k 974. •TOTJI, 14 DECEMBRE ANULUI— 1S7S. < ;i BOISrTV MIETSrTJELn. IN TU A Ia liO.M \ NIA |k- m . luni , I. n. 47 , , ** . > l 'J IN Sl’KAlNAT A rK : !............................. ► , '0 I INStK'l'IUNl şi RECLAME; |jde 30 litere petit, putinii IV, 30 Imid d.;i«a III, 80 li.inl, pe pag. H, 2 lei nul Reclame 2 1**1 noi linia. I număr In capitală 10 hani. KSK IN TOATE ZILELE DE LITIU . Biurowl 1C«' il :u* ţ i <‘i şi A d m i nis t r ;i ţ i<• i: i’.vl.Uui ‘Da<‘ia,. A TTTT ISTOITT -R.I 8“ ])riim"*c in străinătate : L v l>-nil J/na*rn-rtnn Vogler in Vionna, VVa!fi*rhirass** Ino, A Oppclik in Vionn*, Stubonk'H *i 2; limloU Atu,,* hi Vionna, 8pi]erititt« 2: I'ftihpp Lob n ViPunu, KschPnhrvch'ţassP ll : J*. J.ang dr Comp. in Pe^ta, Jlactiâ-LnffiU & Comp. în P iri*f C. Anl de Bucurescl, 13 decembre. |. Rurale............100 99:|» Poiueniale .... 101'I, 101 funciar rural . . 9l'|j Uum i( de Viena, 21 decembre Renta ungară in aur .... 85 55 tegaur u1 k Bonuri I enii». 115 — II , 74 50 urban . . 84 --- împrumutul amtr, in liArtie . 61 90 1. municipal al Cnpit. 97 --- » * » argint . 83 - 1 L Penai! ,..••• 185 --- Ilrnta austriacă în aur ... 72 90 190 --- l.oso din 1806 .... .... 112 75 ■ Hom.'Vnia..... 83 --- At’ţionili' hăncel naţională . 787 _ I iminici|>»i cn premii 2 4 --- „ austr. de credit . 22. 50 L ..... 63i), --- . „ un««re , 214 _ 1 3 luni ...... --- Arfţint....... 15 L-, 9 ..... 25 1! >'f2 Ducatul...... 60 --- --- Napoleonul . . . 36 p • ...... 122'!, 100 mftrcl por mane . 86 1 Cursul de Berlin, 23 decembre Acţiunile Ciiilor ferate roinlne. 34 5 Obligaţiunile romlne 6»/» . . 82 60 Priorităţile C. fer. rom. 8°/» 85 25 împrumutul Oppenheim . . . 102 50 Napoleonul...................... 16 17 Viena, termen luni;...............— — Pari* » scurt .... 91 — Caloii'liirnt «Jlle! Joul, 14 Dec’mbre. Patronul silei! S-ţU Tir», Lifkie ji Pilim. Răsăritul soarelui: 7 ore 86 mm. Apusul soarelui : 4 ore 2? min. Pasele lunel ; Plen’-'ună. PLEJ A <. '' "IR, LrZ DTTLXRILOB llucuresel Sneeav» Bucurescl , , . ,R.l5n 10.— 1 Ploescl ..... 9.50 n 13.00 ! Brăila...........1.53 n 5.45 J 7.15 .1 Tecuci (1.........4.38 n 11. 0 >1 itouiau...........9.05) 4.45.] Suceava,sosire . .12.03 ] 9.55 n B jcuresc—VercloroTi» Buc tresei............ 7.40 ) 10,40'] Piteşti................10.13) 3.— ] Slatina................12.31 ] 6.30 n Craiova .... ... 2.20 .j 3.15] VOrciorova, sosire . , fl.— n G. n Suceava Runan . , Tecuci , . Brltla . . Ploescl. . Suoeara— i.ncnrcHcl . 5.11 ] . 8.45 ] . 13.30 n . 3.08 n . 7.1 > , 6.46 J 12 30 ] 5.10 ] 8.10 Bucurescl sosire 8.3o j Verclornva — Bucurescl Verciorova................11.25 Craiora ....................3.— Slatina....................4.45 l’itejtl...................7.03 Bucui esc!, sosire .... 9.20 ] llncnresrl—(llur.-ln Bucurescl...............9.15] Giurgiu, sosire.........11.35 ] HI uri; Iu—llneitreuel Giurgiu.................. 9 05 ] Bucurescl, sosire . , . 11 05 j Galaţi—Bărboşi Galaţi . . . . . . 1.20 n 8 25 ] Birboţl, sosire . . 1.55 n 9.— j Barhejl —Galaţi Bărboşi..........2.55 n 6.25 n Galaţi, sosire . . . 3.30 n 7— n. 5 05 ] 7.05 u 4 55 ] li 55 ii 7.30 n 8.05 n 7 26u 8. u DEPESI TE LEU IU F IO E A Al.E ,T I M P U L D I* (Agenţia IIavas) ||rviciul dela 24 decemvrie, 11 ore seara. Londra, 24 dec-mvrie. limes* primeşte din Odeon nrmutoa-lelegnituă ; se fic preţţîtttrl pentrn întărea iu Rasia a 100,000 soldaţi din tta gonernlnlni Totleben. Lahora, 24 decembre, (loe-Regale lud iilor a primit iuţtiinţa-ch o scrisoare a Emirului Şir-Ali s’a inte nu eroii. Insă ele ;u3 trăit pri.i rivali tute v puterilor vecine şi nu mal pu^in priu vitejia oştilor lor. Dar oricât de viteze ar (i fost acele oştiri, ele n’ar fi putut să pv.-serve | pământul lor de deplină cucerire, fie prin turci,fio prin alţii, precum viteaza şi nobila rasă albaneză , cu toată eroi'a el vitejie , au sfârşit prin a se pleca inaintea puternicei năvăliri osmane. Romăniî aQ făcut in totdnuna şi diplomaţie. A opune nbnat generalului M iciili rson care se ; Pe lln adversar celuilalt şi a sta in &ţ| udum In (islnlnbail. S« /.ice ca este aceeaşi vreme bine cu amândoi , a (|jta importantă dar nn i so ştie cn-'Ol. Rom», 24 decombr?. speră că negoţierile, care se ormenză • Italia şi Austria pontrr noul tratat nuierţ, vor avea un rezultat mulţnrai-ăuainte de finele annluT. Berlin, 24 dec'mvtie unsilinl federal a consimţit la tratatul lomerţ cu Anstrin. L'.ndra. 24 dec-’mvre. cele de Edinbourg va fi înălţat curănd dul de Contra-Amiral. 25 Decembre 0 ore dimineaţa, Vien.n, 21 decembre. 9 veflt> şto din Coustantinopel cătră it.sche CorrespoiuL nz*, cn d ,ta de »z': -4a vorbeşte despre apropiata rctrogerj "tualalnl mare-vi/.ir, care va fi inioonit MÎd-paş i." Viena, 24 decemvre. ■ vesteşte din H lgrad cătră nceenşi m ispondenţă ; Klonianduntul Berb din Vrania desminle goric pretinsa violare a graniţ-dor, utată şerbilor, şi după car-, in urma i cio;niri, un corp de girdă sSrbesc • I trecut pe teritorul turcesc şi ar fi 4| foc la mai multe sate.* > neutraliza puterea unuia prin puterea celuilalt, a şovăi sistematic in tre doi şi trei, cari cu egală lăcomie doreaă să dobândească pământul nostru , ace stă politică, nu tocmai lipsită de duplicitate, dar din nefericire dictată prin slăbiciunea relativă, s’a urmat la noi in cnrs de veacuri intregi. O abatere de la această lin:e de purtare, intâinplatâ naiute de o sută şi optzeci de ani, aft avut pentru noi urmările cele mal funeste : pierderea domniei naţionale , desfiinţarea oştirii pământene, epoci fanarioţilor, pierderea a două p’ovin-cil (Bucovina şi Basarabia) . copleşirea eu ele rente străine, c’un cuvânt o suma de rele, ale căror urmări lo simţim şi astăzi, căci tratatul de la Berlin, in partea lui nefavorabilă noă, nu face de cât a ne impune spâsirca greului păcat, comis de Dimitrie Cmtemir prin încheierea tractatului de la Lusk şi păcatul spătarului Toma Cautacuzin, lavernul princiar a însărcinat P‘ care fără ştirea Domnului său, a agentul său la Constantinopol, I c„ câlftrillie>l ^rel româneşti t i * 6 sspingă reclamaţi» formulată de către rtă in Bceantă privinţă, şi să demonstra .ceasta reclainaţie este întemeiată pe ■i aserţiuni Dlse emise do cătră co-pţidnntnl turc din Prietine. Viena, 24 decembrie- apă informaţiile ziarului ,Buh-ruia*, itria va avea numai dreptul d’.i intre-i garnizoane in ţinutul Novi-Cazar. i.inistraţia civilă o să renouie cn totnl \ n&inile Porţii, cire va avea sfiră de drn|'tnl să aibă şi ea garnizoane in puncte. Paris, 24 dec’mvrie. Iu mare banchet a fost oferit astă 3 d-lul Oambetta de cătră călătorii de terţ. , * formaţiuni.