MERCDRI, 13 DECEMBRE ANULIIl—1878. 173. IN TOATa rdmAnia ..................I, n. 47 .... 24 ‘ '...................»» IN STRA1NATATK : . . 60 |j! «SLRŢIONI ŞI RECLAME; Xi0 litere petit, padina IV, 30 bani • III, 80 bani, pe pag. II, 2 lei noi Reclame 2 lei noi linia. ESE IN TOATE ZILELE DE LUCRU. Aisrxj]sroixjR,i. 8e priinje.c In atr&inatate : La D-nil Jlaatcn-tlnr |, 63’|î li jnl...... 99 60 99 60 * ..... 25 17 >(a • .....* 122W, --- * ...... Riuroul Redacţiei «i Administraţiei: Palatul «Dacia,. Un număr In Districte 15 bani. L'orsul de Viena, 22 decembre Renta ttngară In anr .... 84 45 Bonuri o teeaur ung., 1 emil. 114 T5 . , , II » 74 25 Inipru ■ tul auatr, in hilrtie , 81 90 , . , argint . 82 95 Renta austriaco in aur ... 72 85 Loee din 1868 ................ 113 60 Acţiunile binoel naţionale . 787 — . . austr. de credit . 221 60 . „ ungare , 213 75 Argint.........................100 10 Ducatul......................... 5 61 Napoleonul..................... 9 3fi 100 mitei germane ..... 57 85 Cursul de Berlin, 25 decembre Acţiunile C&ilor ferate romlne. 34 6 Obligaţiunile române 8o/« . . 82 80 Priorităţile C. fer. rom. 8°/« 85 25 împrumutul Oppenheim . . . 102 50 Napoleonul................... 16 17 Viena, termen lung.............— - Purii , «eurt .... 91 — Calendarul <ţ 1 lei Mercuri, 13 Decembre. Patronul silei: 8-ţil Aientie Eustatie etc. Rds&ritul soarelui : 7 ore 36 min. ' Apusul soarelui: 4 ore 27 min. Pasele lunel: Pleni-'.uni. PLECA "IEA r H.EISrXJp{.ILOPt Bncaresci - Suceam BucurescI . . . ,3.15n 10. — d Ploescl..........9.50 n 12.00 o Br&ila...........1.53 n 5.45 7.15 d Tecacid.........4.38 n 11. 0 d Roman............9.05 d 4.45 cj Suceava,sosire . .12.03 j 9.55 n Baeoreac—VoroloroTB Sooeara— uacorencl Suceava .... 5.11 d 6.46 J Roman ..... 8-45 ■] 12 30 <1 Tecuci ... 12.30 n 5.10 d Briila..........3.08 n 8.10 c 8.68 Ploescl.........7.12 d 2.45 BucurescI sosire 8.30 <}' 4.30 ■] Verclorova —Hocurescl BucurescI...............7.40 d 10,40 ij Piteşti.................10.13 d 3.-4 Slatina................12.31 J 8.30 n Craiova .... • . . 2.20 ) 3.15 Ş Virciorova, sosire . , 8.— n 6. n Verciorova.............. 11.25 6.— ( Craiova . ...............3.— ţ 6.80 < Slatina...................4.45 r 9.30 < Piteşti.................. 7.03 1.08 ( BucurescI, sosire .... 9.20 ţ 5.20 ţ llncarescl—Dlurgla BucurescI..............9.15 d 5.05 Giurgiu, sosire........11.35 j 7.0| ti Glnrgln—Bceureacl Giurgiu................. 9 05 d 4.55 j BucurescI, sosire . . . II 05ij 8 65 s Galaţi—Rarbofl Galaţi...........1.20 n 8 25 e agricole, toate buu turnate d guvern. Cum voiţi deră pntem Inpta la alegeri CU şansa de reuţl în colegial electoral. Dar oare d-lor o cugetare a mea cui tul iudividuală t Este oare ea o crimă] de mare care mi se impută la tot momi tul ? Oare aceasta a putut da drept d| Brâtianu a face alnsinne iu tradiţie mele de castă că aş \oi să suprim Iii ţile publice? Fac apel la D. Stăttscu — no scifl d| este aci ? De este aci — fac, ^ie, apel D. Stătescu spre a invoca un colaborator uu martur ocular. D-lor, eă căud m’am aliat cu d-lor, ( d'ânteiă condiţiona care It-am impui fost reforma lege! electorale. Francau.: trebue să p.ătesc d-)nl Stătescu. de Bunt aşa intim amic ca d-sa, tributul i de recunoştinţă pentru perseverenţa voiai sale iu privinţa resolvărei acestei nforfi D. Slătescn, ministrn de justiţie. Cer cuvântai. D. M. Costache. Da! Da.' Cereţi cuvântai, D-lor, elaborasem nn proiect pentru colegial 1 şi II, şi pentra Senat, ceream a se mărescă atribnţiunile ‘financiare. Viue i onor. D. Stăteecn în comitet şi dice: ine d-l» Epurene te ocupi de colegial I şi detu pe miue mă preocupă colegiul III,j a presentat o lege electorală pentru ca gial III atât de perfectă după mine iu | am primit'o. El bine, ’âre noma! eă s| reacţionar. (Aplana»1. Vă îutreb care este deosebirea că d-| văd adevărul numai când sunt ia opj ţiune, şi când sunt la putere se imbatlţ eu cum s’a îmbătat Catargin .'