272. t MARTI, 12 DECEMBRE ANUL III—1878. ?ON AMEISTTELiE. IN TOATa bomAnia .............L n. 47 IN STRĂINĂTATE : . . 24 , , 1* 60 &XSKRŢIUNI ŞI RECLAME: i 80 litere petit, padina IV, 30 bani !*■» III, 80 bani, pe pag. n, 2 ]el noi Reclame 3 lei noi linia. ESE IN TOATE ZILELE DE LUCRU. AKrxrisraxxjKi 8e priim-*o lo •triinatate : La D-nil llatutn tttiri |j Irmemale .... 101 ’/a 101 unciar rural . . 91 93'|2 urban , . 87 - lunicipal al Capit 98 — •ensil..............186 ia................190 — nuânia ..... 85 — ■ ŞŞl.inieipal en premii 34 • »,i,in4n4............ 03 ’l* — |l luni............. 99 70 99 05 .............. 25 171|23516 I I * * I I 122î|4 122>|j Cursul de Vleua, 21 decembre Renta ungarA in aur .... 83 90 Bonuri ie teiaur ung., I emie. 114 75 . , , II » 73 75 Impru -iitul auatr. In hârtie . 81 50 , . , argint. 82 65 Renta auitriacâ In aur ... 72 60 Loee din 1860 .............. 113 50 Acţiunile b&ncel naţionale , 785 •— . , anatr. de credit . 2 8 60 . , ungare , 210 — Argint ..................... 100 5 Ducatul....................... 5 60 Napoleonul................... 9 36 100 mărci germane............ 57 80 Cursul de Berlin, 22 decembre Acţiunile Cailor ferate române. 34 26 Obligaţiunile româno 6e/« . . Priorităţile C. fer. rom. 8°/t Împrumutul Oppenbeim . . . Napoleonul................. Viena, termen lung............ Pari» » eourt .... 82 90 86 50 102 90 16 19 80 95 Calendarul Şllel Marţi, 12 Decembre. Patronal tilel: Sântul Spiridon. Bdiâritul loarei o! : 7 ore 36 min. Apusul soarelui: 4 ore 26 min. Paiele lunel: Pleni-lună. PLEOATAEA TPtPnSTTT.R.IT^OR Bucuresol — Mureai» Bucursiol . . . ,8.15n 10.— Ploeicl..........9.60 n 12.00 Brâila...........1.53 n 5.46 TecnciB............4.38 n Roman..............9.05 d Suceava,totire . .12.03 j Bacaresc—Terelorova Buooreiol ...... 7.40 c Piteşti................10.13 ' Slatina................12.31 Craiova .... • . . 2,20 Vâroiorova, eosire . , 8.— 15 d Od 45 î 66 n Snoeava—nocaresci Suceava .... 6.11 d 6.46 , Roman ..... 8.45 ş 12.30 Tecuel.....12.30 n 6.10 Brâila......3.08 o 8.10 ă PloetcI........7.12 b Kban, care e'a arătat totd’auna 'iooitor pentru Euglitera. Viena, 2l decembre. Tra deputaţilor a votat prelungirea un an a legi! serviciului militar. • _ (27 decern. 9 ore dimin). Londra, 21 decimvrie. devarit* din isvor oficial că Emirul fji a fngit in Torchestan ; dar înainte i, a liberat pe fiul săO Tacnb-Han, ? ?! ţinea inebis. Paris, 2l dec mvrie. nl a iucheiat Besinnea ea. Viitoarea lidere a parlamentului s'a holărit 11 /«bronrie. 23 Decembre 9 ore dimineaţa, Londra, 22 decemvrie. zjtd .Observer* zice: |;ea săli răsboiul atârnă dela Rusia. Hţiile viacinice, ce le manifestă Rusia, |i|sedesc nimic. Trebne ca tractatul bS h-ntst.* BUCUREŞTI lljutal, 11 (23) decembre. .1 ar qe ■ I 1 k ii ei n 3 /•li 14 h 0 IIBI le .il ■ r f-a iie rn im câteva zile, împărtăşirăm "ilor noştri unele sgotnote pe r|He aveam din isvor sigur asu-reutâţilor ce se opun nşezăriî iilor in Dobrogea. DupA cAte spuseseră, starea de lucruri in ţinuturi ale României nu era mulţumitoare pentru noi. Ni mea că unii dintre bulgari cote de rebeliune ; cA in babadng •ldat ar fi fost ucis, iar un ofi-□ altratat de cAtre bulgari ; cA le impiegaţii noştri incap in lo-ţi bulgare, sunt espuşl la priit de-a muri de foame, cAcI I nu le dA pe bani ceea ce le e ; cA ordinele lor nu sunt asie de nimeni ; cA placate lipite lurl şi guri patrioticeştl susţin inpaţia rotrAnA e provizorie şi oare şi cA bulgarii, ştiind odată la, sA facă ca şi cAnd nici nu păsa de romAnJ, ci sA strAngA i inainte birurile pentru gnver-ulgar, sA se privească ca făcând de acuma parte din statul Bul- nd aceste ştiri publicului, rugăm >t ută pe guvern să nu mal ţie in nedomirire şi intunerbe i|a celor ce se petrec in Dobro--lâ ne dea seamă şi de greută- cum am zice la noi, plin de idei practice fi de vederi ncmcrile. Mulţi pretind că d. Crispi represintă in Italia credinţele politice ale principelui B Bmark, şi dar Regele, binecugetănd, nu s'a adresat ia dănsul, voind să facă in ţara Italiei o politică puri italiană, iar nici de cnm o politică agreată