A is/LEixrTEEE I ! IN TOA I’a ROMÂNIA l> 9 [571. DUMINICA, 10 DECEMBRE ANUL III—1878. ÎN STHAINATATK : |c3>KXIUNI ŞI RECLAME: 30 Utere petit, pagina IV, 30 bani iii UI, 80 buni, pe pag. II, 2 lei noi Reclame 2 Iei noi linia. lumăr în capitală 10 bani. ESE IN TOATE ZILELE DE LUCRO. Riuroul Redacţiei şi Administraţiei: Palatul ‘Daoia,. A1STXJKTOIXJRX •• Be priimete la itrăiaatate : La D-nil Ilaattn >tctn A Voglrr In Vieana, Walfieehgaete 100, A. Oppelik In Vienna, Btubeabaatei t; Rudei/ Monte in Vienna, BeileretAtte 2: l’hdi;

icipal cn premii — /7 nu noi ' I »•! . 99i/i 100 90>|4 97 lj.. ** .* Inia 99 *0 - 2^17-1,- 12211, I Conul de Vleua, 20 decembre Renta ungari in aur .... 83 90 Bonuri o teiaur urg , 1 emil. 114 70 . , , II , 73 75 Iiupru tul auitr, In hirtie . 61 45 > • • argint . 62 70 Renta auitriaci in aur ... 72 55 boee din 1866.................113 20 Acţiunii.! binoet naţionale . 780 — , , auatr. de credit. 2'fi 611 . „ ungare , 209 25 Argint........................100 Io Ducatul . ..................... 5 59 Napoleonul..................... 9 36 100 mire! germane............. 57 85 Careul de Berlin, 20 decembre Acţiunile Ciilor ferate rom&ne. 34 l2'/i Obligaţiunile rornine 9°/* . . 82 7i Priorităţile C. fer. rom. 8»/# 82 25 împrumutul Oppeoheim . . . 102 50 Napoleonul.................... 16 19 Viena, termen lung..............— — Parii , icurt .... 80 95 Calendarul (Jllel Duminici, 10 Decembre. Patronul lilel: S-ţil Mina, Kru . |i Eugr. Riilritul loarelul: 7 ore 35 min. Apuiul loarelul: 4 ore 23 min. Faiele lunel: Pleni-'.uti. PLEC3A ’tEA rRENUBILOR 'I J 7.15 Bncnrescl Suceava BucureicI . . . ,8.15n 10.— Ploeicl..........9.50 n l'i.OO Briila...........1.53 n 5.45 TacaciQ..........4.38 n 11.0 Roman............9.05 d 4.45 9uo«ava,ioiir® , .12.03 decembre a Sena-? ocazmnca desbaterit adresei de respuns 1 a discursul tronului. P. Carp.—In şedinţa secretă nrn onoarea de a spune Senatului n urile care tu6 îndeamnă a veta t aceatel adrt9e. şi nu aş mal astăzi nimic de zis, daca de 1 pănă acum, atât de pe banca * terinlâ, căt şi din partea co-nel, nu ar fi intervenit nişte aţiunl, care să m6 oblige să aţiivăntul pentru a precisa posi-u. noastră faţă cu noua situa-ce se creazâ prin acele dechi-ţfcl. Voio incepe cu guvernul. d. Sturza a zis că d-sa nu se ijţ.bă, şi că nu d-lul, ci ministerul 1 himbat. O cred, dar atunci, ic d-sa nu s'a schimbat, s’a schim-ttl. Brâtianu şi daca d. Brătianu re ricultatea de n'şl schimba politi-uoată pănă acum, ca numai este pretind amicii d-sale, resul-un^I virtej la care n’ain a-’ut uterea de a ne opune, ci cum o pretindem noi, resultatul unei voinţe preconcepute. Dar iui se va zice, că situaţiunea s’a schimbat; dar atunci, dacă situaţiunea s'a schimbat pentru d-nu Brătianu, de ce nu s'a schimbat şi pentru d. Cogăluiceanu 1 Voiţi a zice poate, că d. Cogâlniceanu a eşit din minister pentru că era singur iniţiatorul convins al acele! politici şi că d. Brâtianu a adoptat pe timpul resboiulul o politică contrară cu con-vincţiunile d-sale, numai si numai ca să remăie cu partidul săă la putere, a rginas mimai ca să râmăie cu partidul 8$Q la putere? Vedeţi dar in oe dedal de confusiune şi contradicţiuue ne aflăm dacă admitem declnraţiuneu d-lul Sturdza ca program ministerial. Declaraţiunea d-lul Sturdza n’o pot lua decăt ca o convingere personală, dar nu pentru prima oară vom vedea convinc-ţiunl adânci sfetindu-se neputincioase, faţă cu o situaţiune mal tare decâtţele. Adevărul e că <1. Drâtianu, simţind că situaţiunea el scapă, faţă cu ţara are nevoie de un boue emis-suire şi de o nouă laţâ. Le boue emissaire este d. Cogâlniceanu, noua faţă este d. Sturdza. Pol tica insă, sistemul guvernului este acelaşi ca mal înainte. Atăt in cât priveşte pe guvern. Vin la adresă şi la coruisiune. Dacă comisiunea noastră n’nr fi avut in sinul el nici un membru al opoziţiuneî, adresa nu ni s'ar fi părut decât o parafrasă politicoasă, şi ca totd’anna, cam banală a mesa-giulul Tronului ; insă deodată intră d. Boerescu in romisitine şi ceea ce in alte condiţiunl ar fi fost o para-frnsă banală, devine un act de politică superioară. Şi atunci, s° inţe-lege că trebne să găsim iu afară de textnl adresei, pe care putea s'o subscrie orl-ce membru al maioritâţol. căuşele ce aQ fost in stare de a transforma o adresă nevinovată in un act de politică superioară, cum a fost calificată de d. Brâtianu. Prin urmare, să n« dăm bine seamă de adevărul acesta, că nu adresa in sine este un act de politică superioară, dar că ea pregăteşte o situaţiune nouă, ea ne deschide un noQ orizont şi trebue să căutăm, o repet in afară de textul el, de ce natură să fie oare acest act de politică superioară. Din conclusiunile d-lul Vio-reanu, un amic politic al d-luf Boerescu văd că d sa a cerut inlâtura-rea oamenilor tineri din cabinet şi înlocuirea lor cu oameni matorl, luaţi din toate partidele. In această conclusinne gă9im un indiciQ ce ne pune in stare de a întrevede care este acea politică superioară ce ne aşteaptă. In alte conclusiun! ale d-lul Boerescu, care admite posibilitatea in-trărel sale iu cabinet, insă drept pe poarta cea mare cum afirmă d-sa, găsim al doilea indiciQ menit a ridica vălul ce acoperă iucâ noua politică superioară. El bine, eQ nu cunosc nic.l o poartă, fie ea mare, fie ea mică prin care centru sad dreapta ar putea să intre in cabinetul d-lul Brătianu. Cunosc porţi, prin care ar putea să intre cutare saQ cutare individualitate, dar o poartă prin care ar intra drapelul, onoarea partidului conservator. o asemenea poartă nu e-sistă Să admitem o hypotesă, căci înlătur cu totul persoana d luT Boerescu, pentru care am cea mal mare stimă, să admitem că poarta cea mare ar fi o împărţire egală a puterel, Se admitem că d. Brătianu ne oferă cu cea mal mare lealitate dea ne bucura împreună cu d-sa de de beneficiele, de inriurirea Ipgitimă, ce recunosc că trebue să aibă puterea esecutivă, căci nu sunt numai om de opoziţiuue, ci şi om de guvern, că ne ofjră zic să impărţim prefecţii, deputaţii, senatorii, minis-teriile (ilaritate) Acestea ar fi oare poarta cea mare ? (ilaritate) Aceasta ar fi calea cea mare? El bine, noi partidul conservator, care luptăm să venim la putere, prin triumful ideilor noastre şi prin tăria convincţiunilor noaetre, nu cer-şetorim o inriurire, ce putem să o dobindim măne prin propriele noastre forţe. Vedeţi că nici in hipo-teza aceasta, care este cea mal fa-vorabiiâ, nu există o poartă mare. Şi am fost silit să zic eeeace am zis, pentru ca să desemnez bine po-z.