— Bursele din Pari», Lon-Btrlin, Viena, Marsilia, Amsterdam 4nver- sunt închisa astăzi merenri cn ia serbătoril Crăcinnnlnl. istăzl nici gazetele străine nn vor nI • *. BUCUREŞTI ‘liorcurl, Vi ţ~o) decembre. ţaţele surori româneşti n’afi trăit ;nd minuni, după cum zicen d. A lîosetti, căci făcători de mi i ni şi de panglicarii avem numai ,i < vr o trei zeci de uni im'ouce. Ina- in partea lui Petru-cel-Mare. Astfel o singură greşeală, ne-a costat un veac de robie şi douft provincii; aceeaşi gr. şală comisă a doua oară cu toate învăţămintele istoriei, ne-a costat bucata de Bas-sarabie, pe care-o câştigasem prin generositatea unul impârat apusean. Dar şi m rândul acesta, cum şi-a venit oamenii la noi in fire, a căutat numai de cât să reapuce calea diplomatică, indicată prin intregul curs al istoriei noastre: contra punerea puterilor rivale. Cu toate acestea momentul c mal grcO de. ăt ori câni, pentru că. cu complicitatea noastră, una din pu terile, pe cari o puteam opun» şi am opus’o de atătea ori cu succes veleităţilor de cucerire a celorlalte, una din acele puteri afi căzut cu desăvârşire. Aceea e Turcia. N’uvem nevoie de a repeta, că furcii aceştia s’afl bătut in nenumărate rânduri pentru pământul nostru şi că in cea m I mare part», de vr'o câteva sute de ani incoace , le datori»» lor păstra na naţionalităţii, a reli- giei, a patriei. Fanatici intru pă- Berlin e Anstro-Ungarin, care a albaneză conform cu dispoziţiile tra* st.rarea individualităţii lor. dar ge- anexa formal Bosnia şi lferţegovma ; tatulul «1* la B rlin. neroşi şi toleranţi laţâ cu toate c-.şi e destul ca iuţeli gerea intre An-leiucntele dintr’o vastă impărăţie,' glia şi Rusia să meargă prea de întinsă pe trei continent^, turcii sunt aceia cari mal n'.iO incercat parte, pentru ca şi Rusia să fa. â aci-laş lucru ca şi Austria. Uu lucru să desnaţionaliseze pe nimeni şi ci j pân’aeuma ştim şi'l comuni ăm sub sunt asemenea unicii, cari afl mân- J reservâ. Vestita călătorie a contelui ţinut cu o sfinţ»nie, relativ destul ! Şnvnlof la Pesta avea de scop de mare, tractate incheiate inainte de patru şi cinci sute de ani, pe când alte popoare mal luminate, mal rnarr, şi cari se pretind mal generoase, nu r spectă nici iscălitura ăn â udă, pusă p» un tratat încheiat înainte de trei zile. Să ne ’uchipuim numai, c am fi incheiat la 1400 asemenea capitula-ţinnl cu vr’un alt vecin de al noştri. C -ar fi fost elef llărţoage vechi la mână de boier mofluz şi praf s’ar fi ales de noi. E drept că n locul Turciei e azi Angli ; cel d’ântâl popor in Europa — căci acesta sunt, netăgăduit En glezil, apără c'o mână de lier şi c’o isteţie covârşitoare resturile autonomiei turc»ştl şi pe toate elementele, câte pot păstra individualitatea lor deosebită sub pâinjenişul in-tins al influenţelor rus(>şti. D,ir Anglia nu are acel interes imiuediat, pe care ’l avea Turcia, la apărarea acestui pământ, de aceea o Înţelegere prea din cale afară intre Anglia şi Rusia, nu ne poate fi decât fatală nouă. Nu putem şti pe ce bază 3\iil făcut sati e pe cale de a se face acea inţelegere intre puternicii rivali, dar destul, că perspectiva numai a unei asemenea înţelegeri face să se curgă lucrurile foarte repede. Mal zilele trecut» primise Peste.r-Lloyd ştirea din Odisi, că se iau măsuri păntru readucerea a 100 000 de ruşi din Bulgaria. Aceeaşi ştire a primit-o ieri ziarul „Times.* A-samenea s’a numit delegaţi turci pentru delimitarea frontierelor spre Grecia, iar Moutenegrnl e in ajunul de a-şl rectifica asemenea graniţele conform tractatului. In fine Turcia voieşte a iuelma convenţiunea el separată cu Austria, pentrn ocuparea Novibazarulul, aceasta pe baza proiectului austriac do convenţie, in care nu se pomeneşte de fel despre suveranitatea Sultanului asupra Bosniei şi a Herţegovinel—c’un cu vânt tractatul de la Berlin se ’mplinoşte văzând cu ochii, in urma unei înţelegeri intre Anglia şi Rusia. Totuşi credem, că nici odiuioară starea noastră n'ar putea fi mal de scop o inţelegere de împărţeală intre Rusia şi Austria. Obiectul a rdel im-pârţell eram noi şi anume Moldova până in Şiret Rusfel, restul Austriei. Caveant consules. JDTTST APA IR A- Procesul in contra lui Passanante va Începe abia in Ianuarie, pentru că apărătorul Tarnntini ce i s’a dat ex-ofticio, o podoabă a oratorilor, jurist din Neapole şi celebru din procesul Sonzogno, a făcut rec. rs contra sentcnţel camerei de punere sub acuzare. El l’a visitat pe Passanante şi l-a găsit foarte resignat. Acesta se crede pierdut şi mărturiseşte tot, neagă uu-malc’ar fi avut a se lupta cn Cairoli. Unii martori spun intr’adevftr că ministrul Cairoli nu l'ar fi scăpat pe rege in înţelesul strict al cuvântului. Mărturiile lor spun, că mini-trul l-ar fi apucat pe Passanante, după ce acesta primise deja lovitura de sabit peste căp, ce o dedea» regele. Din cea mal bună sorg'nts se află, că regele e plecat a graţia pe Passanante, iu văzând in el d» cătun om rătăcit. Muntenegrul a prins din noO o nădejde de a şi vedea rectificate graniţele spre Turcia. Nădejdea aceasta i s’a dat priu mal multe telegrame ale principelui Gorciacof, adresate principelui Nikita. Pentru principele muntenegrean nu e un mister, că a titudinea neînduplecată a Turciei către Rusia, faţă cn toate clauzele tractatului care I impun datorii, va ţine atâta, cât vor fi încorda'e relaţiile Intre Anglia şi Rusia. Principele Nikita ştia, că piedicele puse de Poartft, sunt toate in socoteala Engliterel, căci aceasta, In vederea complicaţiunilor din Asia centrală, nu vina să deslege mânile Rusiei in Europa. Anglia iutârea pe Ponrtâ in disposiţiile el. Ministrul rezident din Cettine, Această veste dete curând semne, că se va implini. Principele Nikita află din Scuturi , că coiurndan-tul trupelor din vilaetul lvoss m>. Osman Nuri paşa, primise ordin de a trimite cele 4 divizii de 12 batalioane de sub comanda lui la l’odg 'riţa, pentrn a intimpina rezistenţa • -ventualâ a albanezilor. In urma a-cestel ştiri Munteneg ul a şi numit comisarii de delimitare in persoanele senatorului Radovicl şi a voivodului Plamenaţ, care saâ dus la corpul de observaţie diu Danilov grad. I\jsther LloyJ primeştt din Odess i ştirea, că acolo se fac pregătiri pentru retransportarea a 100.000 de inşi, din Bulgaria, l’.itru corăbii mari, şi 10 vapoare s’au luat dela „So-ietea pentru negoţ şi comunicaţie pe Marea Neagră* cu scopul acesta. Pozitiv se asigură, că iudată după semnarea unul tractat defini-nitiv (î) intre Rusia şi Turcia, se va incepe retragerea trupelor ruseşti. 