce se intăm-plă ? agenţii po,iţeneşti merg să execute mandatul ce li ee daee ; d. Chiriţescn insă le-ar fi răspuns că se opune cn arma, şi in acelaşi timp d-sa adreseaza d-lnl judecător d. Stnrza o carte de vizită , acoperită de insulte, pentrn că magistratul, in demnitatea şi independinţa sa , nu voise să aibă inaite’i de căt respectul legii şi sincera ei aplicare fără consideraţie de persoane. Siţnaţia venind pănă aci, ea a-jnnse acum şi mai grAVă, căci, dnpă ofensa legii, veDÎ acum şi of-msa magistratului. De aci se ptoduc mari fermentări in cercările guvernamentale din Bucnreşti, cam de indrăsuise migistratnra de Galaţi *să cheme in judecată pe d-nii Robescn Chi-riţescu; se fac Inngi corespondenţe, se chiarnă d. prim-procuror Sa lot i la Bucureşti ; chiar ii Sturza aflăm că s’ar fi dus in capitală spre a cere ministrului săS reparaţie peutrn ofensă, şi d. ministru, re-cnnoscăndu’i dreptat-A, ’i-a dnt satisfacere trimiţând pe d. Chiriţescn să compare înaintea cibin tnlnl. Afacerea procesulni J-lni Robescn şi Chiriţescn era să se jndece inaiutea tribunalului pentru zio» de 23 no invre, insă aflăm că din nofi s’ar fi trimis la instrucţie, da astă dată insă, ca probă mai mult de imparţialitatea magistraţilor, instrucţia se face ’uaintea cabinetnlul No. 1, adică a d-lni judecător St. TnduriQ. Publicul a judecat de mult şi inteligenţa şi in-dependinţa magistratului St. Tnduriu, ca şi a celorlalţi bărbaţi ee compnn parchetai şi tribanalnl nostru, pentru ca să se indoiască nu moment măcar că in imparţialitatea lor nn vor da o sentinţă conform cn cea mai deplină echitate şi nep&rtinire. In ţara aceasta, nnde deslinţarea patimilor politic» n intrizilor şi uneltirilor de tot fs ul cjnnoese astfel , in căt tnn mal era nimic sacru, nimic care aă nu s-t profaneze şi să nu se arunca in scărboasa tină a invidiei şi nrelor, ce ar fi devenit societatea de nn ar fi avut in s:nnl ei mănn-cliiul iiiagi-truţilor independenţi şi integri, floarea cn care Ramănia se mândreşte şi speranţa de la care se aşteaptă mult in viitor; ce ar fi devenit, zieem societatea fără magistraţi demni şi luminaţi, cari ştiură să se rădice d’asnpra tutnlor consideraţiilor, şi să facă a triumfa justiţia ori nnde aQ găsit’o prigonit» ori nnde aQ văzut dreptatea dată pradă arilor şi partidelor ? lată pentrn ce astăzi rocietatea cn drept cuvânt ee interesează, se agită şi cată să afle tot ce se zice şi tot ce se face cănd aude că eate cestia de magistraţii săi, adică de insuşi sentinelele cari păzind legile păzesc onoarea şi fericea cetăţenilor ; de aceea aceştia cil inbire, cu recunoştinţă şi stimă acoper astăzi pe niagistratnl care ştie să zică : respect legii, Gazeta oficială* publică numirea titularilor la diferitele posturi ce comportă comandamentul general instituit la Sera-ievo. Paris, 25 decembre. O dap şe a comandantului vasalei