ţiunea actuală, să arăt că nu cunosc o singură împrejurare, in care noi am putea da măna cil partidul opus, in care noi am putea încredinţa apărarea intereselor noastre in alianţa comună cu partidul advers şi nu aparţinem la acel, cari numesc coaliţinne monstroasă ceea ce fac adversarii, şi politică superioară, ceea ce fac el. Dar trecând la un ordin de idei in adevfir superior, este in interesul chiar a coroanei să aibă a face cu partide bine distincte cu convincţiunl ce nu slăbesc. Măria Sa când voieşte a realiza cutare sau cutare idee măreaţă trebue să ştie unde se găsească oamend convinşi, ce’l pot servi. A avea numai instrumente mlădioase poate să fie plăcut, dar este şi periculos căci altfel se reaşează un plan politic cu oameni convinşi şi altfel cu instrumente oarbe, care se arată netrebnice tocmai când criza e mal inare, şi vorbesc in interesul Coroanei când amintesc un cuvfint pe care un om ilustru a adresat lui Ludovic al XVI zicftnd : Sire, on ne s'appuie que sur ce qui resiste*. EQ înţeleg, şi fac această decla-raţiune iu modul cel mal categoric înţeleg se depunem armele, înţeleg să zicem guvernului: .timpurile ordinare sunt reservate luptelor de partid, şi fie-care partid vine la putere la rândul s£Q şi realisează ideile sale, şi rpsultatul general este binele comun; dar in timpurile anormale sunt cestiunl cari nu se pot realiza prin lupte de partid, cum spre esemplu ceea ce s’a întâmplat la noi, când vine Europa şi şl insuşeşte realizarea cutârel safl cutârel idei, şi impune, ca ţara întreagă să o facă. Atunci nu mal putem zice că este o ceatiune de partid, căci nimeni nu poate revendica realizarea acestui lucru care ni se impune, cu condiţiune de a vedea altfel chiar viitorul ţfirel pus in joc. * înţelegeam in asemenea vremi să depunem armele, dar să o fa^âşi gu vcrnul, să retragă toate proiectele de lege ce nu sunt in mâna 1 uf de cât arme de partid, să nu se ocupe de căt de venirea camerelor de revizuire; dar când se foloseşte el de cestiunea Ebreilor, când cere pen tru moment infrâţirea partidelor şi când se bucură de o situaţiune atât de gravă ca să ne ceară neutralitate realizând insă tot odată ideile partidului s6Q, atuncea de am de pune noi armele, am fa ce un mâtier de dupes. Va depune d. Brâtianu armele, le vom depune şi noi; să nu r&măela guvern d sa de căt pentru a se ocupa de venirea camerelor de revizuire, să rfimâe cum este astăzi şi să amâe d-sa toate cele-lalte cestiuni, afară de cestiunea evreilor, pe timpuri in care vom putea reincepe lupta noastră şi atunci vom putea zice in adevăr, că am făcut cu toţi un act de politică superioară, dar pentru aceasta nu avem nevoe nici de alianţe nici de poarta mare. Vin acum la amendamentul d-lul Strat. Mie imt e9te indeferant ce forme se dă ideii coprinse atât in adresă cât şi in amendament; totul este ca noi 9â arătăm Europei, că in principiu noi ştergem art. 7 din constituţiune, şi că ne punem in posibilitatea de a trata cestiunea e-breilor. Căci nu e vorba de a zice cum văd că se voeşte a se inlâtura, in-locuindu-sa cu o redacţiune mal obscură, dar care are acelaş sen9, eu cred că ar fi mal bine ca să lâ9âm redscţiunea a9t-fel cum este făcută de comisiune, pentru că alt-fel mă tem să nu se interpreteze înlocuirea redacţiunel adresei prin un ce mal puţin precis, ca un soiu de fin de non recevoir. D-)or, noi nu ne putem arăta in faţa Europei mal dârjl de cât ne permit puterile noastre; şi numai arătând buna voinţă vom putea aduce pe puteri a nu cere aplicarea strictă a conţinutului tratatului de la Berlin. Tratatul dela Berlin ne impune, obligaţiunea de a trata cestiunea ebreilor şi a’l da 9e înţelege o so-luţiune conformă cu ideile moderne ; dar negreşit că noi trebue să căutăm să fie conformă şi cu situnţin-nea noastră. Ideile moderne d-lor, sunt lucru frumos, insă ele nu pot achimba in 24 ore o stare socială, şi prin urmare nu putem noi aplica in mod violent ideile moderne, cari in realitate ar putea aduce o comoţiune atăt de tare, incăt ar periclita chiar temelia pe care voim să aşezăm ideile moderne. Tot ce putem face este, intăjQ să ştergem art. 7 ş'spol să căutăm mijloace, prin care in mod treptat am putea schimba Becolul al XVI in secolul XIX ; pentru aceasta trebue să arătăm o bună şi fermă voinţă, căci alt-fel Europa văzând resistenţa va cere mal mult de cât este (dispusă să o facă, Aceasta este părerea mea asupra amendamentului şi vă rog d lor senatori să nu T priimiţl, ca să ne ferim de interpretări ce ar putea să ingreueze sarcina viitoarelor camere de revizuire. XDITST AFARA. In şedinţa de la */14 coreot, a camere! comunelor din Anglia, lordul Hartington, şeful opoziţiei liberale a ţinut un discurs mare, care a dat loc la mal multe incidente. Unul din aceste incidente s’afi ridicat, cănd el a citit un articol din ziarul rusesc Novofe Vrernla, in care se face aluzie la intrevorbirl ce ar avut loc intre Anglia şi Rusia prin mijlocirea ambasadorului german din Londra, pentru a ajunge --------- --— — - _________ , la o modificare a tratatului de la avem să rezolvăm cestiunea, ci nu- ] Bealin. După ziarul rusesc era vorba mal de a şterge art. 7 ca să putem ] de a obţinea consimţirea cabinetului fi puşi in poziţiunea do a o resolva din Londra la Împreunarea efectivă mal tărziu. Acesta este sensul ce : a Rumeliel resâritene cu principatul dna fraseldin adresă şi ca frasă nu Bulgariei; iar in schimb Anglia să am nimic de zis. [Acum insă, când aibă asupra Constantinopolulul şi T I M P D L J ! imprejiirimilor uu protectorat ecbi valent cu luarea in posesiune. Sir Stafîord Northcote a opus a secţiunilor acestora o desminţire for mală. După discursul lordului HurtingtoD care pretinde, că Englitera intre prinzând resboiul actual, a căzut in cursa ce i s'a pus de Rusia, şi după o replică a Iul Sir StafTord Northcote pentru apărarea vice-regelul Indiilor contra atacurilor liberale, moţiunea de censurâ (de blam) propusă de d. Whitebread a fost respinsă cu 328 voturi coutra 227 şi adresa către tron a fost primită. 