străinilor, Vedeţi, c'am tot lucrul acesta sar putea intămpla şi in România. Pentru a face o politică pură românească, iar nu una agreată străinilor, M. Sa Domnul, binecugetănd nu se va adresa la cutare ori cutare, ci neapărat la un om luminat, progresist, liberal-moderat, membru al centrului cum am zice la noi, plin de idei practice, de vederi nimerite. Partidul centrul, nuanţa partidului liberal, a dat dar şi in Italia ministerul D«-pretis. De vreme ce partidul Centru — această nuanţă a partidului li beral — a dat ţi in Italia ministerul Depretis, de ce nu Tar da //in Romfinia? Nu e nimic de criticat in această privinţă, şi mersul instituţiuniloi constituţionale a pntut da foarte bine resultatul acesta. Dar, daca am zis că ragele nu a chemat pe d. Crispi, fiind că a voit să urmeze 0 politică numai naţionale, ne putem intreba totd’odată : care a fost cauza de nn a chemai oare pe d. SellJ, căci şi concursul ceitul din armă a contribuit la căderea domnului Cairoli ? Aşa e. Dacă regele, voind a urma o politică numai naţională, n'a chemat pe d. Crispi, pe acest om vândut lui Bismarck — care 8â fi fost pricina că Maiestatea Sa a uitat pe J. SeUai Bine, ăsta n’a stat umăr la umăr pentru a răsturna pe d. Cairoli? Ba da! a stat umăr la umăr, dar edeţl putere, in ftţa snreccitaţinnel poporului şi a aprinderel spirite'or iu Italia. D. Sella are idd cam învechite', azi trebuiesc vederi democratice fi pur liberale. Spiritul timpului din zilele noistre ne cere mode-raţiune in libertate, dar nu comprimarea fi riStrtngerea libertăţilor. Aşa e. Sella e, cum am zice la noi, ca dumnealui arhon slugeriul Sandu Napoilâ, giubeliu, şi ’n zilele de azi nu mal msrge. Alte mofturi a eşit la modă pe vremea noastră. Azi trebue sâ al vederi democratice, pur liberale, moderaţiune in libertate, c’un cuvânt sâ fit : un om din partidul centru, cum am zice la nor. Şi dar iu ftţa acestor iraprajurărl d. Sella a treboit să lase locul d-!nl Depretis, care reprezintă ideile libsralc-moderate in Itailia. Şi cu modul acesta s’a dovedit prin urmare şi cu această ocazinne,c5 in-tr’o ţară, m multe a t ninată nouă, nici vederile radicale nu mal pot p priimite nici e.1-trema npposiţie nu ma este agreată. Dacă d. Cairoli ’şl ar 6 Bcbimbat sistau.a; daca in locul d-lor Confort’ şi Zan&rdelli, miniştri de jnetiţie şi interne, partizani al princi-pielor radicale, d. Cairoli s'ar fi adresat la bărbaţi politici Cu altă greutate ft nlti prietbere, poate că regretabilul atentat din Neapole nu s’ar fi petrecut, şi fostnl prim-ministrn nu ar fi fost cons/nns să demisioneze. Adecă bate şeaua, sA priceapă— d. Brătiann. Ia pildă d-le Brâtiene, dela nenorocitul Cairoli. Italia ne e in multe asemănată nouă. Italia a avut pe Dante, noi pe Prodftnescu, ea o papalitate celebră, noi pe părintele Gr. Musceleanu, ea pe Bec-caria noi pe Athanasiad. Ce mal vrei dar d-le Brâtiene! In ţâri, cari se aseamănă atât de mult, nu mal merge nic! cu vederile radicale, nici cu reacţia ruginita. Nu mal sunt agreate. Daca d-ta ţi-al schimba sistema, daca in locul unor domni ca Conforti şi Zanardelli, te-al adresa la bărbaţi policicl, cn altă greutate şi altă pricepere, la un om luminat, progresist, liberal-moderat, membrul al centrului , cum am zice la noi, atunci poate, poate că n’al fi con-strins s&ţl dai demisia. Mal inţalept se vede, decătd. Cairoli In Roma, d. CanocaS del Castillo la Madrid, prevăzănd o mică neînţelegere, vosşte sS preîntâmpine răul; şi, ca să nu sufere ce alţii afl suferit iu Italia, se pregăteşte a chema, ee zice, la minister bărbaţi de stat liberali-moderaţi, ca d-nil Bugallal , don Francisco Silvele şi generalul Yovellar, h locul domoiloi Robledo , Colantes şi Ce-ballos. Ca modul acesta spiritele s'ar im-păca, şi d. Canovai del Castilo, Cil spiri-{tul săfl practic, ar preîntâmpina sdruuci-narea sa din minister. Iată dar o altă pildă luminoasă; pretis, şi d. Sella, şi d. Crispi, şi d. Min-j Sella este şefa! dreptei, şi, ca atare, re- 1 Canovas del Csatillo. Cs Robledo, ghetti, ca «ă nn mal amintim pe domnii I gele nn s oreznt oă'l poate cbems aii la Colantes, Ceballoa î—Nn! Bugalal, Silvolla