tBy-zantin*, care s'a cufundat Ia 19 corent in faţa Galipolei, anunţă că 18 oameni din echipaj şi 103 pasajeri sU fost scăpaţi. Copenhaga, 25 decemvrie Uu tărcinmur din capitală a fost arestat pentrn că a rostit ameninţări de moirte in potriva regelui Christiin IX. BIBLIOtt^AFiE ~ NuniSrul de la 4 Decemvrie nl Albind Cltrjmţilor coprinde, următoarele materii: Text: Maria. scene din viaţa cou-jug.ilâ. de Iosif I’opescu. — Hsilatul, reverie, de D. Bolintineanu. — Afganistanul ţi Emirul. — Mitologia Daco-romanil: Solomonarii, de S. FI. Marian. — Suferinfit, poesiA, de N. Baboeanu. — La ce sunt bune plantele in casit, de — In bisericii.... Mit de visuri.... poesil de A. Bflr-sennn. — Crucea comemorativă ,Eli-sabeta', — Memoriile unul slomach. — Varietăţi: Statistici, Modă, Notiţe economice, Cugetări. Bibliografie. Ilustrafiunl: Şir Aii Chnn. — Beg bosniac cu fie sa. — lvitete, şeful M pungii. TIMPUL Consiliul de sinittntc dr la Suit Potera-burg a iMitorisat importaţiunea In Russin a Capsulelor Iul Gugot cu gudron, atât dr eficace in caşurile de guturaiun. r itarrhe. hronchită, plithisia. Doti.V capuile h tie-care mâncare aduc o repede ainelioraţiuno. Tratamentul costa un preciQ netnsemnat. ^Icce seu cincI-spiT-Jece bani pe Ji. Pentru a evita prea nnmero-elc jmita-ţiunt. a exige pe fie care flacon semnătură Gnvot imprimata in trei culori. Capsulele Gnvot se g.Vesc in Unuâniala mal tfite farmaciele. Siropul D'u,ul Zed are r«i basa Codeina si Tolu: rl inlocuestc Fasta Zed si poale (l întrebuinţai pentru a îndulci ceaiurile si laptele copiilor seu bolnavilor. In contra irnfatiu «ilor prutului si ale pulmonilor, a tusselor tnrcchUe, bronchitelor, lusselor tnagtiresci,calarrhelor, »^ewn/>/or,etc. Paris, 22, strada Drouot si Pta*'1. Denosite la llucuresci la d nil Ovessa, RissdOrfer, Bruss, Schmetlan, /urner, Dun-bovici. Fiibriea c. r. MĂRFURI D£ AUR a curţii tic ARGINT Si BRONZ a Iul I TST VIEN A IMairialiilferstrsisse Xo. ÎS E F E C T U A X A Articolc pentru biserici, instahlrl pentru palatini. tacâmul 1, senine de gimnast ici ş1 de câtiJdreţl candelabre, rase, sfeşnice, articole pentru militari, şt de uwf.rnul cu preţnrile c»lo mai moderate ale f-b'icni..— Preturile curente, d sentirl, fotografii se trin.it dnpâ cere ? . V Fondat în anul 1847 ^O^OO^OC^OO^O^OO^OO^OO^V^OO^OO^OO^CO^OO^CO^OC^OO^OO^OOţCC^OO^cX^CX^OC^ODţoO^O. <-JO^.)Oţo O Eau et Poudres dentifrices du 1D P I E IR, I?, ZEU de la facultatea de medicină din Pari*. PARIS - S PLACE IDE E’OEEEA. - PARIS Se jSsosce la toţi larmao'şti, parlumaril şi coaferii. Medalia de merit decernată Casei Doctorului Pierrl şi recompensa c a mal mare obţinntft de dentifrices. S°too6oeV1,^fX^006no6ooŞooŞQoŞooţooŞQoŞooŞootenŞnnŞnnţnn^noŞtxiŞno^nn^rrTŞnn^nrAfTf^fv^r>-.yj^ A eşit de .sub tipar: ii CALENDARUL „RE IPIE A.ISTTTIL, 1879 cu o mulţime de ilustraţii PREŢUL 5 0 BANI De vântjare la Tipografia Titiel cO ]lrem şi la toţi debitând de ţliare atât în capitală cât şi în toto districtele. MERSUL TRENURILOR PE U n IA BUCURESCf-GIURGIU (Smârda) VALABIL DE LA ’î otrosalm!