0 SMINTEALA UNGUREASCA (armare) Am inaintat cu „Istoria Românilor* pănă la răscoala lui Horia şi Cloşca şi nu am găsit in ea neadevăruri istorice, nu cuvinte indreptate contra actualei stări de lucruri. Sunt numai două lucruri, care con-stitue crima contra patriei maghiare. LECTIUNEA 33. lie. ohiţia din imit 18-13 Ş1 1849. Maghiarii eab conducerea lai Koauth ae rescnlarS in contra Austriei ■ vremi să se deştele de imptroţâ Austriei. Atonei romănii, pătrunşi de apiritnl li-bertăţel in ’/i s maiu să adunară la Blasiu pe „Cămpcl libertăţei**in număr de 40,000 de bărbaţi, jurară credinţa eătre nnpcratul, se dechierară de oameni liberi, şi spuseră că nn mal vresfi să fie iobagi odată cn capnl1 ErnmpSnd revo!n(innea românii subcon-dnceren eroilor: Avram Iancn , Acaentie Sever, protopopnln Simeon Balintn s. a se luptară pentru tron, pentru patrie fi pentru naţiune cn bărbăţie. Numărul romănilor morţi in bătaie pănă la incetarea revolnţinnei in an 1849 este aproape la 40,000 de feciori. Intre cel morţi mal cnnoscuţl jiunt: Ioan Boteana , Itnl, Dobra s. a. 1mp/ralu! şi regele Francisc losij I. mişcat de credinţa românilor a uşurat soarta acestui popor credincios ! LECTIUNEA 34. istoria despre unirea firilor romăne Moldavul şi ţara Româneasca. Dorinţa romănilor de a se ani snb nn domnitor se implini la an 1859 cănd n-mendonă ţările (Moldavia şi ţara Romă neutră) aleseră de principe pe Alexandro mers la lie no şi aii dat impeiatulut ăncă negare. Aceasta avn cea mal bană primire, fi la annl 1803. M- S. trămise o rrsolu-ţiune măngăetoare pentru restituirea mitropo lie! vtchi a romănilor. In anul 1865, ţiindn-se .congres, li Carlovăţ pentru alegerea mitropolitului depntaţii romănilor aleşi la acel congres cn episcopal Arndalni in frânte, in cea mai bană inţelegere, prin Vincenţ Babef spuseră congresului sărbesc dorinţa romănilor, mnlţnmiră pentru dragostea sârbească din trecut fi părăsiră congresul I In nrmarea acestor paşi resolnţl M. S. in 24 decernare 1861. denumi de mitropolit al românilor pe Andreii! baron de Şa Jura Eată deci cum s’aâ petrecut lucrurile. Pentru ce oare impăratul şi me-reO impăratul e acela, care stăpă-neşte şi cu toate aceste se bucură de binecuvăntarea robilor săli? De cănd romăniî a fi impărat, le merge mal bine; decănd, la annl 1849, acest impărat a biruit pe maghiari ce voiafi să-l gonească, romănilor le merge cu totul bine. Cine oare e vinovat de aceasta?! romăniî? impăratul? ori „dascălul* I) Autorul, cu toată că vorbeşte . Ioan I. Caza. In 14 ang. 1864. Cnza dela Lipova, zice că e romăn şi şteră iobagia fi a eliberat poporul de clacă, prin urmare susţine că Lipova e in| Iq “nnl 18(55 inima P°PornInl . r,. n , j i i „x i nn se ftie din cs canze, se înstrăina de România. „Ce-I drept el spune că . ’ n ... J' . către deneal, fi in annl 186b. Cuza abdize, Ardealul, Banatul Tiirişonf şi .Cri- adecă ffiu|ţimi de tr0n. şaua" au cftzut sub 9tâp&nirea re- jn nrniarea aceasta, poporal romăn prin gilor Ungariei, nu spune, că această votul poporului (sufragiului universal) a stăpânire a incetat dar1, indatâ ce se numeşte pe sine insuşl Romăn , el susţine, că Ardealul, Timişoara şi Crişana nn fac parte din statul maghiar. 2) Autorul arată ca românii a fi suferit mult sub stăpânirea regilor Ungariei; dar că le merge mal bine, de cănd afi căzut sub stăpânirea împăraţilor: prin urmare susţine că e mal bun un impărat, decât un rege unguresc, prin urmare îndeamnă pe copil la nesupunere faţă cu statul maghiar. Pentruca mâhnirea maghiarilor să fio ţi mal mare, autorul mal adaogă şi următoarele lecţii: LECŢIUNEA 31- Istoria despre icţteptarta românilor. Impfratul Iosif al II a dat la toate popoarele eale libertăţi mai mari, de unde aii fi început popoarele a se deştepta. Chiar şi după moartea acestui prea bun impărat nu s'a putut opri luminarea, care se încep use de el. Aşa sub imperiul Franci se 1, la an 1812 se întemeia pentru roruănl o preparând romănrasea in Arad. La an. 1834 episcopul Samuil Vulcan funda gimnaziul dela BeiuŞ. Acnin intnnereoul cel mare, snb care gemea intrenga romănimea piere ca fnmnl. Pentrn deşteptarea popnrulnl romăn in-cepn a ee califica mulţime de învăţători şl oameni inveţaţl 1 Limba romănă începe a se invăţa şi a ee cnltiva in şcoală. LECŢIUNEA 32. Tudor Vla,iimiresen, Sau reseoala românilor din ţara româneasca la an. 1821. Tudor Vlndimirescn, nn romăn din ţara românească la ar. 1821 a provocat pe români la arme pentrn recâştigarea drepturilor vechi ale ţârei, ca se scape de streinii, cari o apăsnfi. Poporal numai pntsa suferi tirania a fanarioţilor şi a tnreior, deci la comanda lui Tudor prinseră armelelO,000 de oameni, şi cnrăţiră ţara de greci şi de străini. In urmarea acestei răscoale Sultanul de-chise ochii şi se determina a nn mal pune domni Greci in tierile romăne. Apoifi cern, ca fie care ţară se trămite la Constantinopole 7 candidaţi romăn! spre a le denumi domni dintre dânşii. Ttrebile merseră şi mal bine. In annl 1849 Rusia şi Tnrcia se invoiră a numi romanilor domni pe 7 ani. Era dnpă bătaia dela Sevaatopole, întâmplată inlreRusia şi Tnrcia la an- 1856, puterile europene asigurară autonomia ţă-riIar romăne. lese domnitorii! pe principele Carol I de Hohenzolern. Principele Caro] prin purtarea s'a cea înţeleaptă in ecnrt timp căştiga inimele romănilor. Snb dănenl ee luară măsorele cele mai bnne pentrn infiorirea României, şi pentrn înălţarea romăniBmulnl! LECTIUNEA 35. Starea romănilor din Austro-Ungaria dela 1843, până in zilele noastre. Dnpă întâmplările annlul 1848 soarta romănilor începe spre bine ! Legile vechi apăsătoare 9e şterg cn to-tnt. La di rege torit se introduce Şi limba română. Romăniî incep a scrie cn litere latine, şi astăzi cele .citirile* le mai folosesc nn mal in biserică. Lamina se lăţeşte şi însufleţirea creşte tot mal tare. In toate comunele romăne se rădică şcale. La annl 1851, romănii fandează nn gimnazid in Braşov, şi mal tărziil alte done gimnazii, 1 in Brad şi 1 in Năsăud; apoi felurite şcoala : reale, comerciale, şcoale de fete, multe societăţi, renninul, fnndaţinnl şi institute filantropice (de binefacere). La annl 1853. Maiestatea Sa, imptratul ji regele Franeisc Iosif I, râdicâ episcopia unită din Blaş ia Stare de mitropolie. Iar la annl 1864 tot M. S. restitui vechea mitropolie gr. or. a romănilor, cn reşedinţa in Sibill, şi episcopia din Caransc-beştu. Mal pe urmă la annl 1873. M. S. rădică Şi episcopia din Cernăuţi la rang dc mitropolie, pentru romănii din Bucovina. LECŢIUNEA 36. Restituirea mitropoliei române gr. or. din Sibiu. Mişcămintele pentrn restituirea mitropoliei romăne gr. or. snnt următoarele: Romănii ne mal pnlănd snferi nedreptăţile, căte le făceau serbii; toţi din toate părţile ăncă la anul 1848 in dieta dela Posion aii cerat despărţire de cătră ierar-cbia Bărbească, dar imprejnrârile de a-tnncl i-afl impedicat. La annl 1850 sinoadele eparcbiale din Arad şi din Sibiil afi aşternut din noii rn-gsre in treaba aceasta. La annl 1860 senatorii imperiali : baronul Andrein Şagnna, episcopul Ardealului, Andriil Mocioni din Banat si baro-nnl Nicolafi Petrino din Bucovina afi stăruit cn toată puterea pentrn cauza românilor, şi M. S. le-au dat r/spuns prea graţios, că este aplecat pentrn reinfinţaren mitropoliei romănn. La anal 1862 dnpă moartea patriarehn-lnl sărbesc RaiacicI, o depntaţinne numeroasă de români din : Ungaria, din Banat, din Transilvania şi din Bucovina aâ din Lipova, care o spune copiilor Nu ! Sunt ungurii ânşl-şl. In curge rea veacurilor, pe cănd erafi stăpâni, se aflafi faţă cu o alternativă foarte simplă, ori să nimicească pe romani, ori sâ-şl câştige iubirea lor. Dacă afi fost prea slabi spre a ni mici pe români, ori nu afi fost destul de înţelepţi spre a’şl câştiga iubirea lor, astăzi e o nebunie a nega existenţa românilor ca români, şi cel puţin o lipsă de tact politic a’I pe secuta pentru că alţii afi ştiut să câştige iubirea lor. „Istoria Românilor* nn cuprinde decăt 42 din cele 62 pagine : 20 pagine sunt umplute cu următoarele versuri cu totul nevinovate şi in deobşte cunoscute : Rar acum este, — Patria romănă. — Ştefan cel mare şi muma sa, — Marşul Iul Ştefan cel mare, — Moartea lui Mihaifi Viteazul, — s/i5 maifi 1848,— Deşteaptâ-te române, — Marşul lui Iancu, - Cătră martirii români din 1848 şi 1849, — Românul inarmat, — Jună de romăn sum ! — Limba românească,— Hora uni-rel — şi, cartea se incheie cu următoarea : COLINDA la restituirea mitropoliei române. împăratul nost cel bnn, P'aste zile de Crăciun Bucurie ne-a făcut, Astfel cum n'am mai avut; Că ne-a dat mitropolie Să'l pomenim in vecie Mitropolia romănească, Ca romănii să ’nHorească; Toţi romănii bănăţeni, Şi cn fraţii ardeleni Precum steana ’u răsărit Pe Crietos Domnu Ta vestit, Aşa vestea s'a lăţit: Şagnna'I mitropolit. Şi biserica romănă De acnm nn e orfană, C’are ‘tată* pe 'nălţatul, Francisc Iosif impăratul. Ş’are .mire* pe Andrei Cel mal credincios al el. Romunaşl acnm săltaţi Şi pe Dumnezeii rngaţl : împăratul să trăesseă Şi toată casa ’mpărăteaseă. O 'nchinăm spre sănătate Lnl Francisc Iosif DomnuluiI Eată dar’ impăratul Francisc Io-sif I pus intr’un privaz sfinţit de veacuri, pus in o colindă, pus in locul „d-lul Leru*. Şi cartea, care se încheie cu această colindă e osândită, autorul, care işi incheie lucarea cu versurile: RomânaşI acnm săltaţi Şi pre Dnmnezefi rugaţi : împăratul să trăiască Şl toată casa implrătească I acest autor e luat drept un individ primejdios pentru societate, vrednic de a fi pedepsit cu pedeapsă şi depărtat din postul s6u de „dascăl* Francisc Iosif I poate să facă acelaşi lucru. Am înţelege, că guvernul României să pedepsească pre aceia, care ar indrăzni să introducă aceasta „Istorie a Romănilor* in scoalele din România', nu inţelegem inse cum guvernul M. S. împăratului. Dar cetitorul român nici nu işi poate face închipuire ce va să zică aceasta. Cartea a fost prohibită la anul 1S76, şi hotârirea Comitetului administrativ nu a fost luată decât pe la finele anului 1878. Prin urmare aceasta cărticică de 42 pagini, care acum de doi ani numai poate fi in circulaţie, a produs in spiritele patrioţilor maghiari o ferbere, care mici in curgerea celor doi ani nu s'a potolit. Opinia publică tre-bue să fi făcut asupra comitelui suprem din Timişoara o presiune puternică spre a-1 hotărî, ca de voie de nevoie, chiar după doi ani de zile, să iee hotărire pentru pedep sirea criminalului „dascăl* din Li pova. Vă inchipuiţi inse ce va să zică această hotărire?! Dascălul din Lipova e dascăl gr ort. romăn, ales de cătră creştinir români din Lipova, adecă o faţă bi 3ericeascâ, ce nu atârnă decăt de Episcopul din Arad şi de Metropo-litul din Sibiu. Corniţele Suprem cere mijlocirea Ministrului; pentru-ca mi nistrul — ce să facă ministrul ? împăratul a dat românilor autonomie bisericească şi prin urmare ministrul nu are voie de a pune, ori a depărta pe „dascălul* din Lipova EI trebue să ceară mijlocirea me-tropolitulul din Sibiu, care este capul bisericii romăne. Acest metro polit inse e ales de congresul bise ricesc, faţă cu care trebue să aibă oare care răspundere. înainte deci de a stărui pe lăngâ episcopul din Arad pentru depărtarea criminalii lui autor din postul de „dascăl*, tre-bue să-şi dee seamă dacă nu cumva se pune in conflict cu congresul. E vorba de o ingerinţă a guvernului, de nesocotirea autonomiei bisericii române ortodocse şi numai re mâne indoialâ, că s ar stirni o furtună groaznică, dacă motropolitul ar ceda presiune! guvernamentale. Toate aceste Ie ştie comitetul administrativ din Timişoara şi pentru aceea el a discutat doi ani de zile şi numai apoi a luat hotârirea. După toate aceste ori-cine va înţelege, că hotârirea e desperată. Atât de mult se tem patrioţii maghiari de consequenţele adevărurilor cuprinse in o cărticică de 4 2 pagine mici, scrise de uu „dascăl* românesc. încât frica ii impinge la această hotărire desperată, care foarte lesne ar putea să stirnească o ne mal pomenită ferbere in statul maghiar. Căci, dacă maghiarii se tem, românii ţin la autonomia bisericii lor, şi tocmai pentru-câ maghiarii doresc, ei nu sufer ca „dascălul* din Lipova să fie depărtat din postul săfi. (Va urma). ADUNAREA DEPUTAŢILOR Şedinţa dela 1 decemvrie. (urmiri1). — Se dă citire cau- 4 despre alegătorii din comnnele urbane, art. 168. D. M. Burileanu. Onor. Cameră, dnpă litera art. 168 se face o inovaţinne in oe priveşte legea veche pentrn persoanele acelea cari pnteafi vota, de esempln cnm erafi grecii. Grecii cari aveafi imoflţ oraşe şi natnralisaţlunea cea micaŢ seriali intre alegătorii comunali. 