... Am respuns şi onor. d. Boerescu, cl alaltăeri făcuse o teorie cum hasardo dnpă mine; se discuta ccstiuuea care esf forte importantă tocmai astă-ijl, ifiind-r-cu toţii afirmăm că este o eră noă in „'ari intrăm, era cea noă nu este numai politică pentra aclamarea independinţei, dt‘ cât cum a probi. Aceasta o înţeleg. ( Dară d. Boer>scu a mers mul departe, al ridicat o apreciere cu total personală 41 înălţimea unei avsiouie constituţionale. Edil cred că astfel ridicată cesttunea este peri- ţ culoasă regimului constituţional , ar coo-|I rnpe, după miue, spiritul publio. Şi ds fi bună seamă, d-lor, că ducă noi aci ue luptăm pentra triumful adevărului, nu puteau) noi să dăm acest spectacol, să ne pnneul alături ou aceia pe cari până erî ăl-ain criticat de nebuni, vreafi să zic na buul. 1 (Ilaritate). D lor, inţeleg ca nn membru din maj iL ritata aă treacă in minoritate, şi vioe-vere», J______ I timpul puritate su treacă iu majoritate. Am I |I mulţî partizani nî d-lui Gmd-Jtud aă vEzut că prea abandonase jpradiţiuul engleze, aă treout in o- *• frEzut in parlamentul augur momii mej iritate, vtchl, înregiiU' ntuţi, ş..;T, trecEnd in opoziţiune. Dir i treacă nn timp oar*-care de a se a, de a se fusiona, noul membru ■; in partidul niiiiistrrial, trrboe -ă jjel puţin un un de văduvie—ta să păuS căud un m nbru din mi* să treacă in minister. Kita teo-tiiuţiouulă, easia ’ml rtxpuude onor. d. Boe-Apoi, d-ta ai fost la Mazar-Paş ■«.« ul meă, D-lor, sete foarte scnrt; la M»zar-P*şeft după ce nm ■ jit mut. Face atăta landă pentru iudepen-diuţl, zice mal cu ossbire, nu este fapta unul ministru numai, este f«pta a mal multor oameni, yi merge mai departe; landele acestea excesive nn ascund ele o nii'-a perfidie? D. Bo"rescn. Apreciar*...... D. M. C’o»t«chi. ’Mf pare că redactorul a voit, expresia ua ştiă dacă este par-|> nientră, a voit să tragă pe miniştri pe sfoară, yi eată cum ; d. Bo.'rescn, om 'însemnat, scriitor renumit, cunoştea foarte bine programa dela M izar-paşa, şi a vEzut căt sunt de incouseciii ţi d-nil ministr:, a voit oare cum să'i desemne ca nişte instrumente fără cunoştinţă, căii cugetările cele ad- vărul nuţiouale, e.aă depuse iu archiva sunctnaruli.i d-la M izar-puşa, şi tot ce a făcut d-lor, a fost fără conştiinţă. (urnire, yi când, in urma alegerilor i Mi se va erta, voiu da citire programei t aie. am fost purtat la postul de o-„’l ocupă iu ocest moment onor-,.,ci de cnvintel' mele, negreşit nn id.it toată atenţiunea sa, dară eată iis: r.e din ultimele alegeri n’a fost lnp-Itre couserv.it iri yi liberali, dară a p.ptă intre persecutaţi yi persecuta căud pe urmă iii'ani retras din tr şi dela Mazar-I’aşa , iarăşi ştie I. Boereson pentru ce m’nm retras iViaister şi nu’mi permit a ’i-o aduce Acestei zis«ca să’nil linişt-ac spi-lle orice preocupare de un caracter Io personal. Voiă intra acum in nu- li’. voiQ examina dacă a fast biue | , nu voiQ zice daca a fost de bun de cnvinţă, căud s'a zis că eă am .n program de iojosire naţională. Îramina inaintea d-voastră la ce să in realitate criticile care le-am forţaţi. Le am fucnt, drept sa vS spnu vrnt să fiă mo lerat dar şi ustăzi i. • moderai dar mai ncceutuiit.— Ani oă banca ministeriiilă va aven bn-i st de a ţine seamă da moderaţiu-Ei bin-, voiă pune astăzi cum zice asul : ,les poiuts sur Its i.* Dară linte de toate voiă eliu.iuu ori-ce ÎS măcar de o ocii/.iuiie directă saă ită la persoina şsfvilut statului, a-(uainte de toate manifestarea reen-liei noastre adăuci pentru curai ilar al armatei, pentru curajul şe-aţuluî. Odată acest tribut plătit, viă adresa ca membru al acestui Seuat, Ir zi nu ea discuţinnei adiesel către Tron, , şeful statului romău, către domnul i-nţional al României, şi ca să res->nor. d. miuistrn, voiă iutrbea da-ţpă ce că toţi şi eă intr’o şediuţă lin treent am mauif.-stst opininnua, p iâ bravura armatei noastre a fost, >ce, cel mai pntenic capital ce ’l am 2 it din actualul rtsb.-l,daca,d-lor, acest t de recunoştinţă ne opreşte p: noi, rrnite nod ca să ascundem adevăra-ngetări ale ţărel ? temerile, ingrijirile iri le are ţara? 'or, eO cred cum că nş face nn act n rEă pairiot, dacă n'aş fi fidel inter-al cugetărilor ţărel. lor, vorb'ţl de fapte militare? apoi militare se săvărş se pe toată ziua. ia a făcut resb-d la 185'J, Ponte să i pagiuile istoriei unui popor nişte mai frumoase de căt bătăliile de li ino şi Magenta? şi cu toatea acestea nalt un oui de etnt,— El amintesc ca • siiect pentru memoria s i,—d. Thiers, iin pontnl de vedere politic , din iul de vedere al naţionalităţ i fran-a declarat politica cuie n impins pe eou lll-lea de a sâvărşi unul diu 'e cele ni ui generoase: emanciparea i| a declarat’o zic, de o greşeală po-, căci a prezis d. Thi-rs, că unitateu t va etrage uuitat -a Germaniei, yi u-Oermivliirl va deVeni periculoasă Ciel. Oare d. Thi dar decişi a combate ori-ce politică aveutoroasă.