0 telegramă din Constanţinopol zice că Poarta are de găn 1 a comunica ambasadorului rus proiectul el pentrn o pace definitivă. Discurs al d-lul I. Strat in Senat, cu ocazia discuţiei asupra răspunsului la mesaj Domnilor, Am luat cuvântul in discuţiunea gem r.'lâ a răspunsului la mesajul Tronului, de şi regret această dis-cuţiuue; eu nş fi fost mult mal fericit, deacâ s ar fi făcut o adresă simplă, de curtenie, Jupe usul alop-tat in parlamentul englez, adică un râspuus la Mesajul Tronului din care să fi fost eselusă orl-ce cesti-uue de politică militantă. Atunci ar fi putut şi minoritatea şi majoritatea s’o voteze fără discuţiune, şi să lăsăm cestiunile de politică militantă să vie pe calea interpelărilor, sau cu ocasiunea projectelor de legi. Din nefericire coruisiunea. D-v, a fost de altă părere. Ea a voit să facă un act politic şi incâ nn act de o politică superioară, cum am zice. Ea, d lor, am inţelea ideea corni-siunef; comisiunea văzând că am ajuns in ultima sesiune a legislaturii noastre şi dupe un şir dc evenimente atât de uriaşe care s'a petrecut in cel diu urmă doul ani, a găsit negreşit oportun de a vorbi a-cuiu politică cu tronul, şi de a a- Consiliarul do Curte Ionin, ’1 asi-J precia. cel puţin, faptul cel m «I mă-ară gură pe principe, că in curând se reţ care l’am dobăndit ca rusull-at nai ' vor îmblânzi dificultăţile ce aveau acelor evenimente, adică noua si, I . , . ■ . • tuaţiune politică a ţârei. Eu n'aş a- nesigură. de cât dacă acea intele- a aduce o ruptură intre Anglia şi , . , . . n * > 1 . vea nimic de zis in contra acestei gere ar merge prea departe. Căci Rusia. In fine o telegrama din „er- teil(ljnţ„ a comisinnrl. dar ea fie caro daca ea nr merge prea departe, să lin. trimisă de principele Gorciacof, ]ltcril i,nn aro şi partea sa cea nu uităm, că ântăia putere, caro va' nrntâ, că există speranţa, emu că rea; această ideie are inconvoiiien- fi nev iită :l nu ţine f r ii t.itiil d 11 s i va regula graniţa nuiivtonegruiă tul că deschide amândouă uşile po- A liticel militante: câd iuţelegeţt prea bine cil dai â comisiuneii, care este espresiunea mnjorităţel d-v, vine şi cu ocazia uuul răspuus la Mesajul Tronului, enumeril faptele trecutului cari il plac şi cavi le aprobă, înţelegeţi zic câ acest fapt chiar dă dreptul minorităţii, a enumera şi ea la rândul el faptele din trecut care nu’l plac şi pe cari nu le a-probil. Cu toate acestea, eO renunţ cu desăvârşire de a face procesul faptelor trecute. Nu voesc să angajez nici o polemică, pentru faptele trecute, cari găsesc aprobarea majori-tăţel comisiuneî; pentru cuvântul că acele fapte sunt iucă prea aproape de noi; împrejurările sub care sa petrecut sunt prea complicate şi n’a-vem astăzi destule elemente pentru a ne forma o judecată imparţială asupra lucrurilor, şi oamenilor cari aii contribuit la acele evenimente. Multe chestiuni sunt incă învăluite in un adănc mister pe care numai timpul I va putea elucida. EO cred prin urmare că este mal prudent a lăsa Istoriei dreptul d a iuipărţi blamul sail lauda cui se cuvine mal tărzifl. Dacă d-lor, cu toate aceste am luat cuvântul in această discuţiune, este, că efl am văzut in răspunsul la discursul Tronului lucruri cari, după părerea mea, sunt cu desăvârşire neconstituţionale, şi pănă la 6-re-care punt chiar periculoase pentru viitorul ţârei mele. Cred că toţi d vo astră aţi inţeles că vreaă să fac alusiuna la ultimile aliniate din adresă adică la acele cari tratează cestinnea israeliţilor. Onor. d. Voinov, care m’a preces a tratat cestinnea in fund cu mult talent şi cu acel foc care ll poate da numai convincţiuuea. Eă, d lor, nu voiu trata cestiunea in fond pentru că ar fi chiar contrariu principiului care mi Turn pus inainte de a cere cuvâutul in această chestiune, şi acest principiu este că nu mâ cred competinte de a o discuta in toud, şi cum nu mâ cred pe mine competinte tot ast-fel nu cred nici pe comisiuue competiută a discuta in fond. Cu toate aceste insă comisionea d-v, nu numai că a d scutat dar a şi tranşat chestiunea israeliţilor. D-lor, sunt trei aliniate in adresa cari conţin intreaga cestiuue is-raelită. Este aliniatul care l’a cetit onor. d. Voinov unde comisiuue» zice că nu vor lipsi activitatea şi zelul nostru pentru a ajunge la scop, spre a dovedi Europei câ nu suntem un Stat periculos pentru ordinea Eu- : ropel. Pe urmă vine pasagiul un le co-misiunea z ce: câ se va pune de a supra prejudiciilor şi de asupra pa-siunelor spre a Înlesni lucrurile viitoare Camerl de revisuire. In aliniatul al doilea viue şi ne spune că art, 7 din Constituţinuca noastră va dispare şi, In aliniatul al treil- a, vine şi ne PARTEA LITERARA EPOCA FANARIOŢILOR * Documente iitorice ajunate de E. llurmuzaehi. Tom. VI. J700— 17-10 }i Tom. VII 1761) - 1818. ţnriiiur>) Alăturea cu M ighiaril şi Suedie nil găsim .ipro q»- totdc.mn. pe 1’ loneji. căutând ajutor li i'oaita nto mană. Del-.» inc.eputii] veacului pănă la desmemhr. v. d-lor, aţi cetit cu toţii ca şi mine, fără indoialâ cu cea mal mare atenţiune aceste aliniate. El bine, vâ intreb, care este impresiu-uea ce aţi dohân lit’o după citirea lor? După mine este evul ut că n-ceste trei aliniate, zic tr I lucruri: Ne spun intâl. câ tinile din puterile Europei nu aii stabilit incă relaţi-unl diplomatice cu noi din cauză câ n'am abrogat art. 7 din Constitu-ţinne. Iată prima ideie ; a doua ideie este câ Senatul in legislatura sa actuală şi cea din urmă va şti a se pune d asupra prejudiciilor şi a pasiunilor şi va incepe a lucra in chestiunea israeliţilor, şi al treilea, ca puterile Europene vor restabili re-laţiunile diplomatice cu noi. Onor. membri al comisiuneî sunt oameni prea emiuenţl şi prea meşt-Ml in maniarea condeiului pentru a presupune un moment măcar că iul voit sâ zică alt ceva de cât cea ce ab zis. Apoi vâ intreb la ce se poate apiica cuvântul de prejudicii de cât la art. 7 din Coiistitiiţiune? Căci ac asta este art. unde poate avea Io" cuvântul de prejudici . A por când se zice vom lucru fără prejudicii, şi că Iu rarea noastră va fi încoronată de ! Camerile de revisuire, uu va să zică câ Senatul are de gând să ineeapâ chiar in sesiunea aceasta a lua mâ suri şi a vota legi cari să nu ţie compt de art. 7 din Constituţiunea noastră, adică sâ puie art. 7, la arhivă. şi câ pe urmă Camerile de revisuire vor veni pentru a inde-plini un fel de formă constituţională şi vor face s rvioiul de notariat, a-dicâ vor constata câ art 7 din Con stituţiune este şi râinâne pur