şi Yovellrr, adecă liberali moderaţi, membrii al centrului cum am zice la noi. De acei a ca sil preintimpiue sdrun einarea sa din minister, il. Brătianu trebue să fie mal inţelept de cilt Cairoli dela Roma,şi să se pregătească narii' mala minist r bărbaţi de stat liberall-inoderaţl ca don Francesco Sil vela. Căci : Astfd) lucrează adevăraţii bărbaţi de stat acel, cari se ridică mai presus de politica mică, şi cari, privind in deportare. numai la binale (i prosperitatea nnţinnel, nu se opresc la prejudecăţi zadarnice, niel la invidii nedemne de un adevlrat am de Stal. Când este vorba să lucrăm numai pentru biuele ţării, nu ciulim decilt cornâinafiunea cea mal nemeritcl şi ci a rual conformă bunelor resultaturî, ce ne propunem, lăsând criticilor nuci, şi unor vederi strimte st Înguste. grije da a combate stăruinţele noastre, ce tind a consolida intărircn nonei noastre con-tituiri şi a viitorului ţărei. Bărbaţi cn inţelfgere dreaptă şi corectă, C3 d. Canovas del CastiPo, ca să ecape ţara, preschimbă iotocmirile sale ministe- Spania sunt pentru publicul nostru tot atăt de interesnutu ca şi nuau-ţele de partid din Afganistan, şi fiind noi oann ni buni, nu voim a o-eupa pănă şi această branşă a istoriei contimporane, care poate fi atăt de folositoare pe viitor organului, aliat cu noi ; destul numai, că nici aicea nu e vot ba de centru. Singura ţară, in care există două centre şi a căror maimuţare, cam incoloră, vor fi precum prevedem, şi snperfetaţiunile din viitoarea adunare turcească din Stambul, e Franţa, cu deosebirea — mică neapărat -că centrul din Franţa e compus — nu din persoane, care se împrumută la alegorii şi joacă in mal multe feţe. ci din oameni, pe cari le poţi inte-meia şi a căror vorbă e vorbă. lsbutita alegorie a Pressel e atăt de bună, incăt ne e teamă, eă va şi rămăne un model de alegorie şi nimic mal mult. Ca toate capo-d'o-perile promite a nu se preface niel ttă dată in realitate — de aceea ne riale. Bărbaţi cn d. Cairoli, seurjl la vedere, ... . compromit liniştea statal,u, eompromiţăud , S1 in8Piril ^nt.menţ de Slgll- cu dssăvărşire şi esistenţa cabiuetotuf lor!... ^ fănţă personală, pe care I avem, cănd privim din colţul nostru o jal- Toată parabola aceasta alegorică, in eare se voibeşte mereă de Cu-roli şi de Canovas del Castillo, de Stla, Robledo, Yovellar, şi de patriile măntuite sab măntuibile prin centrele respective, cari nu există in realitate, pe când in adevăr e vorba de D. Brătianu, Boerescu etc., toată parabola zicem, ne-ab mişcat atât de mult şi ue-afl descoperit calităţi. pană acum atât de ascnnse in fundul iniuiel privighitoril respective dela „Pressa*, încât, data ne-a mal rămas o mângâiere, şi am comprimat iuceputul unei lacrimi, precum Sella ar comprima libertatea, e eă ne-am adus aminte: Clinică asemenea tiradelor din tragedie, lucrurile pur foarte jalnice, dar nu sunt adevărat". Nomenclatura chiar de dreaptă, stăugă. centru are in alte ţări cu totul alt inţeles. Centru in Germania de ex, însemnează tocmai partidul cel mal reacţionar; lăudabil prin tăria convingerilor lui — dar reacţionar. Iar cât despre Italia şi Spania acolo nici nu există centre in sensul Presei. Nu e nici o deosebire bunăoară intre d-nil Cairoli şi De-pretis, decât că unul represintâ foa-sta stângă a unei provincii, iar al tul foasta stâogâ a altei provincii, din cele acum întrunite in o singură Italie. Deosebirea dintre aceşti domni, precum trebue s'a fi ştiind Pressa, e cestiunea drumurilor de fier — din Italia se inţelege. Iar nuanţele din nicâ tragedie, jucată pe scenă. Şi in priveliştea lumii aceştia oamenii se poartă după temperamentul lor. Cel melancolic plânge, cel vesel ride—cel născut cu caracter statornic şi predispoziţii skepticoase, fluerâ. RETRAGEREA RUSIE). PARTEA LITERARA EPOCA FANARIOŢILOR Documente iitorice adunate de E. Zlurmuzacht. Tom. VI, 1700— 1749 j\ Tom. VII. 1750 — 1818. (nrmare) Pe la inceputu! veacului, Bourbo-nil sunt in luptă cu Habsburgil puterile apusene se grupează şi aceste grupări se fac mal ales ţinămiu se seamă de starea lucrurilor din 0-rient. Tocmai din cauză că până apro-piea de