* Băgaţi bine de seamă : .ori-ce politică aveuturousă.* — >Mal departe zice : ,Vom priveghea ca guvernul nostru să observe cătră Înalta Poartă şi către toate puterile garante o atitudine nepărtinitoare şi amicală ,neu-tr.ilituten.* ,Şi prin insuşl aceasta .vom osândi* ori-ce preferinţă exclusivă către uu stat strein.* — Apoi, nu avem drept să'I osândim acum. Vg intrub d-lor? (îlaritat-, aplause). — Mai departe. ,Preferinţă, care nn ar avea alt rezultat decât de a ne atrage dificultăţi şi gelozii diu partea altor state.* — D-lor, am fost şi că unul din redactorii acestei prvgrame. Bi 1 care a foBt idera care a predoiunitla rtdacţione ! Tocmai fiind că uoi a.n bănnit pe fostnl guvern şi pe d. Boerescu, şi pe general Flo-resen, ş pe d. Cetvrgi — poate ue-am in-şelat — dar ’iram bănuit cnm că ar vrei să profite de compliraţiunile cestinuei 0-rientnlul ca să facă ceea ce a făcut d. Brăti.mn. Şi atnncea noi, partidul naţional liberal... VE rog să nn perdeţi din vedere. (Ap'uuse, ilaritate). Am făcut acest program . Ce am zis, d-lor , ieri ? Am zis: ,D-le Boerescn, d-ta preş utezi cestiunea independenţei ca o lucrare a perseverinţei nn-ţiunei yi a oamenilor de stat.* Ei, dseă ilin păcate nn este lncrnl aşa? Căci, iată ce am zis la Mizi.r-pnya, (şi v’um cit t). Apoi, d-lor, vS intreb : unde vede d. Brătiano, că invocând aceste suvenir! istorice şi constatăud o contndic-ţie intre progrmul oposiţinnel şi intre o-posiţinnea ejonsă la guvern, nnde vede d-lnl, zic, cum că eă am voit să înjosesc naţiunea română ? Am pns nninşi întrebarea, nm pna ipotesn că, dacă nonE, când eram la Mazar-pnşs, — eă tot de Mszar-peşa uiS ţiil — dacă ni s'ar fi pns intre, bare: ce vreţi? Cosa ce ni s'a dat astăzi, eaO cnm era de mal ’nainte? Negjeşit că cu documente iu mână răspundeam altfel D >r să mS pui pe calnl de bătae a d-lul Boerescn, d-sa zice că am Incrat penttn independenţă Dar dacă d-sa, cn trei ani inainte, ar fi pus iutrebarea la Senat şi la Cameră, cu condiţiunea ca sa rexolrăm cestionea evreilor (aplause). Oare crede d-sa că ar fi găsit unanimitatea care mi'n erătat ieri ? Ideile snnt din nenorocire impSrţite in uceustă ceseiuue. Nu pot dar Bă zic astăzi, că ne-a picat diu Cer tot ce am dorit pentru ţara mea. Vin la a dona parte a tritatulnl de Berlin, la uchiiuburen teritorială. Kîl ve intreb pe d-v., dacă cn trei ani inaintea evenimeutnlnt vi s’ar fi pns să alegeţi iutie a poseda Bisirubia sau a o da iu schimb contra Dobregel, câţi diu d-v. ar ti răspuns că daţi 13 .sxrabia contra Dobrogeî ? Nimiuea. O altă ipocesă. Să zicem cum că ni s'ar prezenta problema următoare : România independeută; rădic ită la rangul de reg.it. Ce vreţi mai mult? Mal multă ouoare putem aştepta? Insă să daţi România mică păuu la Olt ! Oare câţi din d-r. ar (refera indepeudinţa in asemenea condiţiona? VS intreb pe d-v., aţi primi ind • pendenţa şi titlul de regat cu perderea Vals hiel mici? Voci. Nici unul? D. M. Ko-.thki. Apoi iată ce zic şi eă, că dacă k'şî fi fost ii trebat mal naiote, nu k'yi fi primit starea de astăzi. Dar ca zice onor. d. Bosianu? ,ApoI ce vreţi, să vS dnceţl înapoi?* Na! Să ferească DamuezeQ; ani să caut să trag foloase căt ee va putea mal bune din starea de astăzi; dar aci este deo-ebirea, nn 'ini vine a jnca cu d-v., hora unirei, nu mS prind de uiănă cn d-v. Primeao ceea ce s’a fâcat cu resignnţiune na zic deB-ccragear?, dur fără intnsiasin; şi na puteţi sâ’ini imputaţi că voesc să înjosesc naţiunea română. D-lor, mai am Sncă vre-o două obser-vaţiunl la cari m’aă condus onor. d. Bră-tianu primul ministru, vorbind Ja Ger-munia şi Italia. E3 unul vS mărturis-sc că cu mâhni-cinne am auzit afirmarea prinţnlni Bis-rnurck că se destinează de Dunărea-de-Jos. Prinţul Bismarck care este autoritate in ţara su, noi trebne să'i credem pe cnzEnt. D. Brătiann ne zice : ytifi ce a zis d. Bis-rnarck, ea ştia mal bine..... Poate să fie d-lor, zic că progrnn-.nl de la M. zar-psşa trebne păstrat yi scris cn litere de anr (Aplause.) a Vom avea din el esemplu, lecţia nil (A-plause). Voi zice, nu ca să rfiipnoz onor. d. Vioreunu, că efi nn mS plâng de tinerimea de pe acele bănci, t-n mS p ăng că tinerimea se trece prea drgrub; nn zic că iuteuţinnile d-lor nn sunt foarte bune d:-ră zic că maşina electorală est* nşi de bins pregătită prin prif.