şi simplu abrogot do noi fără nici o re-servâ şi fără nici o rnstricţiime. Ori cum v ţ( comenta lucrul d lor nu veţi putea ajunge la alt resultat, aceasta ne este dictat de bu ,ul simţ, şi aceasta a voit sâ zică onor. membri al eomisiun I. El bine d-lor, cine ne-a dat nouă dreptul, S natului, ca sâ ne punem d'asnpraunul prejudiţiu care este scris in Constituţiune. Ca persoane private putem sâ ne punem ori căt vom pofti de asupra prejudiciilor in relaţiunile noastre de societate, dară ca corp politic nu putem iutr’un act de o asemeuea importanţă sâ nu ţinem seamă de un prej ‘diţiu care este până ce nu va fi sters o dogmă constituţională pentru noi. Încă mal mult d-lor: (.'omisiunea in zelul sătl u mers şi mal d parte, a zis câ art. 7 din Constituţiune va dispărea. El d-lor, nu am fi avut nimic de zis dacă in această cestiune ’şi ar fi es-primat numai simplu dorinţa ca art. 7 sâ se pue in raport cn luminele secolului şi cu disposiţiunile tractatului de la Berlin căci a aprecia o situa ţiune este un drept netăgăduit al S natului şi al Camerei: dar a veni şi a se servi in faţa viitoa- vrie 1772 (LXlI.)al Baronului Thu gut. Sunt insă, r< spândite prin o mulţime de docurn-nte. date foarte pr ţinase privitoare la împrejurările, in urma cărora iiupârţirea Poloniei ajunsese a ti un fel de necesitate politică. Cetind do nmentele, ne reluăm impresia, câ in ă p“ la inoe-putul veacului ! olonia incetase a fi un lucru serios şi câ cea mal ll-reas-ă soluţii ne a chestiunii poloneze a fost aceea, care a urmat. Iu virtutea posiţiunil sale topografice Polonia avea misiunea, de a ti un zid despărţitor intre Rusia şi ţânle despre miazâ-zi şi, mal ales după ce luptele intre Rusia şi Turcia a-junsesi. ră a fi un fel de boală cronică in viaţa Eu:Opel, Polonia trebuia sâ fie un abat credincios al impârAţiel otomane, in loc insă de a nâzui spre împlinirea acestei misiuni, Polonejii se frământau in luptă pentru libertate şi absolutism. In adevâr atunci, când polonejii au suferit ca oştirile ruseşti sâ se aşeze in lagăre statornice pe pământul Poloniei, statul polonez a incetat a mal fi. Polonejii insă atăt erail de zăpăciţi, incăt nici nu simţeaţi relor Cemerelor de revizuire de forma inperat.ivâ şi a zice: Se va suprima, această formă de locuţiune nu şi poate avea locul, căci dacă Camerele de revizuire uu vor suprima sad nu vor suprima aşa cum vrem noi, cum va rămâne atuncea angajamentul ce luaţi astăzi către Tron şi către străini? Dar d-lor, mâ aştept la o obieeţiiine, o să mi se zică de ce atâta vorbă. Senatul poate sâ zică in respunsul săd la mesajul Tronului ce va voi, căci aceasta nu angajiază intru nimic Camera de revizuire, d-lor, in drept, vorbind aveţi dreptate, dară in fapt nu este nşn. Nu este aşa d-lt r, căci inoralamente Camerile de revizuire sunt angajate prin asemenea respuns, pentru câ dacă ele nu vor suprima art. 7 din Constituţiuue, saCi nu ’l vor suprima in estensiunea ce voim săi dăm noi, ele vor fi stigmatisate de mal inainte prin votul nostru de astăzi, ca nişte Camere cari nu inţeleg nici principiile, nici luminile secolului, şi cari nu ştia să se ridice deasupra prejudiciilor şi deasupra pasiunilor. Cu acest certificat dat de noi iuşine se va presinta ilară soluţiu-nea lor inainte.» puterilor străine. Apoi nu vedeţi d-v., c armă puneţi chiar d-v, astăzi in mâna străinilor pentru a se spulbera Camerele noastre de revizuire in zi ir» când solu-ţiun a ce vor da acele Camere nu va fi atât de radicală cum o cer şi o doresc străinii? Şi intr’o cestiune de importanţa aceştia să venim noi siDguri a ne arde corăbiile spre a nu mal avea cu ce să ne intoarcem de unde am plecat ? Cred că aceasta n'ar fi nici politic, nici constituţional. Şi apoi, d-lor, când a venit onor. comisiunea a senatului şi a tranşat cestinnea israeliţilor prin trei aliniate cum a lucrat ea? A studiat cel pucin cestinnea istrailiţilor in fond, membrii acelei eomisiun! sunt cunoscuţi prin ceva studii saâ lucruri literarii in chestiunea israe-liţilor? Avut'aă cel pucin majoritatea Senatului, graţiositatea de a alege şi iui membru din Moldova in acea Comisiune? Nimic din toate aceste, Membri comisiuneî s’aâ inebis intr’ o cameră şi fără a lua cea mal mică iu^ormiţiune de nicâerea aă făcut- adresa şi prin o trăsătură de condei il afl tranşat in trei alineate , o chestiune aşa de colosală, aşa de vitală p«utru noi? D-lor , am auzit şioptinilu-se câ ar fi exigi nţl diplomatice, care ar reclama de la noi un asemenea res-puns. D-lor, nu pot vorbi in public de cât cu cea mal mare reservâ asupra exigiuţ“lor diplomatice ; dar sunt mulţi dintre d-v. cari aă imbâtrânit prin Senaturl şi prin Crmere, ’şl aduc negreşit amiDte ca şi mine câ de multe ori neam muşcat inima, şi am votat lucrurile cari ne dureaă in suti-t numai pentru că ni se da asigurări că dacă vom face acest sacrificiu o să ne meargă bine şi o câ soarta ţării lor atârna de succesele armelor turceşti şi in loc de a intimpina primejdia ce-i ameninţa din partea ruşilor, înlesneaţi acţiunea rusească şi ccreab fără de curmare ca fortăreţele din Moldova, intre care cu deosebire Hotinul, să fie surpate. Numai o parte foarte neînsemnată a polonejilor vedea primejdia şi se lupta alăturea cu Turcii. Aşa cum era. Polonia, pentru Poarta otomană era un nesecat isvor de supărări. şi pentru acea turcii au fost cel d’ăntăi. care s'ail gândit, la iui-părţiiva regatului polonez. Mar curând ori mai târzia, Polonia treimea sâ cază cu desâvirşire sub stâpâui-rea rusească şi pentru Poartă era mal bine sâ nu cază întreagă. Astfel statele vecine. Austria şi Prusia, işi iail părţile, pe care le cred necesare spre a-şi asigura graniţele, iară Rusia remăne stăpăuâ pe restul regatului. Deaici inainte Prusia incepe a iu-riuri mal cu din adins asupra afacerilor din Orient şi anume ca rival al Austriei. Prin notele cancelarului Kaunitz foarte adeseori găsim câte o (rasă aruncată in pripă, din să avem mare protecţiune la cutare mare putere, şi la cutare mare Împărat, insă la urmă am remis tot numai vorb9 şi protecţiunea acea mare s’a transformat de multe ori chiar in persecuţiune. Sacrificiile consumate in trecut sâ ne serve cel puţin de invăţăturâ pentru viitor şi să nu mal vorbim de esigenţl diplomatice, ci numai d* dreptul nostru, căci (acesta este unicu1 târâm solid şi sigur pe care putem lucra, eacâ mii do fraţi al noştri 'şl aă vârsat sângele pentru apărarea drepturilor ţârei, să avem cel puţin con-solaţiunea că suntem stăpâni in casă la noi. (Aplanşe). Fac apel la toţi fără deosebire de partid