* 1878 PANA LA NOI DISP0.3IT1I Bl CI li K.SCI-G iriidiC GUTUI II- Bl 17 Giurgirt * ' . S sire OiminAja 4 45 Sin test I (111 ta) . . , 0 33 5 21 . PI-tar 9 05 4 55 o -> 1 Vidra . . . . ► » . • FrAtcsII . 9 1(3 Oj Grădişte (lls Iţa) . . . 0 52 12 ItĂiiesa . . , , , , 9 09 29 . Sosire IO Oi -> 51 Sesire 10 0 ! r> 55 CiMiuiia . l’l-C'ire IO 11 0 Ol t oinalia l’lt tare IO 13 <; 0 5 IWnesit . . 10 9 ti 29 Grădişte (11 site) . IO 13 o 08 Kr Atest! . IO 58 ti 10 Vidra . . . IO 31 .) . , IO :;9 ti 29 . Plfcsro 11 25 S6ra Jilava . . IO 18 ti "9 SniAnln . . . Sosire 11 05 Iluniresrl . 11 05 GERMANE «UNT l'ItlNTR ac*STA ÎN 8C11 NT I ATI CA OAIEflC IN TOT MOMFNTf’L LA oeJUSNALE i ÎN8CI INT2 ATI CA GAIEflC IN TOT MO KIOSCUL DIN BULEVARD, DE LINGĂ FOTOGRAFIA 1 principalele jurnale fr irceee şi germane cu npr<5pe acelijl pieţcu caro sa rund la tarul 1 r Jurnalele acestea sunt : JURNALE KRANCF.SE 1. La franca.................20 bani 2. Le Nord...................25 bani 3. Le Gaulois................25 bani 4. L'Univers.................25 binl 5. Le Figaro..................25banl 6. Li Republlque Iranşaite • . . 25banl JURNALE GERMANE I. DeuUhe Zeitung.............25 bani 2. Die Pres9e.................25 ban! 3. Tribune din Berlin.........20 bani 4. Neue Freie Presat..........30 bani 5. Kolniache Zeitung..........25 bani 6. Der Oaten . . 20 bani .V I* I ÎN MEDICAL de PĂCURA AL LUI BERGER se întrebuinţezi! cu succes sigur tic nouă uni in urina rccomandărcl fi atestatelor a r. Mclicliur fi multor medici fi a tor pcrmjuc ca remetliîi contra TUTULOR BOLLLOR ALE PIELEI precum fi contra necurăprei feţei uial ales contra nici, pecingenilor, bnbelor dulce, puroiclor, iniUrvţA capului şi a bărboi, petelor obrazului şi u trupului, nasului roşiii, dogcrăturcl, transpiniţiunel picinrclor şi contra tutulor bulelor de cap ale copiilor. Alai este şi de recomandat general mente ca uu mrjloc purificaţi v la spălat Dccă săpunul de păcură al lui llerger se intrcăuinţc/.ă in genere’ ca mijloc de spălat po pel'u sănătusu sifl din când In când In băl, atunci va da polei o ţineţi şi freschcţă estraordinară, precum nu va produce nici un alt săpnn, preser-vănd de tute bulele sus enumerate ale pielei. Preţul uneî bucăţi împreună cu descrierea întrebuinţărel i franc. Săpunul de păcură al lui Berger conţine •10 la sută păcură conc. de lemn. se prepară cn mare bagare de seină şi se deosebeşte Iurte mult de ccle-alte săpunuri de păcura afiăturc astăzi In comcrciu =Spre a se feri de falsificate= să se ceră dinadins Săpunul de păcură al lui Berger şi să observe Invălitura cea verde Depositul general pentru România en gros şi en delail in BucurescI in farmacia la Speranţa a lui BRUS. Deposite in Brăila, farmacia llepitcs; Craiova , farmacia Aloess ; Focşani: farmacia Linde ; Galaţi, farmacia Curtovits: Iaşi, farmacia Konya; Ploescl, farmacia Schuller. (810—10) , -cx-o şo-mO' : O" o o o-o: 0‘0t0"0 :C"0C"0 -o-o >o—oop»«o->o«»oC'0'»o:x PIC ATU IR. I regeneratoare ale <1-1 ,1 SAMUEL THOMPSON Ac ste pică’url au o putere reconstitutivă cire le p.