7| dori să ştiii dacă onor. Âdnnare ? esclndă pe toţi acel alegători c safi din contra voeşte eă'I manţinli De aceia releve/, această cestinn^ măne ca Adunarea să'şl dea votul cunoştinţă de caneă in nrma discnl ce se vor face in această privinţă. D. P. Ghika. D-lor, sunt dator esplic că comisianea d-voastrâ cănd dactat acest art. 168, a avut in atăt condiţiunile prevăzute prin con ţiune pentrn esercitarea draptuluî 1 ral, căt şi cele prevăzute pentru co electorale ale comunelor urbane şi I şi ea nu s’a depărtat câtuşi de pu| la principiale cari snnt stabilite de legi fundamentale. Eu nu văz că ai sistând vre-o inovaţinn°, şi nici in einne nn s’a văzut că ar fi existând o inovaţiuns. Principiele admise de veche s'afi lărgit de coraisiune, câi ee mei prevăd restricţiunile din legi cbe comunală pentru cens, ci ce Efi cred că articolul acesta trebue primit aşa precum este redactat, c pe de o parte conţin» toate drepturi! se pot acorda cetăţenilor cari pot ti gători, şi pe de altă parte iatr’un prudent nn se acordă acest drept cari nu pot esercita drepturi politi De aceea vă rog eă primiţi redai aceasta asupra căreia s'a făcnt mul batere şi mult studifi. D. N. Furcnleecn. D-lor, cred că ij ţinnea acestui articol nu poate i__ nici o temere d-lni Burileann, căci ac articol zice că, spre a fi cineva alegă comunal, trebue să inenşească trei c diţinal; ăntăifi să aibă reşedinţa, al d lea, să fie născut romăn 3afi naturalii şi al treilea să intrnnească orecarl con: ţi ani de avere. îndată ce se cer aceste trei condiM. temerea d-lnî Bnrileaim nn mai po justificată. D-voastră, d-le Bnrilene, Treţî săj şi grecilor acest drept. D. M. Bnrileaun. Da, şi grecilor, posed imobilei D. N. Fnrcnlsscn. Atonei 'ml voi mite ee mal adaug ceva !... (Iotrer Nn înţeleg ca intr'o ţară ca a 11 intr'o ţară, care e'e declarat indspe: străinii să aibă dreptul de alegăto( munali, străini, eari u'afi nici □□ de romăn, şi cari nu afi nici un seutiu de iubire, interes, pentru această ţară Cnm, d-lor, să introducem iu nu alegătorilor comunali şi pe străini? Al dăndnle acest drept, prin aceasta le dăm drnptnl de a infra şi in consiliu! mana), nude se ia parte la confecţio listelor electorale. Ei bine, aceasta vede nici chiar in America.,, (Iotrer» Da, d-lor, nn vom găsi această nici in America. Acolo on poate fi cineva gător comnnal fără a avea maiinteln1 lnl de cetăţean. Vă epnn aceasta in ci tinţă de caneă. Acolo, de şi formalitfl pentru a dobăndi dreptul de cetăţean mal espeditive, insă trebne mai naint*E|. toate să fie catăţean american pentruT{ cineva să participe la drepturile şi dail* riile comunali. Aşa dară, articolul cnm este redacl însuşeşte cerinţele progresului şi ale c lisaţinnel, şi tot dodată apără esis Dară acnm nn luern mă preocnp preocupă ennmeraţinaca ce o văd in ii| articol. Voiam să fee o observaţinne pra celor lalte condiţinnl cari se pan ceste condiţinni snnt ele nişte condiţ enamerative, ean sunt nişte condiţi1 cari implică zicerea de colegiu? In adej ee zice: să fie cine-va propietBr de bile, să fie patentar, profesor, ean să es cito o profaeinue liberă, să fie preot, a fesor ean institutor, in fine ar resniufl aci, cu ar fi 5 colegii... I Voci. No, nn! D. N. Furcnleecn. Este mal bine să|t| esplicăm dela inceput, pentrn ca legea •* fie clară şi să nu se dea loc la nici o is* doială. Aşa dară, eete bine constatat că enunţ*’ | raţiunea acelor coudiţiuni nn implică M sine colegii. Prin nrmare toţi cetăţean cari iutrnnssc aceste condiţinni snnt slfl gători şi formează nn singur colegiu • comnnele nrbaue. D. N. Fleva. O singură observuţiiitM am de făcut. Am văznr că comitetul dev legaţilor a pne degetul la o inovaţie; ost« vorba de a se acorda dreptar! coninml* şi femeilor. Este o onoare pentru comitetul delegaţilor de a veni şi a ridica p* ţ feraee la rangnl ce i se cuvine in societate. ( r lover, Când femei» bb va vede» 1» a-nivel, ntnnei nonui voin putea ansei! sociat iţea noastră a ajnna la ade-(•» ii.ălţime a civilisaţiunel moderne. comiletnl, cnm ziseiu, a pua nnmni ■tal n’a avat curagiul eă accentueze |rn , 'lc> ce » făcnt comitetul ? A 7,ia r>r unonţte femeel dreptul a vota prin |j^nţinne. Va a5 zică legea d-v. comuti este bazaţi pe princi|ţtr emanciparea femeel, glasul chiar ocieyj'l engleze, ve rog, daci adini ! lemeea viduvă de a vota prin dele-L; me, si faceţi nn pas D.at mit acor-ida’i dreptnl plin |i întreg de a vota ţct; nn o expuneţi a fi frustrată prin pinere sad priu un străin căruia ’l ar rt dinţa exercitarea dreptul ni ei. £) M. Birileann. Dacă cil am ridicat M pentrn art. 168, este ci voiam ca şr. Cameră si se pronunţe intr’un mod • icit daci vo'ţte să facă o restricţiona ti din 1861. Este oare edevgrat ceea idee d. Furculeecu, ci legea comunali iiorată de o Cameră a unei ţirl proclamă de onreud independeută, ar tcebni ':onţină restricţinnî in privinţa drep-dor locuitorilor nnel comnne? Ed so-sc cu lin tocmai corespunde cn aceea ue afirmi, adică cn firma noastră de ii lat ra liberali. Legea comunală din 18(14 dedea drepţi do ahgitorl comunali ţi străinilor, siuiu greci, nemţi etc., cari aveaţi do-edită impămentenirea mică. Apoi dacă n legea din 1864 se acorda asemenea ptori, noi Cameră libprală, produsul n i ere mal inaintate, se cnvine Dare să .cedăm prin restrăngerea nnor drepturi? socotesc că aceasta nn e potrivit cu 4 hetol ce ne dăm. De ce voiţi, d-lor, si iţi de drepturile comunale pe propriei de imobile din Galaţi, Brăila, Tnrnn, nreştî etc. cărora le impnneţl dare fon-uă, zecimi judeţene, comunale ? Cn a-moî mult nn inţelcgs pe d. Fleva care V ţte să intinză drepturile comunale până femei, pe cănd acrst drept '1 restănge ibaţii. Asupra acestei ceBtinnî rd nn nţ tocmai de opiniunea d-sale, ţi aţ dori Kiceastă Caireră să lase pe femeie si ocupe de economia casei. căci numai modul acesta vom pn:ea aven bune •ei. ’ocl. închiderea discnţinnel. [). B. Manin. D-lor' s’a ridicat done tiuni de o importanţă mare ; nna ră-ită de d. Fleva, ţi care mărturisesc ci'i ie onoare. Dar nn e mal puţin adevărat tocmai meritai acestor donă cestinni ne-itesză o desbaterâ mal indelongată. De ea aS rog eă inchideţl discnţinnea pena ne pntem lamina ţi coamuica nnil >ra ideile noastre. D. A. Holban. Am cerat onvăntal pen inchiderea di cnţinnel fiindcă, cred convincţinnea nn este făcntă, ţi o mai gi vorbire ar fi oţioasi ţi fără scop . Nn facem d-lor aci hnmanitarism, i nn disputăm pentrn amoral abstrac-nilor filosofice. Naţiunile ţi popoarele, lor, nu triesc cn ficţiuni ţi utopii ; tri-- cn legi practice adoptate propriului corp. Acele state care piageazi ţi nn iceteazi firea lor pentrn a face legi pen-prosperare, acele state pier. Bisaţi or, bnnnlni D-zefl grija omenire! ţi vă i paţl nnmai de ,nenmnl-romin* ,căci celeI neamnrl ne îngrijesc pentru Bine in -île lor. Iată pentrn ce cer să se închidă ţ»sta discuţinnd de oţios umanitarism. 1). preţedinte. Mai nainte de a pnne vot inchiderea discnţinnel, rog pe eo-linne să se pronunţe asupra amenda-mtulnl d-lni Fieva. D. P. tiliica. Comisinnua primeşte amen-mentulnl d-lnî Fleva ţi'l aprobă din stă inima in ceea ce priveţte drepturile trdate femeilor. Voci. Nn s'a discutat acest nmenda-vnt. Voci. La vot inchiderea discnţinnel. — Se pnne la vot inchiderea discnţin-i ţi se primrţte. 