-cţî, sub-pref-cţi primari yi alţii ; yi mul avem acum yi d co-raţiuni. D. Sturdza, ministru de finanţa. Nu se va da d< coraţionl, pentru actele predecesorilor noştri nu patern r-spunde. D. M. Kngălniceuun. Csr cuvental. D. M. C. Bpnrannn. Bi, d-lor sunt cel mai convins din toţi de eiuceritstea idee-lor onor. d-luî Slr.rdza, dară, diu păe.s-t le mele, am fost prini-niiaistru, şi am n Si ma tă experienţă ds căt d-sa. Onor. d-le Sturdza, mişina este prrgă-tită, nil singur chibrit porte să aprinvă f.ieol şi să o facă să funcţioueze (Aţilanze . D. Sturdza, ministru de finanţe. Noi nn vdiu pregăti maşina. D. N. Munolescn. Cine a pregătit ma-şita la Piteşti, la Mavrodoln ... I D. Mauolaki Kostaki. Apoi, d-lor, mkşinele cel vechi Ic-aţI uzat (Ilaritate)/ d-voastră aveţi acam maşiue noul şi eQ vorbesc de maşinele cele perfecţionate. (Aplauze, ilarita) D-lor, dacă apelul med nn găseşte re-snnet pe banca miuisterială), — şi mS exprim rSQ,—nn are resnnet la auzul d-lni Crătiaun, atnncl mS adresez, cu această oonzinne solemnă către Angastol şsf al statnlni romăn, şi dnpă mine, adresa ar trebui să conţie donS idei: ăntEiă că neam bătnt bine si că astăzi şi ţara şi străinătatea aşteaptă ca să ne şi guvernăm bine. (Aplause) A doua idee care o spun rtspeetnos Tronului, este: precum la Plevna nu s'a bătut o partidă, nu a fost num ii roşii , ci ud fost flî iutregel ţări, sacrificiele le-am pnrt.it cn toţii asemenea şi in faţa nouel stări de lucruri, spre a incnrsja o eră de adevărată infrăţire, care ar da ţfirei.jtoate aşa; aceasta este o cestinne de deslegat ; forţele sale vitale, persoana d-lui Brătiann intre d. Bcătianu şi d. Bismark. I să facă loc unei alte persoune neutre, care Ne-a vorbit d. Brătianu de Italia, ne- J să prezinte to..te garanţiile faţă cu viitoa-greşit utras de miue pe acest tsreu, d-sa rele alegeri (Aplauze). Istă, d-lor, acest t a zis : >Ce ua vorbeşte d. Epureanu de j douS idei cari, din parttm’mi !e supun res-ceea ce a fucnt Italia la fi(j ? Apoi Italia ! pectnos Tronului pria organnl d-lor nii-a chemat pe Franţa iu ţara ei, Italia a niştri (Aplauze) * D. M. Cogu nieeann. Retras din guver-! nul iu urma crizei ministeriale , era o i I. făcut alianţă; unde am făcut noi de toate aceste ?* D-lor, alianţa nu am făcut, dar am j cestinne de demnitate pentru mine ca eă mers la Livadia, şi ce sa făcut la Liva- să nu iad cuv&util, să uu fac, ceea ce este diu,... mul departe nu ştim, decât cunoa- foarte constituţional ceea ce a făcut şi ştem tratatul dela 1 (1G) aprile. Dar in ! alţii, ceea ce a făcut onor. d. Stan i, cate ce facem insă o* Italia? E» nn s'a bătut a eşit astăzi din minister yi adonazi a decât după ce a iucheiat un tratat. Ceea j venit şi a atacat ministerul, ed eram in ce ştim pentru ţara Românească, ştim că drept s'o fac aceasta ca să mS apăr dur România s’a bătnt fără să inchdie nn a- n’am făcut’o c’a cestinne de demnitate, semenea tratat. Mai ştim ăucă că s'a bă- M'ani ţinnt dar de o parte in toată disen- tut fură ca ţaţa să dea aprobare pentru trecerea Danurei. Bata nn fapt. Bi d-lor, de vreme că vorbim de Italia ca să vedem ce a făcut cel mal mare om de stat al Italiei in arma pâcei dela Vi-la-Frauca ? Până la un pnnt oarecare mE pun in poziţia d-voaetrră de vedere, in op-înismol cel mai perfect, deşi Dobrogea nn se poate semăna cn provinciile Lombardia, Toscana şi celelalte pe cari lea întrupat Piemontul. Cu toate acestea, Italia ca sS obţie acele buunrl, acea mărire, a făcnt uu sacri-ficid, a dat Savoia şi Nissn. Cine a subscris acel tratat? Cavur. Cavur pe care ţinnen aceasta, eram hotărât să no iid cuvEntnl; şi iată pentru ce : pentrn că a-pSrarea mea şi actele cari s’a făcut prin mine ministru de externe, arad osândite de persoana d-lui miuistrn Stnrza, şi era nu ce anormal a mE amesteca in diseuţinnen aceasta şi a combate pe d. M. Custache. Peutra ce? Pentru că am văzut erî spectacolul curios cârd au l'um văzut in viaţa mea ; atu vEznt pe d. prim-ministrn combătând pe d. M. Costache, cârd n'a făcut decât Bă reproducă in scnrt argamuntele şi conduita politică a d-lnî Sturza, ministru de ficance da azi. Ieri d. Brătiann — luaţi Mouitornl iu rnăuă yi v«ţl vedea — ăncă şi astă intrnga Italie ’1 proclamă ca I toată apărarea făcută politicei sale erad c«l mal mare om , ca regeneratorul sSd. ^ argumente .