sâ ne unim cu toţi şi, saă sâ respingem adresa sad să votăm un amendament pe care T voia propune şi pe care mulţi 1-aO şi primit. D-lor in această ultimă sesiune când avem să ne despărţim, sâ lucrăm aşa in căt sâ lăsăm un bun suvenir ţârii despre Senatul a -esta. să avem cel puţiu conştiinţa impâ-cată, şi sâ zi em câ iu această ce-stiune care este dreaptă a ţârei ne am făcut datoria. Iată ameudaiuentul care '1 propun: Amendament al aliniatul 12 13 14 din respinsa! la Mesagiat Tronului. Noi subscrişil propunem, ca ia locul s-Uniatnlui 12, 13 şi ll din respuaeal la MeaajO1 eă se pună un singur aliniat in coprinderea următoare ; „Misiunea vitoorelor Camere de revizuire va fi da a lacra la rândul lor ast-fel in căt artico'ele din Constiluţiunea noastră, care no mal simt in acord cn tractatul de la Berlin, să se modifice in sensul cel mai favorabil intereselor ţârei iu care trăim, şi să vedem in modul acesta in curând restatomiciu Ju-se relaţiunils diplomatice ale tuturor Puterilor europene cn Statul roniău.* (Semnaţi), /. Strat şt A T. Zisa. ADRESA CAMEREI Duminică, 10 DiCemvrie curent, la ora I diu zi, A. S. R. Domnul, in presenţa d-lor miniştri, incougiurat de casa Sa civilă şi militară, la palatul din capitală, a primit in sala Tronului, cu solemnitatea obicinuită, biuroul şi comiBiunea Adună -rei deputaţilor, insârcinată a prezenta Măriei Sale Regale adresa de respnus la mesajiul Tronnlul. D. C. A. Kosetti, preşedintele Adnuărel deputaţilor, a culit următoarea ndresă : Măria Ta, Adunarea deputaţilor, incepănd prima sa sesiune ordinară, de la recunoaşterea independenţei ţârei de către marele puteri europene, este fericită de a aduce omagiele sale şi de a’şl exprime recunoscinţa pentru credinţa patriotică şi pentru valoarea militară cu care Măria Ta, ca şef al Statului şi in capul bravei noastre nrmate. Al asigurat independenţa patriei şi prestigiul naţiu-nel române. care ne incredinţftm câ Prusia aă ajuns a fi pentru cabinetul din Viena un vecin jignitor. Principiul politicei orientale a Prusiei pare a fi fost de a zădărnici ori ce plan al Austriei şi aşa, intre altele, Prusia este puterea, care cu oeaziune.» negoţie-rilor privitoare la cedarea Bucovinei a stăruit pănă in sfirşit contra cedării. Documente piivitoare la Prusia nu sunt decât vre-o douăzeci. Cu desâvirşire deosebita de această polit'eâ pânditoare a Prusiei e politica Republice! Veneţiane. La iu-ceputul veacului Veneţia e aliată cu Austria şi intemeiată pe această alianţă incepe la anul 1716 răsboiul cu Turcia. Asupra acestui râsboiă, nenorocit pentru Veneţia, documentele nu aruncă decât puţină lumină. După ineheerea păcii de la Pasaro-vitz atitudinea Veneţiei faţă cu afacerile din Orient e foarte reser-vată şl mal mult ori mal puţiu identică cu acea a Engliterel. Aceste sunt, iu sfârşit, ţările şi popoarele asupra cărora documentele de faţă aruncă lumină in privinţa relaţiunilor cu Poarta otomană. Ele Situaţiunea politică a Statuii mân fiin ast-f|| stabilită, to.it< tivitateu naţională poate acud se lndrepteze spre desvcltarea tărirea noastră interioară. Naţiunea doresce sâ fie cât lungă şi mal temeinică pacea cel asigura prin sincera aplicare a ir tatulul ilin Berlin; ea do-eşte intL ţinerea celor mal bune rclaţiun* toate puterile străine şi sperii# sprijin nu ll bine-voitorul lor lipsi. Pentru statornicirea oficială a I laţi linilor diplomatice dintre pi rile europene şi România, Adun: deputaţilor a făcut şi va face tot este de eompetinta sa. Ea este atât mal doritoare de a şl înde) misiunea şi de a lăsa locul Cal relor de revisuire, cu cât speră ast fel se va Înlătura eroarea profui dă că esistâ saO că a esistat veil uâ-datâ in România intoleranţa ţ ligioasă. Naţiunea română n’a sfâşiată de lupe religioase in o epocă a istoriei sale; pâmâ românesc a fost din contra adă tul tutor religiunilor persecutate alte State. Legile ţârei noastre n'a admis nici o-datâ neegalitatea P litică intre români pentru causj religiune. Disposiţiunea art. 7 Constituţiune, care oprea p5 strj de rit necreştin de a dobândi u: mentenirea, n'a fost de cut o sură de ordine socială şi economii___ după cum restri ţiuuea pusă muA m.nilor, prin vechile capitulaţlun' cu Poarta, de a se st-.bili şi dd avea temple pe pământul românesc nu era de cât o mâs'irâ de ordin politică. Astă zi insă România aflâudu-s intr’o situaţiune bin: definită, era dem câ disposiţiunea articolului 7 Constituţiune, poate sâ dispară. Camera se va sili dară a se n ”ât mal neîntârziat asupra luibu tăţirilor interioare urgente, ară) el prin discursul Măriei Tale Re spre a pune de indatâ apoi ţ in posiţiune de a’şl da Camerele revisuire ce vor avea a modific; cel articol. Adunarea primeşte cu fericir1 8Îgurarea că starea finanţelor ţ' cu toate greutăţile, şi sacrific resbelulul, este mal bună de căt « in ultimii ani de pace. Cumpătai in cb ituell pe de o parte . spui rea veniturilor pe de alta, prin i: rirea avuţiei generale, prin desvot terea resurselor ţârei cu ajutoru)*-nor mâsurl economice eficace, voi vea neincetat partea cea mal la in actividatea representanţilor u unii. Dă siteaţiune financiară bună lângă lămurirea situaţiunil iioast politice ca Stat european, ue va lesni şi mal mult calea imbuuâti rilor interioare. Intre aceste imbunătâţirl, aci ce se impun ca un interes şi o datorie naţională de prima ordine, sui cele menite a rădica poporaţiunj noastre rurale. se pot Împărţi In trei grupe : um care ’şl dufl silinţă se păstreze starea de lucruri aflată lu Orient, a dicâ Englitera, Olanda, şi mal t&rj ziu, Veneţia ; altele care caută aju la Poartă adică Maghiarii. Suedie şi parte din PolonejI, şi iarăşi altj care vor să tragă foloase din nevii Porţii Otomane, adi â Franţa, 7 nla, Prusia şi altă parte a Poloi jilor. De sine se iuţelege câ asupra v ţii popoarelor din împărăţia oj mană ot I a poporalor ce atârni dâ această impârăţie, document ftrueă multă lumină. Ast-fel sunt v o douâ-sute documente privitoare I tătari şi un numâr destul de !