1). O. Vernescn. Regnlamentul este pozitiv: Comieiunea trebne si se pronnnţe pra tntor amendamentelor. Atăt mai nit dacă comisionca nn este in număr la ilinţi; de sigur ci ast.f, 1 ea nu se poate onunţa asupra amendamentului, ţi din OJ M canea aceasta nn se poate pronunţa nici camera. Aţa e regulamentul. Vă rog dar ai votaţi articolul acesta cnm a fost admis de comicinne: eari căt despre amendament, ’l vom vota atonei cănd comi-sinnea va fi aci in majoritate, ca să spâna dela admis san nn. Voci. Da, si se pronnnţe mai intăin co-misinnea. Se pnne la vot art. 168 ţi se adoptă: ear amendamentului d-lni Fleva se amini. — Se citeşte, art. 108 care făli disen-iune asemenea articole 170, 171, 173 ţi 171. ’ Se citeşte art 175. D. N. lonescn. D-lor, in capitolul acesta este vorba de impărţirea alegătorilor secţiuni electorale. Să ne (aducem aminte că snntem la comnnele urbane ţi văzănd numărul considerabil al alegătorilor, in raport cn alegătorii comnnilor rnrale, comi-siunea a înţeles că in comnnele nrbane să se voteze pe secţiuni, şi cred că in aceasta nn sânt nnmai organul spiritnlni comisin-niî, dar chiar al redacţinnel, al literei proiectului: snnt de exemplu in Bncnrrţtî 35 de consiliari comunali de ales ; aceştia n’ail să se a'engă du către totalitatea alegătorilor din Bucureşti , ci ad să se impartă pioporţional pe numărul secţiunilor. Iată care a fest siritnl comisiunei ţi de actea se vorbeşte aci jde colori, de cnar-lalnrl, de secţinu"; sm zis că fiecare cuar-tal, coloare sad secţiune alege nn număr de consilieri comunali ţi toţi împreună constitnesc nnmărnl total al membrilor comunali întocmai ca reprezentaţinnea naţională. D. P. Bnoscu. Toţi tind a ajunge la nn singur colegid ; noi voim din contra, voim să mergem ca racii: să ajnngem la [mul tiplicitatea colegiilor electorale. Unde mai este atonc»n Bpiritnl de progres? Pnteţl d-voassră susţine că nn colegid de o mie alegători are mai mnltă garanţie de nn colegin de cinci mii? Nn vedeţi că ne întoarcem inapoi ? Aceasta s’a discutat, dlor. ţi lnmea a ajnns să crează că singur.» ga ranţie a alegerilor stă intr’nn singur colegid electoral. Constitnţinnea noastră, care este copiată dnpă a Belgiei dispune in adevăr să fie mai multe colegii, ţi in aceasta diferă de constitnţinnea Belgiei. Noi insă am protestat in constituantă in contra aceBtei dispoziţiuni, dară am fost invinţî prin nn măr ţi s’a admis patrn colegie. In ceia ce se atinge insă de alegerile municipale, acestea le-am avnt până la legea din 1864, precum snnt astăzi in Belgia. La 1864 insă s’a dat mai mnlte prerogative primarilor, dară e’a conservat n-nitatea colegialul. Toată lnmea discută ca să scape de multiplicitatea colegielor, ţi d-v. veniţi astăzi ţi ne propnneţi mai mnlte colegie? Apoi noi am lnptat in Bucureşti in timpuri grele, ţi ne am convins că garanţia cea mare pentrn cetăţeni este atnncea cănd votează in nn singnr colegid pentrn reprezentaţii comunei. Luaţi toate operaţinnele e lectorate ţi veţi vedea că nici odată n’am fostţbătnţl cănd alegătorii ud votat in nn singnr colegid. Ei bine, ce nn s’a făcnt in anul 1864, cănd sa pas in Incrare legea, cănd s’ad spart nrnele fără să reuşească partida o-pnsă, căci msî rămăsese incă in nrnă de stnle bilete pentrn lista opusă partidei bătăuşilor, voiţi să faceţi d-v. acum ? Ce a fJcnt reacţinnea ? A venit in annl 1874, ţi a sfărămat legea din 1864, admiţend mal mnlte colfgie. Apoi gnvernnl din 1874, a lncrat ca să ne dea noul garanţii ? Nici decnm. FI a făcnt patru colegii, ţi d-v. le înmulţiţi la cinci. Nn este bine aceasta d-lor ; dacă voiţi lncrn practic, avem legea din 186 ■ ; daca voiţi spiritul civili-zaţinnni, starea actnală de lucruri din Belgia, atnncl faceţi ca acolo nn singnr colegiu electoral. Dacă in Belgia s’a admis pentrn Bruxelles nn singnr colegid, pentrn ce d-v. vă munciţi să faceţi ceea ce a susţinut guvernele conservatoare la noi ţi in Franţa? (întreruperi) Apoi, dacă este aţa, să aruncăm in foc cărţile şi să nn mal loăm exemple dela naţiunile inaintate in civilizaţinne. Ed d-lor, vă rog să hine-voiţi a vota a-mendamentnl acesta, care propune nn sin gnr colegid electoral, nn mai astfel vom avea garanţia independenţei alegătorilor. D. preşedinte. Iată d-lor, amendamentul presintat de d. Furcnlescn. ’ Propon a se modifica aliniatul I de snb art. 175 in moonl următor : jFieştecare secţiune in parte alege întregul număr al membrilor consiliulni comunal ce trebne ales. N. Fnrcnlescn, P. Baescn, F. Predescn, D. Mărgăritencn, D. tienescc. TIMPUL D. N. Fleva. Voesc a răspunde la cele zise de onor. preopinent, mai cn seamă că d-sa vede in noi nişte reacţionari, cari propunem nişte lucruri de cari n’avem cunoştinţă, deşi reacţionarii ad cunoştinţă de ceea ce fac. Onor. preopinent ar trebni să ştie că lncrnrile abstracte ad partea lor practică, apoi cn teoria d-sale de a fi nn singnr colegid pentrn alegerile comunale, am pntea zice că nn singnr colegid in alegerile re-presentaţinnel naţionale este de ajnns. Vedeţi nude ajnngem cn teoriile d-roastră, In privinţa tendinţei unităţii colegiului, void respnnde că discnţiunile mari ce B’an făcnt snnt relative la representaţinnea naţională. Pentrn aceasta s’a făcnt discuţin-nile cele mari intre d. Broglie şi ceilalţi. Voesc d. Bnescn să fie nn singnr colegid pentrn toată capitala? Pentrn ce atnncl nu propune ca toţi alegătorii capitalei Bă voteze in acelaşi local? Apoi eete cn putinţă ca 10,000 de alegători să voteze la nn loc ? Dară noi ce cerem nn este nimic alt decăt să garantăm interesele fie-cărei localităţi, fiindcă nici odată int-resele generale nn vor pntea prospera decăt cănd ideile dela mijloc vor fi in acord cn cele dela circonfsrinţă. Ştiţi d-voastră, ce 7.ic alegătorii astăzi, mai ales cel din coloarea de verde ? Ei zic : tot danna am lnptat ţi nici o dată n’am putot avea nn singnr representat in comnnă. D-lor, noi voim cn alegătorii să fie garantaţi chiar prin minorităţile din consiliu; căci nu e drept ca nnmai majoritatea să aibă po toţi re-presentanţii, eară minoritatea pe nici nnnl, apoi chiar interesa! majorităţei este de a fi laminată prin minoritate; est-fdl va eţi lumina, progresnl ţi civilisaţinnea (aplau-se). Aci, d-lor. nu e vorba de interese generale, ci mai mult de interese de localitate, eate vorba ca minorităţile să fie garantate in contra majorităţilor. Voci. închiderea discnţinnel. D. preşedinte. Discnţinnea da o cam dată este inchisă de sine, căci comitetnl, nefiind incomplect, nu se poate pronunţa asupra amendamentului propus de d. Fnrcnlescn. — Art. 176 se suspendă, fiind că are relaţinne la articolul precedent, care asemenea s’a suspendat. — Art. 177 ee primeşte fără disen-ţinne. — 