a se desface, împărăţia otomană era t°rennl pe care se atingeaţi interesele tuturor popoarelor din Europa. Intre puterile maritime. Englitera şi Olamia aveafl interese identice şi bine lămurite In Orient. Aproape totd’anna aceste două puteri sunt, numite împreună; chiar in-â fiind despărţite, ele urmăresc acelaş scop, pâstrar a. pe căt se poate fără de sacrificii mari. a stării de lucruri aflate in Orient. Ambasadorii Engli-ti ril, îndeobşte in unire cu acel al Olandei, atât la Constantinopol, căt Citim in Neue-Freie-Presse următoarele : In şedinţa Senatului al Franciel din 14 decemvrie a. o., d. Vadding-ion ministrul afacerilor străine, in urma interpelării senatorului Gon-taut Biron. a dat esplicaţil asupra politicei de afară a Franciel de la tratatul de B-'rlin, prin care se i lustreazâ noua poziţiune a lucrurilor din orient, şi mal cu seamă atitudinea Rusiei. Gontaut-Biron a es-primat a sa ingrijir", că iniţiativa Franciel, ce a lnat-o politica franceză in favorul delimitărilor graniţelor greceşti, ar putea să o s^oaţă din atitudinea sa cea reservatâ, şi 9ă o impingâ la o acţiune isolatâ. Ca consecinţă a celor zise, interpe-lanţul a cerut comunicarea depeşel-circulare franceze despre cestiunea Greciei şi in deobşte a tuturor corespondenţelor, privitoare la această comunicare ca neoportonă pentru moment, a promis insă că o va face mal târzia, şi a desfăşurat atitudinea Franciel in cestiunea Greciei intr'un mod de tot linguşitor pentru interpelant. El n declarat, eă Franţa, când a emis acea notă, era sigură de sprijinul puterilor semnatare ale tratatului de Berlin, şi că nu se va face nimica, ce ar putea cauză o acţiune isolată a Franciel. „Noi u'atn contractat nici o îndatorire şi nici nu vom contracta, şi după cum vâ-am spus, neam intors de la congresul din Berlin avănd măna Iile ră, o ave n in prezent. şi ne vom păstra-o şi in vii tor.* Ast-f'l de cuvinte rostite de un ministru francez, ne lasă intru adevăr a crede că sunt adevărate, şi d. Vaddington, cât se ştie, nu este omul care ar putea rosti aceste cuvinte, dacă s’ar simţi angajat in-tr'o parte. Nu in cuvintele aceste ale ministrului francez trebue de căutat greutatea esplicaţiilor, ci [mal cu seamă in energia cu care s’a pronunţat ca in interesul păcii generale toate dis-poziţiuuile ale tratatului de Berlin să fie aduse Ia valoarea lor adevărată şi îndeplinite. „In deosebite părţi* zicea el „se vedeab tendinţe a face mal mult sab mal puţin alt ceva , decât ce vroia tratatul de Berlin şi toţi bărbaţi de stat—atăt acel cărora le aducea avantaje tra-totul de Berlin, precum şi aceia cărora le aducea pagbue—toţi ab recunoscut in fine că este numai un mijloc a scăpa pacea Europei, şi a nume prin indeplinirea tratatului de Berlin de către toţi. Noi am reprezentat ântăiaşl dată această politică, şi toată lumea s’a alăturat pe lângă opininnile noastre*. Cine inţelege a citi şi printre răndurl, va vedea foarte uşor, la ce veleităţi ţintea ministerul francez, şi aici ni se pare că este toată greutaiea a explicaţiilor 9ale, că prin aceasta a nimicit şi umbra speranţelor ruseşti, anume de a putea găsi in Franţa un complice tacit la caz de neexeentore şi ocolire a tratatului de Berlin. Nu mal este nici o indoială, că această altitudine a politicei franceze a contribuit ca cabinetul de St. Peters-burg, care avea tendinţa a ignora dispoziţiunile tratatului dela Berlin, să se retragă pe toată linia. Asigurările, de a îndeplini strict tratatul de Berlin şi a evacua la terminal fixat teritoriul turcesc ocupat, s’ab repetat in zilele din urmă din partea Rusiei pretutindenea cu toată certitudinea, dar Rusia neapărat prin conduita el proprie, a ajuns aşa departe, incăt nici prietenii el cel mal buni nu o mal cred , chiar nici atuncea, cănd ar face o de tot stă neincredere cu toate promisiunile ruseşti, şi cu cât inainteazâ armiile engh-ze victorios pe teritoriul Afganistanului, cn atâta creşte a-ceastâ neincredere. Do aici se poate vedea, de ce noutatea, anunţată astăzi de „Standard* despre revocarea oficială şi formală a misiune! ruseşti diu Cubul, a produs in Englitera numai o foarte