«d-Sturzain* Am tăcnt. Insă ce a făcnt Cavnr dnpă acel sucrifi -id durerox? S’a retras de la guvern. Apoi nu este frumos model şi pentrn d. Bră tiann n f.ioe ceea ce a făcut Civur? Dură mii est* şi nu alt motiv, şi este bine că nn este prezinte d. Brătianu, este nuiiisi tinerimea , ca să le fac yi o altă confesiune, relativă la promisiunea dat prin programai d-lor, că ne garantează libertatea alegerilor. D-lor, d-nea!or snnt astăzi colegi al onor. d. Brătiann, nn nd astăzi nici nn cnvEnt pentru a se mefia de d-!uî, dară la Mnzar-pnya nu s'ad petrecut lucrurile tot astfel. Atunci tinerimea, reprezentată in mare parte astăzi pe băncile ministerială, a zis; d-voastră bătrânii sunteţi compromişi, noi voim libertatea alegerilor, şi nn a primit In ministerul de interne nici pe d. Kogălnicennn, nici pe d. Bră-tiann, nici pe mine, şi ne-am supus. Duca d-lor dară la 187G nn au avat in- Astăzi insă f.ieSnd o trăsătură de spirit onor. d. M. Costmhs; a z;b că in maşina guvernamentală erxd şi decoruţiunele, D'odntâ vfiJ pe onor.d.Sturza că să scoală cu put-rea convineţinnei, a consecinţei şi a logic-î care o are in acest Senat, pnrnrea drept,pururea predicând morala,şi,1’aoi văzut că zice:, nn suntem rSepnnr.Etori pentru ,predecesorii noştri !* Apoi onorabile d-le Stnrza, care snnt predecesorii? Apoi predecesor este actualul ministru de j-stiţie d. Stâtescu, apoi predecesor este d. Cim-pineanu, actualul mluiBtru de esterne, in fine insuşi d. priiu-ministrn Brătiann. Prin nrmare, la d-lor cari ’ţi sunt szi colegi; le-ai adresat şi ile dănşil te lepezi! Ba să vedem acum cestinnea decornţin-nelor, şi 'mi pare bine cumă ou această ocnzinnc putem să spnnem ce este decora-ţinnst şi cnm s'a dat. D-lor. in toate ţările monarchioe este ştint că dreptul de a conferi o decora- ţi«ine aparţine şefului Statului, este uu drept al lai personal ca şi dreptul do graţiere, decât il es ireită printr'uu ministru oart-carp, adică dreptul du graţiere prin ministrul de justiţie, şi dreptul de a con-f>ri decoraţii 'I esercită prin ministrul de t-st-rne. Nicăieri u'hbi auzit, şi 'mi pure rătl că d. Cuuipiueunu nn iste aci, cnm că decoraţinni'e se defi prin consilia! de miniştri, şi legea cere s'a votat nu este HŞB. Bă am făcut un regulament; de cat colegul meă de la fineuct d, Cămpinuinu a azis; se nn lăsăm pe Cogâltuctxuu să deu d. coruţinnl! Să părea că tot €egălni-ce..uu are să be irii.Astru de esterne; şi nst-f-1 drcoreţiele »ă nu 6e poată di decât prin consiliul de miniştri, şi _ş» s’a schimbat regulamentul iu nefiinţă mea, cestinne de co'egi i it.ite ! fără să n.E intri be pe mine! Atunci am spus d- lI Uraţi unu: mie 'iui convine, Kceii't* mă epură şi prin nrniure primesc. Cu toate că nu cunosc nici legiunea de ouoare, nici ordinul Leojiold să aibă asemsnei procedură. Ce decoraţii s'a dat la romău! dela creare şi până astăzi? O singură dată căud a tşit o listă mare, şi acelea s'a dat prin consiliul de miniştri. Fie-care ministru a venit cn partea lui, a venit ministru de finanţe cn amploiaţii fiuauţiarl, a venit ini-nistrul de justiţie, foarte discret, foarte strict, o recunosc; a venit ministrul lucrărilor publice şi de comerţ şi d-s’a a propus să se dea la proprietari şi industr.aşi; yi ministrul de externe a venit să propus căte-va decoraţii Ia personalul diplomatic. Toate acestea afi venit in consiliul de mi-niytri, care a hutârit până şi gradul care să se dea. De atuuct, de la decoraţiunile acelea s'a mal dat vre-o câte-va numai şi tot priu consiliul de miniştri, şi aceasta aninai ca să scap eă de bănaeală, căci pretuiinde-nea se zicea: Kogălniceonu, Kogăluieeaun şi i*r Kogulniceana ! Şi chiur aci in Senat, am veznt persoane care erafi jignite, care m’aă duşmănit, cure ’m.'-a făcnt viaţa grea că n'.im dat uu ordin mai mare, pe când consiliul de miuiştii era acela care conferea şi decidea. Bi! aşa fiind, care sunt dar predecesorii d-lui Sturze? Predecesorii aă rămas, sunt lâugă d sa pe baucă. Cum, d. Sturza acum respinge so:iluritatea ? Onorabile d-le Sturzi, eă o să vE rog odată bătiâueşte să luaţi seama că noi bătrânii— şi ştiQ cum că bătrânel eşti şi d-tu, căci ne cum cnnoşti-m că de la Divanul aj-hocy af fost in viaţa politici — la noi bătrSuii trebuia iutre noi « fi|i> atât de as^ri; să Heliu tinerilor A vie fcâ de critice; aceia care iutră astăzi pe sceuă, aceia care iaă succesiunea nois'ră, ei aă dreptate să fadă critica şi a faptelor bune şi a celor rele. Şi intre politicii oel eohieuu unii