178 şi 179 se amănă pentrn aceleaşi cnvinte ca ţi art. 176. — Art. 180 şi 181 se adoptă fără dis-cnţinne. — Art. 182 ee amănă. — Art. 183 pănă la 186 ee primesc. — Art. 187 se amănă. Se citeşte art. 175. Dnpă ce s’ad votat articolele pănă la 190 se dă citire acestnia. D. P. Ghica. Aci am fost cn desăvărţire in minoritate. Acest articol este de o injustiţie revoltantă. Nn nnmai că ridicaţi mandatai pe care T are cineva dela alegătorii săi, pentrn că a lipsit, dară ancă ăl şi interziceţi prin aceea că T ridicaţi dreptnl de eligibilitate. Itcă o dispoziţin-de din cele mai draconiane care nn poate exipta intr’o lege progresistă si liberală. Această diepoziţinne mi ee pare că este o extremă rigoare, ţi extrema rigoare nn se poate prevedea intr’o lege atăt de progresistă ca aceaBta. Fără a mă intinde mai departe, zic că această dispoziţinne a lege! este barbară, să ’mi permită aceaBtă exprfsinne d. lonescn in privăţa majorităţei ţi de ace-a vă rog să nn admiteţi a-acest artinol, căci nn cn penalităţi ve(î face pe cetăţeni să ’ţi îndeplinească dato-riele mandatului lor. Ad treent acele timpnri cănd se credea că copil invaţă mal bine bătăndn’I cn nnele sad cn linia la palmă. Dacă acele prejndiţli ad trecut din ţcoa: lă să piară ţi din institnţinnile noastre, să nn infligem penalităţi acelor băi baţi cari ad primit nn mxndit , căci ăi ţi ăl vor Îndeplini din conştiinţă ţi ca să facă onoare acelora cari ’i ad trămis in reprezentaţinnea comnnală. D. N. lonescn. D-lor , cred că snntem la sfărţitnl şedinţei. Ar fi bine , cn comi-sinnea să se pronnnţe asnpra totulor acestor amendamente, ţi apoi void începe măne prin“a regn la sitnaţinnea mea faţă cn d. raportor, care s’a declarat in minoritate ţi care a făcnt nn rechizitor vehement majorităţei. ’l void aduce d-sale aminte nn fapt. In ce colegnl nostrn se deosibeţte de noi? Nu se deosibeţte de căt in patrn puncta; aceasta cred că’ţi aduce bine aminte d. P. Ghica. Am onoare a spune, mal ales, că avem înaintea noastră pe vinovatul, că ţiti să justific pe co-mieiuue înaintea d-v. Cnm d-sa zice că a fost ia minoritate, cănd d. P. Ghica nici nn a vorbit in comitet? d-sa .a briliat acolo prin silenţinl săd abBolnt. (Ilaritate.) Aţa este, d-lor. Dacă eete aţa aitaaţinnea, fac graţie de toate argumentele d-sale; recunosc că d-ea eete nn coleg al nostra foarte laborios, ţi arată o bnnă-voinţă pentrn aceaată lege. D-sa a zis că primara! să se aleagă de mulţime, (intramperl), să fie o gardă a comnnei independintă de orice ingerinţă ţi toate celelalte. (întreruperi), Pentrn toate acele cred cu ee va face amendamente in Cnmeră, dar nn este permis minorităţii să devieze de la local nnde era chemată să stea, ţi să facă nn rechizitor. Constat că aceasta este făcnt cn inten-ţinne subversivi. Void Bpnne că am cedat majorităţei in diecnţinne, căci mi s’n părut că este raţional să dăm o sancţiune, să prevedem o amendă in contra acelora cari se vor absenta nemotivat, nu nitaţl acest lncrn ! căt despre scuze, ele vor fi aplicabile ţi membrilor consiliului comunal, dnpă cnm snnt aplicabile membrilor corpurilor legiuitoare. Va să zică, va fi pasibil de amendă nnmni atnnci cănd va absenta nemotivat; altfel motivele de eenze snnt totd’anna admişi, bine venite, ţi proiectai le prevede. Cam vedeţi dar din acest pnnet de vedere nn avea cuvănt onorabilul nostrn coleg eă vină să zică că noi am făcut o injustiţie. N’am făcut nici o injustiţie, am voit ca membrul care se absentează fără motive, eă fie pasibil de o mică penalitate. De ce oare am înscris această sancţiune? Pentrn ca să nn vie gnvernnl central cn varga sa inexorabilă, să disolve consiliate comunale pentrn motiv de necomplectare. Am făcnt’o ca să ferim pe membri consiliului comunal de asemenea blamuri, şi am admis ca corpul repreaentativ el insnţi să aplice penalităţi asnpra membrilor acelora cari nn’şi fac datoria; ţi această preocupare a comisiunei nn merită lovitura subversivă ce ’i-a dat onorabilnl coleg d. P. Ghica. Ş dinţa se ridică Ia 5 ore dnpă ameazi, ţi oea viitoare se anunţă pe a doun zi, 2 Decemvrie. CRONICA Neconfirmarea alegerilor comunale' Nu ştim care este cauza pentru care guvernul intârzie verificarea nouălor alegeri comunale, Sad in-plinit 26 /.ile dela sftverşirea elecţiunilor şi cu toate aceste nici până astăzi nu se ştie soarta acestor alegeri. Int&rziarea devine cu atât mal sdrnncinAtoare intereselor publice, cu cAt suntem in o epoeâ a anului, in luna Iul Decemvrie, cAnd budgetul comunei pe anul viitor trebueşte regulat, cAnd o sumA de Întreprinderi a veniturilor comunale trebuese. ingrijite a se face la timp, cAnd chiar perioada politicA cea mai importanta, adeeft prepararea listelor electorale in spiritul şi cu inovaţi-unile fA^iite noua lege electoralA, trebueşte puse in studiu şi întocmite dupA legea din Aprilie 1878. Toate aceste cestiunl, şi multe altele de un caracter nu mai puţin important, stau lAsate pArAsirii, din cauzA cA vediiele consilie comunale adese nu se complecteazA şi nu pot lua decisiuni, iar nouele consilie nu pot lucra din cauzA cA nu sunt verificate. In atare situnţiune timpul trece, comunele vor rAmAnea fArA budgete, chiar veniturile pot sA su fere şi disposiţiunile foarte migAioase pe cari le cere noua lege electoralA nu se vor putea sAvArşi la vreme, din cauza scurtimii timpului, şi astfel confusiunea şi jignirea ce se va aduce iu multe afaceri, in multe dispoziţiuni chiRr a legii, vor spori cu fiece zi de intArziare şi cn paguba tuturor. Noua lege electoralA cere la art. 33. alin. 1, ca o copiA de pe rolurile de contribuţiune, adeveritA de casier, sA se trimitA consiliului comunal iuainte de (Ianuarie, spre a ’i servi de bazA la intocmirea listelor electorale, cari trebuese a fi publicate in cea-1-ia DuminecA dtipA 15 Ianuarie, conform art. 34. Dar nu este numai aceastA lucrare preparatoriA, pe care catA sA o facA autoritatea comunalA in decursul a-cestel luni. Noua lege electoralA a introdus o inovaţiune : cărţile de alegători. Art 4fi zice cS fie-cArui alegător sA se dea o cartă in care sA se arAte : 1) colegiul din care face parte, 2) numele şi pronumele: 3) etatea ; 4) profesiunea şi 5) domiciliul; mal mult incA, zice ca ele sA fie imprimate, şi art. 53 hotA rAşte cA: .cArţile de alegfitorl se vor libera din un registru a soucke, In dosul fie-cArel cărţi se vor ins rie articolele privitoare la penalităţi.