neînsemnată impresie. Căci intru adevăr, ce insemnează aceasta ăntâia-şl dată fraudulos promisă, şi in urmă sub presiunea notei englezeşti admisa rechemare intr'un moment, cănd inaintatt le trupe auglo-indice sunt la o in.lepărtare de numai vr’o căte-va kilom. ■ e Cabnl şi de unde misia rusească, a cărei prezenţă a cauzat acest râsboib, e nevoita a se retrage, dacă nu vroeşte a participa la primejdia, la care va fi expusă orupaţiunea Cabululul prin englezii generaţiunea prezentă este d proclamat: ea ’i-a dat fiinţi Şi acel cari, din toată ge nea prisentă, ab drept să meritorii şi mal mândri de Romănia recunoscută indep si intrată intre familiele europene, este armata romă Măria Ta Regală, Augustul 4 Bravul el Căpitan. In această ultimă sesiune a. lătur I sale, permite, Măria R: natului să proclame incă o laj: I' ADRESA SENATULUI Sănibătă, 9 Decemvrie cnrent, la orele 12 din zi, A. S. R. Domnnl, in presenţa d-lor miniştri, incongiurat de casa Sa ci viln şi militară, la palatul din capitală, a primit in sala Tronului, cu solemnitatea obicinuită, biuroul şi comisiunea Senatului, însărcinată a prezenta Măriei Sale Regale adreBa de răspnns la mesagiul-Tronnlnl. D. Dimitrie Ghika, vice-preşediute al Senatului, a oetit următoarea adresă: Prea fnitl(a/e Doamne, cinstit. In Englitera durenzâ acea- Senatul a văzut cu fericire restabilirea pâcel generale, care pune şi pe România in poziţiune de a se bucura de bine-fâeâtoarele el fructe. Mulţâmită eroismului armatei noastre, pe câmpul de bâtae, mulţumită Bravului şi Junelui el Căpitan, care prin devotamentul, abnegarea şi valoarea Sa militară, ea şi prin inţe-lepciunea Sa, şi prin identificarea Sa, cu interesele şi aspiraţiunile naţiune!. a ştiut să facă a se acoperi de glorie soldatul român şi să im-prospeteze vechia sa reputaţiune şi virtuţile sale străbune, Romănia a putut eşi cn onoare din crudele încercări ale rcsbehilu! trecut, şi a dobândi binele cel mal suprem, realizarea aspiraţiuuilor sale seculare, justificate şi legitimate prin drepturile sale străbune şi mărirea sa trecută, prin valoarea şi vitalitatea sa prezentă, a dobândi, adică Independenta sa politica şi esistenţa sa naţionala bine dejiuitâ. Acest bine suprem nu se poate in adevâr, atribui unul singur individ, sab cător-va indivizi, ori chiar unei singure generaţinul; el este datorit mal multor generaţiunl, el e3te şi fructul operei timpului, combinată cn cerinţele circumstanţelor. Dară cest adevâr, şi să f-dii itez *.1 mulţumească armatei ro nâna citân 1 şi mulţumind Şefului prem. Precum Voi v’uţl făcut daţi câmpul dt* bătae. fii sigur, Mâl că vom şti şi nuI a face pe strâ, pe timpul de pace, şi punde astfel la aşteptările şi riuţa Măriei Tale. Senatul a vâz.ut cn o viue ţumire că populnţiuuile Dobroi ştiut să apreciezi prezenţa r lor in acea provincie, şi să v drapelul Romăuiel nu este u, peI de cucerire, ci un preeu civilizaţiunel. o garanţie de şi de prosperitate. Generaţiunea prezentă a fă adevăr, multe şi frumoase li mari, insă opera sa este depar de a fi terminată. Va şti sp>. se arăta demnă de trecutul a dobândi incă titluri la recii ţa ganeraţiunilor viitoare şi dele istoriei. ■ Independenţa noastră, fiinţai stră ca Stat absolut Suveran, a proclamată, a fost reennos utâ: martile puteri europene. Trebui mm consilidatâ: trebue a o puri eondiţiuni de tărie, cil care să 3 I şi la Viena şi St. i’etersburg stârnesc, pentru mănţinerea păcii, iară când isbucneşte vreun râsboib, ăşl dab silinţa să se facă mijlocitori intre puterile resboite, pentru ca astfel să poată inriuri asupra nego-ţierilor de pace. Îndeosebi la Constantinopol ambasadorul Engliterel e omul, la care miniştrii Porţii caută şi găsesc sfatuil binevoitoare. In conflictele din Europa centrală, Englitera mal totd'auua dă, cel puţin ndirect, ajutor Austriei, nu numai pentru că interesele el sunt identice cn ale acestei puteri, ci şi pen-trueâ voeşte ca Austria să fie mal mult preocupată de lucrurile de la apus. Intre cele 800 documente sunt vr'o 40. care ne lămuresc asupra acestei politice conservatoare şi reservate a Eugliteri-I şi Olandei. Cu totul deosebita de