•* semnat privitor la cazacii zapoi*-vieni şi potcaleni, la armeni la gnr-la migrare sârbilor in ţara ung» reascâ, la incereârile de migrai1" ale muntenegrenilor, la migrarea gr* ceaşcă in Rusia, la coloniile bulgai* din ţările reseritene ale Împărăţii Hasburgiler şi lu respândirea neg*" ţătorilor greci şi armeni pe teP’ torul Carpaţilor. Dar chestiunea cea mare a veacului e lupta intre turci şi ruşi- TIMPUL jjmera a votat mal multe dispo-ml şi va mal complecta sistema giuirl ce are de scop această * are. aiproprietârirea insurâţeilor, a-1 fapt împlinit, este pentru po-aţ umile rurale nu act de drep-! şi un ajutor puternic, pe care iţesintanţil naţiunel '1 constată iii adăncă mulţumire, proiectele de legi pentru cruţa-pădurilor , ppntru exploatarea |*lor, pentru grabnica unire a {■mei căielor noastre ferate cu hogea şi cu portul nostru de jţe, vor fi primite cu luarea a-|te ce merită prin insemuâtatea economică şi naţională. I.imera a acordat totd’auna cu Lire tot ce s'a cerut pentru des-larea oştirii. Astăzi mal mult de 1 ori căud , după serviciele emi-it i aduse naţiune! de brava sa iată, interesul naţional se uneşte imţimfiutul de recunoştinţă, spre e indemna să dăm o deosebită Btiune proiectelor menite a rea- I îmbunătăţiri in organizarea puF noastre armate: ' udinţa stăruitoare a represen-in I naţionale a fost de a face justiţia să fie in adevăr o pu-■ independentă şi astfel consti-iii, incăt să asigure statului echi-ul neapărat puterilor lui pentru (era şi regulata funcţionare a tanismulul constituţional şi să dea ietăţel toate garanţiile posibile nepărtinire. Ori ce proiecte ale •ţŞxjrnuluI ar tinde la realizarea a-uitul scop, vor fi bine primite şi t Ds studiate de Adunarea deputa-1 t nstrucţiuuea publică, care, chiar i i impui celei mal grele crize, n’a s l.-rit de reducerile budgetare im-•o tuturor celorl’alte servicii, 'şl asigurată şi acum toată solici-iuea noastră, că I baza iinbună-ilor şi intărirei noastre intuire, este desvoltarea puberilor iu-ictnale şi morale ale nnţiun- I. Măria Ta, .ucrâiul in inţelegere cu guver-i.pe cămpul de activitate desern-sesiunel actuale. Adunarea de-uţilor speră a face să înainteze » e opera interioară, menită a aplecta şi consolida marea operă i rşită a rădicăre! politice a sta- II nostru. Numai astfel poporul ijhăn va proba intr’un mod temei- vitalitatea lui. şi va face ca ji Topa să'l considere ca un auxi-t • neapărat intereselor şi ecliili-J ilul el. I mplinindu-se această măreaţă rni-e cu acelaşi succes cu care a incepută, istoria va consemna cele mal frumoase pagine ale ■, că sub aceeaşi fericită Domnie iul Carol I, România a fost in-tfdusă cu onoare in familia state-independente ale Europei, şi a ut in intru un mare pas pe ca-prosperităţil şi a civilisaţiunil. -ă trăeştl Măria Ta. jira căreia aproape pe fie care uuent ne dă cate o nouă lămu-. cel puţin indirectă, etind documentele, aproare Ia dj are pagină stăm uimiţi de rnâ-a luptei ce ni se infăţişeazV Sunt puteri mari lncăcrate, una neurată prin oarba el uestatorni-alta prin cunoscuta el inţelep-ie, eară a treia prin stăruinţa neîmblânzită. Era un lucru atăt rijnefiresc ca turcii, tnal ales in ea lor decăzută, să mal stăpâ-scâ popoarele din Orient faţă botărirea Rusiei de a pune capăt tel stăpănirl. Aşa Insă, demora-■j cum ered aceşti turci in toate i' irejurările ni se infâţişează ca baţi. Chiar după ce aă perdut ■ : -jdea de isbut.ire, el se simt da- I a urma lupta până in sfârşit şl fac cel puţin aecastâ datorie. Hem in Constantinopol acea viaţă 4 trămatâ, care este ş, va rgmâne te singura in felul el, vedem cru-.ndu-se atăte şi atât de deose-• Inrăuriri; nici odată insă l’oarta '< mană nu ’şl perde bunul cum-nicl odată miniştrii otomani nu zăpăcesc, ci in mijlocul celei mal \ Să trăeascâ Măria Sa Doamna. M. Sa Regală Domnnl a răspuns : Domnule preşedinte, Domnilor deputaţi, Suntem adânc mişcaţi de simţi-mintele ce exprimaţi armatei şi tronului, pentru sfinţenia cu care , in ultimul resbel, ’şl-a implinit datoria, realizarea celei mal scumpe aspira-ţiunl a naţiunel române. Ceea ce a creat României o po-ziţiune politică ce nu i se mal con-teztâ astăzi in Europa, este că, de şi invăluită de evenimentele cele mal complicate,şi iuconjuratăde incercâri-lecele mal ciude, totuşi a străbătut cu succes prin acest cerc de pericole de tot felul, fără a şovăi un moment şi fără a face un pas greşit care ar fi putut să 'l compromită chiar existenţa. Constatăm cu fericire, d-lor , că sacrificiele şi încercările la care cu toţii am fost supuşi, departe de a ne obosi şi a ne sdruncina, ah contribuit din contra a ne intâri, a ne oţeli. a ne lămuri ideile noastre şi a ne da mai multă unitate de acţiune, probă despre aceasta este unanimtatea cu care s’a votat răspunsul d-voastree ce coprind însăşi programa lucrărilor spre care are a se indrepta acum nctivitatea naţională. Evenimentele ce naţiunea a străbătut, iutâresc şi mal mult in sufletul nostru credinţa ce am avut despre viitorul acestei ţări, din ziua când am pus piciorul pe pâmăntul el. Din fapte săvârşite, marile puteri vor dobândi convingerea că statul Român , pe care ele j-afl admis in familia lor ca un element al echilibrului european , răspunde in adevăr acestei mare eliminări şi va fi o condiţiune de signritate şi do linişte pentru puternicii săi vecini. Votul dat pentru a doua oara de mal unanimitatea reprezentaţiunel naţionale, afirmând voinţa de a se conforma dispoziţiuuilor ce ne privesc din tratatpl d<-la Berlin , nu urni poate lăsa Europei iuduala că acesta este in adevăr siiuţimântul naţiunii intregl, şi va face astfel să dispară orice umbră de băuuială şi orice prejudecată ar mal fi existat despre ţara noastă. Suntem încredinţaţi că prudenţa spiritul de coneiliare şi unitatea de acţiune, ce v’ad adjutat pănă acum in realizarea unor fapte, vă vor asigura acelaş succes in viitor; numai astfel ranele lâsute de incercârile la cari am fost expuşi vor vindeca, interesele societăţel noastre vor fi bine ingrij te şi se va putea săvârşi opera rădicăre! şi iutâriril României, cu acelaş succes cu care a fost începută Pe această cale, mă veţi găsi d-lor totdeauna alături cu d-voastre gata la lucru şi la sacrificii!. Doamna, care in timpul pericolelor, a împărtăşit toate simţimintele şi toate ingrijirile noastre, să uneşte azi cu noi spre a vă exprima, mari încurcături işl păstrează sângele rece. Când oştirile otomane sufăr înfrângeri şi uliţele Constanti-nopolululul sunt pline de mase turbate, ministrul plenipotenţiar inchee negoţierile de pace cu cuvintele: „Atăt nu putem da - Mal bine urinăm lupta până la cel din urmă om şi Dumnezeii ne va sta intr'a-jutor, fiind că e dreaptă cauza pentru care ne lnptâm! Aşa vorbesşte turcii la Pasaro-vitz, la Bucureşti, aşa in cursul ne-goţierilor din annl 1738, aşa la Cu-ciuc-Cainardji şi la Sişt >v, şi, precum vorbesc, aşa lucrează. El simt că nu o vor duce departe; sunt insă hotâriţl a nu renunţa de bună-voe. Ruşii sunt tot atât, de hotâriţl. In tot cursul veacului el nu se simt ca fiinl in pace cu turcii. Tractatele de pace nu