* Iată dar aceste sunt alte disposiţi-um tot preparatorie, pe cari comuna cată a le studia şi regula din timp, spre a putea sA le inpârşea-scA la timp alegatorilor conform legii. In ce priveşte apoi prepararea listelor, legiuitorul a introdus o su «A de disposiţiuni none, asupra cArora trebue a se face negreşit in decursul aceste luni un adevărat studiu, o culegere de o sumA de elemente necesare spre a stabili posiţiunea fie-cArui aIegăfor in parte. Aşa legiuitorul, la interpretarea art. 36, zice cA consiliele comunale sunt datoare ca in listele afişate sA scrie locul, adecA sA facA o eoloanA cu adresa alegătorului, care sA cuprin-dA, pentru cei ce locuesc in oraşp, strade şi numărul casei, iar, pentru cel ce locuesc in comunele rurale, sA cuprindă numele plAşil, a comunei şi a proprietăţii. O altă coloană legea cere să co-prinda data naşterei; o alta data naturalisaţiunii pentru cel streini; o alta locul unde işl plăteşte dările cătimea şi No. rolului, etc. Ei bine, toate acestea ce ne denotă oare de căt un adevărat studiu, foarte greu, complicat şi muniţios, care cere timp spre a culege de pretutindine toate aceste elemente, ale cordona şi ale avea preparate chiar in decursul a-cestel luni, spre a putea apoi consiliul, in deplină cunoştinţă, să in-tocmească listele electorale. Astăzi suntem la 5 decemvrie, şi dacă vom scoate sărbătorile acestei luni, intrebâm cu restul zilelor ce mai rămăn este oare posibil să se facă in conştinţă chiar nnmai simplă aceastA lucrare, fărA altele, p. c. budgetul, socotelile, etc. Eată dar de ce zicem că intăr-ziarea ce se pune cu verificarea nouelor consilie va aduce sdruncin insemnat in regulata aplicare a diferitor legi şi in cumpănita regulare a diferitelor interese a comunelor. Dar poate ni se va răspunde că la toate acestea s’au găniit, s’au ocupat şi se ocupă vechile consilie. Nu ştim nimic; dar bănuim foarte că nimic pănă acum iacă nu s’a făcut, şi de aceea incă o dată publicul să judece asupra cui cade răspunderea. ,Voc. Cov.* 30 angnst 1877, poesie de G. Bengescn; Poet ţi Epicnriani; Despărţire, poneii de Th. Şerbănescn ; Bibliegrafiie; Corespondenţă. A eşit de sub tipar : Arta. Timpul Resbt'Inlnl. iu Schiţe Pentru Schiţe de f'riiieric Dame; 1 broşură 8° de 36 pagine. Preţul 1 led. A ieşit de sub tipar şi se găseşte la librării pe preţ de lefi 1. 50 b. .Soli* şi -Uiiben* sad Costiu-noii Ovreilor In Honului», Studio politic şi social de Ion Slavici. Dr. Hârb» Constantlnescu, — Limba şt literatura ţiganilor din Samă ni a. BIBLIOGRAFIE____________ Nnmărnl de la 1 decemvrie al CONVORBIRILOR L1TEAÂRE, cuprinde următoarele materii: Scrisori ale Ini Eliade Rădnlescn către Costachi Negrczzi; Lăpnţoeann-Vodă, tragedie in cinci acte de S, Bodnărescn, armare; Epoca Fanarioţilor, documente istorice adorate de Endoxie Hnrninzachi, I Slavici; Don Padd, poem de A. Nanm; TIMPUL Fie-cine sete câte ceaiuri, paste, siropuri trebucsc întrebuinţate, de ordinar pentru a vindecaungutiir.-tiâ, obronchită, un catarrhu. Noul tritament al acestei maladii prin cap-sule'e lui Guyit cu gudron nu costă de cât ţlece seu cincl-spre-dece hani pe (li. Luând 3ouă capsule la tie caro mâneam, mai adesea se simte schimbarea In bine chiar dupe cele d’intâifl dose. Pentru a evita numerdsele imitaţiunl, a exige pe etiqnetă, semnâtura Guyot imprimau In trei culori. ' Capsulele Cu .t se găsesc In Komania la mal tote f .modele. CERNEALA NOUA MATHIEU PLESSY * Crucea Legiuuei de Onoare la Exposiţiunei Universala din 1867 CERNEALA NOUA DUBLU-VIOLETA PENTRU COPIAT Adcplaia de laale admialslratiiuille celle mart Diposit La toti Pirirum ji Daotiunn A eşit de sub tipar: ii )) IPIEC _A.3STTJXj 1879 cu o mulţime de ilustraţii PREŢUL 60 BANI De vânzare la Tipografia Thiel & Weiss şi la toţi debitau ţl de (Jiare atât în capitalii cât şi în tdte districtele. ARSENIAT de ADR Dinamizat de Doctorul ADDISON Acest preţieoa reconatituant , datorit combinării a medicamente eroice, combate victorios Anemia ai Bilele sistemului nervoi precum şi Lipta de Unge. Mulţămită proprietăţilor tonice şi prontitudinel acţiunii sale, n are rival contra slăbiciunii organismului ce reaultă din bi5!e lungi. Flaconul 6 fr. Farmacia QELIN, No. 38, uliţa Rechechouirl şi la principalele farmacii. Trimis franco. Deposit in Bucurejtl Ia farmaciile d-lor ZQrner, RisJSrfer |i la d. Oveaaa, droghiat. KSXEia CatarrhulQ, tululfl, sufocatiunea si tKPl.flU \ 187(1 Vll'NW IM*:!- Siropul i de Ralfort lodat i de Grimault & C' e-tc n i combinare fericită a iodulu" şi a-le plani dorîi anli-scorbulicc Cressonulu, Ral fortul î (lii'c.mulu Coclilearia a căroni ellieaeitalc este popu-laric din timpurile celle mai inderelnicc. Tole alTccţiumle pentru care iulrebuinţ.iiea oleiilui i contra ililTeritcloru erup.lun'n pelel capulu şi ală obra ului, dăndu poftă de măn-care, tonlflclndi ţesslturile. combatte pal-rea şi molloşlrea pelei capulu ', dăndu copii lorii vigorca şi vcsselia loru naturallă Klă este assemenea unu depuratifu admirabilă şi unu medicamentă excel-lentă contra cojilorS de lapte. • In lotA do-una când ii oleulA da flcatu de morunii esle luaţii cu prea mare desţustd, siu rou tolcraiii de cAtre stomachurile bot-navr ji ilAndii locO, mai allessil la copil, diarrhcli, elA este inlocuilu cu foloafi prin SintiriiLO r>E IlAiroaT iodatA df Haimaut.T et C* D' PETIT. (GxtraseOdin Tribuna medicala din Parul. « AcAsta preparajlune, faptele clinic© care aii stabllitn, e*ie indicatA in maladiile de fieptu. scrofnle, lympltallâmii, raclutiamu pa-drea sl molloţirca pelel capului la copii, unele nvilndil de pele, cu unu cuv&nld In tote afTccţiunUe datorite unul viciu atu •ân^elul * {Sciipclulu Mcdtcalu beffle. 1J februarie tSllj Nu aţu seif cAtfl de mulţii Irebue recom-mandatii Sirupllu dk R.vifoit iudatu, dupe pnera mea este unuIO din cel mal puternici modificatori a.le constituliunilorn Ivmpha-ttce 1 Amu v\t)u!u. supt influenta Iul, ui ere scrofulome ce nimicii nu putea curarisai, care au resi^talu acţluncl aiusticeloru. cica-irlsându-ae cu uA rcprdh lune e\traordinarie. * Amu veduui U copil. nfTe liunl luber-cuhSase d’dsse mo illi Andu-ae 51 curaris-slndu-s© prin inlrebuiiil'irca SiaopLLti de Raiport kjdatu. GUESNARD, VechiO internO alO apitalelorO din Paris gi medicO la Noua-Orleans. * Noul suntemn fericiţi d’a sicnala excel* lentele refullate ce amil objinutu Intotu de-una prin inln-bufniarea Siaorrul dk Rai-ronr iodaTu. ca regeneratorii alii sAnseluf. In unele aftecjiuni pnindft U ui acntate Ore care a ^in^eluf, cAndO Ioduru 10 de po-taaiium, essenja dt Sil anul lnter.:ulil reper-loirn al fi antiscorbuttcilorii jj alu anUacro-fulrfl. fAr;« a obţinerea nmi mi