aceasta e politica Franţei, asupra căreia găsim lămuriri in vr'o sută de docutnen1 e. Fiind in luptă cu Habsburgil, cabinet,ui din Franţa ăşl dă tuereb silinţă să provoace un râsboib intre Austria şi Turcia. Cu deosebire pe francez e cel mal neobosit om in Constantinopol. Raporturile ambasadorilor Ferriol, Dessaleurs, Bonnac şi Villeneuve sunt pline de combi-naţiunl indrăzneţe asupra modulul in care s’ar putea face, ca turcii să ţie legată o parte din oştirile Austriei, pentru ca Franţa cu atăt mal lesne să poată invinge [ie cealaltă parte. Astfel iu cea d'ăntâib jumătate a veacului Franţa stăruie me reb contra resboaielor cu ruşii şi pentru acele cu Austria; iară cănd isbucneşte rfisboiul intre Turcia de o parte şi Austria aliată cu Rusia de altă parte, Cardinalul Fleury is-buteşte a face ca puterile râ9boite să primească inediaţiunea Franţei. Corespondenţa privitoare la această mediaţiune, precum şi iu ieobşte documentele privitoare la acest rfisbol sunt cea mal interesantă parte a intregel coleeţiunl. Iu a doua jumătate a veacului Franţia e mal reservatâ in politica orientală şi numai in puţine documente ni se infftţişeazâ ca una din puterile ce totdeauna sunt gata să dea Austriei dovezi despre cela mai la începutul veacului ambasadorul bune disposiţiunl. Ast-fel in cursul negoiţerilor pentru cedarea Bucovinei, ambasadorul Franţei, cavalerul de St. Prist, câştigă titluri la recunoştinţa curţii din Viena. Ilar cea ruaT interesantă şi mal bine lămurită parte a acţiunii franceze in orient este atitudinea calii-n-tulul francez faţă cu rebel I din Ungaria şi Ardeal. Rolul poporului maghiar in veacul XVIII e cel puţin tot atăt de ridicai ca acel al polonejilor. După ce TăkOly perduse nădejdea de a putea isgoni pe Ifabsburgi din Ungaria, Francisc Riikoczy i-a luat moştenirea şi a umplut ţerile dela răsărit cu refugiaţi şi resvrătitorl de meserie. De la începutul veacului până pe timpul împărătesei Măria Tereza aderi nţil iul Tbkbly, ni RliiI ăkoczy şi, in cele din urmă, al lui Bercsânyi. mereu se necăjesc fără să poată isbuti. Nu trece an . in care agenţii pretendenţilor maghiari să nu stârnească pe lângă miniştrii otomani pentru a se declara răsboiu Austriei şi nu trece răsboiu la care dânşii să nu ia parte. Pentru Franţa aceşti oameni nedumeriţi erau un element, de care rim de orl-ce pericol' : treb mal ştim a trage şi toate folollf ce ne poate procura noua n situaţiuno. Vom convinge, sperăm, Mă prin actele noastre, atăt pe puteri limitrofe, cât şi pe toa rile puteri europene, că Româi dependentă este o garanţie dine şi de stabilitit" in Ori că ea este şi va fi demnă. sut privirile, de solicitudinea şi teresul ce Europa ’l a arătat. Aresta va fi, credem, cel mal cuent mizloc de a exprima re' ştinţa noastră marelor puteri pene pentru buna lor voinţă şi tril sprijinul ce ne ab dat. Pentru statornicirea oficială ( laţiuuilor diplomatice dintre pirl europene şi România, şi pentru executare a tratatului din Beri ceea ce ne priveşte, Senatul a I şi va face tot ce este de compe sa. El este cn atât mal dorito a'şl iudeplini misiunea şi de a lăsa Camerilor de revizuire, cu căt s că astfel se va iclâtura eroare fundă că există sab că a ex vre odată in Romănia intoler religioasă. Naţiunea română n’a fost sfâşi de lupte religioas" in nici o epoi se putea folosi spre a face di siuni supărătoare Austrlrl. Rât era mereu incuvajat şi ambasai din C nstantinopol iş! dau sili să 1 ţie mereu in intimitatea lor Poarta otomană de acemeneiw cnraja pe Răkoczy şi se foloseai dânsul in resboaele el contra k triel. Insfirşit Spania. ;e timpul boiului ereditar, le făgădui ajut* foarte insemnate atât in bani, şi in arme şi oameni. Nimeni insă, nici cabinetul cez nici Poarta otomană, nici dinului Alberoni nu credeau in I butirea insurecţiei maghiare, şi 19 korzy nu era decât nn om de ca» foloseau şl unii şi alţii. Numărul documeutelor privito» la insurecţiunea maghiară e de o 100 intre care şi corespondenţi principelui Francisc Râkoczy. singur document in9â ne lAmureşţ in puţine cuvinte asupra valorii iste rice a intregel mişcări şi acesta " memoriul de la 10 august 171| (LII) al ambasadorului Ferriol. ,A l’ăgard des affaires de Ho^ gne, — zice Perriol, — iRie j’> T I M P D L I l'icl sule; pământul romăesc ti din contra adăpostul tutur re-Î1 iilor persnrutate iu alte stata, tie ţârei noastre n’att admis nici iili ncegalitatea politică iutre roiţi p ntru eausă de religiune. Bisaţi unea nrt. 7 din Coustituţiune jfost decât o măsură de ordine so-B şi economicii; dupil cum regiunea musulmanilor, prin veI capitaluţiunl cu Poarta, de a (labili şi de a avea temple pe pft.