sunt pentru dânşii de cât acte de armistiţiu, şi chiar privite ast-fwl, ele sunt călcate. Nu s’a Încheiat intre Turcia şi Rusia nici un tratat de pace, in care Ţarul să nu se oblige a-şt retrage trupele din Polonia şi a surpa una ori mal multe din fortăreţele despre Crimeea sad despre Marea Caspiră; după inche- d-Ie preşedinte şi d-lor deputaţi, viuele noastre mulţumiri pentru călduroasele urări ce ne adresaţi şi spre a zice împreună cu toţii trăiască România. MIŞCAREA autonomista in albania „Core9pondinţa politică* primeşte din străvechiul Prizrend amănunte interesante asupra linei mişcări intre capii ligel albaneze, mişcare ce pregăteşte şi nscunde in sine eventualităţi de mare insemnătute . Mişc:rea intre albanezi e departe de a fi ajuns la capătul el. Acest popor mic, care mal cu seamă in anii din urmă ud fost părăsit in voia sorţii, incepe a inţelege puterea, ce-o are intr’ânsul. In momentele acestea se petrec intre albanezi lucruri, cari arată lămurit, că in curând va sosi timpul, in care se va ivi intrebarea, dacă Poarta uial rămâne sad nu stăpâna Albaniei. întemeietorii lig’I albaneze se convinseră, ca marile făgăduinţe, ce le făcuse valml din Kossovo Nazif-paşa, vor avea soarta tuturor făgăduinţelor făcute de Poartă, deci hotâriră să mânţie puterea lor armată şi s’o Întrebuinţeze spre schimbarea acelor Împrejurări, sub a căror greutate de plumb nu se poate aştepta nici o desvoltare. Comitetul dirigent din Prizrend, compus din Ahmed-Beg, Kuriţ-Hngi, Alimed-Ko-roniţa şi Skander-Beg şe intruni la 5 decemvrie, intr’o adunare, la care luară parte numeroşi notabili albanezi. Prezidiul adunării ăl luă Skander-Beg, cuminte, energic şi de mare vază, care mal are pentru sine şi tradiţia unei origini princiare. Albanezii — incepu el — conduşi de interese religioase şi naţionale ad sprijinit cu toată puterea braţului şi abnegaţiunea iniiuel domnia Osmanilor. Strămoşii noştri c , noaptea, 0 gr., dimineaţa 9 orc, 2 gr. c. plus 0. M ximuin căldurii peste zi, 7, 22 gr. c. s .11 5, 77 gr. K. p]u8 0. Iu bar. 753ni. A. Se. Gh.tr. BIBLIOGRAFIE____________________ LIBRARII SOCEC & anunţ& ieşirea de 9□ l> tipar a nmătoirc-lor uvrage in ediţiunT noul: Ahn, Mito in pentra invăţirea limbel fraucH/e, flnpă ediţiuuftft 12!) a autoruln7, curbul 1-iO, 1. n. I 2>. Ahnt Metoda peotro mvftţ&rca limbdî germane, după ediţianea 83 a autorului, cursul 1-iG 1. u. 1. ^rca Jeretnia, dramatica limbeî romaneşti part*a itimo’ogifă pentru clasele gimnaziale, preţul I. n. 2. Constantineuii Dt. /?., Abecedar românesc pentru acoaltU pub i e, • diţinuea 5-r, preţul 30 b. CwcaneU EuStapu G.y Geometria e'euieu-târă, ediţinnua D-fl, 1. D. 1. Cioeaneh Eu$ta(iu G.ţ Aritmetica teoretică şi practică, ed iţi un -a 9-n, 1. n. 90. Gorjan A.y Elemente de guografid pentru clasele primare, ediţimiea JG-n, -15 b. Gotjan A.% Metod de geografie ca i 1 os-raţiuni in fct-xt, partea l-a pentru clasa. Ii-a şi IlI-a primară, 00 bani, partea 2-a pentra clisa IV 60 b. Sub tipar, spre a ieşi in rurend : Comtantincun Dr. B. Confesincea ortodoxă, uu volum in 8°. Mica bibliotecă pentru copily o serie nou?, in patru volume in -1° mare lucrate cu multă ingrijire şi tdtul cu mult ameliorut. La noî spre văuzare : Cantemir Dr. Dimitrtey Cousilii higienice pentra creşterea copiilor, 1. n. (809—3 — 6 z. NumSrul de la 4 Decemvrie :il Albinei Cnrpatilor copriude, următoarele materii: Text: Maria, so ne ihn viaţa conjugală, de" Iosif I’ojicscu. -- Esilalul, reverie, de D. Bolintineanu. — Afganistanul şî Emirul. — Mitologia Daco-romani: Solomouaril, de S. El. Marian. — Suferinţa, poesiă. de N. Baboeanu. — La ce sunt bune plantele in casă, de *„* — fn biserică.... Mit de visuri.... poesil de A. Băr-seanu. — Crucea comemorativă ,Eli-sabeta“, — Memoriile unul slomach. — Varietăţi: Statistică, Modă. No-tiţ1 economice, Cugetări, Bibliogrufb'. fluslraţiunl: Şir Aii Chin. - - Beg bosniac cu fie sh. — Kitete, şeful M pungii. Dr. Hârb» Coii9Uiitiiic*cu, — Limba fi literatura ţiganilor din lio mănia. cumeutele aruncă lumină cu deosebire asupra luptelor petrecute pe pământul românesc şi asupra negoţie-rilor, de la care atârna soarta ţărilor româneşti. Astfel despre luptele şi capitulaţia de la movila Ilâbiei sunt in colecţie cu totul vre-o 15 raporturi şi două planuri ale lagărului rusesc iucunjurat de turci, tătari, suedienl şi polonezi. Be asemenea sunt raporturi multe şi detailate despre luptele de la I 716 — ÎS şi despre cele de la 1737—38, precum şi despre negoţierile iu urma cărora s'aO incheiat tractatele de pace de la I’asarovitz şi de Ia Belgrad. Cele-alte resboae intre turci şi ruşi, sunt mal mu't trecute cu vederea. Colecţia cuprinde insă date privitoare la negoţierile de pace urmate intre turci şi ruşi şi astfel ne înfăţişează întreagă viaţa impârăţiel otomane in veacul XVIII. Convcrb. Uter. (Va urma). 1. Slavici. . TIMPUL SIROPU PASTA de LAGASSE de Seve de Pin (Bradu) Maritimi Pcrsdnolo nlabo de poptu, acele atinsa de Tusse, Răguşiţi, GrippS, Catarrhc, Ilrnnchite. Stingerea voce[ şi Afthmu, suntu sigure d a gftssj uă potolire rapidă şi cu-rarissire in intrebuintarea principuriloru balsamici a-lo bradului maritimii concentrate in Siropulu şi in Pasta dedjfiH seve de Pin (bradii) do Lagasse * ^ Deposilu in principalele l'harmacil. PILULES DIGESTIVES DE PANCREATINE de DEFRESNE PHaRUACUN OK CLASSA 1 15 EX-INTKn N Al. SPITALELOR DIN PAÎU9 9 ♦ Pancreatina ailmis» in s|)it.nota »fin Itaris iMe cel rr.it j aiermc digestii cunos-nil Ita pusseda proprietate.» «Io 1 Ji^cri si j face .inimitabile nu numai carnea, vtar.i inc.i corpurile ft-j^e. pan**:» amidonul hi fe cai ie ta Se poala tiara (Jice ca alimentata, ori car> ar fi pol fi L^enta .!? |>a::creaima fara a?imorul âlomacbului \ te mtulorenoia alimentelor Jn: alterairiuea «cu lipsa »ie suc gastric, du» mfljni maiiune.i «ou ulier.ilutne.» MomJvhj:.;i <«n j intestinelor. Pilulele de Pancreatina ale lui Defresne vordo.inîot d aur..» *f$u‘tatei > c;î* wa» fericite, elle suni prescrise .le media »n cerlra urmetoarelcr dfTecîium . Desgust de alimente Anemia Gastralgii. Rele dlgestium Piarrhea. L'lceratium cancerâ6e. Versetun, Dvsemeru Bble de ficat Umflătură sUmachulut Găsirile Slăbire Somnolând* dupe mancaro si verseturilo car1 insoctesc însărcinarea «P PARIS tassa GRiMAULT s! c 3 strada Wieane si ra principale PiiaraiiCil ■i 9 MERSUL TRENURILOR PE LIMA BUCURESCl-GIURGIU (Srnârda) Valabil de la ’î m4umb 05 .» 17 5 23 5 33 5 42 ."» 