care lasă parte in frunte, in clasa îşi alţii in al donilea riad. Şi eă socotesc că tocma^ ac ştia uă beneficiat, mai mult de cât ce)’ din clasa ântlia; căci cei din clasa âotâiă de mnlte ori eraă trrâsniţl de folger, cel de class a dona beneficii şi se strecura căci când ii vedeam cu Uurniozaki, când cu Pauu, căud cu Mavrogheni, când cn loan Ghica şi cine şcie mâine cn cine ’i vom mal vedsi! Şi toţi aceia vin azi şi se pnn ca reprtsentanţl ai moralitâtel po-lice şi resping solidaritatea predecesorilor. Bi bine, d-lor, să avem ceva mal multă mo'destie, ceva mal mnltă logică şi consecinţă politică. De aceia 1 conjur pe d. Sturza, să bi-ne-voiasră a lăsa pe predecesori de o parte, căci nn este de cât nn predecesor. Să nu se atingă de mine; drstnl ’ml-a ficat viaţa grea. Atacând nă politicS cure dea-câ era a mea, era şi a preşedintelui consiliului lângă care şeade, şi care politică a aozit’o erî sprijiuindn-se, şi eă cred ci d. Sturza din inimă a regretat cu nn era alături cu d. Mauolachî Kostaki. Apoi, d-lor, când ziceţi că sm teţl marele protector al morulităţil politice, începeţi a practica şi d-v. ace i moralitate po'itică; şi Cel pnţin nici nnol din noi cat de bătrâni am fi, când eyim din gnveru, nu luăm contramarcâ ca să intrăm a doua zi! Dnpă ce-a mai vorbit d. ministru al lucrărilor publice şi alţi d-nt senatori s'a primit adresa către troD. BIBLIOGRAFIE__________  eşit de sub tipar un stilJiti de Politicii Contimporanii', intitulat: MttP-tiril do la 4* şi Salvatorii dela G6 de G. Marzescu. F iat deputat iu Constituanta din 1866; 1 broşură 8° de 37 pagine, Preţul 1 leu. i Concurenţa nu se exerciţii de cât asupra productelor celor hune. Capsulele InI Guyot cu gudron , atât de eficace în caşurile de gudron, catarrhe, bronchite, phthisiă. aii dat loc la numerose imituţiunl. I). Guyot nu pbte gnrantA de cât Haconele cari p6rti semnitura sa imprimaţii In trei culori. Capsulele Guyot se gisesc In România la mal tdte farmaciele._________ MAI MULTE MII DE S A. «3 ■ sunt de vfinijare. A se adresa la Tip. Thiel & Weiss, Palatul „Dacia.‘ ^fuliiuiiiiiiiiiiiiiiiiiuiiiitiiirimiiiu...iuu.jnntmUiiii!ii. i u IV3ALADIES de POITRINE - Tote personcle cai i şuier <1e maladii do pepl, precum calarrhe. phthisia, guturaiuri si tusst inverliitr Irohun sa iutrebuintcze Miioi* i)inim)simiiK(:!i\i\iiKii!ini\(LTtvr rare, proscris cltMiiulti armii de modicii Uimei introcri, a dat in tot d auna cure minunate. Prin întrebuinţarea continua a acestui .sirop, tussea inceteasa, sudorile nocturne dispar, alimentatiunea bolnavilor se ameliorează rapide, cea ce se poate constata prin ingrasiarea si aspectul unei samtati mai inflontore a bolnavului. Aceste fapte sunt eoni ir mate prin urme tiarele observat iu ni « Siropul de Hypophosphit de calce at lui Grimault si C' irvlm»'*ce in phthisia pulmonara la inie gra«D:lt’ m r**u mai ni.ire parlr .1 custlor r\ adtirr u.t vindecare completa *eu cel pucul 111 amelîoraliiinc sensibila - Estras din Tribuna Medicala din Parii ncnnlinla a consiata la dinsi pr^ainţa tuh <'ii!f|i»r m pl.iinaiii şi vindecarea «r m tuhrr mântui- '!*• mai liinr do amu. *• l'sirjs .im (tairua Medicala din Vicnna (Austria' Ve fac compîinienlek mclle pentru Siropul d’juimci-vnsire de Hypophosphit de calce ll mlrcbuintct ^ilnic la adulli s» fc capi» bolnavi de pljmam şi de ficat. act aula preparaliuns mireco iote cele cunoscute g pona a ii * J H LANG. Păci med. la Melhurn A un ralia) m Opt bolnavi de phthisia la gradul l*u iratatî cu Siropul de Hypophosphit de calce al lui Grimault si C* m temp de sesse scptcnmn pcm la patru seu cinci luni, suni aatatfi atat de bine. mcai este cu Siropul nosiru de Hypophosphit de calce este de culore pembe si se E vtnde tn flacone turttle de fonna ovala,- revestite de marca fabricei , cu = semnătură Grimault si C13. si UmbruL Guvernului france* LA PARIS. CASSA GRIMAULT ET O". 8. STRADA VJVIENNE si in phi.ncipalki-b phaIuiaci: ;f7T77Ţn ............i"inLHMi'l'ii h;h;..; ;i,;, cili:;'.1':. |||||. m 1 mWîIiiîHMl DE L AUDAVE DE KECAMP (FRANCE) ESCELINTA, TONICA, DIGESTIVĂ ŞI APERITIlVA C.EĂ MAI' BUNĂ DIN TOTE LICORILE A se cere todeuna in josulu fiecărei sticle, eticheta pătrată pur-lăndu semnătura directorelui generale. VARtTABLE LIQUFLR BF.NEDICTINE Jtevwce «i France et i lLlramţcr. rt' * — ■lT7fc=—*_______ ? •* ‘ J Auu^tnaia iivjure D'ciwtJh iwd v gase^ce miinuî 1h. Im fiurtjrMct U d-nil Gablir WarUnorlt* â Cp.. «genţi g«n„ I. Athuula A I. Kl«*. A. FiaJkowikl. I. 0»eM«, J. Kaiser, negocianţl; Tom» Antotla. Dimitrta kUrinMC». C. 9«f«ii. Fr»tiT Q A D. Tinl«icn. IA. CowtantinMCu. O. Kidalwco A I. Ioomcq. cenflaerl; C. lUroriţi. farmadat. ţi U Uit Urmele mal renumite la eelelaIU onţi A eşit de sub tipar: IPIE -A.ISrTTI-. 