-Itul romilnesc. nu era decât o mă-jâ de ordine politica. (stăzl insa Roruănin, aflandu-9e 0 poziţiune politii a bine defi-l, credem ca şi ultima restric-|* * de asemenea natura, ce mal lâ in Constituţiune, poate sa dis- r. •utem ineft asigura pe guvernul ,el Tale Regale, ca vom pune ,a activitatea, inteliginţa şi buna-spre a esaraina, cat mal cu-şi cu maturitate, toate pro-tele de legi ş> măsurile ce guver-va crede ca sunt mal urgente pal neapărate, pentru ca astfel ’e pute conforma cu votul ani ir al Senatului, relativ la timpul vocarel Cauievilor de revizuire. ?el din urma al săil cuvânt ce Seini adresează Măriei Tale Regale nltiina sa sesiune, nu poate fi decât 1 esprima inca odată devotunen-şi iubirea sa, şi a Vă încredinţa românii, pe timpul lucrărilor lor fi< e, lucrflrl cari aduc ordinea, Hperitatea, avuţia, cari intaresc rtatea şi cari le asigura cele mal ifce relsţiunl cu alte naţiuni, cari ■«isolidează, in alte cuv.nte inde-Ai l1 nţr lor politica, vor şti a se lyta tot atftt le demni, tot atăt de iroşi, după cum s'aă arătat pe ipul de resbel, pe timpi de grele ţ rifi ii. ă urâm, Măria Ti, ca impreună iMAria Sa Doamna, Augusta noa-I Suverana, să trAiţl ani mulţi Fericiţi ! I. S. It. Damnat » răspuns : fnalt Prea Sinie Părinte, ’ jmn'Ior vice-preşedinţt, Domnilor senatori, Iu o deosibitâ plăcere am ascul-cuvintele măgulitoare ce Senatul ’esează armatei ; ca Şef al el şi Domn al ţărel, Vă mulţumesc din Ut pentru sentimentele ce Ne es maţi. nitimul resbel a fost ocaziunea Iţtru ţară de a da Europei con-igerea, pe care Eu de la inceput a avut’o despre valoarea el. Am t indouit fericit de a Mă «fia in ^astâ ocaziuue in capul bravei noa-e armate. Mult timp s’a crezut in afară, din iza necuDoştinţi-I cestinnilor noa-•e interioare, câ am fi animaţi de j spirit de intoleranţă religioasă, listat cu mulţumire câ ţara, prin rezentanţil el, se arată hotărâta ml, face să disparâ aceastăeroare şi : longtemps soutenues soit par le nbre d'officiers, que j’y ay fait ^ser, soit par Ies avances que j’ay tes au prince Rilkoszy dans ses -oius ou — par le credit que j'ay lină a ses envoyăs ii la Porte, et nt On a veu la decadence dfes que v este rapellă de l'Ambassade, on ut dire, que c'ătoit une diversion •î utille ii la France - PREŢUL T>0 RĂNI De vendare la Tipografia Thiel (Q Hw şi la toţî debi-tantl de diare atât în capitalii cât şi în tote districtele (-nrrmniuiiiitiinnnn>Tiimininnmiinir.iiiirTTn’i INJEC1IUNE GRIMADLT & C* CU MATICO GRIMAULT C'\ pharmacişti 8, RUF VIVIENNE, PARIS Exclusivmcnte preparată cu foiile Maticouiui din Peruvia, adfitft injecţiune, şi au câştigatu in puţinu anmuâ reputaţiune universalii. Kacura* riseşce in ptilinu timpu sculamentele celle mai rebel le. in principalele Pharmacil imam ■r.r.Minim a A S T H M E CIGARETTE INDIENNE CU CiRHiBIS — IMOILA De GRIMAULT A C'% pharmaclgti la Paria u Est# d'ajjunafi di aspira tumulii Ci Beretei orii cu CannjfciA indiea. pentru a rtce as dispar# aathmulil mai violrntO. lunaea fierrouf. rigujealj. «ffngffrta >ncel, nerralQiile faciale. inaomnia |i pentru comtxatterea phlhisiei laryngea. jl toate *fTe«:ţhiniie câilorti r©«pirnt6re. — Fie care ctgarctti porii aemnitura CRtMiULT & C“ Depăşiţii in principalele Pliarmacii. higienică, infailibila pregervati vă. Sinen-r'. vindecStora fîSra a-î adanea nimic. Să jtăaeBte în tot» farmaciile din Uuivtrs şi la Paria la JULKS FERRfi, farmacist No. 120 Strada RT helieo, ancceasor a Iul Bron; la BucnreacI la d-nn I. W. ZuRNER, farmacist. IEHM Premiul Abonaţilor ANUALI AI 33 *3 Administraţia ^tarului „Resboiul“ vti da de annl nod nn frumos tabloft fotografic: „CU STEGUL ÎNAINTE!" episod din asalturile Românilor de la Plevna, un adevărat cap-d operă al talentosulul artist Dembinzchi. Tabloul este lucrat în atelierul farului Resboiul. Mărimea Iul este de 22 centimetrii lărgime şi 36 cent. înălţime. «•lela la 16 sil?