«OC-©«K>CX>«*O0cs»O<>o«^âC»«O.''Cs»Ot>O~O0c->O~^A©< -O 4 sprem iTăîf Cătit ii.i ri tist hă M A. D -A filE LUCIE Kxccuiâ on-vn «-uninirtndâ de corseluri pe mesurâ cu pTcriurile cele maT mcnleratn, ««fmfnra mal priiincate orT-ce reparaliunp de corsetun precum ţi spălatul c* din nou. Pe priiinescu comniande prin puşti Irimep'rd niSsun» Corset r.iiirAeec, Cor.-îi urllio-ii Riiibi uedic şi Corseturi pentru Copii. Slrmla Academiei No. 25 Ungă Basca. ALMANAH AMERICAN sistem nou spre a putea face notiţe pe fie-care filă, a eşit in editura Librăria, Socoe &. Comp. MAI MULTE MII DE Si CU H sunt «le ventjUre. A se adresa la Tip. Tliiel & Weiss, Palatul „Daciii.'1 MAGASINUL DE LINGER1E •lin VIEN A Calea Victoriei (RTogoşui), rulatul «Dacia", a doua prăvălie de la colţul Lipscani Desfacere Totală do cno Plapăml fine de lină de oae in culorile cule mul frntnose forte lungi şi late de cute 12 LEI. Preţul din anul trecut era 2S franci. Cumpărător! de cel puţin 10 bncăţl tor a va un rabat de 5 la sută. Magasinul de lingerie din Viena Calea Victoriei (MogoşoI), rulatul ,Dacia- a doua prăvălie «le Ia colţul Lipscani. (880 - 8) Tfrt renumită esenţă japoneză, care ru-n u vindică îndată ori-ce dnrnre de c’M> se găsesce In farmacia d-lnî F. Bros v s-â-vis de biserica Sărindar. o pereche case cn Ionul lor, situate in Strada Romană No. 03 bis, Suburbia Prennpeţl-No1. Doritorii du ale cumpăra sa pot. adresa la proprietarul lor ce locu- ace intrftnsele. VIN si SIROP de DUSART c u 1'Ull.ADKLI'HIA 1876 tacto-Pliosphale de Calce Vienna ?S7.T PhosphatulQ de calce este substanţa minerala cea mai ^c*sp^ndit;\ at;Uu la omeni ciitu şi la animali. 171 îi formelo unde i-onumii wle profundii nlt:ii” blacme. MOrtOD, TAfiOltU. « Prin adnilnlstrarea T^aclo-pho^phnlultil de calce doiciloru. ah! ciroru lapte au fomu incĂl‘ phthlale bine confirmate, dintre care uni cu uă destruaere complectă a unul plămânii, curarissite prin usulii Vinl li I şi alu Siro-pulcI de Dusaht, cu carne crudă ca alimentă. > O' DELZENNE 9 Rapiditatea cu care pofta de mâncare vine subtu influenţa Vjnllli ne Di suu. la bătrânii şi adulţii slăbiţi, pole caracteriza aceatu meie gările calcere, transformaţiunea creLiceâ a tuberculului, şt el0 exersâ in nutriţiune uă acţiune din celle mai Importante. » D’ RABUTEAU Lăcto-phofîphatutu aO datu in totiT dc uni celle mai bune rosultate, făcândîi Ke^âuneu facilă, laptele bogat A abondanlrt, şi copiluln vigurosu. * D* FESTRAERTS. Directorulu Scalpelul Mc