51 «1 01 O 2i) U 49 7 05 SAra Nniunla Giurgiil Friltcsfl . Plecare . Sosire Diminua . Plecare !l 05 .... IMS Tr. No. 2 Tr. No. 4 Oup-am/ţll 37 45 r.r. Ităncsu Comuna 9 39 Sosire Plecare Grădişte (Halta) . 10 Vidra...............10 10 03 10 13 13 31 Sinteştl (Halta) . . 10 39 48 05 4 00 5 Oii 5 29 5 53 li 03 1» 03 li 21 ti 29 ii 39 li 55 SAra LEGt A. CU LINIA DE NORD. I. Trenul No. 4: Cn tronnl accelerat No. 1, la ora 8 şi 15 minate, sera 1» Braila-Galatz, Roman, Inssy-Suceva, Viena, Berlin, Paris, Petersbnrg. II. Trenul Vo. I: Cd trenul accelerat No. 2, caresosesce din Vi.nn, Lem-berg, Snceva, Roman, Galaţi, Brăila, la ora 8 şi 30 minute dimineţa. III. Trenul \o. 3: Cn trenul No. G de călători care sos^sce din Galaţi fi Brăila la ora 4 şi 30 minnte, dipîl araeijă-iji. Jilava............10 UucurescT . . . . .11 DimlnAţa TIJRI B CU VAPOARE DANUBIENE la GIURGIU Cu Vapori de postă la Giurgiu. 1) Sosind la GinrgiQ din bus: Luni, Miercnri şi Vineri, cn Trenul No. 4. 2) Plecând de la Giurgiu iu jos Lnui, Meirctiri şi Vineri cu Trenul No. 1. 3) Ple. And de la GinrgiQ în sas : Marţi. Vineri şi Dnminică cu Trenul No. 1. 4) Sosind la GinrgiQ din jos Marţ', Vineri şi Duminecă cu Treimi No. 4. NT?. La gara Tilant se votul bilete pentru vapore. pentru tote staţiunile in sus până la Viena şi in jos până la Chilia •—■ IDE 'VIEItsrZJLiR.CE FABRICELE DE BERE, SPIRT SI DROJDE rtunt in Tunm-Scvcrin, Strada Aitrelian No. 5 »'» dejilituI lucrare In apropiere de gara calei ferate şi Agenţia raporelor pe Dunăre, purtând firma îs. r. Vfimjarea tb avea loc ca bun de minori înaintea Onorat) Tribunal Mehedinţii Secţia l-a in ijioa Ju l!l4r Decembrie 1878. Pentru condiţinnl şi detailiuri n se vedea la localul fabrice’or în iote de la 3 — 7 sera. Tutorele L. DE HIE. (919-1) t'ĂW* Institution Frangaise et Italienne Dirigk par MKSDAMES MAZZANTTNI 9, Place d’Azeţlio, FLORENCE. Ces Damea , ayant quittt'; la France lcnr patrio apr!'» la gtn rre de 70—71, ont, fondd ii Florence en 1873 ime Institution Fran^aise et Ita-liennp qni jouit de l’estiine generale, et oii Ies jeunes fi 1 Ies reţoivent tine instruction aussi solide que brliant». Les directricea etnnt inunie du diplome suplrieur et secondees par des professeurs distingu^s. Dans cette Institution l’enspignement est divisi^ en 2 cours: cours 41^mentaire et cours sup^rieur. Chacun de ces cours cotnprend 2 classes et chaqne classo est divis^e en plusieurs sections. Solon son aptitude l’^lfeve peut changer de section 2 fois par an. Le prix de la pension potir les internes est de 1200 'rs. [ tir an, y tompris la iiitiflique, le dessin et Ia danse. gMT Des ronseigneinents on peut avoir îi l impriinerie 'l'hiel & Weiss. tjiii ont visit,t5 I’Institution personcllement et ofl on peut voi le pros pectus d^taill^. _______ Medalia Soctataiei Sciinţelor indunlriata la Pari». LIPSEASCĂ PEniT ALBII TINCTURA E8C.EI.MNTA a 1‘EUII.ORAMHT a D. DICQUEMAHK, aînd CHIMIST la U O LE N (Francia) I la vapncsle numai do cat periT albii ai n|Wcfţgt; capului ai bărboi, fara neci un poricol w ,ji fara miroo deRajtroabil, Ea cete reru- IfiUEMARI noacuta suporidra lululor tinclurelor io-Irebuinţale pena asta 1. ('. Stdnimag.vy Profesor de dans. 8econdc sbric. — NTo. 2. De vt^nijlare In chioşcuri, la toţi debit,anţl de ijiare şi la Tipocrrojia lhiel & ll'ciss In Bucureşti. Preţul 50 buni, MAI MULTE MII DE sunt de vt^nijare. A se adresa Ia Tip. Thiel A Weiss, Palatul „Dacia.4 TH ti A TRU L N A T10N AI «A 1 Trapa Ontica Ilaiiaia condosa de artistei G. BRIZZI ŞI DIIUGIATA df. UELERRUL ARTIST C'O M A S I) A TORUL ERNESTO ROSS va da in luna Pebruariu 1879 5 REPRESENTaTUTNI alese din repertoriul următor: rit \<; i>n III Iii; .Util 0 III IUIMEO SI GU]L(ETTA COIIHMU) OTIIELLII REGELE LEMi MACHETII S PT A. KSPE -A. !R E PRffiSCl 0.\ UIMIM SILVIO PELLICO t> r a >i i: MOMITE CIVILA 111)1 SERGEMl OHKSTE ALPIEHI hui COSSA DTJIIIE JFNILLKT GTACOMKTTI lîOTr C i > >1 1*^ 1 > 1 ID LAVfGXK SUI,LI).\\ D UMAS MF.LES VILLE I) nil amatori ce doresc a se abona la aceste representaţiunl sunt rugaţi a se adresa la subsemnatul de la orele 12—3, la Teatru Naţional şi de In 4 In Calea Victoriei No. 12. — n ti PREC1UL ABONABIflTOLOI PENTBD 5 REPRESENTATIONI Haignoire şi Bcl-Etage 240 lei n. Loge de rang III 125 lei iu Stal de rang I 45 lei n. Stal de rang II 30 lei n. însărcinat cu abonamentul, G. FEL1CI. ADEVERATE 1NJECTIUNI SI CAPSULE ICO FAVR OT Aconto Capsule posedă propriotăjile tonice ă Gudronului ădâocrate pe lăntra ar-antiblenoragică de Capahu. Ele nn obosescu stoninlinl şi nu provocă nici tiunen antiblenoragică de Capahu. Ele nn obosesen stom; diaree nici grotă : eonstituescu medicamentul prin escelenjă in leală rea hi'ilelor eontagiosc a ambelor secse, scurgeri vechi sou recente, cutare a beşirei şi mire rea fără voie aurinului. l*e ia finele tratamentului, şi când ori-cc durere a dispărut, tisul IN.TECTIUNU RICOBD tonice şi astringente, este muţi locul infailibil do a consolida vindecarea şi de a evita intercerca. ADEVERAT SIROP DEPURATIV FI I C O FI F A V R O T Arest sirop este neăpart pentru a vin deca cu deseverşire maîadicle polei şi pentru a sfirsi tle a curăli sângele după un tratamentu anti-sifilitic. El feresee de tote accidentele re pot reunita dirt sifilis constituţională Publicul, trebuc a lepăda, ca contra facere periculoşi tăte medicamentele ItK'OUIV rare nu vorii purta sigliultl C FAVIIOT. OI.I'OSITO tll'.XEllAI.— /■’* /'auro/, t0‘2. strada Richelieu, in 1‘aris ; In icovils, Konia; Hucuresci. Hissden fer. /.nrner, Theil , Golit:. I.iht-Marino Kurtovir/i; Itraila. 1‘etsalis, Kaufmes; Crnjara. /■’ ti. Schuller ; Harlud. llrettnor, şf io tale farmaciile /l A osit de sub tipar: CALENDAR FB A^FTTTXj 1879 cu o mulţime de ilustraţii i PREŢUL 50 RĂNI De vânzare la Tipografia Thiel d limx şi la toţi del tanţl de (Jiare attit în capitală cât şi în tote districtelj i Premiul Abonaţilor ANUALI AI 33 55 K-Wm renam'^"‘ e,ent*î japoneză, oars "IlU vindică îndată ori-ce dnrere de cap se găsesce la farmacia d-lnî F. Brus vis-A-via de biserica Sărindar. Administraţia {Harului „Resboiul“ vii da de amil nou un frumos tablou fotografic: o pereche case cu | local lor, situate în I Strada I Romană No. (J3 bis, Subnrbia Precupeţi-Nol. Doritorii de ale cumpăra sa pot adresa • la proprietarul lor ce locilfsce întrftnsele. ! JJ CU STEGUL ÎNAINTE! episod din asalturile Românilor de la Plevna, un adevărat, cap-d’operă al talentosulul artist Dembinzchi. Tabloul este lucrat în atelierul diarulul Resboiul. Mâriinca lui esto de 22 centimetrii lărgime şi 30 cent. înălţime. Tipogrntta Tbiel & Weiaa, Palatul, „Dacia*. le