1879 cu o mulţime de ilustraţii PREŢUL 50 BANI De v^ndare la Tipografia Thiel & DVss şi la toţi debi-tanţl de (jiare atât în capitală cât şi în tote districtele. Premiul Abonaţilor ANUALI AI 35 RESBOIULUI” Administraţia gHarului KResboiul“ va du de auul noft un frumos tablou fotografic: „CU STEGUL ÎNAINTE!" episod din asalturile Românilor de la Plevna, un adevărat eap-d’operâ al talentosulul artist Dembinzchi. Tabloul este lucrat în atelierul ^iarulul Resboinl. Mărimea Iul este de 22 centimetrii lărgime şi 3G cent. înălţime. [CETITORII de jdbkale FftANCESE GERMANE BCKT PUNŢI AC*«TA UIBClirrlATI CA OASKfiC 1H TOT MOMHNTUL LA K'OSCUL DIN BULEVARD, DE UNGĂ FOTOGRAFIA principilei* jurnal* franr*.* ,i ţf.rmanp cu aprdpe nc*1u|I preţ cu care .* v0nd la locul lor JuiUhMp ace«tea nunt: JURNALE FRANCESE 1. La Franca................ 20 bani 2. Le Mord...................25 bani 3. La Gavlois................25 bani 4. L'Umrera..................25 btnl 5. La Figara................... 6 La Republlqua Iranţalae 25banl JURNALE GERMANE I. Oeulahe Zeitung..........25 bani 2. Oi* Preia* . . . . 3. TribQne din Rerlin . 4. Meu* Frele Preii* . 5. Kblniiche Zaitung . 6. Oar Otlan . . . . . 25 b.nl 20 bani 30 bani 25 bani 20 bani L» udniinistraţia (jiknilol ,Resboiul‘ w* află de tăndare : D I C Ţ I O N A Ix( I U L LIMBEIROMÂNE GLOSĂRI XT. Uup& inn&rcinarea daţii > Societatea Academică Uomfiuă de A. T. LAURIAN şi I. C. MASStMU 13 FASCICULE. Ort preţul de l,l*J noi UO tn lor. de 72. Administrat iu. In llbrflriu Som- A Comp. «pre vĂmjftre: Radu Hu/eNcii «a ii HAN TĂTARUL l'n volum iu 8", preţul lei noi. Bibliotlicca poporului român COLECTIXJTNTI de V O E S II VECHI Volumul J, Cotiţttie 216 feţe. BANI 50 EXEMPLARIUL De venjare la tote Librărie le din ţeră. Secomle sărie. — No. 2. De venejare la chioşcuri. Ia toţi «Mutanţi de (Jiare şi la Tipogrojia Thiel & Jl'ciss In Bucur esc!. Preţui 50 bani, MAGASINUL DE LINGERIE din VIEN A Calea Vichrifi (Mognşol), Palatul * Dacia*% a dotia pr&vălie de la colţal Lipscan! Desfacere Totală de >fi O €• PlapămI fine de lină de oae în colorile cele mul fromose forte Innpl }i late de este 12 LEI. Preţnl din anul trecut ern 28 franeî. Compărătort de cel puţin 10 bucăţi vor ave» an rabat de 5 la sută. Magasinul de lingerie din Viena Calea Victoriei (MoroşoI), Palatul ,Dacia» a doua pr&r&lie de Ia colţul Lipicanl. (830-10) APA TONICA DICQUEMARE, Chimist ROUEN (FrnnciM Ka face * a crrasca şi fortifica perul. impedicand'u) de a albi. lUil.ilADA EPIDKHMALA IN CONTHA MATItKQF.1 Impedica perul de acadea, face sa dispara malrdţoa 51 mancarimea. DepoHit in principalele mapasino dc parfumeria. NOUA INVENŢIUNE P1EFDMEEIS LiUîU BRDIENE ED. PlNAUD Săpun.............. de IXORA Esqenţă pentru batiate . . . de IXOUA Apa de toiletta......de IXt^KA Pomadft..............de IXORA Oliu.................de IXOIU Praf de orez.........de IXORA Conm#*tic . . . .....IXORA .77, Boul nard de Strasbourg, 67. Singurul Deponit ftllu Aspaiin! Mignot. ţjrt rennmită esenţă japoneză, care ru-nu vindică îndată ori-ce dnrers de I cap se găsesce la farmacia d-lni F. Bros ▼ is-ft-vis de biserica Sărindar. o pereche case eu locul lor, situate în Strnda Rotn iră No. 03 bÎB, Snburbia Precupeţî-No'. Doritorii de ale cumpăra s» pot adresa l a proprietarul lor ce locuesne întrăusele. Aim©!! MAOASlMll, 1)L LIiNOFItlt; IUN VIUNA Victoriei (Mogojfo), Palatul „Dacia“ (a doua pnlctilie dt la colbul Lipsea mei.) , DESFACERE TOTALĂ . cu mare scădere de preciu din cansa sraniadirei celei mari ale mărfurilor. fele mal nuoT si cele maT moderne %% !A1M PRBCtl Fnsle, Capote şi CosluniurT de flanelă, Camisbne, Ciorapi, Giletee, Brobbde, de lftnil şl de humlme. I’lopăml de flanelă, Cninisbne, Pantaloni si fii'tede Pii|iiet de tfrnit. Hăinuţe de copil, mantale de ploie de flaneU. Ll AGERIT PENTRU BĂRBAŢI, DAME Şl COPll Alc(t*rpa cea mal bosatA ţi mare pentru tdt* cla»Me Soc'lăţit. OLANDA, CHIFFON şi MADArOLAM iu t6t»î lăţimile, in bucfi(! întreg! ţi jumSt&jl, provenind din fabricele cele mat renumite do ttoemia (Rumburg), Belgia, Olanda, Francia ţi Englitera. FEŢE DE MESE, ŞERVETE, PROS0PE ŞI BATISTE de or!