*** Ianuarie r» avea loc tragerea loteriei a K6-lea bine In* stratA cu câştiguri, acor-datu şi g rantutâ de ducatul Brunuvic. Afl sâ vie labotârire în timpul cel scurt d« mal puţin d#d luni 45,000 câştiguri şi o premift in suma totala de 11 milldne 150,000 franci Intre carete afiâ }vrmujtorele câftiguri pre cum fn carul cel mai fericit 450,000 mdrci fi î c 800,000 1 n 25.000 81 â 5.000 l d 150.000 fi A 20.000 6 a 4.000 1 d iOO.OoO 79 â 15.000 107 d 8,000 1 d C0.000 92 d 10.000 518 ii 2.000 9 ri 40.000 2 d 6.000 529 A 1.000 8 d 90.000 4 ii 0.000 etc. ric. Pr»cim • * ho ti rit d» 1* forernul dnoal , CORtA p#nt»o clina I 1 lot Original inlrtg 1 jum/tatt lor / pAtnm* _ p 20 /muri 10 „ ţi volţi trimit» acoft# Îmi frfrte «stei în contra Irlm|t#r*I coatolnl lor in ânr. not#, Umbra jioa-tala. — Fi a-rara commdl, fla eăl da mie*. • « ra afactaa jr.'mpt ţl bina, ţl ■litoral gratia la fla-oara comand! ţl plano) oflclal aditat da direcţi» docala a lotarlalor : uamanaa trimit grabnic dop* Irigare» afactoai! atât banii eKţt’giţi cit ţl raaallatnl Irigară»- Caaa nat ralatind daja do 2fl ani •# hotar! d# an doioc ralraordinar. clei pa lingi raal malta eJţtigorl din cala mal mari, da la 1671 »B cltjat 1o colecta mra principalii, dop! dovedii» oficiala, da Iraî ori pramiada mdrri 254.000. 168,000,162.<>00 ţi dop! traga-aa loterial aXît acum da eoifod laminaţi in plitlt ml moUa cAţtlgorî prind pale |n Kominta. Rootd dar ipua» ea d«apl «itmi ci calat» mea MU rai mol ferentâ. ţi rog dar •! bina-▼0iţT a‘m! trimit# oomloŞila cat m«t| grabnic. cicf dapoaital loaclor aeta mic. 8! na pardeţt ooaeiunaa da a r°taa participa loteria caa nara ţl plini da ţanaa. X. DAMMA1STN Colac torni priaclpal aatarlaat da gararnol docil Jfambvrg. 49 Zeogbaofmarkt. 8PECIALITATV i. Fuste cn ş4ep cn plise, cn broderie şi cndenteleafr. 8 50, 11. 1 5, 18 20. Corsete de dame a fr. 6.50, 1J şi 14. ___________ 6 Gnlere bârbatescl calitate bnDă in 4 iţe a fr. 3 şi 4.________________ G Manchete calitatea i a a fr. 5.00, 7.50 şi 7.50. _________ y 6 Gnlere de dame diferite fasone a fr. 5, 6.50 şi 7 50. 6 Batiste albe de Olanda a fr. 3, 4.50, 6.50 şi 8-50. _________ 6 Batiste de linO adevărată cn tivul lat a fr. 7.50, 9.‘i0 6 Batiste de lir6 cn litere brodite fin a fr 15, 18 şi 22. 6 Batiste de copil a fr. 2, 3 şi 4. şi 14. 6 Batiste colorate tivite, calitate solidă a fr. 3, 4 şi 5 50. G Batiste de Olandă, tivite şi cu mai gini colorate a fr. 5, 7 şi O._______ Fi ţe deInese de Olanda albe de 6 persăne a fr. 5 50, 7_şi 8.50. F.ţe de mese de Olandă albe de 12 persane a fr. 15, 18, 26, 34 Feţe de musu de Olanda albe de 18 | ersbr.e a fr. 16, 28, 36. 48, ;iG. Feţe de mese de Olandă damast 24 persone a fr. 33, 64, 69, 7;>. 6 Şervete de masă alb" de aţă a fr. 5. 6, 7 şi 8.50. ___________________ 6 Şervete de Olandă damast a fr. 7.50, 9. 11 şi 15. _________ 6 Şervete de ceaifl a fr. 2.50, 4 6 Prosdpe de aţă curată a fr şi 5.50. 5.50, 7, 8.50 şi 10 50. Şervete colorate de aţă a fr. 2, 5.50, 7.50 şi 12. 1 Bucală de pflnză de casă 36 coţi & fr. 16, 18, 24. 1 Bucală de Olandă Rnmbnrg 62 coţi a fr. 48, 56, 68, 78, 90 î Bocată de Olanda de Belgia a fr. 62, 75, 110._______________ l Bucată de Olandă de Rnmborg 3 coţi de lat, 21 coţi de lung a fr. 35, 48 şjJLL____________________________________________ 1 Bucata de Ch ffon franţnsesc de 30 coţi a fr. 14, 17, 23. I Bucată de percail franţnsesc de 46 coţi a fr. 23, 28, 34 şi 42. 1 Bucată de Madapolam a fr. f6, 19, 23 şi 33. Mal multa de 1000 c°|t resturi de pftnzi. Chifon. Oiford ?l Pichet tn cuptne de 5, 8. 8,10 ei 15 coţi, «e vinde mai aice firteeltin, ineâ numai pini e(nd ie »• afTrşi depotilul eooslora Mngasfniil de lingerie din Viciu CVlea Victori..I, Palatul tDuela*, (' <1 >ll i prS' Slin dn Ia colţii Lip'euni1-') A s i. y /, hs J* Tipografia Thiel â Weias, Palatul, „Daoia*