-ce calitate ţi mărim0, batiste francese de 1 ud, batiste brodate ţi de den-tele, batiste colorate etc. etc. GULERE SI «ANCHETE PENTRU BARBAT1 SI DAME dc oil-ce fason modern, de ori-ce mărime, aamiturl brodate, crarate, ficbu* de dentele CORSETTE DE FRANCIA ŞI GeRMMANIA, ROBES DE ClIAMRRES, Demie-Capots Long-Shawls, Şai.cri de Cachemik negru. Zestre complete de 800 fr. pâuă Ia 5000 fr. Ori-ce comanda in ramurile lingerid şi broderiei se primesce şi se un esecuta prompt in atelierul din Viena. NOUL PRETIU-CURINT F.CSAT Fuste de flanela francesâ dif. col. a fr. 8, 9, li, 15 şi 18. Ciorapi de I6n& , ... 1.5Q~2~2750, 3.50 şH 50. Flanele de bumbac 1.50, 3.75, 5, 7. Flanele de I6nă , , . , 5, 6, 8. 12. Brobdde de I6r,ă fină, francT 3.50. 5, 7.50, 9.50. Plapumă de Iflnă cnratA 18 până la 45 fr. Hăinuţe de flanelă fină G, 8.50, 10 şi 14 fr. Capdte petDru dame, de flanelă a fr. 8 50. 14, 28, 38. Camiedne de piqnet de erna a fr. 4.50, 6.50, 8.50. Pantaloni de piqnet de drnă a fr. 4 C. 8.25. Fuste de piqnet de erna a fr. 5, 7.50, 10.50. Costume pentru dame, de flanelă francesâ a fr. 32. 41, 58 şi 72. Mintale de pldie de lenâ fină a fr. 30, 38, 48, 65 C'nâfl bârbă'escT, de ChUTon simple a fr. 5, G; şi 7. CâmăM bătlătesci, cn ţiept, gulere şi manchete de Olandă (şTlărâ gulere) a fr. 7, 8. 9.50. Cămăşi de Olanda fină a fr. 8, 10 şi 15. ' * Cămăşi de Oxford Eng>sesei color, g-.ira□ ate a fr. 4, 6 S..VL Cămăşi pentru dame, deClulToii ou garnituri şi bro darie a rV7 I, ■*>, 6, i 50. CăinflşI pentru dame, de Olanda simple şi cu broderie a fr. 5.50 9 7.50 8.50, şi 10.50. Cămăşi pentru dame de Olanda cn broderii sdn cu dantelă fim a fr. 12, 15, 18, 23.______________________________________ Cămăşi de ndpte de dame b&1 de bărbăţia fr. 5, 7, 9, 11 şi 17, Camisone simple garnisite a fr. 3,50. 4.50 şi 5.50. Camisdne cn broderie a fr. 4.50, 6.50, 8, 9. Camisbne cn broderie şi dantele de melino fine a fr. 9.50, II, 14 şi 17. Pantaloni peDtrn dame, simple şi garnisiţi & fr. 3. 4, +.50, şi 5. Pantaloni pentru dame, brodaţi a fr. 4.50, 5.50, 7.50 şi 9. Pantaloni pentru dame, de Olanda fina cu broderie sdfl denlele a fr. 7 50, 8.50, 10.50, şi 12.____________________ _________________ Fuste de Costnme cn plise a fr. 4.50. 5.50, 6 50 şi 8.50. Fuste Costnme cu broderie de Percal şi de Melino a fr 7.50, 9. 11 .‘0. 15. Fuste cn şlep cn plise,cn broderie şi cu dentele a fr. 8 50, I 1, 1 5, 18. 26. Corsete de danie a fr. 5 50, 11 şi 14. 6 Gulere bărbătesc! calitate bună în 4 iţe a fr. 3 şi 4. 6 Manchete calitatea I a a fr. 5.50, 7.50 şi 7.50. 6 Gulere de dame diferite fasdne a fr. 5, 6.50 şi 7 50. 6 Batiste albe de Olandă a fr. 3, 4.50, 6.50 şi 8.50. 6 Batiste de lină adevărată cu tivul lat a fr. 7.50, 9.50 ;i 11, 6 Batiste de lină cn litere bredute fin a fr 15, ÎS şi 22. 6 Batiste de copil a fr. 2, 3 şi 4. ___________ 6 Batiste colorate tivite, calitate solida a fr. 3, 4 şi o oQ. 6 Batiste de Olandă, tivite şi cu margini coloTBle a fr. 5, 7 şi 9. Fi ţe de mese de Olanda albe de 6 f ersbne 8 fr. 5 50, 7 ţi 8.50. F(-ţe de mese de Olandă albe de 12 persbre a fr. 15. 18, 26, 34 Feţe de m<8*' de Olandă Blbe de 18 jersdne a fr. 16, 28, 36. 48, 56. Feţe de nipse de Olanda danmst 24 persane a fr. 33, 54, 69, 75. •{j 6 Şervete de masă alb*» de aţă a fr 5. 6, 7 şi 8.50. V| 6 Şervete de Olandă damast a fr. 7.50, 9, 1 1 şi 15, 6 Şemte de ceaiă a fr. 2.50, 4 şi 5.50. 6 Prosdpe de aţa curata a fr. 5.50, 7, 8.50 şi 10 50. Şervote colorate de aţă a fr. 2, 5.50, 7.50 şi 12. 1 Bucată de pânză de casă 36 coţi a fr. 16, 18, 24. 1 Bucată de Olandă Rumburg 62 coţi a fr. 48, 56, 69, 78, 901 Bucată de Olanda de Belgia a fr. 62. 75, 110. 1 Bucată de Olandă de Rumburg 3 coţi de lat, 21 coţi de |Ung a fr. 35, 48 şi 63. 1 Bnc&ta de Chtffon franţusesc de 30 coţi a fr. 14, 17, 23. 1 Bucată de perenii franţusesc de 45 roţi a fr. 23, 28, 34 şi 42. 1 Bucată de Mariapolani a fr. 16, 19, 23 şi 33. Mal multe de 1000 coţi resturi de p'nzl. Chilon. Oxlerd ?l Tichet In eup6n« de S, 6, 8, 10 sl 15 coţi,'* «înde mj ales !6’te tltm. irtl n- mal p'nft o4nd s* «a ellrjl depoeilul «oestora Mnjusinul «Iu lingerie «lin Vicnu ^ G’ulnn Virtr>ri.,T, Pa'ktnl ,0^1-11*, ( * d i l'TS ăli» d* H coltn- Lip^cini-') c |> r, S s ' * >. Tipografia Thiel A Weia», Palatul, #Daeia‘ i'